1ra-808/21 — Art. 188 alin. 2 lit. e, f, 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 30 decembrie 2019, Catana Ion a fost: - achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit rechizitoriului Catana Ion a fost învinuit în aceea că la 08 decembrie 2018, aproximativ ora 02:00 , aflându-se în domiciliul amplasat pe xxxxx, care aparține cet. Cazacu Ion, cu scopul cupidant, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, având intenția de a sustrage bunurile materiale ale altei persoane, după consumul de băuturi alcoolice împreună cu cet. Cazacu Ion, l-a atacat amenințându-l cu un cuțit de bucătărie, punându-l în regiunea gâtului și în așa mod l-a deposedat de 3 800 lei și 50 euro, care conform cursului valutar constituia suma de 974,40 lei, astfel provocându-i pătimitului o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 4 774,4 lei. 1 Acțiunile inculpatului Catana Ion, au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit cu amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. De asemenea, prima instanță a constatat în fapt, că tot el, Catana Ion înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, intenționat, având scopul păstrării drogurilor fără scop de înstrăinare, a procurat într-o perioadă nedeterminată, în circumstanțe nestabilite și a dus la domiciliul său, amplasat în xxxxx, unde a păstrat-o și a consumat-o. La data de 11 decembrie 2018, ora 06:30, în urma efectuării percheziției de către organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Basarabeasca, în domiciliul cet. Catana Ion, amplasat în xxxxx, au fost depistate și ridicate nouă fragmente de butelii din masă plastică folosite la consumarea substanțelor narcotice, în interiorul cărora a fost depistată rășină de cannabis, în total în cantitate de 0,233 gr, care se atribuie la substanțele stupefiante și este inclusă în tabela – I a substanțelor stupefiante și substanțelor psihotrope neutilizate în scopuri medicale din lista nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, ceea ce conform art. 1341 alin. (1) Cod penal, constituie droguri. Astfel, Catana Ion a procurat și a păstrat ilegal droguri în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Astfel, acțiunile inculpatului Catana Ion au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Catana Ion: - să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 10 ani închisoare; - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 6 luni; Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să-i fie stabilită lui Catana Ion pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului acuzarea a invocat, că este neîntemeiată concluzia primei instanțe cu privire la achitarea lui Catana Ion de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. 2 Astfel, a menționat că cauza penală a fost examinată în lipsa inculpatului Catana Ion, iar în conformitate cu prevederile art. 321 alin. (2) pct. 1), 368 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, au fost citite declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale. A susținut acuzarea, că deși inculpatul vina nu a recunoscut-o, vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate se demonstrează prin cumulul de probe administrate legal și cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume: declarațiile părții vătămate Cazacu Ion; declarațiile martorului Buzdugan Vasile; declarațiile martorului Musteață Maria; procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 10 decembrie 2018; procesul-verbal de ridicare din 13 decembrie 2018; și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 14 decembrie 2018; Consideră acuzarea, că probele examinate în cadrul ședinței de judecată confirmă faptele indicate în plângerile cet. Cazacu Ion, depuse la Inspectoratul de poliție Basarabeasca, precum și declarațiile acestuia date în cadrul urmăririi penale, or, careva relații ostile până la această faptă între Cazacu Ion și Catana Ion nu au fost. De asemenea, consideră că partea vătămată Cazacu Ion a dat declarații false în cadrul cercetării judecătorești din motiv că Catana Ion este fostul elev al acestuia, și că sunt consăteni, iar paguba i-a fost restituită de către mama inculpatului după adresarea cu plângere la organul de urmărire penală. Faptul că partea vătămată Cazacu Ion nu a dat declarații veridice în cadrul cercetării judecătorești, se confirmă prin aceea că, fiind audiat în ședința instanței de judecată, a declarat că nu i-a povestit surorii sale Musteață Maria despre faptul că Catana Ion l-a amenințat cu cuțitul și că i-a sustras banii, astfel că din analiza declarațiilor martorului Musteață Мaria și părții vătămate Cazacu Ion, date în cadrul urmăririi penale, se atestă că acestea sunt analogice, ceea ce confirmă că partea vătămată Cazacu Ion a dat declarații veridice doar la faza de urmărire penală. Or, Cazacu Ion a declarat că își amintește de ceea ce s-a întâmplat la data de 07 decembrie 2018, în timpul consumului băuturilor alcoolice cu Catana Ion și Buzdugan Vasile, fapt care confirmă că la data de 08 decembrie 2018, dimineața când i-a povestit cet. Musteață Maria despre cele întâmplate în noaptea trecută, acesta conștientiza ceea ce comunica, astfel relatându-i în detalii acțiunile cet. Catana Ion, și anume că ultimul i-a sustras banii. Totodată, a indicat că din declarațiile martorului Musteață Maria rezultă că aceasta a văzut cum fratele său Cazacu Ion, a intrat în casă și discuta cu un băiat, iar ulterior fratele a mers în camera sa și în urma acestuia a trecut un băiat, însă pe care nu l-a văzut la față și care ulterior a ieșit repede din cameră. A auzit cum fratele său i-a zis să nu sune la poliție. Prin urmare, a susținut acuzarea că aceste declarații combat versiunea părții vătămate Cazacu Ion, care a fost dată în cadrul cercetării judecătorești, confirmă veridicitate declarațiilor acestuia date la faza urmăririi penală, precum și confirmă 3 faptul că Catana Ion a intrat în camera lui Cazacu Ion și a sustras banii de la ultimul cu aplicarea amenințării. De asemenea, acuzarea a menționat că declarațiile martorului Buzdugan Vasile confirmă faptul că Catana Ion avea posibilitatea de a-l amenința pe Cazacu Ion și de a sustrage de la ultimul bani, în lipsa lui Buzdugan Vasile. A mai precizat, că din declarațiile martorului Musteață Maria, rezultă că atunci când Catana Viorica a restituit banii, i-a comunicat fratelui său ca să-și retragă plângerea de la poliție, la care fratele i-a zis că își va retrage plângerea deoarece îi este rușine că este profesor, și că va comunica la poliție că a găsit banii în alt caiet în casă. Prin urmare, în opinia acuzării aceste declarații demonstrează faptul că mama inculpatului, Catana Viorica a restituit lui Cazacu Ion 200 euro și 152 lei, care constituie echivaletul sumei sustrase de 4 774,4 lei, ceea ce atestă că banii au fost sustrași de la Cazacu Ion, nemijlocit de către Catana Ion, precum și faptul că Cazacu Ion și-a schimbat declarațiile în cadrul cercetării judecătorești în favoarea inculpatului. Astfel, a conchis acuzarea că în cadrul ședinței de judecată, au fost cercetate probe pertinente, concludente și utile, care confirmă vinovăția lui Catana Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. Cu referire la episodul II, acuzarea a indicat că vinovăția lui Catana Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, se demonstrează prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile.

Avocatul Zahariuc Vladimir în numele inculpatului, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea prin care Catana Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Catana Ion să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. În motivarea apelului apărarea a invocat, că pentru a concluziona asupra vinovăției lui Catana Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, prima instanță a reținut procesul-verbal de percheziție, raportul de expertiză criminalistică, precum și declarațiile martorilor Garaba Vladimir și Ciuvalschi Alexandr. Prin urmare, apărarea a precizat că în procesul efectuării percheziției, au fost admise încălcări cu privire la depistarea și fixarea urmelor infracțiunii, or, în procesul-verbal lipsește numărul exact al obiectelor care urmează a fi ridicate, descrierea acestora detaliată, volumul, masa, culoarea, forma, precum și locul concret al depistării acestora. Astfel, invocând prevederile art. 94 pct. 8) Cod de procedură penală, apărarea a menționat că prima instanță urma să recunoască nulitatea procesului-verbal de 4 percheziție din 11 decembrie 2018 întrucât acțiunea procesuală a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 7 și 128 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 octombrie 2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe. 5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că inculpatul Catana Ion a fost anunțat în căutare conform încheierii Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 23 mai 2019 (f.d.33-35, vol.III) și potrivit informației parvenite de la Inspectoratul de Poliție Basarabeasca din 15 iunie 2020. (f.d.233, vol.III). Instanța de apel a menționat, că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, la demersul procurorului au fost cercetate următoarele probe: procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 10 decembrie 2018 depusă de Cazacu Ion (f.d.4, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 11 decembrie 2018 (f.d.9-13, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 11 decembrie 2018 (f.d.18-19, vol.I); procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate din 14 decembrie 2018 (f.d. 28-30, vol.I); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cazacu Ion din 10 decembrie 2018 (f.d.40, vol.I); procesul-verbal de audiere a martorului Musteață Maria din 12 decembrie 2018 (f.d.51-52, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 13 decembrie 2018 dintre bănuitul Catana Ion și martorul Musteață Maria (f.d.53-54, vol.I); procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile referitor la o infracțiune săvârșită din 02 ianuarie 2019 (f.d.5, vol.II); copia procesului-verbal cu privire la contravenție din 22 octombrie 2018 privind tragerea la răspundere contravențională a cet. Catana Ion (f.d.11, vol.II); raportul de constatare tehnico-științifică din 27 decembrie 2018 (f.d.23-25, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 03 ianuarie 2019 (f.d.28, vol.II); ordonanța de recunoaștere și de atașare a corpurilor delicte la cauza penală (f.d.29, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 28 ianuarie 2019 (f.d.32, vol.II); copia procesului-verbal nr. 49 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 octombrie 2018 (f.d.33-34, vol.II); declarațiile martorului Buzdugan Vasile depuse în cadrul primei instanțe (f.d.54-55, vol.III); declarațiile martorului Musteață Maria date în cadrul prime instanțe (f.d.65-66, vol.III); declarațiile părții vătămate Cazacu Ion date în cadrul instanței de apel. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a apreciat probatoriul administrat și just a conchis referitor la învinuirea înaintată inculpatului Catana Ion în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Astfel, verificând circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, și cercetând din punct de vedere obiectiv probele administrate, instanța de apel a precizat că partea 5 acuzării nu a prezentat probe care să confirme existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. Instanța de apel a indicat, că la baza actului de învinuire înaintat lui Catana Ion în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, procurorul a reținut declarațiile părții vătămate Cazacu Ion din 10 decembrie 2018, declarațiile martorilor Buzdugan Vasile și Musteață Maria, prcum și probele scrise menționate supra. Analizând probele acuzării care au fost cercetate în ședința instanței de apel în raport cu declarațiile martorilor și ale părții vătămate, instanța de apel a conchis că acestea nu demonstrează vinovăția inculpatului Catana Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și apreciind ca fiind veridice în acest sens declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, care a declarat în cadrul ședinței instanței de apel, că infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu a fost săvârșită în privința sa, deoarece se afla într-o stare critică întrucât consuma-se alcool mai multe zile, declarații care s-au confirmat în cadrul primei instanțe, precum și la faza urmăririi penale. În opinia instanței de apel, sunt neîntemeiate argumentele părții acuzării referitor la faptul că declarațiile părții vătămate Cazacu Ion date în prima instanță, precum și în instanța de apel, nu urmează a fi reținute, deoarece contravin declarațiilor date de către acesta organului de urmărire penală. În acest sens, instanța de apel a indicat că la etapa urmăririi penale, la data de 12 decembrie 2018 Cazacu Ion s-a adresat la organul de urmărire penală cu solicitarea de a fi încetată urmărirea penală în privința lui Catana Ion, pentru fapta de tâlhărie , deoarece a găsit banii (f.d.31, vol.I), iar la data de 12 decembrie 2018, partea vătămată Cazacu Ion a fost audiat suplimentar și a declarat că banii în sumă de 3 800 lei și 50 euro, i-a găsit ieri, la data de 11 decembrie 2018, într-un alt caiet în casă, menționând că nu are pretenții materiale față de Catana Ion, iar fapta precum că ar fi fost amenințat cu cuțitul, nu a avut loc, întrucât consumase băuturi alcoolice și nu conștientiza despre cele comunicate (f.d.41, vol.I). Instanța de apel a reiterat faptul, că ulterior partea vătămată Cazacu Ion a dat aceleași declarații atât în ședința primei instanțe, precum și în ședința instanței de apel confirmând faptul că Catana Ion nu a luat banii de la el și că nu își amintește dacă acesta a cerut bani de la el. Catana Ion nu l-a amenințat cu cuțitul și nu a intrat în casa sa, iar la organul de urmărire penală a depus o altă cerere, întrucât consumase băuturi alcoolice și se afla într-o stare critică. Mai mult, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitor la faptul că aceste declarații ale părții vătămate Cazacu Ion, coroborează cu declarațiile martorului Buzdugan Vasile și se confirmă prin conținutul procesului-verbal de confruntare din 14 decembrie 2018 care a avut loc între bănuitul Catana Ion și partea vătămată Cazacu Ion (f.d.56-57, vol.I). 6 Totodată, instanța de apel a evidențiat faptul că potrivit procesului-verbal de percheziție din 11 decembrie 2018 în privința lui Catana Ion, nu au fost depistate careva obiecte la acesta, care să confirme că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, iar fiind efectuată percheziția și la domiciliul lui Catana Ion la data de 11 decembrie 2018, careva mijloace financiare nu au fost depistate (f.d.13-18, vol.II). Astfel, instanța de apel a conchis că temeiuri pentru a nu lua în considerație declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, referitor la faptul că banii i-a găsit ulterior și că nu a fost amenințat cu cuțitul, nu s-au stabilit, întrucât acestea coroborează cu alte probe, or, partea acuzării nu a probat faptul că Catana Ion a sustras banii în sumă de 3 800 lei și 50 euro de la Cazacu Ion, iar existența faptei infracțiunii incriminate, nu s-a constatat, din care motiv a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind achitarea lui Catana Ion de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Cu referire la argumentele apărării, prin care ultimul a invocat dezacordul cu soluția primei instanțe prin care Catana Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a precizat că această concluzie a fost constatată din totalitatea de probe administrate, care corect au fost apreciate de către prima instanță, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere a coroborării lor. Or, probele acuzării în acest sens confirmă faptul că Catana Ion a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, și anume că inculpatul intenționat a procurat și a păstrat ilegal droguri în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Instanța de apel a stabilit, că în speță acțiunile inculpatului Catana Ion, întrunesc elementele laturii obiective și subiective ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, fiind corect încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Referitor la individualizarea pedepsei stabilită inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță a ținut cont de prevederilor art. 61, 75 Cod penal, precum și de personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv, de faptul că inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, că acesta are antecedente penale nestinse pentru săvârșirea unei infracțiuni excepțional de grave, de scopul pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, și de condițiile de viață ale inculpatului, astfel că prima instanță corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea 7 inculpatului poate fi realizată prin aplicarea în privința acestuia a pedepsei sub formă de închisoare. De asemenea, instanța de apel a menționat că prin sentința Judecătoriei Basarabeasca, din 15 septembrie 2011, Catana Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori, iar în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, procesul penal a fost încetat în legătură cu neatingerea vârstei pentru tragere la răspundere penală, sentință care a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 16 octombrie 2012 (f.d.86-104, vol.I).

Procurorul în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare. În argumentarea recursului invocă acuzarea că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe prin care Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, date de către acesta anume la faza urmăririi penale, care în opinia acuzării sunt veridice și corespund cu circumstanțele cauzei. Susține, că partea vătămată Cazacu Ion, inițial la data de 10 decembrie 2018 a depus declarații la organul de urmărire penală, unde a comunicat toate circumstanțele în care a avut loc fapta de tâlhărie, totodată semnând și procesul- verbal prin care a fost audiat, iar despre faptul că semnătura din procesul-verbal de audiere îi aparține, acesta a confirmat în cadrul instanțelor de fond. Astfel, precizează că instanțele de fond nu au analizat și nu au apreciat corespunzător declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală, acestea reținând doar declarațiile depuse de către Cazacu Ion în cadrul instanței de judecată. Mai mult, instanța de apel nici nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel. Menționează, că declarațiile părții vătămate Cazacu Ion care au fost depuse la urmărirea penală se confirmă prin declarațiile martorului Musteață Maria, în privința cărora instanța de apel nici nu s-a expus, deși în cererea de apel a făcut referire. În acest sens, acuzarea reiterând motivele invocate în apel, susține că partea vătămată Cazacu Ion nu a dat declarații veridice în cadrul cercetării judecătorești, fapt ce se confirmă prin aceea că, fiind audiat în ședința instanței de judecată, a declarat că nu i-a povestit surorii sale Musteață Maria despre faptul că Catana Ion l-a amenințat cu cuțitul și că i-a sustras banii, astfel că din analiza declarațiilor martorului Musteață Мaria și părții vătămate Cazacu Ion, date în cadrul urmăririi penale, se atestă că acestea sunt analogice, ceea ce confirmă că partea vătămată Cazacu Ion a dat declarații veridice doar la faza de urmărire penală. 8 De asemenea, indică acuzarea că Cazacu Ion a declarat că își amintește de ceea ce s-a întâmplat la data de 07 decembrie 2018, în timpul consumului băuturilor alcoolice cu Catana Ion și Buzdugan Vasile, fapt care confirmă că la data de 08 decembrie 2018, dimineața când i-a povestit cet. Musteață Maria despre cele întâmplate în noaptea trecută, acesta conștientiza ceea ce comunica, astfel relatându-i în detalii acțiunile cet. Catana Ion, și anume că ultimul i-a sustras banii. Din declarațiile martorului Musteață Maria rezultă că aceasta a văzut cum fratele său Cazacu Ion, a intrat în casă și discuta cu un băiat, iar ulterior fratele a mers în camera sa și în urma acestuia a trecut un băiat, însă pe care nu l-a văzut la față și care ulterior a ieșit repede din cameră. A auzit cum fratele său i-a zis să nu sune la poliție. Mai susține acuzarea, că aceste declarații combat versiunea părții vătămate Cazacu Ion, care a fost dată în cadrul cercetării judecătorești, confirmă veridicitate declarațiilor acestuia date la faza urmăririi penală, precum și confirmă faptul că Catana Ion a intrat în camera lui Cazacu Ion și a sustras banii de la ultimul cu aplicarea amenințării. Declarațiile martorului Buzdugan Vasile confirmă faptul că Catana Ion avea posibilitatea de a-l amenința pe Cazacu Ion și de a sustrage de la ultimul bani, în lipsa lui Buzdugan Vasile. Mai mult, din declarațiile martorului Musteață Maria, rezultă că atunci când Catana Viorica a restituit banii, i-a comunicat fratelui său ca să-și retragă plângerea de la poliție, la care fratele i-a zis că își va retrage plângerea deoarece îi este rușine că este profesor, și că va comunica la poliție că a găsit banii în alt caiet în casă. Prin urmare, în opinia acuzării aceste declarații demonstrează faptul că mama inculpatului, Catana Viorica a restituit lui Cazacu Ion 200 euro și 152 lei, care constituie echivaletul sumei sustrase de 4 774,4 lei, ceea ce atestă că banii au fost sustrași de la Cazacu Ion, nemijlocit de către Catana Ion, precum și faptul că Cazacu Ion și-a schimbat declarațiile în cadrul cercetării judecătorești în favoarea inculpatului.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 9 Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurentul critică decizia instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal lărgit constată că acestea și-au găsit parțial confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, doar în partea prin care Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din considerentele ce urmează. Potrivit sentinței, Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, și a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea acuzării și partea apărării, instanța de apel a dispus respingerea acestora ca nefondate și menținerea sentinței primei instanțe. 10 Analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele aduse de acuzare în cererile de apel și de recurs prin care invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond privind achitarea lui Catana Ion de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel judecând cauza în ordine de apel, nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate de către acuzare. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că întreaga motivare a deciziei instanței de apel, în partea ce se referă la învinuirea înaintată lui Catana Ion în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, se axează pe aprecierea declarațiilor părții vătămate Cazacu Ion, date pe parcursul examinării cauzei atât în cadrul primei instanțe, precum și în instanța de apel, concluzionând în acest sens că acuzarea nu a prezentat suficiente probe care să confirme vinovăția inculpatului Catana Ion în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Colegiul penal lărgit consideră că concluzia respectivă a instanței de apel este pripită și nu rezultă din analiza minuțioasă a probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, precum și în coroborare cu întregul cumul de probe administrate la dosar. În contextul celor enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că deși din textul apelului declarat de către procuror, rezultă că acesta a făcut referire la declarațiile martorului Musteață Maria, din cadrul urmăririi penale, care este sora părții vătămate, în sensul că acestea fiind coroborate cu declarațiile părții vătămate Cazacu Ion date la urmărirea penală, demonstrează vinovăția inculpatului Catana Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, totuși instanța de apel a omis să dea apreciere legală acestor argumente și probe, fiind efectuată o apreciere de ordin general a probatoriului administrat în speță. Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă că declarațiile martorului Musteață Maria din cadrul urmăririi penale, au fost apreciate în coroborare cu declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, date la etapa urmăririi penale, ignorând faptul că aceștia au dat declarații asemănătoare după conținut și care confirmă implicarea lui Catana Ion în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. De altfel, instanța de apel nici nu a analizat discrepanțele evidente prezente în declarațiile părții vătămate Cazacu Ion și declarațiile martorului Musteață Maria de la etapa urmăririi penale, comparativ cu declarațiile acestora în ședințele de judecată atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, cu toate că aceste discordanțe au fost pe deplin desfășurate în apelul procurorului, și drept urmare, prin prisma prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să le dea apreciere. 11 Mai mult, instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele evidențiate în apelul procurorului referitor la faptul că careva relații ostile între partea vătămată Cazacu Ion și inculpatul Catana Ion, până la momentul săvârșirii faptei de tâlhăriei, nu au fost, astfel că partea vătămată nu avea motiv de a depune declarații mincinoase în privința inculpatului, la etapa urmăririi penale. În concluzie, Colegiul penal lărgit atestă că argumentele invocate în apelul procurorului referitor la vinovăția inculpatului Catana Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, nu au fost supuse verificării de către instanța de apel, argumente care, de fapt, țin de soluționarea fondului apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel în această parte, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată în partea menținerii sentinței primei instanțe prin care Catana Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și a dispune rejudecarea cauzei în această parte, în instanța de apel. La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011). La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze amănunțit aspectele descrise întru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpatului garantat de articolul 6&1 CEDO coroborat cu art. 4, 20 din Constituție. Față de considerentele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 12 DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, se casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Catana Ion xxxxx, în partea menținerii sentinței Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 30 decembrie 2019, prin care Catana Ion xxxxx a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și se dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac în partea prin care a fost dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 13