1ra-843/22 — art. 361 alin. 1 CP

1ra-843/22 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-843/22

1-19004836-01-1ra-01062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul

Central, Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat

din 08 februarie 2022, în cauza penală de învinuire a lui

Malachi Tatiana xxxxx, născută la xxxxx, originară din

xxxx, domiciliată în xxxx,

Șestovschi Ana xxxx, născută la xxxx, originară și

domiciliată din xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 10.04.2019 – 18.05.2021;

instanța de apel: 16.06.2021 – 08.02.2022;

instanța de recurs ordinar: 01.06.2022 – 15.11.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

Malachi Tatiana și Șestovschi Ana au fost achitate sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal.

S-a considerat ca fiind reabilitate Malachi Tatiana și Șestovschi Ana.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Malachi Tatiana de către organul de urmărire penală a fost învinuită de

faptul că, activând în funcția de felcer-laborant în cadrul Laboratorului

Diagnostic Clinic din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional

Leova (în continuare IMSP SR Leova), știind cu certitudine că beneficiază de un

supliment de 10% din salariul de funcție pentru îndeplinirea responsabilităților

ce țin de acțiuni privitor la evidența timpului de muncă a personalului, având

scopul falsificării documentelor oficiale, acționând din alte interese personale și

materiale, aflându-se în or. Leova, în perioada de timp, aprilie 2017 și aprilie

2018, urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei

1

fapte cu intenție, care poate produce consecințe socialmente periculoase,

cunoscând cu certitudine că personal, nu a activat în funcția dată, deoarece se

afla peste hotarele Republicii Moldova, a introdus date vădit false în tabelele de

pontaj ale angajaților IMSP SR Leova, pentru lunile aprilie 2017 (completat si

semnat personal) și martie 2018 (completat de Șestovschi Ana Ion și

semnat/confirmat personal) privind activitatea și aflarea la serviciu, a sa

personală, pentru data de 01 aprilie 2017 și respectiv 30-31 martie 2018 cu

transmiterea acestora ulterioară în contabilitatea instituției, obținând astfel

dreptul să recepționeze personal ilegal salariu în sumă de 955,53 lei BNM.

Astfel, acțiunile lui Malachi Tatiana au fost încadrate juridic în baza art.

361 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”adică confecționarea,

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi și liberează

de obligații, indiferent de tipul de proprietate și formă juridică de organizare”.

Șestovschi Ana de către organul de urmărire penală a fost învinuită de

faptul că, activând în funcția de laborant în medicină în cadrul Laboratorului

Diagnostic Clinic din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional

Leova (în continuare IMSP SR Leova), având scopul falsificării documentelor

oficiale, acționând din alte interese personale și materiale, aflându-se în or.

Leova, în perioada de timp, august 2017 - martie 2018, urmărind scopul

producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei fapte cu intenție, care poate

produce consecințe socialmente periculoase, cunoscând cu certitudine că

infirmiera laboratorului clinic Oglindă Valentina xxxx, felcerul laboratorului clinic

Malachi Tatiana xxxx, șeful laboratorului diagnostic clinic Lupu Eugeniu,

felcerul laborant Batîr Viorica xxxxn-au activat în funcțiile date, deoarece se aflau

peste hotarele Republicii Moldova, a completat (introdus date vădit false) tabelele

de pontaj (formularul interdepartamental tipizat nr. MR-13 aprobat prin

Hotărârea Departamentului Statistică al RM nr. 01 din 10 ianuarie 1997 care

este documentul de bază, potrivit căruia se efectuează calculul orelor și prezența

la locul de muncă, în baza căruia lunar se calculează și se achită salariul, și că

acestea se atribuie la categoria documentelor oficiale) pentru angajații

Laboratorului Diagnostic Clinic din cadrul IMSP SR Leova, pentru lunile august

2017, septembrie 2017, octombrie 2017, noiembrie 2017, decembrie 2017,

februarie 2018 și martie 2018 (contrasemnat de Malachi Tatiana) privind

activitatea și aflarea la serviciu, a infirmierei laboratorului clinic Oglindă

Valentina xxxx pentru data de 04 august 2017, felcerului laboratorului clinic

Malachi Tatiana xxxxpentru 19 august 2017, 21 și 23 octombrie 2017, 31 martie

2018, șefului Laboratorului diagnostic clinic Lupu Eugeniu xxxx pentru data de

16 septembrie 2017 și felcerul laborant Batîr Viorica xxx pentru datele de 09

noiembrie 2017, 11 noiembrie 2017, 28 noiembrie 2017, 23 decembrie 2017, 26-

27 decembrie 2017 și 16 februarie 2018, cu transmiterea ulterioară a acestora

în contabilitatea instituției, acordându-le dreptul să recepționeze ilegal salariul

numiții Lupu Eugeniu Serafim în sumă de 324,24 lei, Batîr Viorica xxxxx în sumă

de 1102,95 lei, Malachi Tatiana xxxxx în sumă de 955,53 lei și Oglindă Valentina

în sumă de 93,63 lei.

Acțiunile lui Șestovschi Ana au fost încadrate juridic în baza art. 361 alin.

(1) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”adică confecționarea, deținerea și

folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi și liberează de obligații,

indiferent de tipul de proprietate și formă juridică de organizare”.

2

Prima instanța constatând absența a două elemente constitutive ale

infracțiunii - obiectul infracțiunii și latura subiectivă, prevăzute de art. 361 Cod

penal în acțiunile lui Malachi Tatiana și Șestovschi Ana, potrivit art. 390 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală, a dispus adoptarea unei sentințe de achitare.

șef al Procuraturii Anticorupție, Procoavă Adrian prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Malachi Tatiana și Șestovschi Ana să fie

recunoscute vinovate în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(l) Cod

penal, iar în corespundere cu prevederile art.60 Cod penal a înceta procesul

penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la

răspundere penală.

3.1. În argumentarea apelului declarat procurorul a invocat că prima

instanță eronat a constata că tabelul de pontaj nu reprezintă un act oficial. Prima

instanță a făcut trimitere la hotărârea Colegiului penal al Curții supreme de

Justiție nr.4-1ril-2/2014 din 20.03.2014, fără a se lua în considerație alte

hotărâri definitive pe caz și nu în ultimul rând decizia CSJ din 26.04.2021 pe

dosarul nr. lra-1057/2021.

Prima instanță nu a ținut cont de faptul că, atât Malachi Tatiana cât și

Șestovschi Ana până la reorganizarea SR Leova au deținut în atribuțiile

funcționale completarea tabelelor de pontaj, modalitatea de completare care este

reflectată în formularul interdepartamental tipizat nr.MR-13, aprobat prin

Hotărârea Departamentului Statistică al RM nr.01 din 10.01.1997, care este

documentul de bază, potrivit căruia se efectuează calculul orelor și prezența la

locul de muncă, în baza căruia lunar se calculează și se achită salariul și că

acestea se atribuie la categoria documentelor oficiale, și nu necesită careva

cunoștințe speciale în acest domeniu pentru a fi completate, atribuții care

ultimele și le-au asumat.

Nu a ținut cont de faptul că, tabele de pontaj în care au fost introduse date

false, și care au fost deținute și folosite de ultimele, au generat direct niște

consecințe juridice, și anume au generat achitarea salariului și au servit un

argument de nesancționare (potrivit Codului Muncii) a salariaților pentru lipsa

nemotivată de la serviciu.

De asemenea, a invocat că Recomandarea Rec(2002) a Comitetului

Miniștrilor al Consiliului Europei, către Statele membre, privind accesul la

documentele publice din 21.02.2002, stipulează că „documentele publice"

semnifică toate informațiile înregistrate în orice formă, elaborate, primite sau

deținute de autoritățile publice și care au legătură cu funcția administrativă,

excepție făcând documentele care sunt în curs de pregătire.

Astfel, termenul de „documente publice" reprezintă, în sensul recomandării,

toate informațiile fixate pe orice suport fizic într-o formă recuperabilă (texte

scrise, înregistrate pe bandă sonoră sau audiovizuală, fotografii, email-uri,

informații stocate pe suport electronic cum ar fi bazele de date electronice etc.).

Atât documentele produse de o autoritate, cât și documentele ce provin de la terți

și care au fost primite de o autoritate publică sunt acoperite de definiție.

A invocat că potrivit art.6 al Legii privind accesul la informație nr. 182-XIV

din 11.05.2000, prin document oficial trebuie de înțeles documentul care: 1)

conține informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în

3

condițiile legii de către alți subiecți de drept; 2) atestă faptul având relevanță

juridică; 3) circulă în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și

control al circulației.

Prin urmare, procurorul a conchis că tabelul de pontaj este document

oficial, deoarece prin acest act este dusă evidența orelor de lucru care sunt

remunerate din bugetul instituției unde activau inculpatele, iar latura obiectivă

a componenței infracțiunii se manifestă prin introducerea datelor eronate, or, în

cazul identificării acestora, chiar dacă acestea nu au fost introduse primar,

urmau a fi corectate prin îndeplinirea unui nou tabel de pontaj (f. d. 201-210,

vol. II).

2022, s-a respins ca fiind nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, prima

instanță, apreciind probele administrate și circumstanțele cauzei, examinându-

le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, corect a ajuns la concluzia că la caz nu au fost

stabilite probe suficiente și concludente, care să certifice în mod obiectiv despre

vinovăția inculpatelor Malachi Tatiana și Șestovschi Ana în învinuirea înaintată în

baza art. 361 alin. (1) Cod penal, respectiv, acestea urmează a fi achitate în

temeiul art. 390 alin. (1) p. 3) Cod penal, deoarece fapta inculpatelor nu

întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a menționat că în calitate de probe ale vinovăției

inculpatelor Malachi Tatiana și Șestovschi Ana, partea acuzării a prezentat:

Raportul privind înregistrarea materialului în Registrul nr. 2 a DGT Sud CNA din

18.06.2018 (f.d.8, vol. I) și Procesul-verbal de examinare a obiectelor din 11

februarie 2019, privind examinarea listelor de pontaj pe Laboratorul clinic din

cadrul IMSP SR Leova, din aprilie 2017, august 2017, septembrie 2017,

octombrie 2017, noiembrie 2017, decembrie 2017 și martie 2018 (f.d.104-115,

vol. I).

Instanța de apel a menționat încă că aceste probe confirmă doar faptul

existenței erorilor de completare a tabelelor de pontaj, și nu intenția directă în

falsificare a acestor tabele.

Din conținutul tabelelor de pontaj pe Laboratorul clinic din cadrul IMSP

SR Leova, din aprilie 2017, august 2017, septembrie 2017, octombrie 2017,

noiembrie 2017, decembrie 2017 și martie 2018, instanța de apel a stabilit că

deși este indicat că acestea au fost întocmite de inculpate, totodată lipsește

semnătura acestora de confirmare a corectitudinii informației întroduse în tabeluri.

Din conținutul Ordinului nr. 25 din 21 februarie 2017, emis de Directorul

IMSP SR Leova, Gușanu Ion, rezultă că responsabil de evidența timpului de

muncă real prestat în componența Laboratorului clinic a fost numit Lupu

Eugeniu, unica persoană responsabilă de tabelarea angajaților (f. d. 20, vol. I).

În același timp, din conținutul Ordinului nr. 93 din 28 noiembrie 2018

emis de directorul IMSP SR Leova Malașevschi A. a aplicat sancțiunea

disciplinară conform art. 206 lit. a) Codul muncii, sub formă de mustrare,

persoanelor responsabile pentru evidența timpului de muncă real prestat

conform ordinului nr. 25 din 21 februarie 2017, și anume lui Lupu Eugeniu –

șef laborator clinic IMSP SR Leova. Motivul fiind faptul că s-a depistat includerea

4

în tabelul de pontaj a persoanelor care au fost absente de la lucru (f. d. 186, vol.

I).

Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă poziția primei instanțe privind

lipsa în acțiunile inculpatelor a laturii subiective. Instanța de fond just a stabilit

că tabelele de pontaj nu au fost semnate de inculpate, și dânsele nu erau

responsabile de întocmirea acestor tabele.

Astfel , instanța de apel a stabilit că obligația de executare a sarcinilor

privind evidența timpului de muncă efectiv prestat și întocmirea tabelelor de pontaj

pentru laboratorul clinic nu au fost delegate în regim oficial către Șestovschi Ana și

Malachi Tatiana. Potrivit Ordinului nr. 25 din 21.02.2017 tabelele de pontaj

urmau a fi aprobate de director, coordonate cu șefii de secții, șefa serviciului

economico-financiar. Nici fișa de post, și nici un alt act administrativ nu denotă

responsabilitatea inculpatelor în vederea întocmirii tabelelor de pontaj, dar și

responsabilitatea pentru exercitarea acestor acțiuni.

Aceste fapte au fost confirmate atât de către inculpate, cât și martorii

Diaconu Valentina și Gușanu Ion în instanțele de fond și de apel.

Totodată, în calitate de probe pentru recunoașterea vinovăției inculpatelor

Malachi Tatiana și Șestovschi Ana, au fost audiați martorii: Diaconu Valentina,

Oglindă Valentina, Cociorvei Ludmila, Gușanu Ion, Tiftilov-Rotari Oxana și

Lupun Eugeniu. Reieșind din declarațiile martorilor nominalizați și din materialele

cauzei, acuzatorul de stat nu a făcut dovada faptului că în acțiunile inculpatelor

Malachi Tatiana și Șestovschi Ana a existat intenția de a falsifica actele oficiale.

De asemenea, instanța de apel constată că din declarațiile martorilor

Diaconu Valentina, Tiftilov-Rotari Oxana, Gușan Ion, ultimii au descris doar

procedura întocmirii tabelelor de pontaj, faptul stabilirii greșelilor în tabelele de

pontaj, ce au dus la achitarea salariului persoanelor, care nu au fost la serviciu

în zilele stabilite, dar nu au dat declarații directe ce ar demonstra că anume

inculpatele Malachi Tatiana și Șestovschi Ana, cu intenție directă, în scopuri de

a beneficia de drepturi sau beneficii, au introdus date false în tabelele de pontaj.

Mai mult, potrivit acuzației procurorul încriminează inculpatei Malachi

Tatiana – completarea și semnarea tabelei de pontaj pentru luna aprilie 2017,

dar și completarea de către Șestovschi Ana și semnarea de către Malachi Tatiana

a tabelei de pontaj pentru luna martie 2018.

Astfel, atât pentru luna martie a anului 2018, se înregistrează ca fiind

identificarea rubricii „maistru” cu mențiunea scrisă – T. Malachi, iar pentru

tabela de pontaj pentru luna aprilie 2017 se identifică inscripția «întocmit T.

Malachi». Nici una din aceste fișe neînregistrând o semnătură ce ar aparține

inculpatelor.

Prin urmare, se atestă că chiar și în condiția în care se presupune că

inculpatele au întocmit tabelul de pontaj, acestea nu puteau să cunoască despre

lipsa persoanei de la serviciu, în lipsa unei cereri oficiale de concediu, iar în

atribuțiile lor de serviciu nu intra obligația de verificare a prezenței salariatului

la serviciu, or aceste atribuții erau în seama șefului de secție, care la acel moment

era Lupu Eugeniu.

Unicul martor care indică că, anume inculpatele Malachi Tatiana și

Șestovschi Ana au întocmit în acele perioade tabelele de pontaj, obiect al

infracțiunii, este Lupu Eugeniu, persoana care potrivit Ordinului nr. 25 din 21

februarie 2017 era persoana responsabilă de întocmirea tabelelor de pontaj, pe

secția Laboratorul clinic IMSP SR Leova.

5

În ședința de apel martorul Lupu Eugeniu a declarat că, în anul 2017

începând din iunie a îndeplinit funcția de vice director din motiv că directorul

trebuia să se deplaseze în SUA la copiii.

Funcția de bază era ca vice director, conform regulamentului vice director

îndeplinește funcția de director ne remunerabil. Totodată rămăsese și ca șef de

laborator. Indică că cu tabelele de pontaj se ocupa d-na Șestovschi din anul 2015,

și evidența și tabelele de pontaj erau îndeplinite separat. Menționează că în

laborator tabelele de pontaj le îndeplinea d-na Șestovschi Ana dar și d-na Malachi

Tatiana tot cunoștea să îndeplinească tabele de pontaj. Declară că nimeni nu a

fost instruit cum se îndeplinesc tabelele de pontaj, cel puțin nu-și aduce aminte să

fi fost astfel de instruire și nu cunoaște cine a întocmit acele tabele de pontaj el în

acea perioadă era în concediu. Indică că a făcut cunoștință cu ordinul prin care el

a fost împuternicit cu întocmirea tabelelor de pontaj când au venit colaboratorii

CNA. Recunoaște că în fișele inculpatelor nu există mențiuni că ele trebuie să

întocmească tabelele de pontaj, și faptul că el verifica tabelele de pontaj în

laboratorul clinic în perioada 2017-2018. Indică că erau momente când angajații

cereau în formă verbală zile libere, tot timpul cuiva îi trebuia jumătate de zi sau

o zi, lucru se făcea cât era, astfel nu erau impedimente în munca de la laborator

(f.d.9-10, vol. III).

Însă din declarațiile acestuia nu se demonstrează că inculpatele au avut

intenția directă de a introduce date false și că au urmărit prin aceasta modul de

a căpăta careva drepturi, beneficii sau să fie eliberate de careva obligațiuni.

În ședința de apel martorul Cociorvei Ludmila a declarat că are funcția de

șef serviciu economic financiar, și una din atribuții este verificarea tabelelor de

pontaj. Referitor la tabelele de pontaj, a declarat că acestea se prezentau la

control pe data de 24 a lunii, iar dacă cineva pleca după data de 24 în concediu

de boală, sau concediu pe cont propriu, tabelele se corectau, iar la caz din câte

cunoaște persoanele nu depuneau cerere, dar se învoiau verbal, din această

cauză și au apărut greșeli în tabelul de pontaj (f. d. 4, vol. III).

Reieșind din declarațiile martorul Cociorvei Ludmila rezultă că tabelele de

pontaj erau întocmite până la data de 24 a lunii, cu indicarea datelor și pentru

perioada următoare a zilei de 24, astfel aceste acțiuni au generat în unele cazuri,

introducerea eronată a datelor, totodată persoanele în privința cărora s-a stabilit

introducerea ca fiind la serviciu, însă în realitate fiind peste hotarele țării, aceștia

au confirmat că s-au învoit verbal de la superiorul subdiviziunii Lupu Eugeniu,

pentru a lipsi de la serviciu, iar careva cereri în sensul dat nu au înaintat,

înțelegerea fiind ca să recupereze o zi din concediul oficial, ceea ce sa și efectuat.

În condițiile enunțate se atestă și lipsa intenției inculpatelor de a introduce date

false în tabelele de pontaj, ori acestea nu au beneficiat de careva remunerări sau

beneficii materiale, în urma introducerii datelor eronate în tabelele de pontaj.

Mai mult ca atât, a considerat ca fiind întemeiată concluzia instanței de

judecată precum că, invocarea părții acuzării referitor la faptul că inculpatele

erau remunerate pentru întocmirea tabelelor de pontaj, este eronată, or din

conținutul probelor examinate s-a stabilit că inculpatele Malachi Tatiana și

Șestovschi Ana nu au primit nicicând spor la salariu, pentru acest fapt, toate

sporurile salariale lunare achitate inculpatelor au fost achitate pentru

performanțele profesionale, și sunt egale cu sporurile achitate și celorlalți

salariați, ne raportându-se careva diferență ce ar confirma poziție părții acuzării.

6

În consecință instanța de apel a conchis că partea acuzării nu a prezentat

careva probe ale existenței în acțiunile inculpatelor Malachi Tatiana și Șestovschi

Ana a laturii subiective a infracțiunii, prevăzute de art. 361 alin. (1) CP RM, și

anume a existenței la inculpate a intenției de falsificare a datelor în tabelele de

pontaj.

Astfel, apreciind probele în ansamblul lor, instanța de apel a constatat că

în baza rezultatelor examinării cauzei penale nu au fost stabilite probe, care ar

certifica în mod obiectiv despre vinovăția inculpatelor Malachi Tatiana și

Șestovschi Ana în învinuirea înaintată și de aceea prima instanță întemeiat a

ajuns la concluzia cu privire la achitare în temeiul art. 390 alin. (1) p. 3 CPP RM,

și temeiuri pentru admiterea apelului procurorului și casarea sentinței nu sunt.

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, invocând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1), pct.6) Cod de procedură penală, a declarat recurs

ordinar, solicitând casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1. În argumentare recursului ordinar acuzatorul de stat a invocat că

prima instanța în dispozitivul sentinței contrar prevederilor art.396 pct.2) Cod de

procedură penală nu a indicat motivul achitării inculpatelor.

La rândul său instanța de apel nu a desființat sentința și nu a rejudecat

cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță în

aspectul vizat.

Instanța de apel menținând sentința fără modificări, a preluat constatările

primei instanțe, unul din care era că tabelul de pontaj nu reprezintă un act

oficial.

Ambele instanțe de judecată nu au luat în considerație faptul că, noțiunea

de document oficial specificată în art.361 Cod penal, a fost abordat și la judecarea

recursului în interesul legii, soluționat prin decizia Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 20 martie 2014 (dosar nr.4-lril-2/2014), la adoptarea

căreia s-a decis de a accepta o abordare jurisprudențială unică în cazul

prezentării certificatului (adeverinței) de salarizare fals instituțiilor financiare, în

scopul obținerii unui credit.

La determinarea noțiunii de act (document) oficial s-a indicat

Recomandarea Comitetului Miniștrilor a Consiliului Europei privind accesul, 1a

documentele publice din 21.02.2002 (Rec(2002)2), care menționează că prin

document public se înțelege toate informațiile înregistrate în orice formă,

elaborate, primite sau deținute de autoritățile publice și care au legătură cu

funcția administrativă, excepție făcând documentele care sunt în curs de

pregătire.

Termenul de documente publice reprezintă în sensul Recomandării, toate

informațiile fixate pe orice suport fizic într-o formă recuperabilă (texte scrise,

înregistrate pe bandă sonoră sau audiovizuală, fotografii, email-uri, informații

stocate pe suport electronic cum ar fi bazele de date electronice etc.). Atât

documentele produse de o autoritate, cât și documentele ce provin de la terți și

care au fost primite de o autoritate publică sunt acoperite de definiție.

Astfel, noțiunea oficial se referă nu doar la documentele eliberate de

autoritățile publice, dar și la documentele prezentate autorităților publice.

În sensul definirii tabelului de pontaj ca act oficial, trebuie de reținut și

prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr.12 din 14.05.2018 privind

7

excepția de neconstituționalitate a art.361 alin.(2), lit. c) Cod penal, și anume,

pct. 54, potrivit căruia: „având în vedere dispozițiile articolului 6 din Legea nr.182

din 11 mai 2000, privind accesul la informație, prin „document oficial” este avut

în vedere documentul care: 1) conține informații care au fost elaborate, selectate,

prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse

la dispoziția lor în condițiile legii de către alte subiecte de drept; 2) atestă faptul

care are relevanță juridică: 3) circulă în cadrul unui sistem de înregistrare de

evidența strictă și de control al circulației. Mai mult, pe lângă aceste caracteristici,

în contextul art. 361 alin.(l) Codul penal, documentul oficial fals trebuie să confere

drepturi sau să scutească de obligații.

În cazul din speță tabelul de pontaj, indiferent de statutul entității emitente

(persoană privată sau publică), obține caracterul unui document oficial imediat

ce este inclus în evidența contabilă a entității emitente, serviți bază pentru

prelucrarea ulterioară a informațiilor conținute în acest tabel de pontaj atât .în

interiorul entității emitente, cât și în afara ei, precum și pentru generarea altor

acte juridice: calcularea salariului, calcularea și raportarea autorităților publice

a datelor statistice despre impozitele reținute.

Un alt criteriu de apreciere a tabelului de pontaj câ fiind un document

oficial este acel fapt că, deși acest act nu necesită a fi prezentat în mod obligator

autorităților publice de control, însă entitatea emitentă este obligată să respecte

reguli de păstrare, astfel că tabelul de pontaj în orice moment poate fi supus

controlului oficial din partea autorităților publice cu funcții de control.

Caracterul oficial al tabelului de pontaj rezidă și din faptul, că acordă drepturi

salariale și eliberează de obligații, producând efecte nu doar pentru entitatea

emitentă, cum este în cazul din speță Laboratorului Diagnostic Clinic din cadrul

Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional Leova, dar și pentru salariat,

care este un subiect distinct al relațiilor civile, ceea ce în cazul cercetat a avut

loc.

Aceste raționamente au fost invocate de către procuror și în cererea de apel,

însă instanța de apel nici nu s-a expus asupra lor, ceea ce contravine prevederilor

art. 414 alin.(5) din Codul de procedură penală.

La fel, recurentul invocă că poziție instanței de apel ce ține de motivele

achitării inculpatelor este contradictorie, la caz nefiind clar care elementele ale

infracțiunii lipsesc, or reieșind din motivele expuse de către instanțele de

judecată există două poziții contradictorii.

avocatul Șcheau Igor în numele inculpatelor, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce urmează.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1), pct.2), lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

8

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Rezumând argumentele aduse în cererea de recurs, se constată dezacordul

acuzatorul de stat cu menținerea de către instanța de apel a sentinței primei

instanțe de achitare a inculpatelor Malachi Tatiana și Șestovschi Ana de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal,

invocând în acest sens temeiurile pentru recurs prevăzute în pct. 6), alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Analizând lucrul judecat de către instanțele ierarhic inferioare, Colegiul

penal lărgit constată că, atât sentința cât și decizia instanței de apel sunt afectate

de erori procesuale, care nu pot fi remediate în prezenta procedură, din atare

considerente cele avansate de recurent urmează a fi admise, cu remiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de

apel au comis următoarele erori de drept.

În contextul dat, Colegiul penal ține să evidențieze că, potrivit art. 384 alin.

(3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată.

Potrivit art. 394 alin. (3), pct. 2), alin. (4) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă enunțarea temeiurilor

pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge

probele aduse în sprijinul acuzării, nefiind admisă introducerea în sentința de

achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art.

385 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează chestiunile dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și

de care anume lege penală este prevăzută ea. Conform art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică

a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

În speță, se reține că potrivit rechizitoriului Malachi Tatiana și Șestovschi

Ana au fost puse sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.361

alin.(1) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”adică confecționarea, deținerea

și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi și liberează de obligații,

indiferent de tipul de proprietate și formă juridică de organizare”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a pronunțat o

sentință de achitare pe învinuirea înaintată inculpatelor Malachi Tatiana și

Șestovschi Ana în baza de art. 361 alin. (1) Cod penal și a dispus reabilitarea

inculpatelor.

9

Astfel, Colegiul penal reține că prima instanță a constatat în descriptiv

diverse motive de achitare, care se contrazic reciproc, cum ar fi că: „tabelul de

pontaj nu reprezintă un act oficial, așa cum s-a reținut de către organul de urmărire

penală în textul acuzației. Prin urmare, tabelul de pontaj nu subscrie noțiunea de

document oficial în sensul obiectului material al infracțiunii prevăzute de art. 361

Cod penal. Din atare considerente, după cum a fost specificat mai sus, lipsa unei

părți componente ale infracțiunii echivalează cu lipsa elementelor constitutive a

infracțiunii, la caz, lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.

361 alin. (1) Cod penal, iar persoanele puse sub învinuire pe alt capăt de

acuzare, adică Șestovschi Ana și Malachi Tatiana, urmează a fi achitate, deoarece

fapta inculpatelor nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.”

Ulterior s-a contrazis indicând „absența a două elemente constitutive ale

infracțiunii (obiectul infracțiunii și latura subiectivă) prevăzute de art. 361 în

acțiunile lui Malachi Tatiana și Șestovschi Ana, instanța, potrivit rigorilor art. 390

alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală, este obligată să adopte la caz sentință

de achitare”, nefiind indicat clar care elemente ale infracțiunii încriminate

lipsesc.

Totodată în dispozitivul sentinței a dispus divergent că, inculpatele Malachi

Tatiana și Șestovschi Ana sunt achitate de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, însă fără a indica motivul achitării,

circumstanțe ce contravin prevederilor art.396 pct.2) Cod de procedură penală,

care stipulează că dispozitivul sentinței de achitare sau de încetare a procesului

penal trebuie să cuprindă: 2) dispoziția de achitare a inculpatului sau de încetare

a procesului penal și motivul pe care se întemeiază achitarea sau încetarea

procesului.

Mai mult ca atât, prima instanță contrar prevederilor art. 373 Cod de

procedură penală și-a întemeiat concluziile pe probe care nu au fost verificate în

ședința de judecată și nu au fost consemnate în procesul-verbal al ședinței de

judecată.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reiterează că aprecierea completă și

justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului

probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune

examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce nu

are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de sinteză,

probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și

ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei,

care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii

probelor să poată fi supuse controlului judiciar.

Prin urmare se constată că, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în

conformitate cu rigorile prevăzute de Lege și a adoptat o hotărâre care nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărâri.

În continuare, Colegiul penal notează prevederile art. 414 alin. (1), (5) și (6)

Cod de procedură penală, care stipulează că, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate

în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

10

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel

și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Conform art. 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie

să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a

fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt:

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul

în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea

cauzei.

Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a respectat

prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului deciziei

contestate (pct. 4. din decizie) nu a reacționat în modul prevăzut de Lege asupra

erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le

întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință

nemotivată și neîntemeiată legal.

Totodată, în dispozitive a dispus divergent că, „se menține integral sentința

judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 18 mai 2021 în cauza penală în privința lui

Malachi Tatiana și Șestovschi Ana învinuite de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (1) Cod penal”, la fel fără indicarea motivului achitării.

Mai mult ca atât, la fel a relevat în descriptiv mai multe motive de achitare,

care se contrazic reciproc, indicând neclar și divergent că „potrivit rezultatelor

examinării cauzei penale nu au fost stabilite probe suficiente și concludente,

care să certifice în mod obiectiv despre vinovăția inculpatelor Malachi

Tatiana și Șestovschi Ana în învinuirea înaintată în baza art. 361 alin. (1)

CP RM, în legătură cu care fapt, acestea urmează a fi achitate în temeiul art. 390

alin. (1), p. 3) CPP al RM, deoarece fapta inculpatelor nu întrunește elementele

infracțiunii… apreciind toate probele prezentate în cauză din punctul de

vedere al concludenții, veridicității și suficienței colegiul consideră că în

acțiunile inculpatelor Malachi Tatiana și Șestovschi Ana lipsește latura

subiectivă a infracțiunii indicate… analizând probele prezentate de către

partea acuzării, colegiul constată că aceste probe confirmă doar faptul

existenței erorilor de completare a tabelelor de pontaj, și nicidecum

intenția directă în falsificare a acestor tabele…. instanța de fond just a

stabilit că tabelele de pontaj nu au fost semnate de inculpate, și dânsele

nu erau responsabile de întocmirea acestor tabele…. partea acuzării nu a

prezentat careva probe ale existenței în acțiunile inculpatelor Malachi

Tatiana și Șestovschi Ana a laturii subiective a infracțiunii, prevăzute de art.

361 alin. (1) CP RM, și anume existenței la inculpate a intenției de falsificare a

datelor în tabelele de pontaj…. chiar și în condiția în care se presupune

că inculpatele au întocmit tabelul de pontaj, acestea nu puteau să

11

cunoască despre lipsa persoanei de la serviciu, în lipsa unei cereri oficiale de

concediu, iar în atribuțiile lor de serviciu nu intra obligația de verificare a prezenței

salariatului la serviciu, or aceste atribuții erau în seama șefului de secție, care la

acel moment era Lupu Eugeniu”, temeiuri de achitare care se exclud reciproc și

generează diferite consecințe juridice.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel constată în

acțiunile inculpatelor lipsa laturei subiective a infracțiunii, și anume intenția de

falsificare a datelor în tabelele de pontat, concomitent, se expune că instanța de

fond corect le-a achitat pe Malachi Tatiana și Șestovschi Ana respectiv, menținând

și motivele achitării, expuse de către prima instanța, și anume lipsa laturii

obiective (lipsa obiectului material al infracțiunii prevăzute de art.361 Cod penal

și anume documentului oficial) și laturii subiective.

Respectiv, se constată că la caz sunt două poziții contradictorii, în speța

nefiind constatat și indicat cu certitudine, care elemente ale infracțiunii

incriminate lipsesc.

De asemenea, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel a omis să

aprecieze circumstanțele de fapt și de drept ale speței, și prin prisma deciziei

Curții Supreme de Justiție nr.4-1ril-2/2014 din 20.03.014, la examinarea

recursului în interesul Legii cu privire la determinarea modului unitar de

interpretare și aplicare a prevederilor art. 361 alin. (1) Cod penal.

La fel, sunt neclare și contradictorii concluziile instanței de apel prin care

se constată că probele cercetate confirmă existența erorilor de completare a

tabelelor de pontaj și nicidecum intenția directă a inculpatelor în falsificare a

acestor tabelelor. Or instanța de apel mai întâi indică că, tabelele de pontaj nu

au fost întocmite și semnate de către inculpate, ulterior însă admite posibilitatea

întocmirii tabelului de pontaj de către acestea, menționând însă că în atribuțiile

lor de serviciu nu intra obligația de verificare a prezenței salariatului la serviciu,

deoarece aceste atribuții aparțineau șefului de secție, Lupu Eugeniu.

În continuare, analizând concluziile instanței de apel în baza cărora și-a

fundamentat soluția de achitare a inculpaților Malachi Tatiana și Șestovschi Ana

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod

penal, Colegiul penal lărgit conchide că soluția adoptată nu rezultă din

aprecierea fiecărei probe separat și în coroborare cu celelalte probe aduse în

sprijinul învinuirii în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor

cauzei penale. Însă potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod

de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să

desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea

motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care

considerente ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) -(4)

Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a

instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii

datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă

în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei

de proveniență a probelor

Din conținutul deciziei recurate, rezultă că instanța de apel și-a întemeiat

concluziile pe declarațiile martorilor Diaconu Valentina, Oglindă Valentina,

Cociorvei Ludmila, Gușanu Ion, Tifilov-Rotari Oxana, Lupu Eugeniu, probe care nu

12

au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în

procesul-verbal (f. d. 12 vol. III).

Împrejurările expuse atestă că instanțele de fond și de apel nu au judecat

cauza penală în condițiile Legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este întemeiat, fapt ce generează

casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În acest context, la rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația să

înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit

temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. art. 436 și

414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în

vedere prevederile art. art. 93-95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel și recurs, iar în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia.

Se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 08

februarie 2022, în cauza penală în privința lui Malachi Tatiana xxxxx și a lui

Șestovschi Ana xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

13