1ra-808/21 — art. 188 alin. 2 lit. e, f, 217 alin. 2 CP

1ra-808/21 — art. 188 alin. 2 lit. e, f, 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-808/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 octombrie 2020, în cauza

penală în privința lui

Catana Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.02.2019 – 30.12.2019;

Instanța de apel: 12.02.2020 – 19.10.2020;

Instanța de recurs: 25.01.2021 – 29.06.2021.

A C O N S T A T A T:

Catana Ion a fost:

- achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal,

din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

- recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la

1 (unu) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

2018, aproximativ ora 02:00 , aflându-se în domiciliul amplasat pe xxxxx, care

aparține cet. Cazacu Ion, cu scopul cupidant, înțelegând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, având intenția de a sustrage bunurile materiale ale altei persoane,

după consumul de băuturi alcoolice împreună cu cet. Cazacu Ion, l-a atacat

amenințându-l cu un cuțit de bucătărie, punându-l în regiunea gâtului și în așa mod

l-a deposedat de 3 800 lei și 50 euro, care conform cursului valutar constituia suma

de 974,40 lei, astfel provocându-i pătimitului o pagubă materială considerabilă în

sumă totală de 4 774,4 lei.

1

Acțiunile inculpatului Catana Ion, au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit cu amenințarea

aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu

aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

De asemenea, prima instanță a constatat în fapt, că tot el, Catana Ion

înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, intenționat, având scopul

păstrării drogurilor fără scop de înstrăinare, a procurat într-o perioadă

nedeterminată, în circumstanțe nestabilite și a dus la domiciliul său, amplasat în

xxxxx, unde a păstrat-o și a consumat-o. La data de 11 decembrie 2018, ora 06:30,

în urma efectuării percheziției de către organul de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Basarabeasca, în domiciliul cet. Catana Ion, amplasat în

xxxxx, au fost depistate și ridicate nouă fragmente de butelii din masă plastică

folosite la consumarea substanțelor narcotice, în interiorul cărora a fost depistată

rășină de cannabis, în total în cantitate de 0,233 gr, care se atribuie la substanțele

stupefiante și este inclusă în tabela – I a substanțelor stupefiante și substanțelor

psihotrope neutilizate în scopuri medicale din lista nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr.

1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului,

care în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie

proporții mari, ceea ce conform art. 1341 alin. (1) Cod penal, constituie droguri.

Astfel, Catana Ion a procurat și a păstrat ilegal droguri în proporții mari, fără scop

de înstrăinare.

Astfel, acțiunile inculpatului Catana Ion au fost încadrate în baza art. 217 alin.

(2) Cod penal, păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de

înstrăinare.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Catana Ion:

- să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f)

Cod penal, la 10 ani închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, să-i

fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 6 luni;

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să-i fie

stabilită lui Catana Ion pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

10 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului acuzarea a invocat, că este neîntemeiată concluzia

primei instanțe cu privire la achitarea lui Catana Ion de sub învinuirea înaintată în

baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

2

Astfel, a menționat că cauza penală a fost examinată în lipsa inculpatului

Catana Ion, iar în conformitate cu prevederile art. 321 alin. (2) pct. 1), 368 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penală, au fost citite declarațiile inculpatului depuse în

cadrul urmăririi penale.

A susținut acuzarea, că deși inculpatul vina nu a recunoscut-o, vinovăția

acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate se demonstrează prin cumulul de

probe administrate legal și cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume:

declarațiile părții vătămate Cazacu Ion; declarațiile martorului Buzdugan Vasile;

declarațiile martorului Musteață Maria; procesul-verbal de consemnare a plângerii

verbale din 10 decembrie 2018; procesul-verbal de ridicare din 13 decembrie 2018;

și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 14 decembrie 2018;

Consideră acuzarea, că probele examinate în cadrul ședinței de judecată

confirmă faptele indicate în plângerile cet. Cazacu Ion, depuse la Inspectoratul de

poliție Basarabeasca, precum și declarațiile acestuia date în cadrul urmăririi penale,

or, careva relații ostile până la această faptă între Cazacu Ion și Catana Ion nu au fost.

De asemenea, consideră că partea vătămată Cazacu Ion a dat declarații false

în cadrul cercetării judecătorești din motiv că Catana Ion este fostul elev al acestuia,

și că sunt consăteni, iar paguba i-a fost restituită de către mama inculpatului după

adresarea cu plângere la organul de urmărire penală.

Faptul că partea vătămată Cazacu Ion nu a dat declarații veridice în cadrul

cercetării judecătorești, se confirmă prin aceea că, fiind audiat în ședința instanței

de judecată, a declarat că nu i-a povestit surorii sale Musteață Maria despre faptul

că Catana Ion l-a amenințat cu cuțitul și că i-a sustras banii, astfel că din analiza

declarațiilor martorului Musteață Мaria și părții vătămate Cazacu Ion, date în cadrul

urmăririi penale, se atestă că acestea sunt analogice, ceea ce confirmă că partea

vătămată Cazacu Ion a dat declarații veridice doar la faza de urmărire penală.

Or, Cazacu Ion a declarat că își amintește de ceea ce s-a întâmplat la data de

07 decembrie 2018, în timpul consumului băuturilor alcoolice cu Catana Ion și

Buzdugan Vasile, fapt care confirmă că la data de 08 decembrie 2018, dimineața

când i-a povestit cet. Musteață Maria despre cele întâmplate în noaptea trecută,

acesta conștientiza ceea ce comunica, astfel relatându-i în detalii acțiunile cet.

Catana Ion, și anume că ultimul i-a sustras banii.

Totodată, a indicat că din declarațiile martorului Musteață Maria rezultă că

aceasta a văzut cum fratele său Cazacu Ion, a intrat în casă și discuta cu un băiat, iar

ulterior fratele a mers în camera sa și în urma acestuia a trecut un băiat, însă pe care

nu l-a văzut la față și care ulterior a ieșit repede din cameră. A auzit cum fratele său

i-a zis să nu sune la poliție.

Prin urmare, a susținut acuzarea că aceste declarații combat versiunea părții

vătămate Cazacu Ion, care a fost dată în cadrul cercetării judecătorești, confirmă

veridicitate declarațiilor acestuia date la faza urmăririi penală, precum și confirmă

3

faptul că Catana Ion a intrat în camera lui Cazacu Ion și a sustras banii de la ultimul

cu aplicarea amenințării.

De asemenea, acuzarea a menționat că declarațiile martorului

Buzdugan Vasile confirmă faptul că Catana Ion avea posibilitatea de a-l amenința pe

Cazacu Ion și de a sustrage de la ultimul bani, în lipsa lui Buzdugan Vasile.

A mai precizat, că din declarațiile martorului Musteață Maria, rezultă că atunci

când Catana Viorica a restituit banii, i-a comunicat fratelui său ca să-și retragă

plângerea de la poliție, la care fratele i-a zis că își va retrage plângerea deoarece îi

este rușine că este profesor, și că va comunica la poliție că a găsit banii în alt caiet în

casă.

Prin urmare, în opinia acuzării aceste declarații demonstrează faptul că mama

inculpatului, Catana Viorica a restituit lui Cazacu Ion 200 euro și 152 lei, care

constituie echivaletul sumei sustrase de 4 774,4 lei, ceea ce atestă că banii au fost

sustrași de la Cazacu Ion, nemijlocit de către Catana Ion, precum și faptul că

Cazacu Ion și-a schimbat declarațiile în cadrul cercetării judecătorești în favoarea

inculpatului.

Astfel, a conchis acuzarea că în cadrul ședinței de judecată, au fost cercetate

probe pertinente, concludente și utile, care confirmă vinovăția lui Catana Ion în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

Cu referire la episodul II, acuzarea a indicat că vinovăția lui Catana Ion în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, se demonstrează

prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile.

apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea prin care Catana Ion a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Catana Ion să fie achitat de sub învinuirea înaintată

în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

În motivarea apelului apărarea a invocat, că pentru a concluziona asupra

vinovăției lui Catana Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2)

Cod penal, prima instanță a reținut procesul-verbal de percheziție, raportul de

expertiză criminalistică, precum și declarațiile martorilor Garaba Vladimir și

Ciuvalschi Alexandr.

Prin urmare, apărarea a precizat că în procesul efectuării percheziției, au fost

admise încălcări cu privire la depistarea și fixarea urmelor infracțiunii, or, în

procesul-verbal lipsește numărul exact al obiectelor care urmează a fi ridicate,

descrierea acestora detaliată, volumul, masa, culoarea, forma, precum și locul

concret al depistării acestora.

Astfel, invocând prevederile art. 94 pct. 8) Cod de procedură penală, apărarea

a menționat că prima instanță urma să recunoască nulitatea procesului-verbal de

4

percheziție din 11 decembrie 2018 întrucât acțiunea procesuală a fost efectuată cu

încălcarea prevederilor art. 7 și 128 Cod de procedură penală.

2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei

instanțe.

5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

inculpatul Catana Ion a fost anunțat în căutare conform încheierii

Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 23 mai 2019 (f.d.33-35, vol.III) și potrivit

informației parvenite de la Inspectoratul de Poliție Basarabeasca din 15 iunie 2020.

(f.d.233, vol.III).

Instanța de apel a menționat, că în cadrul ședinței de judecată în instanța de

apel, la demersul procurorului au fost cercetate următoarele probe: procesul-verbal

de consemnare a plângerii verbale din 10 decembrie 2018 depusă de Cazacu Ion

(f.d.4, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 11 decembrie 2018 (f.d.9-13, vol.I);

procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 11 decembrie 2018 (f.d.18-19,

vol.I); procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate din 14 decembrie

2018 (f.d. 28-30, vol.I); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cazacu Ion din

10 decembrie 2018 (f.d.40, vol.I); procesul-verbal de audiere a martorului

Musteață Maria din 12 decembrie 2018 (f.d.51-52, vol.I); procesul-verbal de

confruntare din 13 decembrie 2018 dintre bănuitul Catana Ion și martorul

Musteață Maria (f.d.53-54, vol.I); procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori

constatarea bănuielii rezonabile referitor la o infracțiune săvârșită din 02 ianuarie

2019 (f.d.5, vol.II); copia procesului-verbal cu privire la contravenție din 22

octombrie 2018 privind tragerea la răspundere contravențională a cet. Catana Ion

(f.d.11, vol.II); raportul de constatare tehnico-științifică din 27 decembrie 2018

(f.d.23-25, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 03 ianuarie 2019

(f.d.28, vol.II); ordonanța de recunoaștere și de atașare a corpurilor delicte la cauza

penală (f.d.29, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 28 ianuarie 2019

(f.d.32, vol.II); copia procesului-verbal nr. 49 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 octombrie

2018 (f.d.33-34, vol.II); declarațiile martorului Buzdugan Vasile depuse în cadrul

primei instanțe (f.d.54-55, vol.III); declarațiile martorului Musteață Maria date în

cadrul prime instanțe (f.d.65-66, vol.III); declarațiile părții vătămate Cazacu Ion date

în cadrul instanței de apel.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a apreciat

probatoriul administrat și just a conchis referitor la învinuirea înaintată inculpatului

Catana Ion în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

Astfel, verificând circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, și cercetând din

punct de vedere obiectiv probele administrate, instanța de apel a precizat că partea

5

acuzării nu a prezentat probe care să confirme existența faptei infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

Instanța de apel a indicat, că la baza actului de învinuire înaintat lui Catana Ion

în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, procurorul a reținut declarațiile părții

vătămate Cazacu Ion din 10 decembrie 2018, declarațiile martorilor

Buzdugan Vasile și Musteață Maria, prcum și probele scrise menționate supra.

Analizând probele acuzării care au fost cercetate în ședința instanței de apel

în raport cu declarațiile martorilor și ale părții vătămate, instanța de apel a conchis

că acestea nu demonstrează vinovăția inculpatului Catana Ion în săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și apreciind ca fiind

veridice în acest sens declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, care a declarat în

cadrul ședinței instanței de apel, că infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 188

alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu a fost săvârșită în privința sa, deoarece se afla într-o

stare critică întrucât consuma-se alcool mai multe zile, declarații care s-au confirmat

în cadrul primei instanțe, precum și la faza urmăririi penale.

În opinia instanței de apel, sunt neîntemeiate argumentele părții acuzării

referitor la faptul că declarațiile părții vătămate Cazacu Ion date în prima instanță,

precum și în instanța de apel, nu urmează a fi reținute, deoarece contravin

declarațiilor date de către acesta organului de urmărire penală.

În acest sens, instanța de apel a indicat că la etapa urmăririi penale, la data de

12 decembrie 2018 Cazacu Ion s-a adresat la organul de urmărire penală cu

solicitarea de a fi încetată urmărirea penală în privința lui Catana Ion, pentru fapta

de tâlhărie , deoarece a găsit banii (f.d.31, vol.I), iar la data de 12 decembrie 2018,

partea vătămată Cazacu Ion a fost audiat suplimentar și a declarat că banii în sumă

de 3 800 lei și 50 euro, i-a găsit ieri, la data de 11 decembrie 2018, într-un alt caiet

în casă, menționând că nu are pretenții materiale față de Catana Ion, iar fapta

precum că ar fi fost amenințat cu cuțitul, nu a avut loc, întrucât consumase băuturi

alcoolice și nu conștientiza despre cele comunicate (f.d.41, vol.I).

Instanța de apel a reiterat faptul, că ulterior partea vătămată Cazacu Ion a dat

aceleași declarații atât în ședința primei instanțe, precum și în ședința instanței de

apel confirmând faptul că Catana Ion nu a luat banii de la el și că nu își amintește

dacă acesta a cerut bani de la el. Catana Ion nu l-a amenințat cu cuțitul și nu a intrat

în casa sa, iar la organul de urmărire penală a depus o altă cerere, întrucât

consumase băuturi alcoolice și se afla într-o stare critică.

Mai mult, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei

instanțe referitor la faptul că aceste declarații ale părții vătămate Cazacu Ion,

coroborează cu declarațiile martorului Buzdugan Vasile și se confirmă prin

conținutul procesului-verbal de confruntare din 14 decembrie 2018 care a avut loc

între bănuitul Catana Ion și partea vătămată Cazacu Ion (f.d.56-57, vol.I).

6

Totodată, instanța de apel a evidențiat faptul că potrivit procesului-verbal de

percheziție din 11 decembrie 2018 în privința lui Catana Ion, nu au fost depistate

careva obiecte la acesta, care să confirme că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută

de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, iar fiind efectuată percheziția și la domiciliul

lui Catana Ion la data de 11 decembrie 2018, careva mijloace financiare nu au fost

depistate (f.d.13-18, vol.II).

Astfel, instanța de apel a conchis că temeiuri pentru a nu lua în considerație

declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, referitor la faptul că banii i-a găsit ulterior

și că nu a fost amenințat cu cuțitul, nu s-au stabilit, întrucât acestea coroborează cu

alte probe, or, partea acuzării nu a probat faptul că Catana Ion a sustras banii în

sumă de 3 800 lei și 50 euro de la Cazacu Ion, iar existența faptei infracțiunii

incriminate, nu s-a constatat, din care motiv a apreciat ca fiind corectă concluzia

primei instanțe privind achitarea lui Catana Ion de sub învinuirea înaintată în baza

art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Cu referire la argumentele apărării, prin care ultimul a invocat dezacordul cu

soluția primei instanțe prin care Catana Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel

a precizat că această concluzie a fost constatată din totalitatea de probe

administrate, care corect au fost apreciate de către prima instanță, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere a coroborării lor.

Or, probele acuzării în acest sens confirmă faptul că Catana Ion a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, și anume că inculpatul

intenționat a procurat și a păstrat ilegal droguri în proporții mari, fără scop de

înstrăinare.

Instanța de apel a stabilit, că în speță acțiunile inculpatului Catana Ion,

întrunesc elementele laturii obiective și subiective ale infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (2) Cod penal, fiind corect încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal,

păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Referitor la individualizarea pedepsei stabilită inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a reținut că

prima instanță a ținut cont de prevederilor art. 61, 75 Cod penal, precum și de

personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv, de faptul că inculpatul nu

se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, că acesta are antecedente penale

nestinse pentru săvârșirea unei infracțiuni excepțional de grave, de scopul pedepsei

penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, și de condițiile de viață ale inculpatului,

astfel că prima instanță corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea

7

inculpatului poate fi realizată prin aplicarea în privința acestuia a pedepsei sub

formă de închisoare.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prin sentința

Judecătoriei Basarabeasca, din 15 septembrie 2011, Catana Ion a fost recunoscut

vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. a), i), j) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru minori, iar în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, procesul penal a fost încetat

în legătură cu neatingerea vârstei pentru tragere la răspundere penală, sentință care

a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 16

octombrie 2012 (f.d.86-104, vol.I).

declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului invocă acuzarea că instanța de apel, menținând

soluția primei instanțe prin care Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea înaintată

în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu a luat în considerație declarațiile

părții vătămate Cazacu Ion, date de către acesta anume la faza urmăririi penale, care

în opinia acuzării sunt veridice și corespund cu circumstanțele cauzei.

Susține, că partea vătămată Cazacu Ion, inițial la data de 10 decembrie 2018 a

depus declarații la organul de urmărire penală, unde a comunicat toate

circumstanțele în care a avut loc fapta de tâlhărie, totodată semnând și procesul-

verbal prin care a fost audiat, iar despre faptul că semnătura din procesul-verbal de

audiere îi aparține, acesta a confirmat în cadrul instanțelor de fond.

Astfel, precizează că instanțele de fond nu au analizat și nu au apreciat

corespunzător declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală, acestea

reținând doar declarațiile depuse de către Cazacu Ion în cadrul instanței de judecată.

Mai mult, instanța de apel nici nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Menționează, că declarațiile părții vătămate Cazacu Ion care au fost depuse la

urmărirea penală se confirmă prin declarațiile martorului Musteață Maria, în

privința cărora instanța de apel nici nu s-a expus, deși în cererea de apel a făcut

referire.

În acest sens, acuzarea reiterând motivele invocate în apel, susține că partea

vătămată Cazacu Ion nu a dat declarații veridice în cadrul cercetării judecătorești,

fapt ce se confirmă prin aceea că, fiind audiat în ședința instanței de judecată, a

declarat că nu i-a povestit surorii sale Musteață Maria despre faptul că Catana Ion

l-a amenințat cu cuțitul și că i-a sustras banii, astfel că din analiza declarațiilor

martorului Musteață Мaria și părții vătămate Cazacu Ion, date în cadrul urmăririi

penale, se atestă că acestea sunt analogice, ceea ce confirmă că partea vătămată

Cazacu Ion a dat declarații veridice doar la faza de urmărire penală.

8

De asemenea, indică acuzarea că Cazacu Ion a declarat că își amintește de ceea

ce s-a întâmplat la data de 07 decembrie 2018, în timpul consumului băuturilor

alcoolice cu Catana Ion și Buzdugan Vasile, fapt care confirmă că la data de 08

decembrie 2018, dimineața când i-a povestit cet. Musteață Maria despre cele

întâmplate în noaptea trecută, acesta conștientiza ceea ce comunica, astfel

relatându-i în detalii acțiunile cet. Catana Ion, și anume că ultimul i-a sustras banii.

Din declarațiile martorului Musteață Maria rezultă că aceasta a văzut cum

fratele său Cazacu Ion, a intrat în casă și discuta cu un băiat, iar ulterior fratele a

mers în camera sa și în urma acestuia a trecut un băiat, însă pe care nu l-a văzut la

față și care ulterior a ieșit repede din cameră. A auzit cum fratele său i-a zis să nu

sune la poliție.

Mai susține acuzarea, că aceste declarații combat versiunea părții vătămate

Cazacu Ion, care a fost dată în cadrul cercetării judecătorești, confirmă veridicitate

declarațiilor acestuia date la faza urmăririi penală, precum și confirmă faptul că

Catana Ion a intrat în camera lui Cazacu Ion și a sustras banii de la ultimul cu

aplicarea amenințării.

Declarațiile martorului Buzdugan Vasile confirmă faptul că Catana Ion avea

posibilitatea de a-l amenința pe Cazacu Ion și de a sustrage de la ultimul bani, în

lipsa lui Buzdugan Vasile.

Mai mult, din declarațiile martorului Musteață Maria, rezultă că atunci când

Catana Viorica a restituit banii, i-a comunicat fratelui său ca să-și retragă plângerea

de la poliție, la care fratele i-a zis că își va retrage plângerea deoarece îi este rușine

că este profesor, și că va comunica la poliție că a găsit banii în alt caiet în casă.

Prin urmare, în opinia acuzării aceste declarații demonstrează faptul că mama

inculpatului, Catana Viorica a restituit lui Cazacu Ion 200 euro și 152 lei, care

constituie echivaletul sumei sustrase de 4 774,4 lei, ceea ce atestă că banii au fost

sustrași de la Cazacu Ion, nemijlocit de către Catana Ion, precum și faptul că Cazacu

Ion și-a schimbat declarațiile în cadrul cercetării judecătorești în favoarea

inculpatului.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta urmează a fi admis, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

9

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima

instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurentul critică decizia

instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal lărgit constată că acestea și-au găsit parțial confirmare în

speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, doar

în partea prin care Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza

art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din considerentele ce urmează.

Potrivit sentinței, Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza

art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, și a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea acuzării și

partea apărării, instanța de apel a dispus respingerea acestora ca nefondate și

menținerea sentinței primei instanțe.

10

Analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele aduse de acuzare

în cererile de apel și de recurs prin care invocă dezacordul cu soluția instanțelor de

fond privind achitarea lui Catana Ion de sub învinuirea înaintată în baza art. 188

alin. (2) lit. e), f) Cod penal, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel judecând

cauza în ordine de apel, nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate de către

acuzare.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că întreaga motivare a deciziei instanței

de apel, în partea ce se referă la învinuirea înaintată lui Catana Ion în baza art. 188

alin. (2) lit. e), f) Cod penal, se axează pe aprecierea declarațiilor părții vătămate

Cazacu Ion, date pe parcursul examinării cauzei atât în cadrul primei instanțe,

precum și în instanța de apel, concluzionând în acest sens că acuzarea nu a prezentat

suficiente probe care să confirme vinovăția inculpatului Catana Ion în săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie.

Colegiul penal lărgit consideră că concluzia respectivă a instanței de apel este

pripită și nu rezultă din analiza minuțioasă a probelor în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, precum și în coroborare cu întregul cumul

de probe administrate la dosar.

În contextul celor enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că

deși din textul apelului declarat de către procuror, rezultă că acesta a făcut referire

la declarațiile martorului Musteață Maria, din cadrul urmăririi penale, care este sora

părții vătămate, în sensul că acestea fiind coroborate cu declarațiile părții vătămate

Cazacu Ion date la urmărirea penală, demonstrează vinovăția inculpatului

Catana Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal, totuși instanța de apel a omis să dea apreciere legală acestor argumente și

probe, fiind efectuată o apreciere de ordin general a probatoriului administrat în

speță.

Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă că declarațiile

martorului Musteață Maria din cadrul urmăririi penale, au fost apreciate în

coroborare cu declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, date la etapa urmăririi penale,

ignorând faptul că aceștia au dat declarații asemănătoare după conținut și care

confirmă implicarea lui Catana Ion în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

De altfel, instanța de apel nici nu a analizat discrepanțele evidente prezente în

declarațiile părții vătămate Cazacu Ion și declarațiile martorului Musteață Maria de

la etapa urmăririi penale, comparativ cu declarațiile acestora în ședințele de

judecată atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, cu toate că aceste

discordanțe au fost pe deplin desfășurate în apelul procurorului, și drept urmare,

prin prisma prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel

era obligată să le dea apreciere.

11

Mai mult, instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele evidențiate în

apelul procurorului referitor la faptul că careva relații ostile între partea vătămată

Cazacu Ion și inculpatul Catana Ion, până la momentul săvârșirii faptei de tâlhăriei,

nu au fost, astfel că partea vătămată nu avea motiv de a depune declarații

mincinoase în privința inculpatului, la etapa urmăririi penale.

În concluzie, Colegiul penal lărgit atestă că argumentele invocate în apelul

procurorului referitor la vinovăția inculpatului Catana Ion de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu au fost supuse verificării de

către instanța de apel, argumente care, de fapt, țin de soluționarea fondului apelului

și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către

instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel în această parte, se

apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă

temei legal de a casa decizia atacată în partea menținerii sentinței primei instanțe

prin care Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și a dispune rejudecarea cauzei în

această parte, în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor

judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și

asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze amănunțit

aspectele descrise întru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil al

inculpatului garantat de articolul 6&1 CEDO coroborat cu art. 4, 20 din Constituție.

Față de considerentele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la

judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și

se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă

la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

penală, Colegiul penal lărgit,

12

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, se casează parțial decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 19 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui

Catana Ion xxxxx, în partea menținerii sentinței Judecătoriei Cimișlia

(sediul Central) din 30 decembrie 2019, prin care Catana Ion xxxxx a fost achitat de

sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și se dispune

rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea prin care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

13