1ra-1361/2022 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-1361/2022 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1361/2022

1-19100367-01-1ra-02092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2022, de către avocatul

Bargan Alexandru, în numele inculpatului

Armencea Vadim Xxxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.06.2019 – 20.08.2021;

Instanța de apel: 28.09.2021 – 29.06.2022;

Instanța de recurs: 02.09.2022 – 14.11.2022.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

Armencea Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5)

Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un

termen de 4 (patru) ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, dispunându-se încasarea din contul lui

Armencea Vadim în beneficiul lui Barbărasă Maria și Barbărasă Sergiu, în mod

solidar, suma de 331 220 lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 10 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral și suma de 6000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

A fost soluționată soarta corpului delict.

Vadim la 22.01.2019, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase privind

folosirea temporară a mijlocului de transport de model „BMW”, cu n/î xxxxx,

manifestând un comportament dolosiv și viclean prin încheierea actelor juridice

anulabile și anume a unei procuri autentificate notarial, a dus-o în eroare pe

Barbarasă Maria și profitând de starea de stres în care se afla partea vătămată,

reieșind din arestarea fratelui acesteia în Ucraina, prin întocmirea procurii

nominalizate supra, la 13.02.2019 a dobândit dreptul de proprietate asupra

automobilului dat, pe care ulterior la 19.03.2019 l-a vândut contra sumei de 12000

1

euro lui Grosu Anatolie, iar ulterior transmiterii mijlocului de transport, la propunerea

lui Barbărasă Maria, de a restitui mijlocul de transport, sau de a-l procura contra

sumei de 17000 de euro, până în prezent, intenționat refuză să achite costul

automobilului, astfel cauzându-i victimei Barbarasă Maria un prejudiciu material în

proporții deosebit de mari în sumă totală de 17000 euro, care conform ratei de schimb

a BNM din 22.01.2019, constituia suma de 331 220 lei.

Aceste acțiuni ale Armencea Vadim au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 190 alin. (5) Cod penal – dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților actului juridic nul sau anulabil, încheierea acestuia fiind

determinată de comportamentul dolosiv și viclean care a produs daune

considerabile, săvârșită în proporții deosebit de mari.

numele inculpatului Armencea Vadim, care a solicitat rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Armencea Vadim să fie achitat de învinuirea

adusă, din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea apelului partea apărării a susținut că instanța de fond a examinat

superficial circumstanțele și nu a verificat toate versiunile.

Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului, Verdeș Alexandru, care este fratele

părții vătămate Maria Barbărasă, a procurat un mijloc de transport de model BMW. A

introdus acest mijloc de transport pe teritoriul Republicii Moldova și l-a înregistrat pe

lui Maria Barbărasă.

Deoarece Verdeș Alexandru a fost reținut și avea o datorie față de inculpat în

sumă de 30 000 euro, s-au înțeles de a-i fi transmis automobilul în contul creanței.

Prin procura din 22 ianuarie 2019 întocmită și autentificată notarial Barbărasă

Maria l-a împuternicit pe Armencea Vadim să vândă, să doneze, să radieze, să

schimbe, să dea în locațiune și folosință temporară mijlocul de transport, să semneze

orice fel de contracte în legătură cu acest automobil si anume: de vânzare, schimb,

donație, comodat, schimb, locațiune, precum si să primească banii pentru acest mijloc

de transport.

De asemenea, din conținutul acestei procuri întocmită pe un termen de 3 luni,

rezultă că Armencea Vadim a avut drept de contrapartidă și substituire.

Conform procurii autentificate notarial, dar și după cum rezultă din declarațiile

date de către notar, atunci când o persoană se adresează pentru perfectarea a careva

act notarial, este întrebat pentru ce este necesar acel act și ce intenționează să facă cu

acel act, iar până la semnarea și eliberarea actului li se explică efectele juridice și

efectele acelui act juridic. La caz, a dat citire în glas a textului procurii, iar

împuternicirile au fost transmise de către Barbărasă Maria lui Armencea Vadim sub

semnătură personală.

După cum rezultă din materialele cauzei penale și din declarațiile chiar a Mariei

Barbărasă, dar și a lui Sergiu Barbărasă, la momentul cînd acest mijloc de transport a

fost adus în țară și supus procedurii de vămuire, nici el și nici Maria Barbărasă nu

dețineau permisuri de conducere. Pentru partea apărării la acest capitol apare

întrebarea – pentru ce să procuri mijloc de transport în sumă de 28 000 euro, știind că

nu deții permis de conducere nici tu nici soția, însă în același moment este perfectat

2

mandat pentru acest mijloc de transport pe numele lui Verdeș Alexandru și numai

ultimul se deplasa cu acest mijloc de transport pînă la reținere.

Aceste circumstanțe confirmă încă o dată versiunea expusă de către inculpatul

Armencea Vadim și de către martorul Țurcan Oleg audiat în cadrul ședinței de

judecată precum că acest mijloc de transport aparține de facto lui Verdeș Alexandru,

a fost procurat de către Verdeș Alexandru, toate actele pînă la procedura vămuirii au

fost perfectate pe Verdeș Alexandru și la inițiativa lui Alexandru acest mijloc inițial a

fost înregistrat formal după sora acestuia.

Atunci cînd inculpatul Armencea Vadim a solicitat lui Verdeș Alexandru

restituirea datoriei în sumă de 30 mii euro, ultimul, din lipsă de surse financiare a

menționat că îi va transmite automobilul ce îi aparține, solicitîndu-i în acest sens

surorii sale Barbărasă Maria de a face o procură pe numele lui Armencea Vadim

pentru ca ultimul să o poată vinde sau înregistra după sine, ceea ce și s-a întîmplat.

Prin urmare, cauza că Armencea Vadim a devenit proprietarul automobilului ce

aparținea anteriror lui Verdeș Alexandru este datoria care nu a fost întoarsă lui

Vadim.

După cum a fost susținut și în fața instanței de fond, unica greșeală a lui

Armencea Vadim este că neposedînd cunoștințe juridice, nedîndu-și seama ce

consecințe pot surveni pentru viitor, nu a luat o recipisă sau o declarație, orice alt act

confirmativ de la Verdeș Alexandru, sau Barbărasă Maria că mijlocul de transport îi

este transmis în proprietate lui în scopul recuperării datoriei ce o avea Verdeș

Alexandru față de el.

Pe de altă parte, partea vătămată dacă că s-a greșit, a fost dusă în eroare, nu avea

decît să se adreseze cu o cerere de chemare în judecată în ordine civilă pentru

declararea nulității actului juridic lovit de nulitate și a tuturor actelor subsegvente

primului și să-și redobîndească dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport.

2022 a fost respins ca nefondat apelul și menținută, fără modificări, sentința.

4.1. În partea constatatoare, instanța de apel a statuat că este în drept să

examineze cauza în lipsa inculpatului, acesta fiind anunțat în căutare (dosar nr.

20194200299).

Totodată, argumentele susținute în apărare nu și-au găsit confirmare și se

infirmă prin probele cercetate în ședința de judecată și anume: declarațiile părții

vătămate Barbărasă Sergiu, declarațiile părții vătămate Barbărasă Maria, declarațiile

martorului Grosu Anatolie, declarațiile martorului Lupu Dumitru, declarațiile

martorului Cazimir Dorin, declarațiile martorului Verdeș Alexandru, declarațiile

martorului Macar Veronica, declarațiile martorului Gustiuc Marcel, declarațiile

martorului Țurcan Oleg, procesul-verbal de confruntare dintre Barbărasă Maria și

Armencea Vadim și procesul-verbal de ridicare.

Declarațiile inculpatului Armencea Vadim instanța le-a apreciat drept o metodă

de autoapărare întru evitarea pedepsei penale și un drept de a nu se auto-incrimina,

garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CoEDO.

Critic au fost apreciate declarațiile martorului Țurcanu Oleg, ele fiind evazive și

generale, fără a specifica din care sursă cunoaște circumstanțele declarate, care este

valoarea sumei datorate precum și în baza cărui raport obligațional s-a născut. Mai

mult, martorul a comunicat că cunoaște anumite circumstanțe din spusele unei

3

persoane pe nume Eșanu Ion, care nu a fost audiată în ședința de judecată, ceea ce

denotă că acestea nu pot fi puse la baza sentinței, în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

Motive de a declara nule probele administrate de acuzare, nu s-au constatat, ele

fiind pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între ele și nu prezintă

temei de îndoială.

Astfel, din probele administrate, cu certitudine rezultă că automobilul litigios

aparținea în devălmășie lui Barbărasă Sergiu și Maria și că Verdeș Alexandru nu avea

nicio datorie față de inculpat, acte justificative nefiind prezentate. Solicitarea de a fi

perfectată o procură pe numele lui Armencea Vadim a fost inițiativă unipersonală a

inculpatului. Pentru a dobândi ilegal automobilul, el s-a folosit de relația de prietenie

și afinitate în care se afla cu Verdeș Alexandru și, profitând de starea de stres în care

se afla partea vătămată (arestarea fratelui în Ucraina), a convins-o să întocmească pe

numele lui o procură generală, cu toate că Barbărasă Maria a eliberat această procură

doar pentru deplasarea în Ucraina și interesarea de soarta lui Verdeș Alexandru.

La caz, nu poate fi reținută existența relațiilor civile, deoarece inculpatul, de la

început, nu a avut intenția de a restitui automobilul părții vătămate, în condițiile în

care acțiuni în acest sens nici nu au fost întreprinse, iar datorită acestui fapt dânsul a

recurs la procedee frauduloase în detrimentul victimei, invocând diverse motive în

acest sens: inițial că cu automobilul dat se deplasează la fratele părții vătămate

Barbărasă Maria în Ucraina. Ulterior că automobilul este deteriorat și necesită

investiții sau că este pus în gaj și este necesară o sumă de bani în mărime de 5000

euro pentru a putea fi ridicat. Într-un final inculpatul totuși a însușit automobilul

respectiv, valoarea căruia constituia 17 000 euro, prin înregistrarea acestuia pe

numele său, cauzându-le părții vătămate Barbărasă Maria și Barbărasă Sergiu un

prejudiciu în proporții deosebit de mari.

De asemenea, din datele prezentate, s-a constatat că Armencea Vadim, la o

perioadă relativ scurtă de timp după ce a primit în posesie automobilul, pe un termen

de maxim 3 luni (perioadă pentru care a fost întocmită procura), a înregistrat

automobilul pe numele său, iar după l-a înstrăinat altor persoane.

Motive de a casa sentința cât privește individualizarea pedepsei, instanța de apel

nu a stabilit, fiind dată deplină eficiență prevederilor art. 7, 16, 61 și 75-77 Cod penal.

La fel, prima instanță a soluționat corect acțiunea civilă, or aceasta este una

probată.

9) și 16) Cod de procedură penală, declară avocatul Bargan Alexandru, în numele

inculpatului Armencea Vadim.

În susținerea recursului ordinar, titularul indică motive similare apelului (a se

vedea pct. 3.1. a prezentei hotărâri), suplimentar arătând că:

- la judecarea cauzei a fost adusă atingere dreptului la un proces echitabil, în

sensul că apărării nu i s-a acordat termen pentru a putea prezenta proba cu martori;

- în cauza 1ra-1505/2019, caz analogic speței, Curtea Supremă de Justiție a

stabilit că inculpatul urmează a fi achitat pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea

penală.

4

procedură penală, referință depune procurorul, solicitând respingerea recursului ca

inadmisibil.

procedură penală și a depus cererea în termen.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei și

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că titularul invocă prezența erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 9) și 16) Cod de procedură penală –

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția; nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este

prevăzută de legea penală și norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine

unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de

Justiție.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la motivele invocate de

recurent, Colegiul penal lărgit, reieșind din efectul devolutiv al recursului și limitele

lui, potrivit căruia instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, constată că atât prima instanță cât

și cea de apel au judecat cauze cu abateri de la normele procesual-penale.

În susținerea celor expuse supra, Colegiul menționează că sentința trebuie să

corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor Codului de procedură

penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din

cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte, generale și contradictorii. Considerentele hotărârii, reprezentând

explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu

dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din

dosar și obiectul cauzei.

Totodată, potrivit art. 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a

fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant;

dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

5

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de

drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

Într-un prim aspect, Colegiul menționează că în conformitate cu prevederile

art. 394 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței

de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii și numai după aceia se indică

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii

dacă la judecată s-a efectuat așa ceva

.

La caz aceste prescripții legale nu au fost respectate de prima instanță la

întocmirea sentinței adoptate în cauza penală a lui Armencea Vadim.

Asupra celor constatate supra, Colegiul reține că, prima instanță, în partea

descriptivă a sentinței, a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, dar nu

a indicat încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, or mențiunea „Organul de

urmărire a calificat acțiunile lui Armencea Vadim în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal – dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților actului juridic nul sau anulabil,

încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul dolosiv și viclean care a

produs daune considerabile, săvârșită în proporții deosebit de mari.”, nu este în

conformitate cu prevederile enunțate supra.

În continuare, fiind sesizată cu apel de către apărare, instanța nu a reacționat, în

modul prevăzut de lege, asupra acestei erori de drept, repetând-o întocmai, nu a

desființat sentința, nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță și nu a indicat încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului.

În al doilea rând, dreptul persoanei acuzate de a fi prezentă în persoană la

proces este inclus în dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 6 CoEDO.

Potrivit art. 321 Cod de procedură penală judecarea cauzei în primă instanță și

în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor: 1)

când inculpatul se ascunde de prezentarea în instanță; 2) când inculpatul, fiind în

stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui

este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a

acestuia; 3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare

când inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

În conformitate cu prevederile art. 321 alin. (5) și (6) Cod de procedură penală,

drept condiții cumulative pentru adoptarea hotărârii de judecare a cauzei în lipsa

inculpatului, sunt: existența unei cauze penale pe rolul instanței de judecată; absența

inculpatului la proces; întreprinderea tuturor măsurilor posibile de înștiințare a

inculpatului; demersul acuzatorului de stat de anunțare în căutare, solicitarea unei

părți de examinare a cauzei în lipsa inculpatului precum și participarea obligatorie a

avocatului.

6

Din practica CtEDO și cea națională cât și legislația procesual penal se

reliefează că prezența inculpatului, atunci când se judecă fondul cauzei, este

necesară, iar renunțarea acestuia de a se prezenta, trebuie a fi stabilită în mod

neechivoc (hotărârea Popovici versus Moldova din 27. 11.2007).

În cazul când nu este respectată una din condițiile elucidate, se prezumă că

hotărârea instanței de judecare a cauzei în lipsa inculpatului este contrară legii și

implică ingerințe în drepturile inculpatului.

La acest capitol, reieșind din materialele cauzei, rezultă că, pe parcursul

judecării cauzei de către prima instanță, inculpatul s-a eschivat de la prezentarea în

instanță, în privința acestuia fiind adoptată încheierea din 08 iulie 2019, fiindu-i

înlocuită măsura preventivă, iar la 17 iulie 2019 a fost pornit dosar de căutare

20194200299.

În instanța de apel, inculpatul de asemenea nu a fost prezent.

Prin scrisoarea nr. 34/20/4-33827 din 24 decembrie 2021, instanței de apel i-a

fost adus la cunoștință faptul că Armencea Vadim a fost reținut pe teritoriul

Republicii Franceze în scopul extrădării (f.d. 241, vol. II).

Ulterior datei de 24 decembrie 2021 până la 29 iunie 2022, când instanța de apel

fără a indica motivele ce au determinat-o, a dispus examinarea în lipsa lui Armencea

Vadim (f.d. 4-verso, vol. III), nu au fost solicitate informații de la organele de resort

vi-a-vis de etapa procesului de extrădare și dacă Armencea Vadim a renunțat în mod

expres la dreptul de a se prezenta în instanță și de a se apăra (hotărârea CtEDO

Poitrimol versus Franța), aceasta fiind posibilă numai după ce instanța de judecată și-

a îndeplinit obligația pozitivă de a face demersuri pentru a asigura prezența părții în

ședință (hotărârile CtEDO Mihaes versus Franța și Kattan versus România).

Raportând circumstanțele ce se referă la îndeplinirea condițiilor pentru

adoptarea hotărârii de judecare a cauzei în lipsa inculpatului Armencea Vadim,

Colegiul statuează că încheierea protocolară a instanței de apel (f.d. 4-verso, vol. III),

contravine normelor legale și că instanța de apel nu era în drept să adopte o asemenea

hotărâre pe motiv că nu au fost întreprinse toate măsurile posibile de înștiințare a

inculpatului.

Așadar, în speța dată, era obligația pozitivă a acuzatorului de stat de comun cu

instanța de apel să întreprindă măsuri privind citarea legală a inculpatului și

constatarea eschivării acestuia de la proces, pentru a putea proceda în conformitate cu

prevederile art. 321 alin. (6) și art. 329 Cod de procedură penală.

În al treilea rând, în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate în ședința instanței de apel.

La acest capitol, Colegiul menționează că apărarea a solicitat administrarea de

noi probe și anume audierea în calitate de martori a unor persoane ce nu s-au putut

prezenta în ședința primei instanței. Instanța de apel, prin încheiere protocolară a

dispus respingerea demersului, fără o motivare (f.d. 4–verso, vol. III).

Așadar, procedura de judecare a apelului a fost viciată, cu atât mai mult că

potrivit jurisprudenței CtEDO, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat

efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având

obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și

7

elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus

Romania).

Drept consecință, decizia instanței de apel urmează a fi desființată ad integrum,

speței fiindu-i incident cazul prevăzut de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală potrivit căruia, judecând recursul instanța este în drept să-l admită,

cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, or în cauza dată, instanța de apel nu și-a

exercitat în deplină măsură atribuțiile prevăzute de lege și aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs, deoarece aceasta nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza și de a se pronunța asupra legalității sentinței primei instanțe,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual-penale.

La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra circumstanțelor arătate în prezenta hotărâre, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Bargan Alexandru, în numele

inculpatului Armencea Vadim, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 iunie 2022 în cauza penală privindu-l pe Armencea Vadim

Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 27 decembrie

2022.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

8