1ra-456/2022 — art.191 alin. 5 CPP

1ra-456/2022 — art.191 alin. 5 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-456/2022

1-14105552-01-1ra-24032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Malanciuc Stela în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2021, în cauza penală în

privința lui,

Demciuc Tatiana XXXXX, născută la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 11.09.2014 – 20.06.2019;

Instanța de apel: 15.07.2019 – 06.12.2021;

Instanța de recurs: 24.03.2022 – 18.07.2022.

A C O N S T A T A T :

Tatiana a fost recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin.

(4) Cod penal, și stabilită pedeapsa în baza acestei legi sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru

femei.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei

stabilite lui Demciuc Tatiana pe un termen de probă de 2 (doi) ani, dacă condamnata

nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Demciuc Tatiana a fost privată de dreptul de a ocupa funcții publice și de

demnitate publică, și de a conduce instituții bancare pe un termen de 2 (doi) ani.

A fost lăsată fără soluționare acțiunea civilă depusă de BC „Banca de Economii”

SA.

Demciuc Tatiana a fost trimisă în judecată, fiind învinuită de săvîrșirea infracțiunii de

delapidare a averii străine agravate prevăzută de art. 191 alin. (5) Cod penal, și aceasta

deoarece conform rechizitoriului acțiunile inculpatei au fost săvîrșite în următoarele

circumstanțe: „exercitând funcția de director al filialei nr.42 Strășeni a SA „Banca de

Economii” amplasată or. XXX, str. XXXX conform ordinului nr. XXX din XXXX, având

obligația, în conformitate cu prevederile contractului cu privire la răspunderea materială

1

individuală deplină din XXX, de a asigura integritatea valorilor materiale și a mijloacelor

bănești a filialei nr. 42 Strășeni, a SA ”Banca de Economii” urmărind scopul însușirii ilegale a

mijloacelor financiare încredințate în administrare, la data de XXXXX la ora XX, folosindu-se

de situația de serviciu, având acces liber, a pătruns în depozitul filialei nr. 42 al S.A ”Banca de

Economii” de unde a sustras mijloace bănești, care aparțineau BC „Banca de Economii” SA în

sumă totală de 4 151 774 lei, cea ce constituie proporții deosebit de mari, după care le-a

transmis unor persoane neidentificate de către organul de urmărire penală. Fapt constatat la

data de 31.07.2014 în cadrul verificării depozitului de valori de către membrii echipei de audit

constituită în baza autorizației nr. XXX din XXX a Președintelui interimar al Comitetului de

Conducere al Băncii de Economii S.A. Ca rezultat al acestor acțiuni BC „Banca de Economii”

SA i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari”.

Tot Demciuc Tatiana, exercitând funcția de director al filialei nr.42 Strășeni a BC

„Banca de Economii” SA amplasată în XXXXX, str. XXXXX conform ordinului nr. XX

din XXX, având obligația față de angajatorul său BC „Banca de Economii” SA în

conformitate cu prevederile pct. 1 din contractul cu privire la răspunderea materială

individuală deplină din 24.11.2009: a) de a fi precaut, să aibă o atitudine gospodărească

față de valorile materiale transmise și să ia măsuri de prevenire a prejudiciului; și să

informeze la timp banca despre toate circumstanțele care amenință integritatea

valorilor ce i-au fost transmise, prin abuz de încredere față de angajator, intenționat a

încălcat prevederile Regulamentului filialei nr. 42 Strășeni al Băncii de Economii SA,

aprobat de Consiliul Băncii prin procesul verbal nr. XXX din XX, în partea ce ține de

obligațiile directorului filialei stabilite în pct. 5.1, și anume: - să organizeze și să verifice

corectitudinea desfășurării inventarierii numerarului și activelor aflate în gestiunea

subdiviziunilor filialei în conformitate cu cadrul normativ al Băncii; - să întreprindă

măsuri eficiente direcționate spre asigurarea integrității patrimoniale a filialei și a

recuperării pagubelor cauzate de colaboratori și terți; precum și pct. 5.2. al aceluiași

Regulament care stabilește că directorul filialei este responsabil de: păstrarea în

siguranță a banilor și valorilor materiale, nemateriale din gestiunea filialei; organizarea

pazei patrimoniului gestionat în filială.

Tot Demciuc Tatiana, conducându-se de aceleași intenții criminale prin abuz de

încredere față de angajatorul său BC „Banca de Economii” SA, intenționat a încălcat

prevederile Regulamentului cu privire la operațiunile cu numerarul în Banca de

Economii SA, aprobat de Consiliul Băncii prin procesul verbal nr. 10 din 02.08.2012, și

anume: - pct. 2.2. (2) care menționează că, întru asigurarea securității și integrității

numerarului și a altor valori, tezaurul trebuie dotat cu echipament special care include:

sistem de supraveghere video, sistem automat de alarmă racordat la unitatea de poliție

sau a entității cu care Banca are încheiat contract de prestare a serviciilor de pază,

sistem control acces, efracție și de prevenire a incendiilor. (3) Gestionarii valorilor din

tezaur sunt obligați să verifice, zilnic, cu semnarea în registrele corespunzătoare,

funcționalitatea sistemelor de alarmă, anti-incendiare, de supraveghere video; - pct.

2.2.2. (1) Tezaurul de valori se deschide și se închide de către gestionarii de valori, care,

2

în conformitate cu ordinul, prin care au fost desemnați, răspund integral și în comun

de păstrarea în securitate a numerarului și altor valori. (2) Gestiunea mijloacelor

bănești și altor valori păstrate în tezaurul de valori este permisă doar gestionarilor de

valori și doar împreună. Nu se permite accesul separat al gestionarilor de valori în

tezaur. ... (7) După încuierea tezaurului, la sfârșitul programului de lucru, gestionarii

de valori sigilează tezaurul. Sforile care servesc la sigilare trebuie sa fie dintr-o singură

bucată. După sigilare, tezaurul se racordează la sistemul automat de alarmare și se

predă în grija pazei (dacă este prevăzută paza vie) pe bază de semnături aplicate de

gestionarii de valori și de către paza în Registrul de predare-primire a tezaurului sub

pază; - pct. 2.2.3. (1) Ușa tezaurului de valori este prevăzută cu trei încuietori, iar cheile

de la aceste încuietori sunt deținute de cei trei gestionari responsabili ... (2) Gestionarii

valorilor sunt responsabili de deschiderea și închiderea zilnică a tezaurului de valori,

de păstrarea în securitate a cheilor și sigiliilor de la tezaur. Transmiterea cheilor și

sigiliilor altor persoane sau angajați, în lipsa înregistrărilor corespunzătoare în

registrul destinat, este strict interzisă și în caz de incidente, generate de aceste fapte, se

pedepsește penal și material.

În rezultatul încălcării prevederilor menționate supra, avînd în vedere că,

potrivit pct. 2.1.3 al Regulamentului cu privire la operațiunile cu numerarul în Banca

de Economii SA, aprobat de Consiliul Băncii prin procesul verbal nr. XX din XXX,

directorii filialelor sunt responsabili de organizarea funcționării compartimentelor în

care sunt realizate activitățile cu numerarul în conformitate cu prevederile prezentului

Regulament și altor dispoziții cu privire la păstrarea și paza numerarului și valorilor,

pentru asigurarea integrității acestora, potrivit pct. 6 din Capitolul VII al aceluiași

Regulament, conducerea filialelor este responsabilă de efectuarea controalelor privind

respectarea de către salariații Băncii a prevederilor prezentului Regulament și altor

acte normative, ere reglementează activitățile cu numerar, iar potrivit pct. 2 din

Capitolul VIII, pentru nerespectarea cerințelor prezentului regulament răspund ...în

cazurile cînd va atrage după sine pierderi, penal... directorii filialelor ..., prin

inacțiunile sale cu caracter de neglijență gravă intenționată în serviciu, inculpata

Demciuc Tatiana a creat premise pentru dispariția mijloacelor financiare în depozitul

de valori al Filialei 42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, a facilitat împiedicarea

identificării de către auditorii BC „Banca de Economii” SA a lipsei mijloacelor

financiare în depozitul de valori la data de XXXXX și XXXXX cînd au avut loc

controale de audit intern ordinare a disponibilului numerarului în filială, și nu a

raportat conducerii BC „Banca de Economii” SA despre lipsurile mijloacelor financiare,

prin ce părții vătămate i s-a cauzat un prejudiciu în sumă totală de 4 151 774 MDL, cea

ce constituie proporții deosebit de mari, fapt constatat la data de 31.07.2014 în cadrul

verificării depozitului de valori de către membrii echipei de audit constituită în baza

autorizației nr. XXXX din XXXXX a Președintelui interimar al Comitetului de

Conducere al BC „Banca de Economii” S.A.

3

Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatei Demciuc Tatiana în baza art.

196 alin.(4) Cod penal, conform indicilor calificativi: Cauzarea de daune materiale prin

înșelăciune sau abuz de încredere, adică, cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de

mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire

- procurorul în Procuratura Anticorupție, Furtuna Victor, care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Demciuc Tatiana să fie recunoscută vinovată de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.(5) Cod penal și a o condamna la pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis. Conform art.65 alin.(3) din Codul penal, a aplica în privința lui Demciuc

Tatiana, pedeapsa complementară privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de

demnitate publică, la fel, de a conduce instituții ce practică activitate comercială, pe un

termen de 5 ani. Acțiunea civilă înaintată - de admis integral. A menține sechestrul

asupra bunurilor cu numerele cadastrale XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX și

XXXXX, pînă la executarea acțiunii civile.

- lichidatorul SA „Banca de Economii”, Olaru Grigore, care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Demciuc Tatiana să fie recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.(5) Cod penal, cu

admiterea integrală a acțiunii civile a Băncii de Economii S.A. în proces de lichidare în

mărime de 4,151,774.00 MDL

- inculpata Demciuc Tatiana, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata să

fie achitată de la comiterea infracțiunii incriminate.

3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că:

- în cadrul cercetării judecătorești, a fost constatat că suma de bani delapidată,

obiect a învinuirii, în opinia instanței lipsea din filiala nr.42 Strășeni a BC „Banca de

Economii” SA, anterior momentului săvârșirii infracțiunii, iar Demciuc Tatiana, ne-

știind absolut nimic din cele ce se întâmplă în instituția ce o conducea, printre altele

avînd încheiat și contractul cu privire la răspunderea materială individuală deplină din

XXX, conform căruia avea obligația de a asigura integritatea valorilor materiale și a

mijloacelor bănești a filialei, aflând despre lipsa banilor de la comisia de audit

constituită în baza autorizației nr. 33 din 18 iulie 2014, a luat toată vina asupra ei,

pentru a da posibilitatea adevăraților vinovați de sustragerea banilor ca să-i pună la

loc;

- versiunea înaintată de apărare în cadrul audierii lui Demciuc Tatiana în calitate

de inculpat, declarații care contravin radical cu declarațiile date de aceasta ca bănuit si

învinuit;

- acuzarea a adus un șir de argumente ce combat totalmente versiunea respectivă

și arată că doar cu suma de bani depistată în cadrul inventarierii constituită în baza

autorizației, activitatea normală a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA,

4

respectiv, deschiderea zilei de muncă, din cauza insuficienței mijloacelor financiare, nu

aveau cu ce să deschide casele, urmând a fi un blocaj, dar care nu a fost nici o dată,

bani întotdeauna fiind destui;

- instanța a decis a pune mai presus de toate anume pe aceasta, cu toate că

contravine și nu coroborează cu întreg material probator administrat în cadrul

cercetării judecătorești, cum ar fi declarațiile martorilor Aprodu Ecaterina, Istrati Ana,

Verdeș Veaceslav, Cîrjeu Vladimir, chiar și aceleași declarații date inițial de Demciuc

Tatiana și martorilor audiați din partea apărării;

- fiind audiați în ședința de judecată, martorii acuzării au susținut declarațiile

date organului de urmărire penală, chiar fiind audiați și martorii apărării cum ar fi

Lazarev (Tofan) Tatiana și Muntean Maria, acestea au confirmat că la începutul zilei de

lucru, casele 1 și 2 a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA erau cu soldul

zero, luau toți banii din depozitul de valori al băncii, o casă undeva 100 mii lei, alta

3000 euro și 3000 dolari;

- aceleași declarații au dat și martorii apărării Ciobanii Ecaterina și Mîndrescu

Nina care lucrau în acea perioadă ca controlori casieri în reprezentanțele filialei nr.42

Strășeni a BC „Banca de Economii” SA în teritoriu, care au afirmat că nu lăsau peste

noapte bani în casă, chemau încasatorii care duceau la filiala 42 sumele de bani, dacă în

casă era sumă mai mare de aproximativ 2000 lei, se comandau încasatorii, ca a doua zi

să comande banii înapoi, la fel prin încasatori;

- toți martorii apărării au indicat că operau zilnic cu diferite sume ce variau de la

100000 lei pînă la 300000 lei, și în fiecare dimineață comandau numerar de la depozitul

de valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, nici o dată nu au fost

cazuri să comande bani si să le fie refuzat pe motiv că în trezorerie bani nu sunt;

- la data de XXX în cadrul verificării depozitului de valori de către membrii

echipei de audit constituită în baza autorizației nr. XX din XXX a Președintelui

interimar al Comitetului de Conducere al Băncii de Economii S.A., a fost constatat că

acolo erau 198636,49 lei, 100 USD uzați, 40 euro uzați, 12000 USD, 15000 Euro și 200

UAH, sume de bani care evident nu erau suficiente pentru activitatea normală a filialei

nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, or, chiar conform declarațiilor inculpatei

Demciuc Tatiana, pentru ca filiala să poată activa normal, era nevoie de minimum 1

mln lei;

- activitatea filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, pe perioada cît

Demciuc Tatiana a deținut funcția de director al acesteia, nici o dată nu a fost blocată

pe motivul lipsei mijloacelor bănești inerente activității, fapt care contrapus peste

faptele constatate în urma controlului inopinat din 31.07.2014, impun concluzia că în

ziua respectivă activitatea instituției urma să fie blocată anume din acest motiv - lipsa

mijloacelor bănești;

- aceste circumstanțe, privite în coroborare cu celelalte circumstanțe stabilite în

cadrul urmăririi penale impun concluzia certă că anume Demciuc Tatiana a sustras din

depozitul de valori a instituției suma de 4151774 lei, care a fost stabilită lipsă în urma

5

controlului inopinat din XXXX, din următoarele considerente: accesul la depozitul de

valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, se efectuează concomitent

de trei persoane - directorul instituției, în speță Demciuc Tatiana, șeful depozitului - în

speță Aprodu Ecaterina și contabilul- șef, în speță Istrati Ana. Nici una din aceste

persoane fără cheia deținută de altă persoană, nu avea acces de sine stătător în interior;

- situația a fost cu totul alta în perioada săvârșirii infracțiunii, de fapt lacătul la

cheia deținută de contabilul-șef Istrati Ana fiind defect astfel încât accesul la depozitul

de valori era posibil și în lipsa ei, iar șeful depozitului Aprodu Ecaterina era în

concediu, cheia sa fiind transmisă lui Demciuc Tatiana;

- unica persoană care avea acces nelimitat și nesupravegheat de nimeni în

depozitul de valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA în perioada

săvârșirii infracțiunii era anume Demciuc Tatiana;

- a menționat că, anume în perioada săvârșirii infracțiunii, camerele de

supraveghere a depozitului de valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii”

SA, s-au dovedit a fi deconectate, iar conform declarațiilor date de inculpată la etapa

urmăririi penale, pretindea că e o coincidență, dar a confirmat că avea posibilitatea de

a le deconecta. Fiind audiat și tehnicianul responsabil de subiect ce activa în acea

perioadă la instituție, acesta la fel a confirmat că serverele ce gestionau sistemul de

supraveghere video, se aflau în birou la Demciuc Tatiana, astfel, doar ea avea

posibilitatea de la deconecta;

- fiind audiat Verdeș Veaceslav - șef adjunct al Direcției Audit Intern a BC

„Banca de Economii” S.A. și care în baza autorizației nr.XXX din XXX a Președintelui

interimar al Comitetului de conducere a băncii, a efectuat controlul disponibilului de

numerar și a valorilor în depozitul de valori al Filialei nr.42 Strășeni la 31.07.2014,

acesta a declarat că în momentul depistării neajunsului de bani, Demciuc Tatiana a

recunoscut că ea a luat banii precum că anterior ar fi împrumutat mai mulți bani de la

o persoană fizică pentru a acoperi presupusele sustrageri comise de către unii angajați

concediați anterior și anume controlori casieri din conturile de depozit a persoanelor

fizice. Declarații similare le-a dat și Aprodu Ecaterina, care a comunicat că la 28.07.2014

aflându-se în concediu, Demciuc Tatiana a chemat-o la bancă, unde i-a spus că a luat

din depozitul de valori a filialei bani, cât anume nu a concretizat, dar a comunicat că o

sumă foarte mare, pentru ce nu a spus, comunicând că va întoarce banii în câteva zile.

Chiar și Demciuc Tatiana la faza inițială a conformat declarațiile lui Verdeș Veaceslav

și Aprodu Ecaterina, ca ulterior să-si schimbe declarațiile si să declare că nu a luat

careva sume bănești;

- Verdeș Veaceslav și Aprodu Ecaterina, nu sînt persoane interesate cazului încât

să dea intenționat declarații incriminatoare în privința lui Demciuc Tatiana, au dat

declarații sub jurământ în condițiile art.108 Cod de procedură penală și declarațiile lor

coroborează perfect cu celelalte probe acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești, astfel, încât nu pot fi apreciate de instanță ca fiind veridice;

6

- în acuzare au dat declarații martori din diferite anturaje, care nu au avut careva

contacte, dar declarațiile acestora sînt similare și din acestea se poate de tras concluzia

certă că Demciuc Tatiana a sustras suma de bani obiect a învinuirii;

- în ce privește declarațiile date de Demciuc Tatiana, conform cărora sumele de

bani au fost sustrase anterior, ea nu era la curent cu acest fapt, nu participa la

numărarea fizică a banilor din depozitul de valori, etc., nu a sustras suma de bani,

camerele de supraveghere s-au dovedit a fi deconectate prin o simplă coincidență, a

recunoscut inițial că a sustras banii din motiv că se temea, nu a avut cu cine să se

consulte, acestea urmează a fi apreciate critic, or, contravin întregului material

probator acumulat și nu coroborează cu acesta, astfel, sînt o versiune înaintată de

apărare avînd simplul scop de a pune inculpata în o poziție cît mai favorabilă astfel

incit să eludeze răspunderea penală;

- în speță declarațiile conform cărora Demciuc Tatiana relatează cum a sustras

4151774 lei din depozitul de valori al filialei nr.42 Strășeni a SA „Banca de Economii”;

- declarațiile ei sînt combătute prin probe legal administrate în cadrul urmăririi

penale, documente semnate inclusiv de inculpată în calitate de director al filialei nr.42

Strășeni a SA „Banca de Economii”, conform cărora în depozitul de valori al instituției,

nu au fost depistate lipsuri esențiale, exemplu cert fiind ultimul act de control al

numerarului disponibil în depozitul de valori a filialei nr.42 Strășeni a SA „Banca de

Economii” din 14 martie 2014, conform căruia sa stabilit un neajuns în sumă de 46,73

lei;

- dacă s-ar reține ca veridice declarațiile făcute în fața instanței de Demciuc

Tatiana, reiese că aceasta fiind director al filialei nr.42 Strășeni a SA ”Banca de

Economii”, aceasta nu avea nimic comun cu activitatea instituției, nu se implica și nu

cunoștea ce se petrece pe interior, semnând toate actele care i se înaintau, în care

figurau sume de milioane de lei fără a verifica autenticitatea datelor conținute în acele

acte;

- probele respective de către instanța de fond urmează a fi puse la baza

condamnării inculpatei Demciuc Tatiana deoarece au fost administrate procedural

corect, și nu pot fi apreciate altfel decît veridice;

- a menționat că Demciuc Tatiana exercitând funcția de director al filialei nr.42

Strășeni a SA „Banca de Economii”, a semnat contractul cu privire la răspunderea

materială individuală deplină din 24.11.2009, conform căruia avea obligația de a

asigura integritatea valorilor materiale și a mijloacelor bănești a filialei, fapt care nu a

fost făcut, chiar ea dovedindu-se a fi persoana care a delapidat bunurile instituției, din

care considerent acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, urmează a fi admisă în

totalitate;

- pedeapsa aplicată inculpatului Demciuc Tatiana de către instanța de judecată

este greșit individualizată, este neproporțională faptei și pericolului social al

infractorului, iar suspendarea executării pedepsei închisorii lipsită de temei juridic și

neargumentată;

7

- în cadrul examinării acestei cauze penale nu au fost stabilite careva motive care

ar concluziona că nu este rațional ca inculpatei Demciuc Tatiana să-i fie aplicată

pedeapsa cu închisoare;

- consideră că pedeapsa stabilită inculpatei, este neîntemeiată și individualizată

contrar prevederilor art. 61 Cod penal, nu-și va atinge scopul de corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea lui cît

și din partea altor persoane;

- scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința lui Demciuc

Tatiana nu poate fi atins decît prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, doar această

pedeapsă putând avea scopul educativ menit asupra acestuia;

- consideră că pedeapsa aplicată lui Demciuc Tatiana de către instanța de

judecată este prea blîndă, datorită numărului și pericolului social sporit al

infracțiunilor comise de către inculpat, comportamentului și personalității acesteia.

3.2. În motivarea cererii de apel lichidatorul ”Banca de Economii” SA, Olaru

Grigore a invocat că:

- urmează a fi apreciată critic constatarea primei instanțe precum că delapidarea

dezvoltată în motivație – ”luare” nemijlocită a unui bun străin nu a fost dovedită de

către acuzatorul de stat, or, însăși Demciuc Tatiana fiind audiată la etapa urmăririi

penale a relatat că „la XXXXX la ora XXX ea personal a intrat în depozitul de valori a

filialei, avînd toate trei chei de la depozit. În acel moment nu se afla nimeni, ea luând

din depozit un sac bancar în care a pus pachete cu bani numerotați, în sumă de

4,151,774.00 MDL, pe care ea personal i-a numărat. Bancnotele erau majoritatea de 200

de lei și 100 lei, fiind și câteva pachete cu bancnote de 10 lei și 5 lei. Sacul l-a scos prin

intrarea centrală împreună cu o persoană, identitatea căreia nu dorește să o divulge.

După aceasta, persoana în cauză a pus bancnotele din sac în automobilul cu care a

venit împreună cu altă persoană necunoscută și a întors sacul, după ce au plecat (vol. I,

f.d. 181-182).”;

- este neîntemeiată recalificarea faptei infracționale conform componenții de

infracțiune prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, deoarece se constată în viziunea

instanței lipsa faptei infracționale a inculpatei;

- consideră eronată și lipsită de suport legal constatarea primei instanțe în partea

lăsării fără examinare a acțiunii civile a Băncii de Economii S.A. pe motivul precum că

inculpata nu a fost beneficiara sumelor sustrase pe motivul neconstatării laturii

obiective a componenței de infracțiune;

- a menționat că Demciuc Tatiana exercitând funcția de director al filialei nr. 42

Strășeni Banca de Economii S.A., conform ordinului nr. XXX din 12.08.2004, a avut

obligația față de angajatorul Banca de Economii S.A. în conformitate cu prevederile

pct. 1 din contractul cu privire la răspunderea materială individuală deplină din

24.11.2009 a) de a fi precaut, să aibă o atitudine gospodărească față de valorile

materiale transmise și să ia măsuri de prevenire a prejudiciului și b) să informeze la

timp banca despre toate circumstanțele care amenință integritatea valorilor ce i-au fost

8

transmise, prin abuz de încredere față de angajator și intenționat a încălcat prevederile

Regulamentului Filialei nr. 42 Strășeni Banca de Economii S.A. or, conform pct. 5.1., 5.2

din contextul acestuia în obligațiile Directorului Filialei intra organizarea și verificarea

corectitudinii desfășurării inventarierii numerarului n activelor aflate în gestiunea

subdiviziunilor filialei în conformitate cu cadrul normativ al Băncii precum și

întreprinderea măsurilor eficiente direcționate spre asigurarea integrității patrimoniale

a filialei, păstrarea în siguranță a banilor și valorilor materiale, nemateriale din

gestiunea filialei, organizarea pazei patrimoniului gestionat în filială.

3.3. În motivarea cererii de apel inculpata Demciuc Tatiana a invocat că:

- evidența numerarului din depozitul (tezaurul) filialei 42 Strășeni BEM în

perioada anului XX, inclusiv pînă la data de XXX, dată la care a plecat în concediul

anual șeful depozitului filialei 42 Strășeni BEM, Aprodu Ecaterina, era nemijlocit în

competența ultimei, precum în competența ei, era și stricta evidență zilnică,

distribuirea zilnică a numerarului din depozit către casierii și integritatea numerarului

(conform Regulamentului BEM cu privire la operațiunile cu numerarul aprobat de

către Consiliul BEM prin procesul verbal nr.XXX din XXX) era defectuos, cu falsificări

sistematice și cu scopul de a mușamaliza neajunsurile numerarului însușit, formal în

evidențele zilnicului de operațiuni (forma 24-a) fiind introduse date denaturate;

- controalele din XXX și XXX efectuate de către Direcția Audit Intern al BEM au

fost formale, efectiv nefiind verificate formele 24-a, dacă mișcarea banilor (distribuirea

numerarului către casieriile filialei și reprezentanțe) în numerar din tezaurul

(depozitul) filialei 42 Strășeni BEM este reală, dacă există sumele specificate în

evidență, neacordând atenția cuvenită și responsabilă faptului evident că, doar în zilele

cînd se efectua auditarea în formele 24-a (zilnice operaționale) figurau sume în

numerar exorbitante, pretinse a fi trimise în agenții (cu titlul formal „bani în drum„)

sau la casele operaționale ale filialei. De fapt se numărau banii în numerar prezentați

de către șefa depozitului și cu asta se limitau auditorii. Această procedură formală

constituie nu altceva decît o simplă mimare a unui proces de auditing;

- la plecarea în concediu a șefei depozitului filialei 42 Strășeni BEM, Aprodu

Ecaterina, în data de XXXX nu a fost întocmit vre-un act de predare-primire a

numerarului din depozit și ca urmare Demciuc Tatiana a depistat neajunsurile

numerarului, fapt despre care a înștiințat conducerea BEM, solicitând termen pentru a

soluționa recuperarea numerarului de la persoanele responsabile de tezaur;

- această situație, de neîntocmire a vre-unui act de predare-primire a

numerarului din depozit, a fost inexplicabilă din partea șefei depozitului filialei 42

Strășeni BEM Aprodu Ecaterina;

- la fel, la plecarea în concediu a șefei depozitului filialei 42 Strășeni BEM,

Aprodu Ecaterina, în data de XXXX nu a fost întocmit vre-un act de predare-primire a

cheii șefului depozitului de la tezaur;

9

- această situație se explică prin faptul că, Aprodu Ecaterina pe perioada

concediului, în fiecare dimineață deschidea depozitul împreună cu Tatiana Demciuc și

personal distribuia zilnic numerarul din depozit;

- fiind examinate, ca urmare a anexării la materialele cauzei penale, formele 24-a

(zilnicele de operațiuni), precum și ordinele de eliberare și ordinele de încasare a

numerarului în datele de XXXX și în special XXXX, se constată o necorespundere certă

a datelor despre numerarul ieșit din depozit pentru alimentarea casieriilor atît din

filiala 42 Strășeni BEM, cît și casieriilor agențiilor Cojușna și Vorniceni ale filialei 42

Strășeni BEM și numerarul care a intrat în aceste casierii;

- martorii Tofan (Lazarev) Tatiana, Mîndrescu Nina, Ciocan Ecaterina și

Munteanu Mariana au mărturisit că ordinele de eliberare și ordinele de încasare a

numerarului în datele de XXXXX și în special XXXXX nu sunt semnate de către

dânsele, sumele indicate sunt exagerate esențial, nu corespund adevărului, iar ordinele

de eliberare a numerarului erau întocmite și semnate de către șefa depozitului filialei

42 Strășeni BEM, și nicidecum nu de către Demciuc Tatiana, care niciodată nu le-a

eliberat numerar și nu le-a dat niciodată careva indicații operaționale;

- forma 24-a (zilnicul de operațiuni) al filialei 42 Strășeni BEM în data de

17.03.2014, dată la care a avut loc ultimul act de auditare a filialei 42 Strășeni BEM, de

către Direcția Audit Intern al BEM, a fost întocmită cu anulări a umor sume în valoare

de 2.000.000lei (la orele 10-04) după indicarea expedierii, însă în depozitul (tezaurul)

filialei 42 Strășeni BEM, nu s-a regăsit această sumă în numerar în actul întocmit (la

orele 10-21) de către auditorii Direcp'd Audit Intern al BEM;

- drept confirmare a falsificărilor sistematice cu scopul de a ascunde neajunsurile

numerarului însușit din depozit, formalităților în evidențele zilnicului de operațiuni

(forma 24-a) cu introducerea de date denaturate, este o altă probă - Ordinul de încasare

a numerarului în sumă de 1.500.000lei din data de 13.01.2014 întocmit la orele 10-11, iar

în zilnicul de operațiuni (forma 24-a) din data de 13.01.2014 o astfel de sumă nu este

luată la evidență și operațiune la ora menționată la fel nu este consemnată. Ordinul de

încasare a numerarului în sumă de 1.500.000 lei din data de 13.01.2014 este întocmit cu

destinație pentru Aprodu Ecaterina și eliberat numerarul de către Aprodu Ecaterina,

fiind semnăturile dânsei la compartimentele eliberare și încasare a numerarului;

- consideră că probele examinate în cadrul ședinței de judecată, nu dovedesc

participarea Tatianei Demciuc la comiterea infracțiunii de delapidare, deoarece nici o

probă prezentată de acuzator nu indică nici direct, nici indirect implicarea;

- vis-a-vis de calificarea acțiunilor Tatianei Demciuc a menționat că în acțiunile ei

nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal;

- la materialele cauzei penale nu au fost constatate prin probe directe,

concludente, pertinente și utile careva acțiuni întreprinse de către Demciuc Tatiana,

care ar cădea sub incidența cumulului de acțiuni caracteristice pentru infracțiunea

prevăzută de alin. (5), art. 191 Cod penal;

10

- dispoziția art. 191 alin.(5) Cod penal, prevede drept formă a sustragerii

delapidarea averii străine - Delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea sau

folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate

în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, săvîrșite în proporții deosebit

de mari”;

- partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată un complex de probe

directe, concludente, utile și pertinente prin care, s-ar fi dovedit faptul că anume

Demciuc Tatiana a fost persoana care a contribuit la cauzarea prejudiciului de

4.151.774 lei prin delapidare, într-o perioadă nedeterminată, (cum este specificat în

ordonanța de începere a urmăririi penale din XXXX), sau la comiterea unui act de

delapidare în data de XXXXX, (cum este specificat în rechizitoriu);

- la materialele cauzei penale se regăsește doar un singur act, care confirmă

existența la data de 01.01.2014 în filiala 42 Strășeni BEM a unei sume în limitele a

4,151,774 lei (act semnat de către Demciuc T., Istrati A. și Aprodu E.);

- infracțiunea incriminată inculpatei Demciuc Tatiana se pretinde a fi comisă la

finele lunii iulie 2014, iar probele din cauza penală, administrate suplimentar la faza

cercetării judecătoreștii, scot în evidență incontestabil faptul că, deja la data de XXXX

această sumă nu era în depozitul filialei 42 Strășeni BEM, fiind mușamalizată situația

prin evidența falsă în formele 24-a (zilnicul operațional) și nu în ultimul rând prin

neîntocmirea vre-unui act de predare-primire a numerarului din depozit și cheii de la

tezaur la plecarea în concediu a șefei depozitului filialei 42 Strășeni BEM, Aprodu

Ecaterina, în data de 23.07.2014;

- partea acuzării nu a demonstrat prin probe concludente și pertinente existența

obiectului material al infracțiunii la data pretinsă a fi timpul comiterii infracțiunii -

XXX, precum nu a demonstrat că și la data plecării în concediu a șefei depozitului

filialei 42 Strășeni BEM, Aprodu Ecaterina, data de XXXX, suma de 4.151.774 lei era de

facto în depozitul filialei 42 Strășeni BEM;

- partea acuzării se bazează pe presupuneri, fără a ține cont de faptul că, toate

probele administrate suplimentar la faza cercetării judecătoreștii, incontestabil

dovedesc lipsa pînă în data de XXX a pretinsei sume de 4.151.774 lei, deoarece

evidența numerarului din depozitul filialei 42 Strășeni BEM în perioada anului 2014,

inclusiv pînă la data de XXX, contrar prevederilor Regulamentului BEM cu privire la

operațiunile cu numerarul aprobat de către Consiliul BEM prin procesul verbal nr. XX

din XXX, era defectuos, cu falsificări sistematice și cu scopul de a mușamaliza

neajunsurile numerarului însușit, în evidența zilnicului de operațiuni (forma 24-a)

fiind introduse date denaturate (fapte confirmate prin declarațiile martorilor, actele

examinate în ședința de judecată și raportul de expertiză economico-financiar-

contabilă în comisie);

- nici unul din martori nu au indicat la Demciuc Tatiana ca persoană, care a

acționat ilicit în interes cupidant la delapidarea sumei de 4.151.774 lei din tezaurul

(depozitul) filialei 42 Strășeni BEM, unde responsabil material și operațional era șeful

11

depozitului, precum nici una din celelalte probe administrate de partea acuzării pe

marginea învinuirii referitoare la fapta pretinsă a fi comisă în data de XXXXX nu indică

măcar indirect la participarea ei în comiterea infracțiunii de delapidare;

- învinuirea conform alin.(5) art.191 Cod penal, adusă inculpatei Demciuc

Tatiana, după cercetarea judecătorească, nu rezistă nici o critică, deoarece chiar în

pretinsa versiune a acuzării, de comitere a infracțiunii de către inculpata Demciuc

Tatiana, nu este practic posibil a presupune executarea laturii obiective a delapidării,

în forma și prin mecanismul descris în rechizitoriu, în data de XXX de către inculpată,

prin prisma probelor administrate, deoarece pentru a scoate fizic suma bănească de

4.151.774 lei (cash) din edificiul băncii este absolut imposibil din considerentul

greutății acestei mase bănești și imposibil a nu fi văzută de către paza fizică (gardianul)

sau colaboratorii filialei 42 Strășeni BEM;

- latura obiectivă a infracțiunii de delapidare, pretinsă a fi comisă de către

Demciuc Tatiana, la fel nu este absolut probată, or, în materialele cauzei penale nu se

regăsesc careva probe care ar demonstra versiunea învinuirii;

- partea acuzării s-a bazat pe declarațiile Tatianei Demciuc în calitate de bănuit,

dar care nu corespund adevărului, fapt constatat în ședința de judecată și probat de

către partea apărării.

- recunoașterea simplă a vinovăției nu poate constitui temei pentru

condamnarea persoanei, dacă declarațiile persoanei bănuite nu coroborează cu probele

din dosar. Nici-o probă nu confirmă versiunea Tatianei Demciuc expusă în calitatea de

bănuit la data de XXXXX, acea versiune fiind o auto incriminare pentru conducerea

BEM, în scopul soluționării extrajudiciare a situației create, fără a supune riscului

tragerii la răspundere a staff managementului filialei 42, Strășeni BEM;

- declarațiile martorilor combat categoric și incontestabil versiunea învinuirii de

implicare a Tatianei Demciuc în comiterea infracțiunii de delapidare, precum nu

confirmă această versiune și celelalte probe examinate în cadrul cercetării

judecătorești. Nu s-a prezentat vreo probă prin care s-ar fi dovedit faptul sustragerii de

către Demciuc Tatiana a mijloacelor bănești în numerar din tezaurul (depozitul) filialei

42 Strășeni BEM sau a intenției cupidante;

- cu certitudine s-a constatat că acces fizic la numerarul din depozit îl avea în

exclusivitate doar șefa depozitului filialei 42 Strășeni BEM și nicidecum

administratorul filialei sau contabilul-șef al filialei 42 Strășeni BEM (persoane

participante la deschiderea zilnică a depozitului);

- învinuirea adusă inculpatei Demciuc Tatiana este bazată pe un șir de

presupuneri, fără vreun suport probant, ceea ce contravine prevederilor alin.(3) art. 8

Cod de procedură penală în care, este stipulat că, concluziile despre vinovăția

persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot f întemeiate pe presupuneri, iar toate

dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de

procedură penală, se interpretează în favoarea inculpatului;

12

- consideră că în urma examinării învinuirii aduse Tatianei Demciuc, cu

certitudine s-a constatat, că fapta de delapidare a bunurilor străine cu cauzare de

prejudiciu în sumă de 4.151.774 lei, pretinsă a fi comisă în data de XXXXX, nu a fost

comisă de către Demciuc Tatiana, ci de către alte persoane responsabile de integritatea

depozitului de valori al filialei 42 Strășeni BEM;

Inculpata Demciuc Tatiana a înaintat cerere de apel suplimentară, invocând că:

- reîncadrarea acțiunilor Tatianei Demciuc în prevederile art.196 alin.(4) Cod

penal, o apreciază ca ilegală și neîntemeiată, urmând ca în privința ei să fie pronunțată

o sentință de achitare;

- acțiunile de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere,

prevăzute la art. 196 Cod penal, poartă un caracter specific - nu constituie o sustragere,

spre deosebire de alte infracțiuni contra patrimoniului. Adică, masa patrimoniului

părții vătămate nu este diminuată ca urmare a acțiunilor infracționale;

- din probele cercetate în instanța de judecată, însă, rezultă faptul că, deja la data

de XXXX din depozitul filialei 42 Strășeni BEM, de către alte persoane responsabile

material și operațional zilnic de înregistrarea numerarului, decît Demciuc Tatiana era

sustrasă suma de 4.151.774, fiind mușamalizată situația prin evidența falsă în formele

24-a (zilnicul operațional) și prin neîntocmirea vre-unui act de predare primire a

numerarului din depozit și a cheii de la tezaur la plecarea în concediu a șefei

depozitului filialei 42 Strășeni BEM, Aprodu Ecaterina;

- din depozitul filialei 42 Strășeni BEM s-a produs o sustragere, săvârșită de

persoane responsabile material și operațional zilnic de înregistrarea numerarului, care

prin diverse metode dc falsificare a evidenței circulației mijloacelor bănești

încredințate, au indus în eroare conducerea centrală a băncii și personal pe șefa filialei

42 Strășeni BEM Demciuc Tatiana, care în virtutea funcției de director al filialei

respective nu avea interacțiune directă cu rulajul mijloacele financiare;

- consideră eronată concluzia primei instanțe privind faptul că, în acțiunile

Tatianei Demciuc sînt întrunite elementele constitutive ale componenței de infracțiune,

prevăzute la art.196 alin.(4) Cod penal, din următoarele considerente: Obiectul

material al infracțiuni în sumă de 4.151.774 MDL cu care a fost prejudiciată partea

vătămată nu poate constitui obiectul material al infracțiunii prevăzute de art.196 Cod

penal, deoarece prejudiciul a fost cauzat prin acțiuni de sustragere a bunurilor de către

alte persoane împuternicite cu gestionarea nemijlocită, improprii infracțiunii de

cauzarea a daunelor prin înșelăciune sau abuz de încredere, incriminată Tatianei

Demciuc;

- în ce privește latura subiectivă a infracțiunii, instanța a concluzionat că

Demciuc Tatiana a acționat cu intenției directă, însă, nu argumentează absolut motivul,

care a stat la baza infracțiunii incriminate și care de obicei se exprimă în interes

material, precum și scopul special al făptuitorului - scopul de cupiditate, care nu

cuprinde scopul sustragerii;

13

- latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal,

incriminată Tatianei Demciuc, este argumentată de instanță destul de desfășurat, însă,

absolut eronat în viziunea apărării și nu se întrunește în speța dată;

- instanța de judecată a reținut că, fapta prejudiciabilă, săvîrșită de Demciuc

Tatiana constă în cauzarea de daune sub formă de inacțiune prin încălcarea

deliberativă a atribuțiilor de serviciu si obligațiilor stabilite în Regulamentul filialei

nr.42 Strășeni al BEM, (vol. I, f.d. 35-42), în Regulamentul cu privire la acțiunile cu

numerarul în Banca de Economii SA (vol. I, f.d.60-82) și a Regulamentului Băncii

Naționale a Moldovei cu privire la acțiunile cu numerar în băncile din Republica

Moldova, fapt prin care a admis neglijență gravă în serviciu, care a avut drept efect

cauzarea prejudiciului;

- consideră interpretarea noțiunii de inacțiune, dată de instanță în speța dată,

necorespunzătoare situației de fapt, deoarece ca modalitate faptică a infracțiunii

prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, poate servi oricare acțiuni de profitare de

bunurile, serviciile, lucrările altei persoane cu eschivarea de la plata pentru folosința

bunurilor serviciilor, lucrărilor, adică lipsa de acțiune (inacțiune) din partea

infractorului și nicidecum comportamentul neglijent față de bunurile încredințate;

- în vederea incriminării prevederilor art.196 alin.(4) Cod penal, inculpatei

Demciuc Tatiana, instanța se bazează pe o serie de probe, care, în opinia apărării nu

sînt pertinente și concludente, avînd menirea de a deghiza în veșmânt legal o

incriminare vădit ilegală și neîntemeiată;

- întru respectarea obligației de informare la timp a băncii despre toate

circumstanțele care amenință integritatea valorilor ce i-au fost transmise, stipulată în

contractul cu privire la răspunderea materială individuală deplină din 24.11.2009

semnat de către Demciuc Tatiana, ea la data de 29.07.2019 a plecat la Chișinău, la

sediul central al băncii pentru a raporta neajunsul de 4.200.000 MDL unde a discutat cu

președintele interimar Bîrcă Viorel și i-a solicitat implicarea specialiștilor din cadrul

direcțiilor corespunzătoare - contabilitate și securitate economică pentru a clarifica

situația pe intern. Nu a primit, însă, susținerea necesară de la administrația băncii și la

data de XXXX la filial nr.42 Strășeni a BEM a venit comisia de audit, care a constatat

neajunsul de mijloace bănești în sumă de 4.151.774MDL, neajuns care a fost raportat de

Demciuc Tatiana încă la data de 29.07.2019;

- consideră că din partea inculpatei Demciuc Tatiana au fost întreprinse măsurile

necesare în limitele obligațiilor de serviciu în vederea depistării și lichidării

neajunsurilor create în filiala nr.42 Strășeni a BEM în urma acțiunilor ilicite a altor

persoane - gestionari nemijlociți de valori în cadrul filialei;

- în final, examinând cumulul pretinselor probe puse de către instanța de

judecată la baza sentinței de condamnare a Tatianei Demciuc în temeiul art. 196 alin.(4)

Cod penal, se constată faptul că incriminarea respectivă este bazată pe un șir de

presupuneri, fără suport probant, fapt ce contravine prevederilor alin.(3) art.8 Cod de

procedură penală, în care este stipulat că, concluziile despre vinovăția persoanei de

14

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea

învinuirii, care nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de procedură penală RM se

interpretează în favoarea inculpatei.

2021, s-a respins ca fiind nefondat apelul inculpatei și apelul suplimentar al inculpatei

Demciuc Tatiana. A fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura

Anticorupție, Furtuna Victor și apelul lichidatorului ”Banca de Economii” SA, Olaru

Grigore, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează: Demciuc Tatiana a fost recunoscută vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute art. 191 alin. (5) Cod penal și în baza acestei Legi i-a

fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice și de demnitate publică, de a conduce instituții ce practică

activitate comercială, pe un termen de 5 ani. S-a încasat din contul inculpatei Demciuc

Tatiana în beneficiul SA ”Banca de Economii”, în proces de lichidare suma de 4 151 774

lei.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că: Demciuc Tatiana

exercitând funcția de director al filialei nr.42 Strășeni a SA „Banca de Economii” amplasată or.

Strășeni, str. Mihai Eminescu nr. XXX conform ordinului nr. XXXX din XXXX, având

obligația, în conformitate cu prevederile contractului cu privire la răspunderea materială

individuală deplină din XXXX, de a asigura integritatea valorilor materiale și a mijloacelor

bănești a filialei nr. 42 Strășeni, a SA ”Banca de Economii” urmărind scopul însușirii ilegale a

mijloacelor financiare încredințate în administrare, la data de 25 iulie 2014 la ora 0800,

folosindu-se de situația de serviciu, având acces liber, a pătruns în depozitul filialei nr. 42 al

S.A ”Banca de Economii” de unde a sustras mijloace bănești, care aparțineau BC „Banca de

Economii” SA în sumă totală de 4 151 774 lei, cea ce constituie proporții deosebit de mari, după

care le-a transmis unor persoane neidentificate de către organul de urmărire penală. Fapt

constatat la data de XXXX în cadrul verificării depozitului de valori de către membrii echipei

de audit constituită în baza autorizației nr. 33 din 18 iulie 2014 a Președintelui interimar al

Comitetului de Conducere al Băncii de Economii S.A. Ca rezultat al acestor acțiuni BC „Banca

de Economii” SA i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari”.

Astfel, a constatat instanța de apel că prin acțiunile sale intenționate Demciuc

Tatiana a comis infracțiunea prevăzută de art. 191 alin.(5) Cod penal, adică

delapidarea averii străine cu folosirea situației de serviciu, săvîrșită în proporții

deosebit de mari.

În continuare analizând declarațiile inculpatei prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității

lor lea apreciat ca fiind parțial veridice, or inculpata a oferit astfel de declarații cu

scopul de a se eschiva de la răspundere penală și a induce în eroare instanța, mai mult,

instanța atestă caracterul contradictoriu al declarațiilor, or inițial inculpata recunoaște

vina, explicând că a recurs la acest gest pentru a oferi posibilitate persoanei care a

15

sustras suma de bani să o întoarcă, iar ulterior, pledează nevinovată, indicând că

responsabilă de tezaurul din depozit era altă persoană, circumstanțe care în speță au

fost combătute atît prin statutul funcției pe care o deținea inculpata cît și prin

declarațiile martorilor.

Deși inculpata nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii de delapidare,

instanța de apel a considerat că vina acesteia a fost probată prin probele ce vor fi

analizate în continuare.

Instanța de apel analizând declarațiile reprezentantului părții vătămate SA

„Banca de Economii” Cojuhari Oleg, și a martorului Mititelu Grigore prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor lea apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente și

pertinente, care combat declarațiile inculpatei și indică indubitabil că inculpata a comis

infracțiunea incriminată prin rechizitoriu, mai mult, a indicat că martorul a declarat că în

cadrul auditului internat suma de bani lipsă a fost pusă la contul inculpatei pentru a fi

întoarsă, aceasta i-a comunicat că recunoaște că a sustras banii și urmează să îi

întoarcă, la fel, din declarațiile martorului se atestă că inculpata a avut posibilitatea să

intre în depozit și să sustragă banii.

Analizând declarațiile martorului Ungureanu Dorina (nu a fost audiată în instanța

de apel) prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel l-ea apreciat ca fiind

veridice, pertinente, concludente și utile, care coroborează cu declarațiile martorului

Mititelu Grigore și indică la vina inculpatei în comiterea infracțiunii de delapidare, mai

mult, din aceste declarații instanța a reținut că toate cheile se aflau la Demciuc Tatiana,

circumstanțe ce prezumă că doar inculpata a avut acces în depozit.

Analizând și apreciind declarațiile martorului Verdeș Veaceslav (audiat în

instanța de apel, vol. V, f.d.191) prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel

le-a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, consecvente, din care a reținut

vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine cu folosirea

situației de serviciu, săvîrșită în proporții deosebit de mari, aceste declarații

coroborează cu depozițiile martorilor analizate supra și indubitabil combat declarațiile

evazive și contradictorii a inculpatei, instanța de apel precizând că din aceste declarații

s-a stabilit că inculpata în cadrul controlului în care s-a depistat lipsa banilor a semnat

actul de constatare, a recunoscut că a luat banii, indicând că i-a transmis unei persoane,

fără a da date de identificare în scopul stingerii unei datorii.

Analizând și apreciind declarații martorului Moșanu Veronica (nu a fost audiată

în instanța de apel) prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel le-a apreciat

ca fiind veridice, utile, pertinente, consecvente, din care a reținut vinovăția inculpatei

în comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine cu folosirea situației de serviciu,

săvârșită în proporții deosebit de mari, aceste declarații coroborează cu depozițiile

16

martorilor analizate supra și indubitabil combat declarațiile contradictorii a inculpatei,

precizând că din aceste declarații s-a stabilit că inculpata în cadrul controlului în care s-

a depistat lipsa banilor a semnat actul de constatare, a mai indicat martorul că anume

inculpata avea chei de la depozit, ea a deschis.

Analizând și apreciind declarațiile martorilor Ghergheligiu Vitalie (nu a fost

audiată în instanța de apel) și Istrati Ana prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor,

instanța de apel le-a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, consecvente, din care a

reținut vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine cu

folosirea situației de serviciu, săvârșită în proporții deosebit de mari, aceste declarații

coroborează cu depozițiile martorilor analizate supra și indubitabil combat declarațiile

evazive și contradictorii a inculpatei, instanța de apel precizând că din aceste declarații

s-a stabilit că anume inculpata a stabilit/comunicat că lipsesc banii, dar le-a comunicat

angajaților că totul va fi bine, să nu-și facă griji, la fel, din aceste declarații se atestă că

doar inculpata avea acces la depozit.

Analizând și apreciind declarațiile martorului Aprodu Ecaterina (nu a fost audiată

în instanța de apel) prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor lea apreciat ca fiind veridice,

utile, pertinente, consecvente, din care instanța a reținut vinovăția inculpatei în

comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine cu folosirea situației de serviciu,

săvârșită în proporții deosebit de mari, aceste declarații coroborează cu depozițiile

martorilor analizate supra și indubitabil combat declarațiile evazive și contradictorii a

inculpatei, instanța de apel precizând că din aceste declarații s-a stabilit că inculpata în

cadrul controlului în care s-a depistat lipsa banilor a semnat actul de constatare, a

recunoscut că a luat banii, indicând că i-a lăsat cheile inculpatei și i-a scris pe o foaie

parola de la paza depozitului inculpatei, și din XXXX nu a mai fost la serviciu.

Deoarece persoana care urma să o înlocuiască nu prea cunoștea lucrul, a convenit cu

inculpata că în caz de necesitate va veni la serviciu pentru a încărca bancomatul.

Totodată, a lăsat mai mulți bani în casa nr. 7 pentru a nu fi necesară utilizarea

depozitului de valori. La necesitate, totuși inculpata avea posibilitate să intre în

depozit și să mai suplimenteze casele cu mijloace necesare. Menționând că parola de la

paza depozitului era diferită de parola de la intrarea în clădire, iar inculpata nu

cunoștea pînă atunci parola de acces la depozit. Aflîndu-se în concediu, a fost

telefonată de inculpată care i-a comunicat să se apropie la bancă, unde pe la ora 1700

aflîndu-se în biroul inculpatei împreună cu contabilul șef Istrati Ana și managerul Iovu

Ala, inculpata i s-a comunicat că din tezaur au fost luați bani pe care, în câteva zile

inculpata îi va pune înapoi.

Analizând și apreciind declarațiile martorului Amarii Valentin (nu a fost audiată

în instanța de apel) prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel le-a apreciat

ca fiind veridice, utile, pertinente, consecvente, din care a reținut vinovăția inculpatei

17

în comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine cu folosirea situației de serviciu,

săvârșită în proporții deosebit de mari, aceste declarații coroborează cu depozițiile

martorilor analizate supra, instanța de apel precizând că din aceste declarații s-a

stabilit că inculpata, dacă dorea avea posibilitatea să deconecteze sistemul de camere

video.

Analizând și apreciind declarațiile martorului Enachi Petru (nu a fost audiată în

instanța de apel) prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel le-a apreciat ca

fiind veridice, utile, pertinente, consecvente, din care instanța a reținut vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine cu folosirea situației

de serviciu, săvârșită în proporții deosebit de mari, aceste declarații indirect

coroborează cu depozițiile martorilor analizate supra, instanța de apel precizând că din

aceste declarații s-a stabilit că inculpata de fiecare dată deschidea și închidea filiala

băncii.

Analizând declarațiile martorilor Tofan Tatiana, Munteanu Mariana, Madan

Ludmila, Casian Elena, Mîndrescu Nina și Ciocan Ecaterina, precum și concluziile

raportului de expertiză judiciară economico-financiar-contabilă suplimentară, în

comisie, nr. XXX din XXXX efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare (vol.

IV, f.d. 193-207), potrivit cărora s-a constatat că la data de 13.01.2014 în depozitul de

valori al filialei nr. XX Strășeni a BC „Banca de economii” SA suma numerarului

disponibil la începutul zilei de lucru era de 5 297 762, 93 MDL (pct. 13 din concluzii), la

data de 17.03.2014 în depozitul de valori al filialei nr. 42 Strășeni a BC „Banca de

economii” SA suma numerarului disponibil la începutul zilei de lucru era de 5 310 542,

90 MDL (pct. 10 din concluzii), la data de XXXX, în casele operaționale 124 și casa de

schimb valutar al filialei nr. 42 Strășeni a BC „Banca de economii” SA, precum și

agențiile Cojușna, Lozova, Vorniceni, suma numerarului disponibil la începutul zilei

de lucru era 0,00 MDL, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din

punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor lea apreciază ca nefiind

pertinente speței, or ele nu coroborează nici cu declarațiile inculpatei și nici cu

declarațiile martorilor acuzării, mai mult, aceste declarații relevă circumstanțe care în

nici un fel nu se referă la suma de bani sustrasă, a cărei lipsă s-a stabilit în depozitul

filialei băncii din Strășeni, astfel, circumstanțele relatate cu privire la operațiunile

bancare menționate nu combat versiunea acuzării și nu indică că suma de bani ar fi

fost luată/sustrasă de către altă persoană.

Subsecvent, instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatei Demciuc

Tatiana în comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine cu folosirea situației de

serviciu, săvârșită în proporții deosebit de mari, se mai probează și prins sistemul de

acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi,

conținutul procesului-verbal de examinare din XXXX, (vol. I, f.d. 208) următoarelor

documente: raportul auditării tematice al activității Filialei nr. 42 Strășeni a BC „Banca

de Economii” SA din XXXXXX (vol. I, f.d. 242-246); încheierea cu privire la rezultatele

18

cercetării de serviciu din XXXXX (Vol. II, f.d. 13-14); lămuririle angajaților Filialei nr. 42

Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, (vol. II, f.d. 248-250, vol. II, f.d. 16-21); actul

controlului numerarului disponibil în depozitul de valori a filialei nr. 42 Strășeni a

„Băncii de Economii” SA. (vol. II, f.d. 1-2); conținutul procesului-verbal de examinare a

obiectului din 26.08.2014 - descifrările convorbirilor telefonice a numărului de telefon

utilizat de către Demciuc Tatiana (Vol. I, f.d. 153-154), declarațiile inculpatei Demciuc

Tatiana care, fiind audiată în calitate de bănuit a relatat că „(...) la XXXX la ora 08.00 ea

personal a intrat în depozitul de valori a filialei, având toate trei chei de la depozit. În

acel moment în bancă nu se afla nimeni, ea luând din depozitul de valori un sac bancar

în care a pus pachetele cu bani numerotați, în sumă de 4 151 774 lei, pe care ea personal

i-a numărat. Bancnotele erau majoritatea de 200 lei și 100 lei, fiind și câteva pachete cu

bancnote de 10 lei 5 lei. Sacul l-a scos prin intrarea centrală împreună cu o persoană,

identitatea căreia nu dorește să o divulge. După aceasta, persoana în cauză a pus

bancnotele din sac în automobilul cu care a venit împreună cu altă persoană

necunoscută și a întors sacul bancar, după ce au plecat (...)” (vol. I, f.d. 181, 182).

Analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate

în cadrul urmăririi penale, prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor lea apreciat ca

fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente și

utile, care coroborează cu declarațiile martorilor Mititelu Grigore, Ungureanu Doina,

Verdeș Veaceslav, Moșanu Veronica, Istrati Ana, Aprodu Ecaterina, Amarii Valentin,

Enachi Petru, combătând declarațiile inculpatei, din care instanța de apel a considerat

că rezultă vinovăția inculpatei Demciuc Tatiana în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 191 alin.(5) Cod penal, delapidarea averii străine cu folosirea situației de serviciu,

săvârșită în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel nu a reținut alegațiile invocate de inculpată și apărătorul

acesteia în partea în care s-a solicitat pronunțarea unei sentințe de achitare, or în speță,

s-a stabilit vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, această concluzie

rezultă din probele analizate și apreciate în instanța de apel, care sunt pertinente,

concludente și utile, care combat declarațiile contradictorii ale inculpatei, care, fiind

audiată în calitate de bănuit a recunoscut vina, ulterior, fiind audiată în calitate de

învinuit, a refuzat să ofere declarații, iar deja în ședința instanței de judecată a oferit

declarații, prin care recunoaște parțial vina, dar indică că oferit posibilitatea

persoanelor care au sustras suma de bani să o întoarcă, circumstanțe, care nu au fost

probate prin nici o probă și de fapt, reprezintă o metodă de a denatura adevărul și a

induce instanța în eroare.

La fel, instanța de apel a menționat că prima instanță pripit a reținut că faptele

reținute în sarcina inculpatei, întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute la art. 196

alin. (4) Cod penal, or, instanța nu a analizat și apreciat corespunzător probele,

preluând declarațiile denaturate a inculpatei și omițând declarațiile martorilor audiați

19

în ședința de judecată, dar și sistemul de probe acumulate și administrate în cadrul

urmăririi penale, care de fapt, nu au fost combătute prin nici o probă.

La caz, instanța de apel a remarcat că, din probele analizate și apreciate în

ședința instanței de apel s-a stabilit că Demciuc Tatiana este subiectul infracțiunii

prevăzute la art. 191 alin.(5) Cod penal, faptele prin care aceasta a acționat, întrunește

elementele infracțiunii de delapidare.

În ședința instanței de apel s-a stabilit că Demciuc Tatiana exercitând funcția de

director al filialei nr.42 Strășeni a SA „Banca de Economii” amplasată or. Strășeni, str. Mihai

Eminescu nr. XXXX conform ordinului nr. XXX din 12.08.2004, având obligația, în

conformitate cu prevederile contractului cu privire la răspunderea materială individuală

deplină din XXX, de a asigura integritatea valorilor materiale și a mijloacelor bănești a filialei

nr. 42 Strășeni, a SA ”Banca de Economii”, a urmărit scopul însușirii ilegale a mijloacelor

financiare încredințate în administrare, iar, la data de XXXXX la ora XX, folosindu-se de

situația de serviciu, având acces liber, a pătruns în depozitul filialei nr. 42 al S.A ”Banca de

Economii” de unde a sustras mijloace bănești, care aparțineau BC „Banca de Economii” SA în

sumă totală de 4 151 774 lei, cea ce constituie proporții deosebit de mari, după care le-a

transmis unor persoane neidentificate de către organul de urmărire penală. Ca rezultat al

acestor acțiuni BC „Banca de Economii” SA i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții

deosebit de mari”.

Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate Demciuc

Tatiana a comis infracțiunea prevăzută de art. 191 alin.(5) Cod penal, adică delapidarea

averii străine cu folosirea situației de serviciu, săvârșită în proporții deosebit de mari.

În context, instanța de apel a indicat că prima instanță nemotivat a preluat

versiunea inculpatei, or fiind audiați în ședința de judecată, martorii acuzării au

susținut declarațiile date organului de urmărire penală, mai mult, fiind audiați și

martorii apărării cum ar fi Lazarev (Tofan) Tatiana și Muntean Maria, acestea au

confirmat că la începutul zilei de lucru, casele 1 și 2 a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca

de Economii” SA erau cu soldul zero, luau toți banii din depozitul de valori al băncii, o

casă undeva 100 mii lei, alta 3000 euro și 3000 dolari. Aceleași declarații au dat și

martorii apărării Ciobanii Ecaterina și Mîndrescu Nina care lucrau în acea perioadă ca

controlori casieri în reprezentanțele filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA

în teritoriu, care au afirmat că nu lăsau peste noapte bani în casă, chemau încasatorii

care duceau la filiala 42 sumele de bani, dacă în casă era sumă mai mare de

aproximativ 2000 lei, se comandau încasatorii, ca a doua zi să comande banii înapoi, la

fel prin încasatori. Toți martorii apărării au indicat că operau zilnic cu diferite sume ce

variau de la 100000 lei pînă la 300000 lei, și în fiecare dimineață comandau numerar de

la depozitul de valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, nici o dată

nu au fost cazuri să comande bani și să le fie refuzat pe motiv că în trezorerie bani nu

sînt. Însă, la data de XXX, în cadrul verificării depozitului de valori de către membrii

echipei de audit constituită în baza autorizației nr. XX din XXX a Președintelui

interimar al Comitetului de Conducere al Băncii de Economii S.A., a fost constatat că

20

acolo erau 198636,49 lei, 100 USD uzați, 40 euro uzați, 12000 USD, 15000 Euro și 200

UAH, sume de bani care evident nu erau suficiente pentru activitatea normală a filialei

nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, or, chiar conform declarațiilor inculpatei

Demciuc Tatiana, pentru ca filiala să poată activa normal, era nevoie de minimum 1

mln lei.

Activitatea filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, pe perioada cît

Demciuc Tatiana a deținut funcția de director al acesteia, nici o dată nu a fost blocată

pe motivul lipsei mijloacelor bănești inerente activității, fapt care contrapus peste

faptele constatate în urma controlului inopinat din 31.07.2014, impun concluzia că în

ziua respectivă activitatea instituției urma să fie blocată anume din acest motiv - lipsa

mijloacelor bănești.

Aceste circumstanțe, impun concluzia certă că anume Demciuc Tatiana a sustras

din depozitul de valori a instituției suma de 4151774 lei, care a fost stabilită lipsă în

urma controlului inopinat din XXXX, din următoarele considerente și anume, accesul

la depozitul de valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, se

efectuează concomitent de trei persoane - directorul instituției, în speță Demciuc

Tatiana, șeful depozitului - în speță Aprodu Ecaterina și contabilul- șef, în speță Istrati

Ana. Nici una din aceste persoane fără cheia deținută de altă persoană, nu avea acces

de sine stătător în interior.

Situația a fost cu totul alta în perioada săvârșirii infracțiunii, or s-a stabilit că de

fapt, lacătul la cheia deținută de contabilul-șef Istrati Ana fiind defect astfel încât

accesul la depozitul de valori era posibil și în lipsa ei, iar șeful depozitului Aprodu

Ecaterina era în concediu, cheia sa fiind transmisă lui Demciuc Tatiana.

Aceste circumstanțe denotă că unica persoană care avea acces nelimitat și

nesupravegheat de nimeni în depozitul de valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca

de Economii” SA în perioada săvârșirii infracțiunii era anume Demciuc Tatiana.

Anume în perioada săvârșirii infracțiunii, camerele de supraveghere a

depozitului de valori a filialei nr.42 Strășeni a BC „Banca de Economii” SA, s-au

dovedit a fi deconectate, iar conform declarațiilor date de inculpată la etapa urmăririi

penale, pretindea că e o coincidență, dar a confirmat că avea posibilitatea de a le

deconecta. Fiind audiat și tehnicianul responsabil de subiect ce activa în acea perioadă

la instituție, acesta la fel a confirmat că serverele ce gestionau sistemul de

supraveghere video, se aflau în birou la Demciuc Tatiana, astfel, doar ea avea

posibilitatea de la deconecta.

Instanța de apel a reținut că fiind audiat Verdeș Veaceslav - șef adjunct al

Direcției Audit Intern a B.C. „Banca de Economii” S.A. și care în baza autorizației

nr.XXX din XXX a Președintelui interimar al Comitetului de conducere a băncii, a

efectuat controlul disponibilului de numerar și a valorilor în depozitul de valori al

Filialei nr.42 Strășeni la 31.07.2014, a declarat că în momentul depistării neajunsului de

bani, Demciuc Tatiana a recunoscut că ea a luat banii precum că anterior ar fi

împrumutat mai mulți bani de la o persoană fizică pentru a acoperi presupusele

21

sustrageri comise de către unii angajați concediați anterior și anume controlori casieri

din conturile de depozit a persoanelor fizice. Declarații similare le-a dat și Aprodu

Ecaterina, care a comunicat că la XXX, aflându-se în concediu, Demciuc Tatiana a

chemat-o la bancă, unde i-a spus că a luat din depozitul de valori a filialei bani, cât

anume nu a concretizat, dar a comunicat că o sumă foarte mare, pentru ce nu a spus,

comunicând că va întoarce banii în câteva zile. Chiar și Demciuc Tatiana la faza inițială

a conformat declarațiile lui Verdeș Veaceslav și Aprodu Ecaterina, ca ulterior să-si

schimbe declarațiile si să declare că nu a luat careva sume bănești.

În speță, lipsesc premise de a aprecia critic declarațiile martorilor Verdeș

Veaceslav și Aprodu Ecaterina, or aceștia, sînt persoane interesate cazului încât să de-a

intenționat declarații incriminatoare în privința lui Demciuc Tatiana, mai mult, toate

declarațiile au fost oferite sub jurământ, persoanele audiate fiind preîntâmpinate de

consecințele dării declarațiilor false, mai mult, declarațiile martorilor nu au fost în nici

un mod combătute.

Cu privire la declarațiile date de inculpata Demciuc Tatiana, conform cărora

sumele de bani au fost sustrase anterior, ea nu era la curent cu acest fapt, nu participa

la numărarea fizică a banilor din depozitul de valori, etc., nu a sustras suma de bani,

camerele de supraveghere s-au dovedit a fi deconectate prin o simplă coincidență, a

recunoscut inițial că a sustras banii din motiv că se temea, nu a avut cu cine să se

consulte, acestea urmează a fi apreciate critic, or, contravin întregului material

probator acumulat și nu coroborează cu acesta, astfel, sînt o versiune înaintată de

apărare avînd simplul scop de a pune inculpata în o poziție cît mai favorabilă astfel

incit să eludeze răspunderea penală.

La fel, declarațiile ei sînt combătute prin probe legal administrate în cadrul

urmăririi penale, documente semnate inclusiv de inculpată în calitate de director 44 al

filialei nr.42 Strășeni a SA „Banca de Economii”, conform cărora în depozitul de valori

al instituției, nu au fost depistate lipsuri esențiale, exemplu cert fiind ultimul act de

control al numerarului disponibil în depozitul de valori a filialei nr.42 Strășeni a SA

„Banca de Economii” din 14 martie 2014, conform căruia sa stabilit un neajuns în sumă

de 46,73 lei. La acest capitol a reținut și faptul că Demciuc Tatiana exercitând funcția de

director al filialei nr.42 Strășeni a SA „Banca de Economii”, a semnat contractul cu

privire la răspunderea materială individuală deplină din 24.11.2009, conform căruia

avea obligația de a asigura integritatea valorilor materiale și a mijloacelor bănești a

filialei, fapt care nu a fost făcut, chiar ea dovedindu-se a fi persoana care a delapidat

bunurile instituției, din care considerent acțiunea civilă înaintată de partea vătămată,

urmează a fi admisă în totalitate.

A indicat că din probele cercetate și analizate în instanța de apel s-a stabilit

indubitabil că Demciuc Tatiana a comis infracțiunea prevăzută de art. 191 alin.(5) Cod

penal, delapidare a averii străine cu folosirea situației de serviciu, săvârșită în proporții

deosebit de mari, faptă penală, răspundere penală.

22

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatei Demciuc Tatiana, instanța

de apel a menționat că va ține cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal și

le va aplica corespunzător.

Ținând cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatei, instanța de apel a

stabilit inculpatei pedeapsă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5)

Cod penal, închisoare, pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de

demnitate publică, de a conduce instituții ce practică activitate comercială, pe un

termen de 5 ani.

Cît privește acțiunea civilă înaintată de către partea civilă prin care se solicită

încasarea de la inculpată a sumei de 4 151 774, 00 MDL (Vol. I, f.d. 83), instanța de apel,

ținând cont că s-a stabilit vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 191 alin. (5) Cod penal, a admis-o.

Având în vedere legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită comisă de către

Demciuc Tatiana și prejudiciul cauzat părții civile, instanța de apel a considerat

necesar și justificat de încasat din contul inculpatei în beneficiul SA ”Banca de

Economii”, prejudiciul material în mărime de 4 151 774 lei.

Malanciuc Stela în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și 8) a

dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu

dispunerea achitării acesteia.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Malanciuc Stela în numele inculpatului

invocă că:

- instanța de apel eronat a recalificat acțiunile inculpatei Demciuc Tatiana de la

art. 196 alin.(4) Cod penal la art.191 alin.(5) Cod penal, or, instanța de apel verificând

cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată

la fiecare din elementele constitutive ale infracțiunii imputate, respectiv să dezvăluie

concluzia de reîncadrare a acțiunilor, expunându-și punctul său de vedere asupra

fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acesteia, fapt ce n-a avut loc, fiind

înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a probelor și circumstanțelor

cauzei penale;

- instanța de apel face trimitere la declarațiile martorilor Aprodu Ecaterina,

Tofan (Lazarev) Tatiana, Mîndrescu Nina, Munteanu Mariana, Ciocan Ecaterina,

audiați în prima instanță, ultimii nefiind invitați pentru a da declarații în instanța de

apel, și doar in baza declarațiilor martorului Verdeș Veaceslav și reprezentantului

părții vătămate a SA «Băncii de Economii» Cojuhari Oleg, audiați în instanța de apel,

instanța de apel a ajuns la concluzia și confirmă, in viziunea instanței de apel,

vinovăția lui Demciuc Tatiana în baza art.191 alin.(5) Cod penal;

- Declarațiile martorilor Moșanu Veronica, Istrati Ana, Mititelu Grigore și

Ungureanu Dorina audiați în prima instanță — ca probe, nu au nici un semn al

probatoriului acuzării la calificarea in limitele art.191 Cod penal, decât la

23

compartimentul constatării prejudiciului în sumă de 4.151.774 lei, din analiza instanței

de apel;

- instanța de apel nu a analizat minuțios toate probele scrise,

precum și declarațiile martorilor depuse sub jurământ, prin care se confirmă cu

certitudine vinovăția lui Demciuc Tatiana în baza art.191 alin.(5) Cod penal;

- atât prima instanță cât și instanța de apel incorect au reținut încadrarea

acțiunilor lui Demciuc Tatiana, conform indicilor calificativi a infracțiunii prevăzute de

art 196 alin.(4) Cod penal, și apoi art. 191 alin.(5) Cod penal;

- în opinia apărării, reîncadrarea acțiunilor Tatianei Demciuc în prevederile

art.196 alin.(4) Cod penal, este apreciată ca ilegală și neîntemeiată, urmând ca în

privința ei să fie pronunțată o sentință de achitare;

- poziția apărării este că, acțiunile de cauzare de daune materiale prin

înșelăciune sau abuz de încredere, prevăzute la art.196 Cod penal, poartă un caracter

specific - nu constituie o sustragere. Obiectul material al infracțiunii, adică suma de

4.151.774 lei cu care a fost prejudiciată partea vătămată SA «Banca de Economii» este

impropriu infracțiunii de cauzarea a daunelor prin înșelăciune sau abuz de încredere,

incriminată Tatianei Demciuc;

- prima instanță în argumentarea poziției sale, și anume în descrierea laturii

obiective a infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal se bazează pe o serie de

probe, care, în opinia apărării nu sunt pertinente și concludente, având menirea de a

deghiza în veșmânt legal o incriminare vădit ilegală și neîntemeiată;

- în opinia apărării îndeplinirea în mod necorespunzător de către inculpată a

obligațiilor de serviciu, fapt ce nu i-a permis să descopere la timp și să preîntâmpine

sustragerea de către subalternii săi a mijloacelor financiare. Această situație poate servi

ca temei de tragere la răspundere disciplinară și nicidecum penală. Nici una din

probele indicate nu dovedește intenția inculpatei de a cauza prin abuz de încredere

prejudiciu părții vătămate, incriminarea fiind bazată total pe presupuneri;

- atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au pătruns în esența problemei de

fapt, fiind prezentă o discrepanță între cele reținute și conținutul real al probelor,

ignorând unele aspecte evidente, ce au dus în consecință la pronunțarea unei concluzii

greșite cu privire la vinovăția inculpatei Demciuc Tatiana de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal de către instanța de fond ori a infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal de către instanța de apel;

- probele administrate în cadrul urmăririi penale, ulterior examinate în cadrul

cercetării judecătorești, nu demonstrează vinovăția lui Demciuc Tatiana în săvârșirea

infracțiunii incriminate, or, în acțiunile inculpatei nu s-a constatat prezența elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal ori de art. 191 alin.

(5) Cod penal;

- atât prima instanță cât și instanța de apel au comis eroarea de fapt

prevăzută de lege ca temei de casare, invocată în recursul dat, astfel, neîntemeiat și-au

argumentat pozițiile, prima instanță recunoscând-o vinovată pe Demciuc Tatiana de

24

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, iar instanța de apel

dispunând casarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului prevăzut pentru prima instanță, prin care greșit a recunoscut-o vinovată pe

Demciuc Tatiana de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Prin alte cuvinte,

instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel și să dispună casarea

integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea unor erori de drept, care au dus,

în consecință, la afectarea echității procedurii desfășurate în privința persoanei deferite

judecății.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să dispună

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată

că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Efectuând o analiză textuală a părții motivante a deciziei instanței de apel se

deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate

legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de

apelanți, în raport cu motivele invocate de părți și circumstanțele reale ale acestei

cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere, că lipsa unei

motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea

acestei proceduri.

Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim aspect faptul, că principala

problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția

25

persoanei deferite judecății, în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin

rechizitoriu.

Prin urmare, atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale

și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente,

veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta

există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat.

Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză

urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

Conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă

inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Potrivit art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și

gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se

expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să

aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței (pct. 2. din

decizie), prima instanță adoptând soluția de condamnare a inculpatei Demciuc

Tatiana în baza art. 196 alin. (4) Cod penal:

- a depășit limitele învinuirii formulate or, aceasta în motivarea soluției sale ca

fiind stabilită vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art 196 alin.

(4) Cod penal, a făcut trimitere și a constatat în acțiunile inculpatei Demciuc Tatiana -

de neglijență gravă intenționată în serviciu – fapte neincriminate ultimei în

rechizitoriu, eroarea constituind depășirea limitelor învinuirii, deoarece judecarea

26

cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire

și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu(f.d.78-85, Vol. II).;

În contextul omisiunilor constatate supra, Colegiul conchide că prima instanță

nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o

hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

În continuare, Colegiul penal lărgit remarcă, că potrivit art. 414 alin. (1) și (5)

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele

de drept procesual și penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Sub aspectul expus mai sus, Colegiul penal lărgit stabilește că, instanța de apel la

rândul său nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform

descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie), se constată că,

aceasta nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

prima instanță, nominalizate supra și nu a judecat cauza potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, pronunțând o decizie nemotivată.

Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face

parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a

conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal (hotărârea Fomin versus Republica Moldova).

Instanța de apel în decizia sa (pct. 120, 123, 125, 127, 128, 130, 131, 133, 135, 137,

138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146), doar a trecut în revistă mijlocele de probatorii

administrate pe caz în prima instanță, fără a oferi propria apreciere a acestora așa cum

o cer prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală și prevederile art.414 alin.(2)

27

și (6) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel verifică declarațiile și

probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată,

cu consemnarea în procesul verbal. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

În contextul expus, Colegiul penal lărgit mai evidențiază că, instanța de apel deși

a descris în decizie că a cercetat și verificat probele materiale examinate în ședința de

judecată în primă instanță ”declarațiile martorilor Mititelu Grigore, Ungureanu Dorina,

Moșanu Veronica, Ghergheligiu Vitalie, Istrati Ana, Aprodu Ecaterina, Amarii Valentin,

Enachi Petru, Tofan (Lazarev) Tatiana, Madan Ludmila, Casian Elena, Mîndrescu Nina,

Munteanu Mariana, Ciocan Ecaterina, audiați în prima instanță precum și raportul de

expertiză judiciară economico-financiar-contabilă suplimentară, în comisie, nr. 422 din

22.03.2018 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare (vol. IV, f.d. 193-207))”,

acestea nu au fost consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată (vol. V,

f.d.216.).

Mai mult, Colegiul constată o necorespundere a conținutului probatorului ca

fiind administrat în instanța de apel conform deciziei raportat la conținutul

probatoriului indicat în procesul verbal ca fiind administrat de către instanța de apel.

Având la bază cele constatate, Colegiul penal lărgit consideră pripite concluziile

instanței de apel de stabilire a vinovăției și încadrării acțiunilor inculpatei Demciuc

Tatiana conform învinuirii în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, or, instanța de apel nu a

cercetat fondul cauzei, nu a verificat probele administrate probele în speță nu lea

apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, conform

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, or aceasta referindu-se superficial

asupra acestora, în final și-a întemeiat soluția privind vinovăția lui Demciuc Tatiana în

baza art.191 alin.(5) Cod penal, doar în baza declarațiilor martorului Verdeș Veaceslav și a

inculpatei, audiați în instanța de apel.

În continuare, la acest capitol Colegiul penal lărgit mai reține că, instanța de apel

la pct. 184 - 192 din decizie, făcând constatările: “… din probele analizate și apreciate în

ședința instanței de apel (care de fapt au fost transcrise din constatările primei instanței

esența cărora sunt conținute în sentință) s-a stabilit că Demciuc Tatiana este subiectul

infracțiunii prevăzute la art. 191 alin.(5) Cod penal, faptele prin care aceasta a acționat,

întrunește elementele infracțiunii de delapidare”, ” … Aceste circumstanțe, impun concluzia

certă că anume Demciuc Tatiana a sustras din depozitul de valori a instituției suma de 4 151

774 lei …”, prezintă concluzii evazive în acest sens ceea echivalează cu o motivare

superficială și neclară pe când potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii

judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în

fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

28

insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar menționează la acest capitol

că, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă

discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor,

ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei

concluzii nemotivate.

Or, instanța de apel urma să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate cet.

Demciuc Tatiana în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării acestora și să-și argumenteze corespunzător concluziile

trasate pe marginea alegațiilor expuse de părți.

Omisiunea instanței de apel de a face propria analiză a probatoriului administrat

în speță și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu certitudine

o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a

procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei.

În lumina celor reținute, se consideră că instanța de apel nu și-a îndeplinit

obligația de a judeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii

adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și

contradictorialității, de vreme ce cei care au responsabilitatea de a decide cu privire la

vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să

audieze victimele, învinuitul și martorii în persoană și să evalueze credibilitatea

declarațiilor date de aceștia, evaluarea credibilității fiind o sarcină complexă care nu

poate fi îndeplinită, de obicei, numai prin darea citirii declarațiilor, după cum a

procedat de altfel în cauza deferită judecății instanța de apel.

Astfel, reieșind din cele constatate supra, Colegiul menționează că, în virtutea

efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 Cod de procedură penală, obligă

instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de

apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, iar în temeiul celor

prescrise de art. 417 alin.(1) pct.8) din același Cod, decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă fondul apelurilor și temeiurile, care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea lor, precum și motivele adoptării unei atare soluții.

În aceeași sferă de argumentare, Colegiul penal lărgit relevă că, de regulă,

rezultând din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, urmează să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, totodată instanța având posibilitatea de a da o nouă

apreciere probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța

urmează cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de

altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru

29

elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația

imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este întemeiat.

Totodată, Colegiul mai specifică faptul că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra motivelor invocate de inculpată în cererea sa apel și cererea de apel

suplimentară în consecutivitatea expusă, formulând un răspuns la pct. 229 din decizie

neargumentat, asftel, nu a dat răspunsuri care să corespundă exigențelor impuse de

art.6 CEDO care să garanteze participanților la proces dreptul la un proces echitabil.

Conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că, dreptul la

un proces echitabil, garantat de art.6 alin.(1) din Convenție, înglobează, inter alia,

dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza

lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor

drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980).

Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt

într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanță de judecată. Cu alte

cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză

efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez

împotriva Franței [MC] nr.47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei,

Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat

În cest context, dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise

de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să

verifice din nou și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță

în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

30

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în

comiterea infracțiunii incriminate, să dea răspuns la toate cerințele și argumentele

apelanților ținând cont de motivele invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct. 7 al

prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă

conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Malanciuc Stela în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06

decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Demciuc Tatiana XXXXX și dispune

rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Demciuc Tatiana XXXXX se eliberează imediat din penitenciar dacă aceasta nu

execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 22 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

31