1ra-933/2022 — art. 190 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-933/2022 — art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-933/2022 1-20125067-01-1ra-28062022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nadejda Toma, Judecători – Guzun Ion, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Victor Boico, a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de circumscripție Bălți Pasat Liliana, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Perjun Valentina Xxxxx, xxxxxx. Termenul examinării cauzei: Instanța de fond de la 08.10.2020 până la 27.07.2021; Instanța de apel de la 20.08.2021 până la 19.04.2022; Instanța de recurs de la 28.06.2022 până la 21.11.2022.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 27 iulie 2021, Perjun Valentina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată lui Perjun Valentina a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an, dacă în această perioadă condamnata nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndeplini încrederea acordată. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 24 august 2020, i-a fost stabilită lui Perjun Valentina pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. 1 În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată lui Perjun Valentina a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. Acțiunea civilă depusă de către Macari Ion a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Perjun Valentina, acționând cu intenția îndreptată spre dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a persoanei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, însoțită de comportamentul dolosiv și viclean, urmând scopul de profit și îmbogățire, abuzând de încrederea ce i-a fost acordată de către Macari Ion, convingându-l pe ultimul de a se semna într-un contract de creditare în calitate de persoană de încredere de la ,,SEBO CREDIT” SRL filiala Edineț, a obținut pe numele lui Macari Ion, la 04.08.2019, un credit în sumă de 9 800 lei, însușindu-i pentru sine, cauzând acestuia un prejudiciu material considerabil în mărime de 9 800 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Perjun Valentina a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, fapta care a fost determinată de comportamentul dolosiv și viclean.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocata Ciumac Natalia în numele inculpatei, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie adoptă în privința inculpatei o sentință de achitare din motiv că în acțiunile acesteia nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate. În ședința instanței de apel inculpata Perjun Valentina și avocata acesteia au susținut apelul declarat și printr-o cerere în scris au solicitat să fie aplicată față de inculpată Legea cu privire la amnistie.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2022, a fost admis apelul declarat de către avocata Ciumac Natalia în numele inculpatei din alte motive decât cele invocate, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre după cum urmează: În conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, procesul penal de învinuire a lui Perjun Valentina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, se încetează cu liberarea acesteia de la pedeapsa penală principală. 4.1. Verificând legalitatea sentinței contestate și temeinicia apelului declarat sub aspectul motivelor și argumentelor invocate, ascultând participanții, instanța de apel a conchis necesitatea admiterii apelului, cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei soluții noi din alte motive decât cele invocate. 2 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut dispozițiile art. 414 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii contestate în baza probelor examinate în prima instanță, conform materialelor cauzei penale și oricăror noi probe prezentate instanței de apel. Prima instanță în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatei fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii art. 190 alin. (1) Cod penal - ,,escrocheria, adică, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, fapta care a fost determinată de comportamentul dolosiv și viclean”. În acest sens, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect și-a întemeiat sentința de condamnare de rând pe cumulul probelor scrise, și anume: proces-verbal de consemnare a plângerii verbale din data de 13 august 2020 depusă de către Macari Ion (Vol.I, f.d.5);cerere de la Macari Ion depusă la IP Edineț la data de 13.08.2020 (Vol.I, f.d.6);proces- verbal de audiere a părții vătămate din data de 13.08.2020 (Vol.I, f.d.8-9); ordonanța de ridicare din data de 13.08.2020, a fost ridicat copiile actelor pe 11 file (Vol.I, f.d.10);proces-verbal de ridicare cu copiile actelor ridicate de la compania de creditare SEBO (Vol.I, f.d.11-23); revindecare pe numele lui Perjun Valentina (Vol.I, f.d.36); sentința din 24.08.2020 (Vol.I, f.d.37-43); adeverință eliberată de către primăria Rediul Mare (Vol.I, f.d.56); declarațiile părții vătămate Macari Ion depuse în instanța de fond la data de 17.02.2020 (Vol.I,f.d.98); declarațiile părții vătămate Furtuna Nicoleta depuse în instanța de fond la data de 17.02.2020 (Vol.I, f.d.99); declarațiile părții vătămate Bradu Mihaela depuse în instanța de fond la data de 17.02.2020 (Vol.I, f.d.100). Probele enunțate demonstrează incontestabil vinovăția inculpatei și acestea au fost prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel întru respingerea argumentelor din apelul avocatului în numele inculpatei. Avocatul Dănoi Ion în ședința instanței de apel a făcut și el trimitere la unele probe care în opinia sa demonstrează contrariul, cum ar fi: (Vol.I, f.d.12) cererea de aplicare unde figurează cererea lui Macari Ion și semnătura ultimului. Face referire la declarațiile martorilor în ședințele de judecată care spun că nu țin minte dacă această doamnă Perjun Valentina ar fi fost prezentă să ea un credit împreună cu partea vătămată. Declarațiile martorului Bradu Mihaela (Vol.I, f.d.100). Instanța de apel a menționat că necătând la faptul că prima instanță corect a calificat acțiunile inculpatei, sentința în cauză urmează a fi casată cu emiterea unei noi 3 hotărâri prin care procesul penal de învinuire a lui Perjun Valentina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, urmează a fi încetat în temeiul art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021. Conform art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021 procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Potrivit art. 2 alin. (2) Procesul penal în privința infracțiunilor ușoare, mai puțin grave si grave, săvârșite până la adoptarea prezentei legi de persoane care, la data comiterii infracțiunii, nu atinseseră vârsta de 18 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei. Potrivit art. (3) Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, infracțiune ce a fost săvârșită de către inculpata Perjun Valentina legislația prevede o pedeapsă maximă sub formă de închisoare pe un termen de până la 3 ani. În prevederile art. 1 din legea sus menționată se indică faptul că ,,Prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art. 2-5, 7, 8”. Astfel, instanța de apel în conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, a stabilit că procesul penal de învinuire a lui Perjun Valentina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal urmează a fi încetat.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, recurentul invocă că în conținutul prevederilor art. З91 Cod de procedură penală temeiul de încetare - intervenirea amnistiei - nu se regăsește, iar existența circumstanțelor саrе exclud urmărirеа реnаlă lа fel nu include amnistia са temei de încetare, prin urmare instanța de apel urma să aplice prevederile prevăzute de art. 389 alin. (4) Cod de procedură, și să pronunțe o sentință de 4 condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de la executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că este pertinent în speța dată temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și-a găsit confirmarea în cauza dată, invocând în acest context următoarele. Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță. În corespundere cu art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia 5 instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod. Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și (7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul Cod. Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă. Potrivit art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s- au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit. Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale, 6 considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal. Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este obligată să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. Potrivit art. 396 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului. În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6. Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. și pct. 4.1. din prezenta decizie): a) dispunând, neclar, în dispozitiv că „În conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, procesul penal de învinuire a lui Perjun Valentina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, se încetează cu liberarea acesteia de la pedeapsa penală principală”, nu a respectat procedura de aplicare a actului de amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate supra. Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4), 389 7 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod de procedură penală). Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală), prima instanță și instanța de apel (art. 413 alin. (1), art. 415 alin. (1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei, de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală). În același timp, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției. Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare. Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală). Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel nu a judecat apelul în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură 8 penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de Circumscripție Bălți Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Perjun Valentina Xxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2023. Președinte Nadejda Toma Judecători Ion Guzun Liliana Catan Iurie Diaconu Victor Boico 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.