1ra-1245/2022 — art. 27, 171 alin. 3 lit. b, 175 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 171 alin. 3 lit. b, 175 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1245/2022 — art. 27, 171 alin. 3 lit. b, 175 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1245/2022
1-21114270-01-1ra-15082022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
14 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nadejda Toma,
Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,
Victor Boico,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile
ordinare împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie
2022, declarate de avocatul Nicanor Conoval, în numele inculpatului
Armencea Stepan XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 30.07.2021 - 08.12.2021,
instanța de apel: 30.12.2021 - 23.06.2022,
instanța de recurs: 15.08.2022 - 14.11.2022.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal lărgit,
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Hâncești din 08 decembrie 2021, Armencea
Stepan a fost condamnat în baza art. 27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal la 11 ani
închisoare și art. 175 Cod penal la 4 ani închisoare.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,
i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar
de tip închis, începând din 08.12.2021.
De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui XXXXXX XXXXXX prejudiciul
moral în mărime de 20.000 lei și în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de
4398 lei.
Instanța de fond a constatat că inculpatul Armencea Stepan, în perioada
lunii septembrie 2020, data și ora exactă nefiind stabilită, aflându-se împreună cu
minora XXXXXX XXXXXX, născută la XXXXXX , pe un teren agricol, situat în
extravilanul XXXXXX, XXXXXX, știind cu certitudine că ultima nu are împlinită
vârsta de 14 ani, acționând intenționat, în scopul satisfacerii poftei sexuate, profitând
de imposibilitatea acesteia de a se apăra datorată condiției fizice inferioare și vârstei
fragede, a încercat să înfăptuiască un raport sexual cu ultima, însă pe motiv că
1
minora XXXXXX XXXXXX a opus rezistență activă, nu și-a realizat intenția până
la capăt.
Acțiunile inculpatului sunt încadrate în baza art. 27, 171 alin. (3) lit. b) Cod
penal, ca tentativă la infracțiunea de viol agravat, adică acțiunea intenționată
îndreptată nemijlocit spre săvârșirea raportului sexual, profitând de imposibilitatea
acesteia de a se apăra, asupra unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani, care
din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul.
Tot el, la data de 15 ianuarie 2021, aproximativ orele 14.30, aflându-se în
propria gospodărie din XXXXXX, XXXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică,
năzuind de a-și satisface necesitățile sexuale, a săvârșit acțiuni perverse asupra
minorei XXXXXX XXXXXX, născută la XXXXXX, manifestate prin atingeri
indecente, săruturi pe buze, pipăitul cu mâinile a corpului, în special a organelor
genitale, precum și alte acțiuni cu caracter sexual, conștientizând că, prin acțiunile
sale, pervertește o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani.
Acțiunile inculpatului sunt calificate în baza art. 175 Cod penal, ca săvârșirea
de acțiuni perverse față de o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a atins
vârsta de 16 ani, constând în atingeri indecente, precum și alte acțiuni cu caracter
sexual.
Instanța a reținut că inculpatul Armencea Stepan nu a recunoscut vina și a
declarat că el se afla pe un pat, iar partea vătămată pe altul. Recunoaște doar că a
sărutat-o, nu poate explica de ce aceasta îi aduce astfel de învinuiri și consideră că
cineva a învățat-o.
Totodată, vinovăția lui este dovedită integral prin probele administrate.
Astfel, reprezentantul legal al părții vătămate minore, XXXXXX XXXXXX
a relatat că, în luna ianuarie 2021, fiind la muncă peste hotarele țării, a fost telefonată
de către mama soacră care, plângând i-a comunicat că Armencea cu porecla „Ceaca”
a avut intenția de a o viola pe fiica ei. I-a comunicat că în acea zi se afla în ospeție
la „Ceaca” împreună cu copii. Ulterior ea cu concubina lui „Ceaca” au ieșit afară,
iar când au revenit în casă, a văzut cum inculpatul o săruta pe nepoata sa pe buze.
Când l-a întrebat ce face, acesta i-a comunicat că iubește copiii motiv din care a
sărutat-o. Ulterior, fiica sa a început a plânge, deoarece îi este frică, deoarece când
o săruta, îi vâra limba în gură. Nu cunoaște dacă concubina acestuia a văzut ceva,
însă ele au ieșit afară și au început a se certa, după care, soacra ei a luat copiii și a
plecat acasă. Ulterior, fiica i-a spus și despre cazul care a avut loc în luna septembrie,
în ziua când au mers împreună cu inculpatul cu căruța la porumb împreună cu fratele
ei. Atunci, fratele ei a rămas în căruță, iar pe ea inculpatul a luat-o să strângă porumb,
i-a dat chiloții jos și, din spusele fetiței, a pus mâna lui pe organul ei genital, motiv
din care a început a plânge, spunând că are dureri, după care acesta a lăsat-o în pace.
După cele povestite de soacră, soțul ei a revenit de urgență în țară. Personal nu a
discutat cu inculpatul referitor la caz, nu a discutat nici soțul și nici mama soacră.
Mama soacră le permitea copiilor să meargă acasă la inculpat și la deal le permitea
să meargă împreună cu acesta. Cu fiica nu a discutat despre acest caz pentru a nu o
trauma, însă mai tîrziu a observat că fiica este mai obsedată și la școală nu este atentă,
nu ascultă.
Martorul XXXXXX XXXXXX, bunica părții vătămate, a comunicat că
inculpatul este vecinul ei, cu care, anterior se aflau în relații normale. Pe 15.01.2021
a mers în ospeție la acesta, iar când a vrut să meargă acasă, de la școală a revenit
2
nepoata ei. Inculpatul a ieșit afară și a chemat-o în casă, împreună au stat la masă,
ulterior ea a ieșit afară pentru 2-3 minute, în casă a rămas nepoata ei împreună cu
inculpatul. Când a intrat în casă, a văzut că inculpatul se afla asupra nepoatei și o
săruta. Ea a strigat la el și l-a întrebat ce face, iar inculpatul i-a spus că sărută fata.
Ulterior, fetița a început a plânge și a spus că bunicul a sărutat-o pe buze și i-a „vârât
limba în gura ei”. Copila era roșie pe față și cu buzele umflate. Ea a început a striga
la inculpat, iar acesta s-a culcat pe pat. Împreună cu nepoata au mers acasă,
intenționa să le comunice părinților fetiței despre cele întâmplate însă nu i-a găsit.
Mai târziu, nepoata i-a povestit că în ziua când au mers împreună cu inculpatul și
fratele său după porumb, acesta l-a lăsat pe fratele ei în căruța, iar pe ea a luat-o în
porumb și i-a dat chiloții jos, a luat-o pe brațele lui și i-a pus mâna la „păsărică”. În
timp ce fratele ei era în căruță, iar ea a fost luată mai departe în păpușoi și a început
a o săruta, i-a mai spus că în lanul cu porumb inculpatul i-a dat lenjeria jos, s-a așezat
în genunchi și „i-a băgat treaba între picioare” ulterior a simțit dureri. Fetița i-a
spus că inculpatul făcea mișcări din bazin, iar când a văzut că ea are dureri - a lăsat-
o. Nepoate i-a spus că îi era frică să povestească despre cele întâmplate, însă au mai
fost cazuri ca acesta să o sărute și să-i pună mâna la locul intim. În acea perioadă,
părinții fetiței erau plecați peste hotarele țării, iar ea avea tutelă asupra copiilor.
Episodul din porumb a avut loc în perioada lunilor august-septembrie 2020.
Totodată, a văzut cum nepoata se afla pe pat, iar Armencea se afla deasupra ei, fata
era roșie pe față și avea buzele umflate, apoi a început a scuipa. În acea zi a servit
alcool împreună cu inculpatul și acesta era în stare de ebrietate. În acel moment
concubina inculpatului era afară, în casă era ea împreună cu nepoata ei. După caz cu
inculpatul nu a discutat. Ulterior i-a comunicat feciorului care se afla peste hotare,
despre cele întâmplate și a doua zi acesta a revenit în țară pentru a se clarifica.
Duminică au telefonat la poliție și au povestit despre cele întâmplate. După acest caz
în comportamentul nepoatei au survenit schimbări, este mai pasivă și speriată. La
moment, aceasta evită inculpatul, când îl vede pe drum. Fetița a mers la inculpat,
deoarece ea se afla acolo, iar fetița nu avea cheie de la ușa casei. A observat că
nepoata ei refuza să meargă în vizită la inculpat.
La fel, vina acestuia este dovedită și prin:
procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea
infracțiunii din 17.01.2021, potrivit căruia XXXXXX XXXXXX solicită să fie tras
la răspundere penală Armencea Stepan, care la data de 15.01.2021 a sărutat-o pe
fiica sa minoră, XXXXXX XXXXXX, născută în anul XXXXXX, iar aproximativ
în luna septembrie 2020 a încercat să întrețină cu ea un raport sexual;
informația telefonică din 17.01.2021, înregistrată în registrul de evidență a
infracțiunilor-II în inspectoratul de poliție Hâncești sub nr. 386 apelant: XXXXXX
XXXXXX care a declarat că la data de 15.01.2021, vecinul Armencea Ștefan, născut
la XXXX, la domiciliul său din XXXXXX, XXXXXX, a sărutat-o forțat pe fiica
apelantului, minora XXXXXX XXXXXX, a.n.XXXXXX;
procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore XXXXXX XXXXXX,
care, fiind audiată în condiții speciale, în conformitate cu prevederile art. 1101 Cod
de procedură penală, a declarat că are vârsta de 7 ani și merge la școală în clasa I, s-
a prezentat în instanța de judecată pentru a comunica ce s-a întâmplat cu ea, cunoaște
ce înseamnă să spună adevărul. Nu cunoaște cine este Armencea Stepan, ea îl
numește „deadea Steopa”, acesta venea la ei în ospeție cu ciocolate. Locuiește mai
3
la vale de casa în care locuiește familia sa, când era mică nu-l cunoștea pe Armencea
Stepan. Împreună cu el și fratele ei au mers pe câmp la porumb. Pe fratele ei l-a lăsat
lângă căruță, iar pe ea o lua cu el în câmp la porumb, ulterior el a scos „chestia lui
și o punea lângă chestia ei”, adică a pus „păsărica” lui lângă „păsărica” ei și o
săruta. Special punea mâna la „păsărica” ei, ca să nu vadă fratele ei. În timp ce
mergeau cu căruța, el o ținea în brațe și punea mâna la organul ei genital și o săruta
cu limba în gură. Apoi i-a cerut să-și dea pantalonii jos, și-a dat și el pantalonii lui
jos și a scos organul lui genital și l-a pus lângă organul ei genital. Declară că ea se
afla în picioare, iar el în genunchi. Aceasta s-a întâmplat cu mult timp în urmă. Când
o săruta, scotea limba afară și făcea mișcări la ea în gură, iar când i-a atins organul
ei genital, a avut dureri, acesta lucru nu a durat mult. Cu el singură nu a fost în câmp
la porumb. S-a speriat de cele întâmplate și i-a cerut inculpatului să înceteze odată,
însă el își continua acțiunile sale. I-a cerut să nu spună nimănui despre cele
întâmplate, iar ea nu a povestit la nimeni, deoarece îi era frică. Bunica ei a aflat
singură despre cele întâmplate, deoarece când a ieșit afară, apoi s-a întors înapoi la
el acasă, inculpatul se afla peste ea. Bunica a aflat despre aceste lucruri înainte de
anul nou, ulterior i-a povestit bunicii totul și-i era frică că bunica a dorit să arunce
cu scaunul în el. Bunica nu o certa și nici nu o bătea, când a fost la el în ospeție,
ultimul doar a sărutat-o, susține că de trei ori s-a întâmplat cu ea așa ceva. Primul
caz a avut loc în porumb, când inculpatul a pus mâna la organul ei genital, fratele ei
a rămas cu calul afară. A doua oră s-a întâmplat când era îmbrăcată în pantaloni
cafenii și două bluze. Ulterior, când inculpatul o chema la el, ea refuza să meargă;
raportul de expertiză judiciară nr. 20122P0030 din 18.01.2021, potrivit căruia
la momentul examinării medico-legale a minorei XXXXXX XXXXXX, date
obiective de prezență a semnelor de vătămări corporale nu s-au vizualizat. Pe corpul
minorei, la momentul examinării medico-legale externă semnele unui eventual
raport sexual nu s-au vizualizat. La nivelul organelor genitale și orificiului anal al
victimei leziuni corporale nu s-au vizualizat. La momentul examinării medico-legală
externă a minorei XXXXXX XXXXXX (18.01.2021, ora 11.00) integritatea
anatomică a himenului nu este deteriorată și înfăptuirea unui raport sexual fără
deteriorare nu este posibil. La persoana examinată nu sunt careva anomalii de
dezvoltare fizică, cât și a organelor genitale;
raportul de expertiză judiciară nr. 202135A0107 din 28.06.2021, potrivit
căruia la momentul comiterii infracțiunilor încriminate și depunerii declarațiilor
despre acesta, Armencea Stepan nu suferea de careva maladie psihică, era fără
dereglări psihice. Conform stării psihice, acesta era apt de a percepe just
împrejurările ce au importanță pentru cauză penală și de a face declarații despre ele.
În momentul săvârșirii infracțiunilor incriminate, Armencea Stepan nu suferea de
careva maladie psihică, era fără dereglări psihice. Conform stării psihice, avea
capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu
discernământ. În caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția lui
Armencea Stepan, expertul judiciar psihiatru pledează ca acesta, conform stării
psihice, să fie recunoscut Responsabil de fapta incriminată. Armencea Stepan nu
necesită tratamentul forțat, nu necesită internarea într-o instituție psihiatrică la
tratament prin constrângere;
raportul de expertiză extrajudiciară nr. 12 din 05.05.2021, efectuat în privința
minorei XXXXXX XXXXXX potrivit căruia, la momentul examinării, dispune de
4
particularități psihologice individuale încadrate în criteriile normei de vârstă.
Accentuări patologice de personalitate nu se depistează la momentul examinării. La
momentul examinării, sfera emoțională a expertizatei minore XXXXXX XXXXXX,
este în proces de dezvoltare și se încadrează în limitele normei de vârstă, adică,
expertizata minoră își identifică, își gestionează și își controlează emoțiile suficient
de bine. Nu este predispusă spre reacții emoționale necontrolate. Tabloul clinic
psihologic al expertizatei minore nu identifică predispunerea acesteia spre
extragerea celor percepute. Indicii de fantezie patologică nu se depistează, tabloul
clinic psihologic al expertizatei minore nu identifică grad sporit de sugestibilitate.
Copilul reproduce evenimentele în conformitate cu perceperea ei și nu identifică
semne de distorsionare a realității. Profilul psihologic al expertizatei minore, la
momentul examinării, nu identifică semne de traumă psihologică, deoarece copilul
nu a perceput semnificația evenimentelor descrise ca acțiuni cu caracter sexual
întreprinse asupra ei, dar le-a perceput ca acțiuni necunoscute exercitate asupra
corpului ei. Doar din reacțiile celor maturi, le dă o apreciere rușinoasă.
Sunt nefondate afirmațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea
infracțiunilor imputate, că de fapt prin sărut și-a manifestat dragostea față de copii,
iar declarațiile depuse de minoră au fost date la indicația cuiva, acestea fiind
combătute prin probele administrate, în coroborare între ele, versiunea înaintată
având un caracter declarativ și fiind apreciată ca metodă de apărare întru evitarea
răspunderii penale pentru cele comise.
Or, circumstanțele referitor la vinovăția inculpatului s-au confirmat prin
declarațiile părții vătămate minore XXXXXX XXXXXX, care, fiind audiată în
condiții speciale, în conformitate cu prevederile art. 1101 Cod de procedură penală,
a relatat în mod detaliat condițiile și circumstanțele în care inculpatul a săvârșit
infracțiunile; ale martorului-ocular XXXXXX XXXXXX, ale inculpatului care a
recunoscut că a sărutat minora, însă doar pentru că iubește copiii, cât și prin probele
scrise, anexate la materialele cauzei.
Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 17 din 05.05.2021, minora
XXXXXX XXXXXX la momentul examinării dispune de particularități psihologice
individuale încadrate în criteriile normei de vârstă, accentuări patologice de
personalitate nu se depistează. La momentul examinării, sfera emoțională a
expertizatei minore este în proces de dezvoltare și se încadrează în limitele normei
de vârstă, adică, minora își identifică, își gestionează și își controlează emoțiile
suficient de bine și nu este predispusă spre reacții emoționale necontrolate. Indicii
de fantezie patologică nu se depistează, tabloul clinic psihologic al expertizatei
minore nu identifică grad sporit de sugestibilitate.
Astfel, reieșind din declarațiile părții vătămate minore și concluziile
experților, în urma cercetării probelor administrate, este evident că minora a redat
circumstanțe de fapt trăite de ea în realitate și nu inventate, după cum afirmă
inculpatul, or, pentru un copil minor ar fi fost imposibil să redea într-atât de clar și
detaliat niște circumstanțe de fapt legate de acțiuni cu caracter sexual în situația în
care ea nu ar fi trecut prin ele în viața personală.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75 Cod
penal, de gradul și caracterul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de motivul,
scopul și consecințele acestora, că inculpatul a comis infracțiuni grave și excepțional
de grave, că infracțiunea prevăzută la art. 27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal se
5
pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, iar cea
prevăzută la art. 175 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani, că
anterior inculpatul nu a fost judecat și nu a comis contravenții, se caracterizează
satisfăcător, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante.
Astfel, aplicarea în privința inculpatului a pedepsei cu închisoare în baza art.
27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal pe un termen de 11 ani închisoare și în baza art.
175 Cod penal - 4 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, fiindu-i
stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, va duce la corectarea și reeducarea
acestuia, la restabilirea echității sociale, precum și la prevenirea săvârșirii de noi
infracțiunii și va atinge scopul prevăzut la art. 61 Cod penal.
La 20 decembrie 2021, avocata Larisa Lupașcu a declarat apel, solicitând
casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat
(f.d. 159).
Apelanta a indicat că inculpatul nu se consideră vinovat în comiterea
infracțiunilor incriminate și a indicat că, fiind în vizită la o rudă, a telefonat-o pe
XXXXXX XXXXXX, bunica părții vătămate, și a rugat-o să-i aducă medicamente.
Ulterior, au consumat împreună alcool. La un moment, XXXXXX XXXXXX a ieșit
afară, iar minora a rămas cu el în odaie. A sărutat minora pe obraz, deoarece iubește
copiii.
În luna septembrie 2020 nu a mers în lanul cu porumb, cu atât mai mult cu
minora și fratele ei, deoarece anul a fost secetos și nu a fost roadă.
Nu înțelege motivul din care minora a declarat astfel de circumstanțe.
3.1. La 22 decembrie 2021, a declarat apel și avocatul Nicanor Conoval,
solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să
fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.
Apelantul a invocat că prima instanță urma să aprecieze critic declarațiile
părții vătămate minore audiată la etapa de urmărire penală, în condițiile prevăzute
de art. 1101 Cod de procedură, deoarece au fost obținute în baza unor întrebări
sugestive adresate minorei, în declarațiile victimei minore fiind observată influența
altor persoane la formularea răspunsurilor.
Totodată, declarațiile părții vătămate minore date la etapa urmăririi penale nu
au fost confirmate, prin coroborare, cu alte probe administrate, și anume, acestea
contravin:
raportului de expertiză extrajudiciară nr. 12 din 05.05.2021, conform căruia la
minora XXXXXX XXXXXX la momentul examinării accentuări patologice de
personalitate nu au fost depistate, copilul nu a perceput semnificația evenimentelor
descrise ca acțiuni cu caracter sexual, dar le-a perceput ca acțiuni necunoscute
exercitate asupra corpului ei, deci, declarațiile date în condiții speciale de minoră nu
redau faptele deplânse la organul de urmărire penală;
raportului de expertiză judiciară nr. 20122P0030 din 18.01.202, potrivit căruia
la momentul examinării medico-legale a minorei XXXXXX XXXXXX prezența
semnelor de vătămări corporale nu s-au vizualizat, adică careva violență sau
agresiune fizică în privința minorei nu a fost aplicată.
Însă, instanța de fond, la adoptarea sentinței, a apreciat ca probe veridice
declarațiile extensive ale martorilor XXXXXX XXXXXX și XXXXXX XXXXXX,
fiind omis faptul că inițial XXXXXX XXXXXX în explicațiile date organului de
urmărire penală a relatat că la 15.01.2021, aflându-se în gospodăria lui Armencea
6
Stepan a observat cum inculpatul a sărutat-o pe obraz pe minora XXXXXX
XXXXXX, iar ulterior, fiind audiată în calitate de martor, și-a extins depozițiile fără
vreun suport probatoriu, reproducând evenimente distorsionate ale realității, fiind
influențată în final și victima minoră cu care se afla în contact permanent.
La fel, sunt irelevante și declarațiile martorului XXXXXX XXXXXX care,
nefiind martorul ocular al celor întâmplate, a relatat doar cele spuse de mama sa,
XXXXXX XXXXXX, fiind foarte probabil predispus spre exagerarea celor auzite.
Referitor la episodul din luna septembrie 2020, în lipsa probelor pertinente,
concludente și utile, instanța de fond a ajuns la concluzia că fapta a fost săvârșită cu
certitudine de către inculpat, în circumstanțele descrise de victima minoră, însă nu
și-a motivat soluția adoptată, fără a indica în baza căror probe prin coroborare a fost
recunoscut vinovat acesta.
Astfel, în lipsa probelor în susținerea învinuirii de tentativă de viol agravant,
pe episodul din septembrie 2020, cu excepția declarațiilor unei persoane recunoscute
de legislația procesual-penală ca fiind incapabilă, instanța de fond a constatat cu
certitudine vinovăția inculpatului și, contrar prevederilor art. 8 alin. (3) și art. 389
Cod de procedură penală, a emis o sentință de condamnare.
Or, acțiunile incriminate inculpatului - tentativă de viol agravant și săvârșirea
de acțiuni perverse față de o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a atins
vârsta de 16 ani - nu au fost demonstrate, în acțiunile inculpatului lipsind latura
obiectivă și subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 27,171 alin. (3) lit. b) și art.
175 Cod penal.
Iar, acuzarea nu a probat întrunirea elementelor infracțiunilor imputate
inculpatului, care se caracterizează prin intenție directă la tentativă de viol agravant
și săvârșirea de acțiuni perverse față de o persoană despre care se știa cu certitudine
că nu a atins vârsta de 16 ani.
Latura obiectivă a infracțiunii de viol se realizează prin următoarele
modalități: constrângere fizică; constrângere psihică; profitare de imposibilitatea
victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința.
Instanța de fond, pe episodul din septembrie 2020 nu a constatat nici unul din
semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 Cod penal, iar probele
administrate nu au confirmat consecințele prejudiciabile ale presupuselor acțiuni ale
inculpatului, potrivit raportului de expertiză extrajudiciară nr. 12 din 05.05.2021 și
raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 20122P0030 din 18.01.2021
nefiind constatate prejudicii de ordin fizic sau psihic victimei minore.
În același timp, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 175 Cod penal
se exprimă prin fapta prejudecabilă incriminată de legea penală. Acțiunile perverse
au un caracter sexual orientat spre satisfacerea poftei sexuale a făptuitorului prin
acțiuni cu caracter fizic.
Instanța de fond a ignorat faptul că învinuirea formulată de procuror nu are
suport probatoriu și nicio probă administrată nu demonstrează că inculpatul era în
stare de ebrietate și că a comis acțiuni perverse asupra minorei sau tentativă de viol
agravant.
Totodată, deoarece lipsesc probe ce ar demonstra vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunilor incriminate, urmează a fi respinsă și acțiunea civilă înaintată
de reprezentantul părții vătămate minore, precum și cheltuielile de judecată
suportate.
7
Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie
2022, pronunțată integral la 14 iulie 2022, a fost admis apelul avocatului, casată
sentința în latura pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre.
Lui Armencea Stepan, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute
la art. 27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsă de 10 ani
închisoare, iar în baza art. 175 Cod penal - 3 ani închisoare.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,
i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 10 ani și 6 luni închisoare, cu executare în
penitenciar de tip închis, de la 08.12.2021.
Instanța de apel a reținut că avocatul, în numele inculpatului, a solicitat
antrenarea în proces a unui interpret deoarece inculpatul are deficiențe de auz.
Urmare a examinării solicitării date și contactare a interpreților privind prestarea
serviciilor de comunicare prin utilizarea limbajului mimico-gestual, au constatat
imposibilitatea prestării acestor servicii, or, s-a confirmat faptul că inculpatul nu
cunoaște limbajul semnelor, deoarece deficiențele de auz au apărut recent, acesta
nefiind instruit în sensul dat.
Totodată, a fost demonstrat cu certitudine că inculpatul nu este lipsit
totalmente de auz, acesta aude, fiind prezente unele deficiențe de auz, dar nu lipsa
totală a auzului.
Pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil, instanța de apel a dispus
prezența fizică a inculpatului în sala de judecată, precum și pe parcursul desfășurării
procesului penal, inculpatului să-i fie dactilografiat de către grefier textul în limba
română cu litere chirilice (deoarece s-a constatat în ședință că Armencea Stepan
cunoaște anume limba română, însă cu caractere chirilice) afișat pe monitorul din
sala de judecată (utilizat pentru desfășurarea ședințelor prin intermediul
teleconferinței), astfel, inculpatul să poată citi tot ce se discută pe parcursul
examinării cauzei penale și să fie posibilă audierea acestuia, prin ce s-a respectat
dreptul la un proces echitabil, precum și dreptul la apărare.
În același timp, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de
drept, și just a concluzionat că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunilor
incriminate.
Or, vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită prin probe pertinente,
concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, inclusiv declarațiile
reprezentantul legal al părții vătămate minore, XXXXXX XXXXXX, martorului
XXXXXX XXXXXX; procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea
pentru săvârșirea infracțiunii din 17.01.2021, informația telefonică din 17.01.2021,
înregistrată în Registrul de evidență a infracțiunilor-II în Inspectoratul de poliție
Hâncești; procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore XXXXXX
XXXXXX în conformitate cu prevederile art. 1101 Cod de procedură penală;
raportul de expertiză judiciară nr. 20122P0030 din 18.01.2021 a minorei XXXXXX
XXXXXX; raportul de expertiză extrajudiciară nr. 12 din 05.05.2021, efectuat în
privința minorei XXXXXX XXXXXX.
Totodată, argumentele apărării referitor la achitarea inculpatului, pe motiv că
probele administrate nu dovedesc vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii
imputate, constituie în sine un dezacord cu modul de apreciere a probelor
administrate.
8
Însă, având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de principiile
generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, de faptul că
inculpatul a comis infracțiuni grave și excepțional de grave, de limitele pedepsei
prevăzute de normele incriminate, precum și că inculpatul are vârsta de 63 ani,
anterior nu a fost condamnat, iar reprezentantul legal al părții vătămate consideră
pedeapsa aplicată de prima instanță prea aspră, pedeapsa cu închisoarea, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, aplicată acestuia de către prima
instanță este prea aspră.
Astfel, urmează a-i stabili inculpatului pe art. 27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal
- 10 ani închisoare și în baza art. 175 Cod penal - 3 ani închisoare, iar în temeiul art.
84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial, a-i stabili pedeapsa definitivă de 10 ani
și 6 luni, închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.
Avocatul Nicanor Conoval declară recurs ordinar, în care solicită casarea
deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.
Recurentul invocă că instanța de apel a dat o încadrare juridică absolut greșită
faptei săvârșite de către inculpat, eronat apreciind probele administrate.
La examinarea cauzei în instanța de apel, apărarea și-a modificat cerințele în
cererea de apel și a solicitat, în temeiul art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod procedură penală,
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, pe motiv că inculpatului nu i-a
fost asigurat dreptul la un interpret, ținând cont de deficiențele auditive pe care le
are.
Or, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 6 pct. 19) interpret
- persoană, invitată în procesul penal de organele competente, care traduce oral
dintr-o limbă în alta sau care traduce semnele celor muți ori surzi, mijlocind astfel
înțelegerea dintre două sau mai multe persoane și de prevederile art. 16 pct. 4).
Actele procedurale ale organului de urmărire penală și cele ale instanței de judecată
se înmânează bănuitului, învinuitului, inculpatului, fiind traduse în limba lui
maternă sau în limba pe care acesta o cunoaște, în modul stabilit de prezentul cod.
Deși, instanța de apel a indicat că s-a dispus prezența fizică a inculpatului în
sala de judecată, precum și pe parcursul desfășurării procesului penal acestuia să-i
fie dactilografiat de către grefier textul în limba română cu litere chirilice, pe care
acesta le cunoaște, instanța de apel a omis că la etapa de urmărire penală și în instanța
de fond actele procedurale nu i-au fost înmânate inculpatului în limba pe care
cunoaște, fiind lipsit de dreptul de a cunoaște învinuirea adusă și pentru a se apăra
efectiv.
Mai mult, instanța de apel a constatat că inculpatul are deficiențe acute
auditive, însă în ședința de judecată nu i-a asigurat un interpret specializat și nici a
fost inclus în partea introductivă a deciziei, or grefierul, care îi dactilografa acestuia
textul, nu este interpret și nici nu a fost preîntâmpinat pentru traducerea
intenționată falsă, fiind respinsă solicitarea apărării de a expedia cauza la
rejudecare în prima instanță unde au fost admise încălcările legate de lipsa
interpretului, deși art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală expres prevede
acest fapt.
Totodată, instanța de apel a stabilit că inculpatul cunoaște limba română cu
grafie chirilică, însă decizia din 23.06.2022 i-a fost înmânată în limba română cu
grafie latină, contrar propriilor constatări.
9
La fel, instanța de apel nici nu s-a expus în decizie asupra demersului apărării
privind numirea expertizei psihiatrice psihologice în privința martorului XXXXXX
XXXXXX, fiind respins acest demers ca neîntemeiat, or, nici de organul de urmărire
penală, nici de prima instanță nu a verificat discernământul persoanei, care conform
materialelor cauzei penale la momentul evenimentului era în stare de ebrietate și este
considerată consumatoare de alcool.
Instanța de apel nu s-a expus nici asupra demersului privind audierea
martorilor apărării (diriginta de clasă a minorei și concubina inculpatului, ca martor
ocular), care a fost respins ca neîntemeiat, or instanța de apel avea obligația de a
verifica legalitatea adoptării sentinței și administra noi probe pentru elucidarea
obiectivă și sub toate aspectele ale cauzei.
În același timp, urmau a fi apreciate critic declarațiile părții vătămate minore,
audiată doar la etapa de urmărire penală în condițiile prevăzute de art. 1101 Cod de
procedură penală și a constata că aceste declarații au fost obținute în baza unor
întrebări sugestive adresate minorei, or în declarațiile acesteia se observă influența
altor persoane la formularea răspunsurilor.
Or, instanța de apel avea obligația să aprecieze corect declarațiilor persoanei
incapabile, materialele acumulate la etapa de urmărire penală și declarațiile
martorilor date în instanța de judecată.
Instanța de apel nu a luat în calcul că declarațiile părții vătămate minore date
la etapa de urmărire penală nu au fost confirmate, în coroborare, cu alte probe
administrate, și anume, declarațiile contravin:
raportului de expertiză extrajudiciară nr. 12 din 05.05.2021, conform căruia la
minora XXXXXX XXXXXX, la momentul examinării, accentuări patologice de
personalitate nu se depistează, copilul nu a perceput semnificația evenimentelor
descrise ca acțiuni cu caracter sexual, dar le-a perceput ca acțiuni necunoscute
exercitate asupra corpului ei, deci, declarațiile date în condiții speciale de minoră nu
redau faptele deplânse la organul de urmărire penală;
raportului de expertiză judiciară nr. 20122P0030 din 18.01.2021, potrivit
căruia la momentul examinării medico-legale a minorei XXXXXX XXXXXX
prezența semnelor de vătămări corporale nu s-au vizualizat, adică violență sau
agresiune fizică în privința minorei nu a fost aplicată;
Mai mult, instanță de apel a apreciat ca probe veridice declarațiile extensive
ale martorilor XXXXXX XXXXXX și XXXXXX XXXXXX, fără a ține cont că
inițial XXXXXX XXXXXX în explicațiile date organului de urmărire penală a
relatat că la 15.01.2021, aflându-se în gospodăria lui Armencea Stepan a observat
cum inculpatul a sărutat-o pe obraz pe minora XXXXXX XXXXXX, iar ulterior, fiind
audiată în calitate de martor, și-a extins depozițiile fără un suport probatoriu,
reproducând evenimente distorsionate ale realității, fiind influențată în final și
victima minoră cu care se afla în contact permanent.
Instanța de apel urma să respingă și declarațiile martorului XXXXXX
XXXXXX, care nefiind martorul ocular al celor întâmplate, a relatat doar cele spuse
de mama sa, XXXXXX XXXXXX, fiind foarte probabil predispus spre exagerarea
celor auzite.
Referitor la episodul din luna septembrie 2020, în lipsa probelor pertinente,
concludente și utile, instanța de fond a ajuns la concluzia că fapta a fost săvârșită cu
certitudine de către inculpat, în circumstanțele descrise de victima minoră, însă nu
10
și-a motivat soluția adoptată, fără a indica în baza căror probe prin coroborare a fost
recunoscut vinovat acesta.
Astfel, instanța de apel a omis că, în lipsa probelor în susținerea învinuirii de
tentativă de viol agravant, pe episodul din septembrie 2020, cu excepția declarațiilor
unei persoane recunoscute de legislația procesual-penală ca fiind incapabilă, instanța
de fond a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului și, contrar prevederilor art.
8 alin. (3) și art. 389 Cod de procedură penală, a emis o sentință de condamnare.
Or, acțiunile incriminate inculpatului - tentativă de viol agravant și săvârșirea
de acțiuni perverse față de o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a atins
vârsta de 16 ani - nu au fost demonstrate, în acțiunile inculpatului lipsind latura
obiectivă și subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (3) lit. b) și art.
175 Cod penal.
Iar, acuzarea nu a probat întrunirea elementelor infracțiunilor imputate
inculpatului, care se caracterizează prin intenție directă la tentativa de viol agravant
și săvârșirea de acțiuni perverse față de o persoană despre care se știa cu certitudine
că nu a atins vârsta de 16 ani.
Latura obiectivă a infracțiunii de viol se realizează prin următoarele
modalități: constrângere fizică; constrângere psihică; profitare de imposibilitatea
victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința.
Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că instanța de fond, pe episodul din
septembrie 2020 nu a constatat nici unul din semnele calificative ale infracțiunii
prevăzute de art. 27, 171 Cod penal, iar probele administrate nu au confirmat
consecințele prejudiciabile ale presupuselor acțiuni ale inculpatului, potrivit
raportului de expertiză extrajudiciară nr. 12 din 05.05.2021 și raportului de expertiză
judiciară medico-legală nr. 20122P0030 din 18.01.2021 nefiind constatate prejudicii
de ordin fizic sau psihic victimei minore.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de
procedură penală - judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului,
precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era
obligatorie potrivit legii, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
5.1. La 04 și 26 septembrie 2022, avocatul Nicanor Conoval declară recursuri
ordinare suplimentare, în care indică că instanța de apel nu a verificat sub toate
aspectele legalitatea sentinței și materialele cauzei și a admis în calitate de probe
date obținute contrar prevederilor legislației procesual-penale.
Totodată, instanța de apel, în lipsa unor specialiști, nu poate face concluzii
referitor la starea sănătății inculpatului, argumentele formulate în decizia adoptată
fiind arbitrare.
Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit face următoarele concluzii.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel.
Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30
de zile de la data pronunțării deciziei Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură
11
penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să
curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen
cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care
urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de
procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre
care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel
public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează
participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat
în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea
motivată.
Sub acest aspect și cu referire la recursurile suplimentare din 04 și 26
septembrie 2022 (pct. 5.1. din decizie), se atestă că, potrivit procesului-verbal al
ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 23 iunie
2022, în prezența inculpatului și avocatului Nicanor Conoval, comunicând că decizia
motivată va fi pronunțată la 14 iulie 2022, fapt realizat la această dată și consemnat
în procesul-verbal, în lipsa acestora. Totodată, prin scrisoarea nr. 2328 din
19.07.2022, inculpatului și avocatului le-a fost expediată copia deciziei motivate
(vol. I, f.d. 210-212, 230).
Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 14 iulie 2022, iar
termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de
15 august 2022.
Totodată, recursurile ordinare suplimentare ale avocatului Nicanor Conoval
au fost înregistrate la Curtea Supremă de Justiție pe 04 septembrie 2022 și 26
septembrie 2022, adică fiind declarate peste termenul prevăzut de lege (vol. II, f.d. 13,
18, pct. 5.1. din decizie).
Alte informații cu privire la data depunerii recursurilor suplimentare în
instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.
Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea
în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs
decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură
penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual
este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen
este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage
decăderea din dreptul de a exercita respectiva cale de atac.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este declarat peste termen.
Astfel, odată ce recursurile ordinare suplimentare din 04 și 26 septembrie
2022 ale avocatului Nicanor Conoval sunt declarate peste termen, ele urmează a fi
respinse ca inadmisibile.
În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde
motive legale pe care se întemeiază soluția, când dispozitivul hotărârii este expus
neclar, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
12
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect și cu referire la recursul ordinar al avocatului Nicanor
Conoval din 27 iulie 2022 (pct. 5. din decizie), Colegiul Penal lărgit atestă că instanța
de apel a comis următoarele erori de drept.
Conform art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
judecând examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel. Potrivit art. 415 alin. (1) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele
decizii: respinge apelul, menținând hotărârea atacată, admite apelul, casând sentința
parțial sau total și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima
instanță, admite apelul, casează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de
către instanța a cărei hotărâre a fost anulată . În corespundere cu art. 417 alin. (1)
pct. 4), 7) și 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă
numele și prenumele apelantului, cu indicarea calității lui procesuale, fondul
apelului, temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și
motivele adoptării soluției date.
Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să
se pronunțe instanța de apel sunt dacă normele de drept procesual și penal au fost
corect aplicate. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate
echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi
casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală,
întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs
(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor
penale în ordine de apel).
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):
a) nu a judecat și nu s-a pronunțat în genere, asupra apelului din 20.12.2020,
declarat de avocata Larisa Lupașcu, în numele inculpatului.
Ori, descriptivul deciziei nu cuprinde numele, prenumele și calitatea
procesuală a apelantului respectiv, nici fondul apelului nominalizat, iar în dispozitiv
este specificat sumar și neclar că instanța: „Admite apelul avocatului în numele
inculpatului, casează parțial sentința...” (vol. 1, f.d. 159, pct. 3., 4. din decizie);
b) a judecat neîntemeiat solicitarea din apelul apărării privind: „...remiterea
cauzei la rejudecare în instanța de fond, pe motiv că inculpatului nu i-a fost asigurat dreptul la
un interpret, ținând cont de deficiențele auditive pe care le are...”, prin adoptarea unei
încheieri protocolare, în pofida prevederilor art. 415 Cod de procedură penală,
dispunând, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, că: „Se respinge
demersul avocatului cu privire la trimiterea cauzei la rejudecare”, neindicând nici temeiurile
de fapt și de drept în aspectul vizat (vol. 1, f.d. 195, pct. 3.1., 4., 5. din decizie).
Totodată, soluția instanței privind: „...pe parcursul desfășurării procesului penal
inculpatului să-i fie dactilografiat de către grefier textul în limba română cu litere chirilice ...”
nu este prevăzută de legea procesual-penală (pct. 4. din decizie).
13
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza
penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive
legale pe care se întemeiază soluția, dispozitivul hotărârii fiind expus neclar, că
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că
recursul ordinar este întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune
soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării totale a deciziei contestate și
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit,
d e c i d e:
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare suplimentare din 04 și 26
septembrie 2022, declarate de avocatul Nicanor Conoval împotriva deciziei
Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2022, în privința
inculpatului Armencea Stepan XXXXX.
Admite recursul ordinar din 27 iulie 2022, declarat de avocatul Nicanor
Conoval, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23
iunie 2022, în privința inculpatului Armencea Stepan XXXX, și dispune rejudecarea
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 16
decembrie 2022.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Iurie Diaconu
Liliana Catan
Ion Guzun
Victor Boico
14