1ra-933/2022 — art. 190 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-933/2022 — art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-933/2022
1-20125067-01-1ra-28062022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nadejda Toma,
Judecători – Guzun Ion, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Victor Boico,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul Procuraturii de circumscripție Bălți Pasat Liliana, prin care solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2022, în cauza penală în
privința lui
Perjun Valentina Xxxxx, xxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 08.10.2020 până la 27.07.2021;
Instanța de apel de la 20.08.2021 până la 19.04.2022;
Instanța de recurs de la 28.06.2022 până la 21.11.2022.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 27 iulie 2021, Perjun
Valentina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190
alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi)
ani cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată lui Perjun Valentina a fost
suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an, dacă în această
perioadă condamnata nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și
muncă cinstită va îndeplini încrederea acordată.
În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 24
august 2020, i-a fost stabilită lui Perjun Valentina pedeapsa definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de gestionarea mijloacelor bănești
pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip
semiînchis.
1
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată lui Perjun
Valentina a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.
Acțiunea civilă depusă de către Macari Ion a fost admisă în principiu, urmând ca
asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Perjun Valentina,
acționând cu intenția îndreptată spre dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
inducerea în eroare a persoanei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor
sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, însoțită de comportamentul dolosiv
și viclean, urmând scopul de profit și îmbogățire, abuzând de încrederea ce i-a fost
acordată de către Macari Ion, convingându-l pe ultimul de a se semna într-un contract
de creditare în calitate de persoană de încredere de la ,,SEBO CREDIT” SRL filiala
Edineț, a obținut pe numele lui Macari Ion, la 04.08.2019, un credit în sumă de 9 800 lei,
însușindu-i pentru sine, cauzând acestuia un prejudiciu material considerabil în
mărime de 9 800 lei.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Perjun Valentina a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică, dobândirea ilicită a bunurilor
altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei
fapte mincinoase, fapta care a fost determinată de comportamentul dolosiv și viclean.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocata Ciumac Natalia
în numele inculpatei, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței și emiterea unei
noi hotărâri, prin care să fie adoptă în privința inculpatei o sentință de achitare din
motiv că în acțiunile acesteia nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate.
În ședința instanței de apel inculpata Perjun Valentina și avocata acesteia au
susținut apelul declarat și printr-o cerere în scris au solicitat să fie aplicată față de
inculpată Legea cu privire la amnistie.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2022, a fost
admis apelul declarat de către avocata Ciumac Natalia în numele inculpatei din alte
motive decât cele invocate, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre după cum
urmează:
În conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea
a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, procesul
penal de învinuire a lui Perjun Valentina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.
(1) Cod penal, se încetează cu liberarea acesteia de la pedeapsa penală principală.
4.1. Verificând legalitatea sentinței contestate și temeinicia apelului declarat sub
aspectul motivelor și argumentelor invocate, ascultând participanții, instanța de apel a
conchis necesitatea admiterii apelului, cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
adoptarea unei soluții noi din alte motive decât cele invocate.
2
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut dispozițiile art. 414 alin.
(1) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii contestate în baza probelor examinate în
prima instanță, conform materialelor cauzei penale și oricăror noi probe prezentate
instanței de apel.
Prima instanță în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,
a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat
probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția
inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de
fond și de apel, acțiunile inculpatei fiind corect calificate de către instanța de fond, după
indicii art. 190 alin. (1) Cod penal - ,,escrocheria, adică, dobândirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, fapta care a fost determinată de comportamentul dolosiv și viclean”.
În acest sens, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect și-a întemeiat
sentința de condamnare de rând pe cumulul probelor scrise, și anume: proces-verbal de
consemnare a plângerii verbale din data de 13 august 2020 depusă de către Macari Ion (Vol.I,
f.d.5);cerere de la Macari Ion depusă la IP Edineț la data de 13.08.2020 (Vol.I, f.d.6);proces-
verbal de audiere a părții vătămate din data de 13.08.2020 (Vol.I, f.d.8-9); ordonanța de ridicare
din data de 13.08.2020, a fost ridicat copiile actelor pe 11 file (Vol.I, f.d.10);proces-verbal de
ridicare cu copiile actelor ridicate de la compania de creditare SEBO (Vol.I, f.d.11-23);
revindecare pe numele lui Perjun Valentina (Vol.I, f.d.36); sentința din 24.08.2020 (Vol.I,
f.d.37-43); adeverință eliberată de către primăria Rediul Mare (Vol.I, f.d.56); declarațiile părții
vătămate Macari Ion depuse în instanța de fond la data de 17.02.2020 (Vol.I,f.d.98); declarațiile
părții vătămate Furtuna Nicoleta depuse în instanța de fond la data de 17.02.2020 (Vol.I, f.d.99);
declarațiile părții vătămate Bradu Mihaela depuse în instanța de fond la data de 17.02.2020
(Vol.I, f.d.100).
Probele enunțate demonstrează incontestabil vinovăția inculpatei și acestea au
fost prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel întru respingerea
argumentelor din apelul avocatului în numele inculpatei.
Avocatul Dănoi Ion în ședința instanței de apel a făcut și el trimitere la unele
probe care în opinia sa demonstrează contrariul, cum ar fi: (Vol.I, f.d.12) cererea de
aplicare unde figurează cererea lui Macari Ion și semnătura ultimului. Face referire la
declarațiile martorilor în ședințele de judecată care spun că nu țin minte dacă această
doamnă Perjun Valentina ar fi fost prezentă să ea un credit împreună cu partea
vătămată. Declarațiile martorului Bradu Mihaela (Vol.I, f.d.100).
Instanța de apel a menționat că necătând la faptul că prima instanță corect a
calificat acțiunile inculpatei, sentința în cauză urmează a fi casată cu emiterea unei noi
3
hotărâri prin care procesul penal de învinuire a lui Perjun Valentina în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, urmează a fi încetat în temeiul art.
2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021.
Conform art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021
procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi,
pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o
pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează
la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de
prezenta lege. Potrivit art. 2 alin. (2) Procesul penal în privința infracțiunilor ușoare,
mai puțin grave si grave, săvârșite până la adoptarea prezentei legi de persoane care,
la data comiterii infracțiunii, nu atinseseră vârsta de 18 ani, încetează la faza de
urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei. Potrivit art. (3) Încetarea procesului
penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau
inculpate.
Pentru infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, infracțiune ce a fost
săvârșită de către inculpata Perjun Valentina legislația prevede o pedeapsă maximă sub
formă de închisoare pe un termen de până la 3 ani.
În prevederile art. 1 din legea sus menționată se indică faptul că ,,Prezenta lege se
aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor
condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de
probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă
mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art. 2-5, 7, 8”.
Astfel, instanța de apel în conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la
amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, a stabilit că procesul penal de învinuire a lui
Perjun Valentina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal
urmează a fi încetat.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care
în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu
remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de
judecată.
În susținerea celor solicitate, recurentul invocă că în conținutul prevederilor art.
З91 Cod de procedură penală temeiul de încetare - intervenirea amnistiei - nu se
regăsește, iar existența circumstanțelor саrе exclud urmărirеа реnаlă lа fel nu include
amnistia са temei de încetare, prin urmare instanța de apel urma să aplice prevederile
prevăzute de art. 389 alin. (4) Cod de procedură, și să pronunțe o sentință de
4
condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de la executarea ei în cazul amnistiei
conform art. 107 Cod penal.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis din următoarele
considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul
instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să dispună
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către recurent. Or,
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi
atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel la judecarea cauzei.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că este pertinent în speța dată temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția și-a găsit confirmarea în cauza dată, invocând în acest context
următoarele.
Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică
regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute
în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1.
Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total,
inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit, pentru prima instanță.
În corespundere cu art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,
verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în
ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile
pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de
judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.
Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de
apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
5
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la
admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală,
procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor
judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând
doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele prevederi
legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală,
normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu
condiția includerii lor în prezentul cod.
Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are
ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate
sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală
nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în
cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și (7) Cod de procedură
penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei,
prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul Cod.
Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot
avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă.
Potrivit art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-
au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează
procesul penal în cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură
penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile
prevăzute în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal
în cauza respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu
se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.
Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța hotărăște
asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să fie
legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au
fost cercetate în ședința de judecată.
Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de
condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de
probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea
pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.
Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea
descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale,
6
considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și
motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.
Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină
descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.
Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul
sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei
aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl liberează
de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este obligată să
menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.
Potrivit art. 396 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de
încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal
și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului.
În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, aplicarea
amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la faza de
judecare a cauzei.
Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor
săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede
drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu
închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu excepțiile
prevăzute de prezenta lege.
În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din
prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea
procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1
și nu cade sub incidența art. 6.
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și
dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. și pct. 4.1. din prezenta decizie):
a) dispunând, neclar, în dispozitiv că „În conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii cu
privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021, procesul penal de învinuire a lui Perjun Valentina
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, se încetează cu liberarea
acesteia de la pedeapsa penală principală”, nu a respectat procedura de aplicare a actului
de amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate supra.
Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin. (4),
275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4), 389
7
alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură
penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în cazul amnistiei poate
fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței preliminare, când inculpatul
consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod de procedură penală).
Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)
Cod de procedură penală), prima instanță și instanța de apel (art. 413 alin. (1), art. 415 alin.
(1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate inculpatului
și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei, de condamnare,
când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul
de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că
inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu
stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394,
395 Cod de procedură penală).
În același timp, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură penală
(sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura continuă în
mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta
o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de
altfel, și a prescripției.
Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte
situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după
faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul
adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței
sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în
condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre
deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală, adică
cele proprii unei sentințe de încetare.
Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și
nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci
urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală).
Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel
nu a judecat apelul în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a adoptat o
hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția și nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs
casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel,
în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța
de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
8
penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii
recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.
436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele
acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii
penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei
și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării
acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în
conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de
Circumscripție Bălți Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 19 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Perjun Valentina Xxxx și
dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2023.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Ion Guzun
Liliana Catan
Iurie Diaconu
Victor Boico
9