1ra-809/2022 — Art. 201-1 alin. 3, lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 03 septembrie 2021, Bagrin Valentina a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3), lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată cerința procurorului de încasare a cheltuielilor de judecată din contul inculpatei.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, Bagrin Valentina a fost învinuită că, la data de 09 aprilie 2019 aproximativ pe la orele 21.00, aflându-se la domiciliul lor comun situat în XXXX, în urma unui conflict apărut spontan cu fiul vitreg Lungu Serghei, care conform art. 1331 Cod penal sânt membri de familie, i-a aplicat lui Lungu Serghei o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea abdomenului, prin care lui Lungu Serghei conform raportului de expertiză judiciară nr.201913D0047 din 11.04.2019 i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: plagă-înțepat tăiată a abdomenului penetrantă în cavitatea peritoneală fără lezarea organelor interne, prelucrarea primară chirurgicală a plăgii ce se califică ca leziuni corporale grave periculoase pentru viață. Acțiunile inculpatei Bagrin Valentina au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, conform indicilor: „acțiunea intenționată comisă de un membru 1 al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”. Pentru a ajunge la soluția de achitare a inculpatei, prima instanței în partea descriptivă a sentinței a menționat: „… în momentul conflictului ce s-a iscat între Bagrin Valentina și partea vătămată Lungu Serghei la fața locului erau prezenți Lungu Gheorghi și Bagrin Andrei, însă fiind audiați la faza de urmărire penală au declarat că nu au văzut momentul cînd Bagrin Valentina i-a aplicat părții vătămate lovitură în regiunea abdomenului, totodată au recunoscut că în acea seară Bagrin Valentina și partea vătămată Lungu Serghei se certau, totuși Lungu Serghei nu a spus că anume Valentina Bagrin i-a aplicat lovitura cu cuțitul. Subsecvent în raportul de expertiză judiciară nr. 201913D0047 din 11 aprilie 2019 nu este stabilit cert momentul în care s-a produs acțiunea traumatică, fiind menționat posibilitatea producerii traumei în timpul și circumstanțele relatate în ordonanța din 11 aprilie 2019 privind dispunerea efectuării expertizei. Relevant cazului este procesul-verbal de confruntare între inculpata Bagrin Valentina și partea vătămată Lungu Serghei din 30 mai 2019, de unde reiese că Lungu Serghei și-a modificat declarațiile date inițial fiind audiat în calitate de parte vătămată, menționând că era o presupunere despre intenția inculpatei de a-i aplica lovitura cu cuțitul.” Prima instanță a constatat că, reieșind din declarațiile tuturor martorilor și a părții vătămate, nu rezultă că inculpata Bagrin Valentina ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Todos Victor, prin care a solicitat admiterea apelului depus, casarea sentinței contestate și emiterea unei noi hotărâri de recunoaștere a lui Bagrin Valentina vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 6 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că: - probe administrate dovedesc direct vinovăția inculpatei, și anume:  la cauza penală au fost anexate înștiințările telefonice parvenite la data de 09.04.2019 la Spitalul Raional Cantemir și IP Cantemir de la Lungu Serghei locuitor a XXXX, care a înștiințat despre faptul că a fost înfipt cu un cuțit în abdomen de către mama sa vitregă Bagrin Valentina, fiindu-i cauza o plagă penetrantă. Astfel, din informațiile respective rezultă că Lungu Serghei o învinovățește direct pe Bagrin Valentina de faptul aplicării violenței fizice față de dânsul cu cuțitul; 2  partea vătămată Lungu Serghei în fața medicului legist a declarat că anume Bagrin Valentina i-a aplicat o lovitură cu un cuțit de bucătărie și i-a cauzat leziuni corporale, ceia ce este reflectat și consemnat în raportul de expertiză din data de 11.04.2019;  fiind audiat la faza de urmărire penală în calitate de parte vătămată, Lungu Serghei a declarat că locuiește în XXXX împreună cu tatăl său Lungu Gheorghe, fratele său Bagrin Andrei și mama vitregă Bagrin Valentina. La data de 09 aprilie 2019 el a venit acasă seara de la Cantemir și între el și Bagrin Valentina a apărut un conflict, se aflau în bucătărie, unde Bagrin Valentina avea un cuțit în mână. Astfel, în timpul certei Bagrin Valentina i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în abdomen în partea stângă, după care a fugit din domiciliu. În ședința de judecată Lungu Serghei a dat declarații contrare cu cele date în cadrul urmăririi penale și anume că, la data de 09.04.2019 se afla la domiciliu împreună cu Bagrin Valentina și cu aceasta a avut un conflict, după ceartă a ieșit afară și a constatat că are o durere în abdomen și când a ridicat hainele a văzut că este înfipt. Nu ține minte cine l-a înfipt, deoarece era în stare de ebrietate avansată, când s-a trezit era deja la spital. Susține că rana dată putea fi provocată și până la momentul când a ajuns acasă. A declarat la poliție că Bagrin Valentina l- a înfipt cu cuțitul, deoarece avea ciudă pe aceasta. Atât până la momentul săvârșirii infracțiunii cât și după săvârșirea infracțiunii de către Bagrin Valentina, dânsa locuiește împreună în același domiciliu cu partea vătămată Lungu Serghei și în circumstanțele date l-a influențat de a-și schimba declarațiile date în favoarea sa. Partea vătămată Lungu Serghei a fost audiat în cadrul urmăririi penale la un interval foarte mic de timp de la momentul săvârșirii infracțiunii, ceia ce denotă faptul că acele declarațiile corespund adevărului;  acțiunea procesuală de confruntare efectuată în cadrul urmăririi penale dintre partea vătămată Lungu Serghei și Bagrin Valentina, în care partea vătămată Lungu Serghei și-a schimbat declarațiile. De la momentul săvârșirii infracțiunii de către Bagrin Valentina până la data efectuării confruntării cu Lungu Serghei a trecut o perioadă mai mare de o lună timp în care Bagrin Valentina a avut posibilitate și l-a convins pe Lungu Serghei de a-și schimba declarațiile în favoarea sa;  martorii Bagrin Andrei și Lungu Gheorghi au declarat că în seara zilei de 09.04.2019 se aflau la domiciliu împreună cu Bagrin Valentina, și a venit acasă și Lungu Serghei, nu au observat ca Lungu Serghei să fi 3 avut careva leziuni corporale sau urme de sânge pe corp. Au declarat că între Lungu Serghei și Bagrin Valentina s-a iscat o ceartă, dar atât Lungu Gheorghi cât și Bagrin Andrei nu s-au implicat, cu atât mai mult că Lungu Gheorghi era cu piciorul fracturat și nu putea să se miște. Din declarațiile părții vătămate Lungu Serghei s-a stabilit că atât poliția cât și ambulanța, au fost chemate după conflictul avut cu Bagrin Valentina. În circumstanțele în care Lungu Serghei venea la domiciliu cu careva leziuni corporale, urma ca imediat să fie chemată poliția și ambulanța, ceia ce nu s-a întâmplat și denotă încă odată faptul că leziunile corporale i-au fost cauzate lui Lungu Serghei de către Bagrin Valentina în timpul conflictului; - Bagrin Valentina a refuzat să dea declarații în ședința de judecată, fiind un drept al acesteia de a se apăra, însă aceasta în nici un caz nu o dezvinovățește și urmează ca instanța de judecată să-i aplice o pedeapsă penală corespunzătoare; - infracțiunea săvârșită de Bagrin Valentina se califică ca una gravă îndreptată împotriva unui membru de familie, astfel față de aceasta urmează a fi aplicată doar o pedeapsă cu închisoarea, ce ar împiedica pe viitor săvârșirea unor astfel de fapte.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 martie 2022 a fost respins ca nefondat, apelul procurorului și menținută sentința fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că la examinarea cauzei nu au fost administrate probe noi, dar dat fiind faptul că se contestă o sentința de achitare și se solicită recunoașterea vinovăției lui Bagrin Valentina de săvârșirea infracțiunii imputate, la solicitarea procurorului au fost cercetate suplimentar probele administrate în instanța de fond, și anume: ordonanța de începere a urmăririi penale din 02 mai 2019, (f.d. 1), procesul-verbal de autosesizare în conformitate cu art. 265 alin. (3) Cod penal (f.d. 4), informații telefonice din 09 aprilie 2019, în care se indică că, a parvenit apel telefonic de la Lungu Serghei, care a comunicat faptul că, în urma unui conflict cu mama sa vitregă – Bagrin Valentina, ultima i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea abdomenului (f.d. 5-6), raport din 11 aprilie 2019 (f.d. 7), proces-verbal de cercetare la fața locului din 09 aprilie 2019, cu anexă tabel fotografic (f.d. 9-10), extras din Registrul de Stat al Populației pe numele Lungu Gheorghi (f.d. 11), proces-verbal de audiere a martorului Lungu Gheorghi din 09 aprilie 2019 (f.d.12), proces-verbal de audiere a martorului Bagrin Andrei din 09 aprilie 2019 (f.d.13), raport de expertiză judiciară din 11 aprilie 2019, efectuat în privința lui Lungu Serghei, (f.d. 18-19), radiografia din 09 aprilie 2019, efectuat în privința lui Lungu 4 Serghei (f.d. 21), ordonanța din 17 mai 2019 de recunoaștere în calitate de parte vătămată (f.d. 24), proces-verbal de audiere a părții vătămate Lungu Serghei din 17 mai 2019 (f.d. 27), materialele caracterizante în privința lui Bagrin Valentina, din care rezultă că, aceasta anterior nu a fost atrasă nici la răspundere penală și nici la cea contravențională, în familia acesteia există patologii ca abuzul de alcool și violența domestică, are concubin și șase copii, dintre care patru fii vitregi, la locul de trai este caracterizată din punct de vedere pozitiv (f.d. 30, 32, 37-38), ordonanță din 22 mai 2019 de recunoaștere în calitate de bănuit (f.d. 41), proces-verbal din 22 mai 2019 de audiere a bănuitului, Bagrin Valentina (f.d. 43), proces-verbal din 30 mai 2019 de confruntare dintre Bagrin Valentina și Lungu Serghei (f.d. 45, ordonanță din 07 iunie 2019 de punere sub învinuire (f.d. 51), proces-verbal de audiere a învinuitului Bagrin Valentina din 07 iunie 2019 (f.d. 52), notă de cheltuieli judiciare (f.d. 55), declarațiile părții vătămate Lungu Serghei în cadrul instanței de judecată (f.d. 75-77). În decizie s-a menționat că în cadrul ședinței instanței de apel au fost audiați martorii Bagrin Andrei, Lungu Gheorghi, care au menționat că, nu doresc să dea declarații (f.d. 168-169), inculpatul Bagrin Valentina (f.d. 172) și partea vătămată Lungu Serghei (f.d. 170-171). Instanța de apel a statuat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a făcut concluzia despre necesitatea achitării lui Bagrin Valentina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. Reiterând fapta de care este învinuită inculpata Bagrin Valentina și încadrarea juridică a acesteia, instanța de apel a constatat că, din declarațiile date pe prezenta cauză rezultă că, între Bagrin Valentina și Lungu Serghei, care a venit acasă în stare de ebrietate, a avut loc un conflict și că nimeni nu a declară dacă lovitura cu cuțitul i-ar fi fost aplicat de Bagrin Valentina lui Lungu Serghei (f.d. 43, 45, 75-77, 170-171). Instanța de apel a reținut că, chiar dacă inițial Lungu Serghei a declarat că Bagrin Valentina i-a aplicat lovitura cu cuțitul în abdomen (f.d. 5-7, 27), tot acesta a menționat că inițial a dat asemenea declarații din răzbunare, avea ură pe Bagrin Valentina și chiar i-a spus că el o dă la poliție așa cum a făcut ea (f.d. 45, 75-77, 170-171). S-a menționat că prima instanță corect a reținut faptul că partea vătămată Lungu Serghei a menționat faptul că, la faza de urmărire penală a dat declarații contradictorii, deoarece a fost supărat pe mama sa vitregă, pe motiv că a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției și a fost obligat să execute pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității într-o cauză contravențională pornită la 5 plîngerea depusă de Bagrin Valentina. Instanța de apel a constatat că din procesul-verbal de confruntare între Bagrin Valentina și partea vătămată Lungu Serghei din 30 mai 2019, reiese că Lungu Serghei și-a modificat declarațiile date inițial fiind audiat în calitate de parte vătămată, menționând că era o presupunere despre intenția inculpatei de a-i aplica lovitura cu cuțitul. Instanța de apel a menționat că Lungu Serghei a declarat că a fost implicat într-o bătaie în acea zi în sat și admite că, anume acolo a primit vătămările corporale stabilite în raportul de expertiză (f.d.18-19), iar Bagrin Valentina nu este vinovată, nu l-a împuns cu cuțitul în acea zi și nici nu putea s-o facă așa cum, ea l-a crescut și declarațiile date inițial au fost făcute la ciudă, când a spus la poliție că, anume ea l-a lovit cu cuțitul în abdomen, nu s-a gândit, deoarece era beat (f.d.170- 171). Instanța de apel a atestat că, chiar dacă în raportul de expertiză judiciară nr. 201913D0047 din 11 aprilie 2019 sunt indicate vătămările corporale stabilite la Lungu Serghei, prin acesta nu se confirmă faptul că, anume Bagrin Valentina i le-a cauzat. În acest raport nu este stabilit cert momentul în care s- a produs acțiunea traumatică, fiind menționată posibilitatea producerii traumei în timpul și circumstanțele relatate în ordonanța din 11 aprilie 2019 privind dispunerea efectuării expertizei. Instanța de apel a constatat că în speță, organul de urmărire penală în cadrul efectuării controlului pe cazul dat, nu a stabilit cercul persoanelor cu care partea vătămată Lungu Serghei a servit băuturi alcoolice și cine l-a adus până acasă, or însăși partea vătămată a declarat că fiind în stare de ebrietate, nu ține minte cine l-a înfipt, presupune că, rana putea fi și până a ajunge acasă; nu a întreprins măsuri întru ridicarea corpului delict cu care a fost lovit Lungu Serghei; nu a fost stabilită legătura dintre tăietură cu mama vitregă a părții vătămate, deoarece de la realizarea confruntării Lungu Serghei menționează că, nu Bagrin Valentina i-a cauzat vătămările corporale. În decizie s-a menționat că cercetarea la fața locului a fost realizată, însă din aceasta nu rezultă că, anume acasă a fost săvârșită infracțiunea și că anume Bagrin Valentina a săvârșit fapta imputată, nu a fost ridicat corpul delict cu care ar fi fost săvârșită infracțiunea, nu au fost ridicate nici careva probe biologice de pe hainele lui Bagrin Valentina, dar nici de pe cele ale lui Lungu Serghei și nici nu au fost făcute careva expertize din care ar ieși realitatea. Instanța de apel a concluzionat că probele existente la dosar confirmă faptul că între Bagrin Valentina și partea vătămată s-a iscat un conflict, Serghei, însă constatarea acestui fapt este insuficientă pentru a recunoaște că, Bagrin Valentina a săvârșit infracțiunea și la dosar nu există careva probe ce 6 ar confirma comiterea infracțiunii de către Bagrin Valentina. Instanța de apel a atestat că, chiar dacă martorii Lungu Gheorghi și Bagrin Andrei, cât și inculpatul Bagrin Valentina în instanța de apel nu au dat declarații (f.d. 168-169, 172), acesta este un drept a lor și nu demonstrează faptul că, Bagrin Valentina este vinovată ce comiterea celor imputate. S-a reținut că Lungu Serghei a recunoscut că, până la detenție a dus un mod de viață haotic, consuma alcool și isca conflicte în familie și fiind depusă plîngere la poliție și pedepsit, el a vrut să se răzbune și de ciudă a dat declarațiile inițiale, iar Bagrin Valentina nu este vinovată. Instanța de apel a menționat că la examinarea cauzei, cercetând suplimentar probele administrate în prima instanță, s-a stabilit că probele administrate în cauză nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului. Nici din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză penală și nici din depozițiile inculpatului, părții vătămate, nu se desprind informații suficiente în sprijinul acuzării, precum că la caz, s-a constatat săvârșirea de către Bagrin Valentina a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3), lit. a) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihai, prin care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. 5.1 În motivarea recursului declarat, recurentul invocă argumente similare celor indicate anterior în cererea de apel, suplimentar menționând următoarele: - instanța de apel trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatei Bagrin Valentina, să verifice și să aprecieze probele conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv și fragmentat declarațiile părții vătămate Lungu Serghei, martorilor Bagrin Andrei și Lungu Gheorghi depuse la urmărirea penala în raport cu cele din sala de ședință, fără a evalua aceste declarații în întregime, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei; - vinovăția inculpatei Bagrin Valentina și încadrarea juridică a acțiunilor ei în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, se bazează pe cumulul de probe administrate, amplu analizate și just apreciate; - prin declarațiile depuse la 22 mai 2019, Bagrin Valentina a descris moment în care Lungu Serghei, în seara cu pricina, s-a izbit spre dânsa și a nimerit cu partea stângă a abdomenului în ascuțișul cuțitului pe care ca îl ținea în mâna dreaptă. Aceste declarațiile care nu au fost apreciate de către 7 instanța de apel la justa lor valoare, ele însă combat în tot sau în parte versiunea instanței de apel, precum că, vătămările corporale stabilite la Lungu Serghei, potrivit raportului de expertiză, s-au produs până la revenirea acasă a părții vătămate; - în cadrul audierii în calitate de învinuită, la 07 iunie 2019, Bagrin Valentina a susținut declarațiile date în calitate de bănuit (f.d. 52). Inculpata Bagrin Valentina atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel a refuzat să dea careva declarații, fiind un drept al acesteia de a se apăra, însă aceasta în nici un caz nu o dezvinovățește și urmează ca instanța de judecată să-i aplice o pedeapsă penală corespunzătoare.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. 8 Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, fiind investită să constate o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia, în cazul stabilirii culpei și să se expună la principalele motive invocate în ordine de apel. Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Din conținutul recursului declarat în speță, rezultă că acesta se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Astfel, instanța de recurs analizând decizia atacată constată ca fiind întemeiate argumentele aduse în recurs cu referire la faptul că instanța de 9 apel nu a respectat prevederile art. 101 Cod de procedură penală, analizând și apreciind selectiv probele în cauză. Verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale menționate, Colegiul constată că Bagrin Valentina de către organul de urmărire penală a fost învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, care a cauzat vătămare gravă a sănătății. Instanța de apel a constatat că probele administrate în cauză nu au fost de natură de a conduce la stabilirea vinovăției inculpatei Bagrin Valentina și că prima instanță corect a statuat că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă că instanța de apel, atunci când constată că probele prezentate de partea acuzării nu sunt suficiente pentru a recunoaște faptul că Bagrin Valentina a săvârșit fapta imputată, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatei Bagrin Valentina, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată a fost săvârșită de către inculpată. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel defectuos și contradictoriu și-a argumentat soluția, invocând, pe de o parte că, organul de urmărire penală nu a stabilit cercul persoanelor cu care partea vătămată Lungu Serghei a servit băuturi alcoolice și cine l-a adus până acasă, ulterior constată că, însăși partea vătămată declară că, fiind în stare de ebrietate, nu ține minte cine l-a înfipt. O altă incertitudine depistată în decizia recurată, se constată în motivarea instanței de apel, precum că inițial Lungu Serghei a declarat că Bagrin Valentina i-a aplicat lovitura cu cuțitul în abdomen (f.d. 5-7, 27), iar din procesul- verbal de confruntare între Bagrin Valentina și partea vătămată Lungu Serghei din 30 mai 2019, reiese că Lungu Serghei și-a modificat declarațiile date inițial fiind audiat în calitate de parte vătămată, menționând că era o presupunere despre intenția inculpatei de a-i aplica lovitura cu cuțitul. În acest context, Colegiul penal lărgit găsește întemeiate criticile expuse în recurs de către procuror, potrivit cărora, instanța de apel a apreciat selectiv și fragmentat declarațiile părții vătămate Lungu Serghei, martorilor Bagrin Andrei și 10 Lungu Gheorghi depuse la urmărirea penala în raport cu cele din sala de ședință, fără a evalua aceste declarații în întregime, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei. La acest capitol Colegiul remarcă că, instanța de apel nu a luat în considerație și nu a dat apreciere conform art. 101 Cod procedură penală probelor prezentate de acuzare, și anume: - informație telefonică din 09.04.2019, ora 21:19 parvenită la IP Cantemir de la Lungu Serghei (f.d. 5); - informație telefonică din 09.04.2019, ora 23:15 parvenită la Spitalul Raional Cantemir de la Lungu Serghei (f.d. 6); - proces-verbal de audiere a martorului Lungu Gheorghi (f.d. 12); - proces-verbal de audiere a martorului Bagrin Andrei (f.d. 13); - raportul de expertiză judiciară nr. 201913D0047 din data de 11.04.2019 (f.d. 18-19); - proces-verbal de audiere a părții vătămate Lungu Serghei (f.d. 27). Colegiul constată că instanța de apel nu a dat apreciere divergențelor în declarațiile depuse la faza de urmărire penală a martorilor Lungu Gheorghi și Bagrin Andrei și ale pății vătămate Lungu Serghei în raport cu declarațiile date de către aceștea ulterior în ședințele de judecată și nu a motivat din care considerente i-a în considerare ultimele declarații. Colegiul penal lărgit remarcă că, într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Ca urmare, Colegiul constată că instanțele judecătorești inferioare au ajuns la concluzia referitor la achitarea lui Bagrin Valentina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată, fără a-și motiva soluția, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, prin ce a admis o eroare de fapt, care a afectat soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de instanțe și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar declarațiile selective ale părții vătămate, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a inculpatei, astfel neexpunându-se doar asupra unor probe, fără 11 o analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns la motivele din apelul declarat de procuror, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatei Bagrin Valentina, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 12 DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihai, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui Bagrin Valentina XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 23 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 13