1ra-909/22 — art. 201/1 alin. 2 lit. c CP

1ra-909/22 — art. 201/1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-909/22

1-20106358-01-1ra-20062022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

14 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Todorov Maxim în numele părții vătămate Pascal Maria și de către inculpatul

Pascal Grigore, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 01 martie 2022 și sentinței Judecătoriei Cahul (sediul Central) din

09 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Pascal Grigore xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 02.09.2020 – 09.12.2021;

Instanța de apel: 06.01.2022 – 01.03.2022;

Instanța de recurs: 20.06.2022 – 14.11.2022.

A C O N S T A T A T:

Pascal Grigore a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 240 (două sute

patruzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

A fost dispusă încasarea din contul lui Pascal Grigore în beneficiul statului

suma de 786 (șapte sute optzeci și șase) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de avocatul Todorov Maxim în

numele părții vătămate Pascal Maria, fiind dispusă încasarea din contul lui

Pascal Grigore în beneficiul lui Pascal Maria suma de 332 (trei sute treizeci și doi) lei

și 121 (o sută douăzeci și unu) euro sau echivalentul conform cursului

Băncii Naționale a Republicii Moldova la data executării, cu titlu de prejudiciu

material.

A fost dispusă încasarea din contul lui Pascal Grigore în beneficiul lui

Pascal Maria suma de 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral

și suma de 2 500 (două mii cinci sute) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență

1

juridică.

Pascal Grigore, la 08 iulie 2020, aproximativ ora 13:30, aflându-se în curtea casei

părintești situată în xxxxx, împreună cu soția fratelui său Pascal Maria cu care

conform art. 1331 Cod penal, sunt membri de familie, a numit-o cu cuvinte

necenzurate și a bruscat-o cu mâinile în urma cărui fapt Pascal Maria s-a lovit cu

spatele în parul porții de la intrare în gospodărie căzând în mâna dreaptă jos, prin ce

victimei Pascal Maria conform raportului de expertiză judiciară nr. 202011D0256

din 17 august 2020 i-au fost cazate leziuni corporale sub formă de: fractura coastei

XI pe dreapta, echimoză pe brațul stâng, echimoză pe fesa stângă, excoriații pe

gamba dreaptă ce se califică ca leziuni corporale medii.

Astfel, acțiunile lui Pascal Grigore au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (2)

lit. c) Cod penal, adică, acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în

privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente

care au provocat vătămarea medie a sănătății.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de învinuirea înaintată din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat că învinuirea înaintată are un caracterul

formal și abstract, fiind încălcate drepturile și principiile generale care asigură

dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, inculpatul a menționat că sentința primei instanțe nu este clară în ce

privește modalitatea de săvârșire a pretinsei infracțiuni și caracterul vinei.

În acest context, a susținut că concluziile primei instanțe expuse în sentința de

condamnare, nu sunt suficiente pentru a califica fapta în privința lui Pascal Grigore

în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, nefiind clarificate cu precizie

circumstanțele de fapt esențiale.

Prin urmare, consideră că sentința primei instanțe nu este motivată în fapt și

în drept, probele administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești nu

demonstrează faptul că Pascal Grigore a săvârșit infracțiunea incriminată, iar

martorii audiați, care de fapt nu s-au aflat la locul faptei, nu au comunicat instanței

de judecată suficientă informație pentru ca declarațiile acestora să fie apreciate în

calitate de probe pertinente, concludente și utile, ce confirmă vinovăția inculpatului.

De asemenea, inculpatul a mai evidențiat că declarațiile martorilor sunt bazate

pe presupuneri, conțin contradicții esențiale și urmau a fi apreciate în favoarea sa,

ca fiind dubii ce urmau a fi înlăturate.

Cu referire la expertiza medico-legală, inculpatul a menționat că concluziile

acesteia indică doar asupra faptului depistării leziunilor corporale, mecanismul

presupus de cauzare a lor, însă nici una din concluziile expertului nu indică asupra

vinovăției lui Pascal Grigore în săvârșirea infracțiunii incriminate. Mai mult, a

precizat că în susținerea învinuirii, partea acuzării s-a bazat doar pe declarațiile

2

părții vătămate Pascal Maria, iar pe parcursul judecării cauzei, nu au fost prezentate

careva probe concludente și pertinente, în baza cărora instanța de judecată să

conchidă asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminată.

Inculpatul a menționat că, declarațiile părții vătămate precum că Pascal

Grigore a săvârșit fapta indicată în învinuire urmează a fi apreciate critic deoarece

nu au fost confirmate prin alte probe și prima instanță urma să țină cont de faptul că

ei se află timp îndelungat în relații ostile din cauza relațiilor patrimoniale. Astfel,

probele acumulate sânt insuficiente pentru a demonstra vinovăția sa în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Referitor la acțiunea civilă, inculpatul a susținut că aceasta este neîntemeiată

deoarece conform trimiterii-extras eliberată de către medicul de familie lui

Pascal Maria, ultimei i-a fost prescris pentru tratament – soluție Dexalgin (care costă

conform bonului de plată anexat 96,75 lei) și comprimate Melox (care costă 39,16 lei

conform bonului de plată anexat), iar alte medicamente nu i-au fost prescrise.

Prin urmare, a menționat că în cadrul dezbaterilor judiciare, Pascal Maria a

declarat că bonurile anexate la acțiunea civilă, în care prețul este indicat în euro,

sunt alte medicamente pe care fiica sa din Italia, le-a procurat pentru tratarea altor

boli de care suferă și nu au nici o legătură cu cauza dată.

Astfel, inculpatul a conchis că anexând bonuri de plată nejustificate, eliberate

în zile diferite, mult mai târziu de data cînd i-au fost cauzate leziunile, Pascal Maria a

dus în eroare instanța de judecată în ce privește suma prejudiciului material

suportat.

fost admis apelul declarat, casată parțial sentința primei instanțe, în latura civilă, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care a fost admisă parțial acțiunea civilă

înaintată de avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate Pascal Maria, fiind

dispusă încasarea din contul lui Pascal Grigore în beneficiul lui Pascal Maria,

prejudiciul moral în sumă de 20 000 (douăzeci mii) lei și prejudiciul material în

sumă de 332 (trei sute treizeci și doi) lei.

În rest, prevederile sentinței primei instanțe, au fost menținute fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, deși

inculpatul Pascal Grigore nu și-a recunoscut vinovăția, în urma examinării probelor

administrate la cauza penală, cu respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, acestea

demonstrează vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (2) lit. c) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatului Pascal Grigore în

săvârșirea infracțiunii incriminate, a fost demonstrată prin următoarele probe, și

anume: declarațiile părții vătămate Pascal Maria (f.d.89-90); declarațiile martorului

Zanfirova Maria (f.d.91); declarațiile martorului Cealovschi Alexei (f.d.92); declarațiile

3

martorului Grămadă Victor (f.d.93); declarațiile martorului Gaidaenco Eric (f.d.94-

95); procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile (f.d.3); raportul agentului serviciului operativ al SCO a IP Cahul din 08 iulie

2020 (f.d.5); cererea cet. Pascal Maria din 08 iulie 2020 (f.d.6); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 19 iulie 2020 cu tabel-foto (f.d.7-8); raportul de expertiză

judiciară nr. 202011D0256 din 17 august 2020 (f.d.29-30), și raportul de constatare

nr. 202011P0433 din 15 iulie 2020 (f.d.31).

În acest context, analizând probele menționate în ansamblu, prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că prima

instanță corect a stabilit situația de fapt și de drept, precum și circumstanțele cauzei.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului Pascal Grigore

a fost dovedită total prin cumulul probelor administrate și verificate în cauza penală,

inclusiv, în cadrul instanței de apel, fiind constatate temeiurile pentru tragerea

acestuia la răspundere penală.

Așadar, relevând elementele componente ale infracțiunii prevăzute de

art. 2011 Cod penal, instanța de apel a constatat cu certitudine că în acțiunile

inculpatului Pascal Grigore este prezentă latura obiectivă a infracțiunii incriminate,

or, în cadrul cercetării judecătorești s-a dovedit faptul că Pascal Grigore la data de

08 iulie 2020, aproximativ ora 13:30, aflând-se în curtea casei părintești situată în

mun. Cahul, str. Florilor, 10, împreună cu soția fratelui său Pascal Maria cu care

conform art. 1331 Cod penal, sunt membri de familie, a numit-o cu cuvinte

necenzurate și a bruscat-o cu mâinile în urma cărui fapt Pascal Maria s-a lovit cu

spatele în parul porții de la intrare în gospodărie, căzând în mâna dreaptă jos, prin

ce victimei Pascal Maria conform raportului de expertiză judiciară nr. 202011D0256

din 17 august 2020, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: fractura coastei

XI pe dreapta, echimoză pe brațul stâng, echimoză pe fesa stângă, excoriații pe

gamba dreaptă ce se califică ca leziuni corporale medii.

Instanța de apel a conchis că faptul aplicării violenței în familie, a fost

confirmat prin cererea părții vătămate Pascal Maria din 08 iulie 2020 adresată IP

Cahul; raportul de expertiză judiciară nr. 202011D0256 din 17 august 2020

(f.d.29-30) prin care la Pascal Maria au fost stabilite leziuni corporale sub formă de

fractura coastei XI pe dreapta, echimoză pe brațul stâng, echimoză pe fesa stângă,

excoriații pe gamba dreaptă ce se califică ca leziuni corporale medii și raportul de

constatare nr. 202011P0433 din 15 iulie 2020 (f.d.31), potrivit căruia se atestă că la

examinarea lui Pascal Maria, s-a depistat fractura coastei XI pe dreapta, echimoză pe

brațul stâng, echimoză pe fesa stângă, excoriații pe gamba dreaptă, formate la

acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca

vătămare medie; precum și prin declarațiile martorilor Zanfirova Maria,

Cealovschi Alexei, Grămadă Victor și Gaidaenco Eric.

Instanța de apel a conchis că la caz, s-a constatat legătură de cauzalitate dintre

fapta prejudiciabilă, manifestată prin bruscarea de către inculpat cu mâinile, în

urma căreia Pascal Maria a căzut jos în mâna dreaptă, cu spatele în parul porții de la

4

intrare în gospodărie, și urmările prejudiciabile, sub formă de leziuni corporale

calificate ca vătămări medii ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată,

fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr 202011D0256 din 17 august

2020.

Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele

inculpatului cu privire la achitarea de învinuirea înaintată, deoarece sentința de

condamnare nu este clară în ce privește modul de săvârșire a pretinsei infracțiuni și

caracterul vinei.

La fel, instanța de apel a respins și alegațiile din cererea de apel potrivit cărora

probele administrate la caz, nu demonstrează faptul că Pascal Grigore a săvârșit

infracțiunea incriminată, iar martorii audiați nu a fost la fața locului iar declarațiile

acestora nu sunt pertinente cazului. Or, martorii Zanfirova Maria, Cealovschi Alexei,

Grămadă Victor și Gaidaenco Eric, au dat declarații analogice, și care au fost

avertizați de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod penal, comunicând că

anume Pascal Maria la data de 08 iulie 2020, la domiciliul situat în mun. Cahul,

str. Florilor, 10, se afla într-o stare rea din motiv că a fost lovită de către cumnatul ei,

Pascal Grigore, fiindu-i ruptă coasta.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a respins și afirmațiile inculpatului

expuse în cererea de apel, precum că declarațiile martorului Zanfirova Maria nu pot

sta la baza învinuirii, deoarece sunt declarații ce derivă din spusele lui Pascal Maria.

Or, martorul Zanfirova Maria a declarat că „a văzut-o pe Pascal Maria într-o stare rea,

la întrebarea acesteia ce s-a întâmplat, i-a răspuns că a fost lovită de către cumnatul

ei și că are o coastă ruptă”.

Instanța de apel a respins și alegațiile inculpatului potrivit cărora declarațiile

martorilor urmează a fi apreciate în favoarea sa, deoarece acestea sunt

contradictorii și se bazează pe presupuneri, însă nefiind invocate care sunt anume.

De asemenea, instanța de apel a conchis că nu constituie temei de achitare a

inculpatului, faptul că martorul Grămadă Victor a declarat că a eliberat la solicitarea

lui Pascal Grigore, îndreptare la medicul legist pentru stabilirea leziunilor, deoarece

inculpatul avea zgârieturi, însă nu-și amintește dacă i-a spus să meargă la medicul

legist, or, din declarațiile lui Pascal Grigore rezultă că acesta a mers de sine stătător

la medicul legist care i-a comunicat că rezultatele expertizei vor fi trimise la IP

Cahul, fără a fi prezentate careva probe în acest sens.

Instanța de apel a evidențiat că infracțiunea prevăzută de art. 2011 Cod penal,

este o infracțiune materială. Sub aspectul laturii subiective, în cazul infracțiunii

prevăzute de art. 2011 Cod penal, făptuitorul manifestă intenție directă sau

indirectă, iar la momentul săvârșirii infracțiunii, făptuitorul trebuie să știe sau să

admită că este membru al familiei victimei și să urmărească săvârșirea infracțiunii

nu asupra oricui, ci asupra persoanei având respectiv calitate specială.

Astfel, instanța de apel a stabilit că la săvârșirea faptei incriminate, inculpatul

Pascal Grigore a manifestat o intenție directă, având în vedere că acesta își dădea

seama că numind-o cu cuvinte necenzurate pe Pascal Maria și bruscând-o cu

mâinile, aceasta s-a lovit cu spatele în parul porții de la intrarea în gospodărie,

5

căzând în mâna dreaptă jos.

Cu referire la subiectul infracțiunii, instanța de apel a precizat că, subiectul

infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod penal, este persoana fizică responsabilă, care

la momentul săvârșirii faptei a atins vârsta de 16 ani, iar la caz, acesta are o calitate

specială în raport cu victima infracțiunii, și anume că este membru al familiei

victimei, astfel, că inculpatul Pascal Grigore cade sub incidența acestei noțiuni.

Subsecvent, instanța de apel a respins și afirmațiile inculpatului expuse în

cererea de apel precum că concluzia expertizei medico-legale indică doar asupra

faptului depistării leziunilor corporale, mecanismul presupus de cauzare a acestora,

însă nici una din concluziile expertului nu indică asupra vinovăția lui Pascal Grigore

în săvârșirea infracțiunii. Or, cu certitudine s-a constatat legătură de cauzalitate

dintre fapta prejudiciabilă, manifestată prin bruscarea de către inculpat cu mâinile,

în urma căreia Pascal Maria a căzut jos cu spatele în parul porții de la intrarea în

gospodărie, căzând în mâna dreaptă jos, și urmările prejudiciabile, sub formă de

leziuni corporale calificate ca vătămări medie ce condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară

nr. 202011D0256 din 17 august 2020.

Instanța de apel a reținut că elemente constitutive ale infracțiunii incriminate

inculpatului Pascal Grigore s-au confirmat cu certitudine, fiind pe deplin dovedite.

Or, instanța de apel nu a constatat un careva temei de a pune la îndoială declarațiile

părții vătămate Pascal Maria, care sunt detaliate, consecutive și care se confirmă

prin cumulul probelor pertinente și concludente.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, reținând prevederile art. 7, 16, 61,

75 Cod penal, ținând cont de categoria infracțiunii săvârșite, care este una gravă, de

faptul că inculpatul nu a recunoscut vina, nu are antecedente penale, că la evidența

medicului narcolog nu se află, potrivit caracteristicii eliberată, ultimul se

caracterizează pozitiv de la locul de trai, iar careva circumstanțe atenuante și

agravante nu s-au constatat, instanța de apel a conchis că prima instanță just i-a

aplicat lui Pascal Grigore, pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în cuantum de 240 ore, pedeapsă care va contribui la formarea unei

atitudini de respect a inculpatului față de legea penală, precum și de valorile sociale

și interesele protejate de acestea.

Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel, reținând prevederile art. 220,

225, 219 Cod de procedură penală, și art. 2036, 2037 Cod civil, a apreciat că suma de

25 000 lei, dispusă a fi încasată de către prima instanță, în beneficiul părții vătămate,

cu titlu de prejudiciu moral, este una exagerată, considerând că suma de 20 000 lei,

este una echitabilă în raport cu suferințele fizice și psihice suportate de către

Pascal Maria, ca urmare a acțiunilor ilegale ale inculpatului.

Referitor la prejudiciul material, instanța de apel a stabilit ca fiind corectă

poziția primei instanței privind încasarea acestuia în sumă de 332 lei, care se

confirmă prin bonurile anexate la materialele cauzei penale (f.d.81), însă eronat a

dispus încasarea sumei de 121 euro, cu titlu de prejudiciu material. Or, bonurile la

care face trimitere avocatul părții vătămate în sumă de 121 euro (achitate în alt stat,

6

și fără traducere) nu certifică tratamentul suportat de Pascal Maria, astfel apreciind

ca fiind întemeiată poziția inculpatului potrivit căreia, reieșind din trimiterea-extras

eliberat de către medicul de familie, părții vătămate i-a fost prescris pentru

tratament soluție Dexalgin și comprimate Melox, iar alte medicamente nu i-au fost

prescris.

invoca un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, invocând prevederile art. 219, 221, 225 Cod de

procedură penală, precum și art. 1398, 1423 Cod civil, menționează că urmare a

acțiunilor violente ale inculpatului, părții vătămate Pascal Maria i-a fost cauzat un

prejudiciu material, pentru care aceasta a suportat cheltuieli de tratament, or,

potrivit raportului de expertiză, vătămările cauzate prin săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, acesteia i-au fost cauzate vătămări

corporale medii. Astfel că partea vătămată Pascal Maria a suportat cheltuieli pentru

medicamente în sumă de 121 euro și 332 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată

anexate la materialele acțiunii civile.

Referitor la prejudiciul moral cauzat părții vătămate în urma săvârșirii

infracțiunii de către inculpat, menționează că suma acestuia a fost demonstrată ca

fiind una justificată. Or, inculpatul Pascal Grigore i-a cauzat părții vătămate

Pascal Maria un prejudiciu moral, aceasta suportând suferințe morale cu un impact

puternic negativ, atât asupra sănătății fizice, precum și psihice. Urmare a

vătămărilor corporale aplicate de către inculpatul Pascal Grigore, părții vătămate i-a

fost afectată integritatea corporală, iar potrivit raportului de expertiză, leziunile au

fost calificate ca fiind vătămări corporale medii, ceea ce a produs consecințe până în

prezent, întrucât partea vătămată se află în imposibilitate de a îndeplini aceleași

munci sau acțiuni, pe care le făcea până la acest incident.

Prin urmare, susține că starea de neliniște și teamă pentru integritatea sa

fizică, i-au fost cauzate părții vătămate Pascal Maria atunci când aceasta s-a deplasat

cu intenții pozitive la casa părintească a soțului său, iar Pascal Grigore a gonit-o din

ogradă, aplicând forța fizică asupra acesteia, deși Pascal Maria nu l-a provocat în nici

un fel pe acesta.

De asemenea, mai indică faptul că mărimea prejudiciului moral cauzat este

direct proporțională cu vinovăția incupatului, or, în cadrul urmăririi penale, s-a

constatat că inculpatul Pascal Grigore s-a exprimat în adresa părții vătămate

Pascal Maria cu cuvinte necenzurate, iar ulterior a împins-o până la poartă de mai

multe ori.

Mai mut, acesta nu și-a încetat acțiunile sale violente nici după ce Pascal Maria

a căzut jos, lovindu-se de bara metalică, or, doar după ce partea vătămată, aflându-se

jos și a început să strige de durere, inculpatul a încetat, fapt ce atestă că

Pascal Grigore a acționat cu intenție, cunoștea despre caracterul ilicit al acțiunilor

sale, continuând să o împingă pe Pascal Maria chiar și după ce aceasta nu mai putea

7

opune rezistență, fiind doborâtă jos, iar în momentul în care Pascal Maria striga de

durere, lovindu-se grav, inculpatul a plecat, fără a-i acorda ajutor.

În concluzie, precizează că părții vătămate Pascal Maria i-a fost cauzat un

prejudiciu moral în sumă de 50 000 lei, sumă care nu va înlătura suferințele morale

cauzate părții vătămate Pascal Maria, însă va contribui la atenuarea acestora,

întrucât acțiunile ilicite ale inculpatului au cauzat, vătămări medii a integrității

corporale manifestate prin fractura coastei a XI pe dreapta, echimoză pe brațul

stâng, echimoză pe fesa stângă, excoriații pe gamba dreaptă, stare de frică

permanentă pentru integritatea sa corporală, or, Pascal Grigore este fratele soțului

său, aceștia fiind rude.

la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu

recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care să fie achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

În argumentarea recursului menționează că învinuirea înaintată este una

abstractă și neclară, or, calificarea infracțiunii este determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudicialele săvârșite și

semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Prin urmare, susține inculpatul că probele administrate și examinate în cadrul

cercetării judecătorești nu demonstrează că a săvârșit infracțiunea incriminată, iar

martorii audiați, nu au comunicat instanței de judecată suficientă informație, pentru

a se considera că declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente,

concludente și utile, care ar confirma vinovăția sa. Mai mult, declarațiile martorilor

urmează a fi apreciate în favoarea sa, deoarece acestea sunt contradictorii și sunt

bazate pe presupuneri.

De asemenea, indică că din declarațiile martorilor audiați în cadrul ședințelor

de judecata nu rezultă faptul că este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate,

deoarece nici unul din martori nu s-a aflat la locul presupusei fapte și nu au furnizat

informații concrete despre presupusa infracțiune.

Astfel, precizează că declarațiile părții vătămate Pascal Maria urmează a fi

apreciate critic și din motiv că se află în relații ostile de timp îndelungat, din cauza

relațiilor patrimoniale, iar martorul Grămadă Victor a comunicat că a eliberat la

solicitarea inculpatului îndreptare la medicul legist, însă nu-și amintește dacă a

primit rezultatul expertizei și nici dacă l-a adus la cunoștință inculpatului.

În acest context, consideră inculpatul că în prezenta cauză penală nu au fost

administrate probe suficiente și pertinente pentru a demonstra vinovăția în

săvârșirea infracțiunii incriminate.

Cu referire la acțiunea civilă, susține că aceasta este neîntemeiată având ca

scop de răzbunare, iar instanțele de fond au fost duse în eroare prin prezentarea

unor probe nejustificate în susținerea acesteia, fapt ce a contribuit la constatarea de

către instanța de judecată a existenței unui prejudiciul moral și material exagerat.

8

admiterea recursului avocatului Todorov Maxim în numele părții vătămate

Pascal Maria și inadmisibilitatea recursului inculpatului Pascal Grigore, ca fiind

vădit neîntemeiat.

În opinia procurorului, instanța de apel în mod concludent a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept, a stabilit toate componentele infracțiunii

incriminate inculpatului, or, aceasta nu a comis erori de drept în raport cu motivele

invocate în recursul inculpatului.

Totodată, evidențiază că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanța de judecată, motiv din care pledează pentru admiterea

recursului declarat în numele părții vătămate.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul avocatului Todorov Maxim în

numele părții vătămate Pascal Maria urmează a fi admis, iar cel declarat de

inculpatul Pascal Grigore, urmează a fi respins, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Pascal Grigore,

Colegiul penal lărgit reține că potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul

nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori

nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Din conținutul recursului declarat de către inculpat, se constată că recurentul

nu invocă un temei concret pentru casarea deciziei instanței de apel, din cele

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența

argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă dezacordul cu

decizia instanței de apel sub aspectul că acțiunile sale, nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) it. c) Cod penal, motive care se subscriu

temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Referitor la criticile invocate de inculpat sub aspectul temeiului prevăzut de

9

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează,

că în conformitate cu art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

Colegiul penal lărgit reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive,

ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

Astfel, analizând argumentele inculpatului referitor la lipsa vinovăției în

săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal lărgit precizează, că instanța de

apel s-a expus argumentat, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 4, 4.1. al acestei

decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o

consideră necesară, or, la judecarea apelului inculpatului, instanța de apel a

respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit constată că la examinarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel a conchis, că acțiunile inculpatului cu certitudine întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, fapt

confirmat prin probele cercetate atât în prima instanță, precum și în instanța de

apel, nefiind stabilit un careva temei de a pune la îndoială declarațiile părții

vătămate Pascal Maria, care sunt detaliate și consecutive, or, prima instanță a dat o

apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței,

utilității și veridicității, în coroborare cu declarațiile date în ședința de judecată.

În acest context, s-a constatat legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă, manifestată prin bruscarea cu mâinile de către inculpat, în urma

cărui fapt partea vătămată Pascal Maria a căzut jos în mâna dreaptă, cu spatele în

parul porții de la intrarea în gospodărie, și urmările prejudiciabile sub formă de

leziuni corporale, care reprezintă vătămări medii ce condiționează dereglarea

sănătății de lungă durată, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară

nr. 202011D0256 din 17 august 2020.

Deși inculpatul invocă că lipsesc probe care să demonstreze vinovăția sa în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, susținând că

martorii audiați nu au comunicat instanței de judecată suficientă informație, pentru

a se reține declarațiile acestora ca fiind probe pertinente, concludente și utile, se

atestă că instanța de apel just a conchis că martorii Zanfirova Maria,

Cealovschi Alexei, Grămadă Victor și Gaidaenco Eric, au dat declarații analogice și

consecutive.

Mai mult, instanța de recurs constată că sunt neîntemeiate argumentele

inculpatului Pascal Grigore cu privire la lipsa probatoriului asupra învinuirii

înaintate în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece din conținutul deciziei

contestate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de

10

probe, constatând cu certitudine că totalitatea de probe cercetate în ședința de

judecată, demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Așadar, afirmațiile inculpatului Pascal Grigore expuse în cererea de recurs, nu

generează achitarea acestuia precum se solicită.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează că argumentele invocate de

inculpat sunt nefondate, întrucât vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost dovedită cu certitudine prin

probele administrate.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Helle c. Finlandei,

hotărârea din 19 decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spania, hotărârea din 21 ianuarie

1999).

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că în speță nu s-a constatat

existența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală.

8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Todorov Maxim

în numele părții vătămate Pascal Maria, Colegiul penal lărgit menționeză că

potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul recursului declarat de

către avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate Pascal Maria, rezultă că

recurentul invocă dezacordul cu soluția instanței de apel în partea dispunerii

încasării prejudiciului material și moral, temei pentru declararea recursului care se

subscrie prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății.

După cum rezultă din materialele cauzei, potrivit sentinței Pascal Grigore a

11

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2)

lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 240 ore de muncă neremunerată în

folosul comunității. A fost dispusă încasarea din contul lui Pascal Grigore în

beneficiul statului suma de 786 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. A fost admisă

parțial acțiunea civilă înaintată de avocatul Todorov Maxim în numele părții

vătămate Pascal Maria, fiind dispusă încasarea din contul lui Pascal Grigore în

beneficiul lui Pascal Maria suma de 332 lei și 121 euro sau echivalentul conform

cursului Băncii Naționale a Republicii Moldova la data executării, cu titlu de

prejudiciu material, suma de 25 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de

2 500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Sub acest aspect, analizând decizia supusă recursului Colegiul penal lărgit

conchide că instanța de apel, dispunând casarea parțială a sentinței, în latura civilă,

și încasarea din contul lui Pascal Grigore în beneficiul lui Pascal Maria, prejudiciul

moral în sumă de 20 000 lei și prejudiciul material în sumă de 332 lei, a motivat

superficial soluția adoptată referitor la acțiunea civilă înaintată de Pascal Maria.

Colegiul penal lărgit menționează că acțiunea civilă exercitată în cadrul

procesului penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanei

responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin săvârșirea faptei

care face obiectul acțiunii penale. Prejudiciul solicitat de partea civilă prin

intermediul acțiunii avansate în fața instanței împotriva inculpatului, trebuie să

reprezinte o consecință directă a infracțiunii deduse judecății, atât în cazul

pretinderii recuperării prejudiciului material, cât și celui moral.

În acest context, instanța de recurs reține că în cadrul examinării cauzei în

prima instanță, avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate Pascal Maria a

înaintat acțiune civilă cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat

prin infracțiune, solicitând încasarea din contul inculpatului suma de 50 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral și suma de 121 euro și 332 lei, cu titlu de prejudiciu material,

anexând la cerere trimiterea-extras eliberată în privința lui Pascal Maria și mai

multe bonuri de plată (f.d.75-78, 81).

Colegiul penal lărgit constată, că la caz, sunt incidente prevederile art. 387

alin. (1), (3) Cod de procedură penală, conform cărora o dată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge. În cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în

principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

Or, din materialele cauzei rezultă că persistă careva dubii privitor la

aprecierea cu certitudine a cuantumului prejudiciului material solicitat, în contextul

în care la acțiunea civilă au fost anexate bonuri de plată eliberate într-o altă limbă,

acestea nefiind traduse și care conțin sume în euro.

Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază, că prejudiciul solicitat de partea civilă

prin intermediul acțiunii avansate în fața instanței împotriva inculpatului, trebuie să

12

reprezinte o consecință directă a infracțiunii deduse judecății, mai cu seamă în cazul

pretinderii recuperării prejudiciului material.

Angajarea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin fapta

proprie presupune existența cumulată a celor patru condiții sau elemente

constitutive, respectiv: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta

ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.

Răspunderea civilă delictuală sau reparatorie are ca primă finalitate repararea

prejudiciului cauzat, iar prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura răspunderii

reparatorii, întrucât aceasta se angajează numai în limita prejudiciului injust cauzat.

De asemenea, Colegiul penal lărgit stabilește că instanța de apel nu și-a

motivat soluția cu privire la dispunerea încasării prejudiciului moral în sumă de

20 000 lei, în raport cu solicitarea avansată de către partea vătămată în acțiunea

civilă privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și soluția primei

instanțe prin care a fost dispusă încasarea sumei de 25 000 lei.

Mai mult, instanța de recurs evidențiază și faptul că referitor la prejudiciul

moral, inițial avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate, prin acțiunea

civilă a solicitat încasarea sumei de 50 000 lei, iar ulterior, prin cererea de recurs

ordinar a solicitat menținerea sentinței primei instanțe prin care a fost dispusă

încasarea sumei de 25 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că concluziile instanțelor ierarhic

inferioare, ce țin de soluționarea acțiunii civile în speță sunt neîntemeiate, iar

instanța de apel urmează să se expună asupra acțiunii civile în corespundere cu

prevederile legale expuse supra.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu

de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa

decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor

judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și

asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de

drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

13

penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se

consideră temei de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei

probe examinate și toate în ansamblu, și să argumenteze clar și motivat concluziile

sale în decizia adoptată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție.

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpatul Pascal

Grigore.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Todorov Maxim în numele

părții vătămate Pascal Maria, casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui Pascal Grigore xxxxx,

în latura civilă în partea soluționării chestiunii privind încasarea din contul

inculpatului a prejudiciului moral și material, și dispune rejudecarea cauzei în

această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

14