1ra-1280/2022 — art. 27, 145 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 145 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
1ra-1280/2022 — art. 27, 145 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1280/2022
1-21089109-01-1ra-22082022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nadejda Toma,
Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursurilor ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 24
august 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022,
declarate de avocatul Ruslan Cimpoi și de inculpatul
Varavva Ivan XXXX.
Termenul de examinare
instanța de fond: 14.06.2021 - 24.08.2021,
instanța de apel: 11.01.2022 - 20.04.2022,
instanța de recurs: 22.08.2022 - 16.11.2022.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 24 august 2021, Varavva Ivan a fost
condamnat în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal la 11 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip închis, de la 03.04.2021.
De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Gaidai Alexandr prejudiciul moral în
mărime de 10.000 lei, și în folosul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizelor
judiciare medico-legale în sumă de 14.418 lei.
Instanța de fond a constatat că inculpatul Varavva Ivan, la 03 aprilie 2021,
orele 02:00, aflându-se în ap. nr. XXX, amplasat în blocul locativ de pe adresa mun.
Chișinău, str. XXX, manifestând intenția să-l omoare pe Gaidai Alexandr, dându-și
1
seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în
mod conștient survenirea acestora, profitând de faptul că Gaidai Alexandr era în stare
de ebrietate și a adormit în apartamentul nominalizat supra, a luat un cuțit de bucătărie
și o lamă de la cuțit, după care i-a aplicat două lovituri în regiunea gâtului, care este o
regiune vitală a corpului uman.
În rezultatul acțiunilor sale, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXX
din 19 aprilie 2021, inculpatul i-a cauzat lui Gaidai Alexandr „plăgi tăiate la nivelul
gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe dreapta, care condiționează dereglarea
sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală
ușoară”, însă fapta nu și-a produs efectul, din cauze independente de voința lui Varavva
Ivan și anume faptul că Gaidai Alexandr a părăsit locuința, fiind preluat ulterior de
serviciul de asistență medicală urgentă și transportat la IMSP Institutul de Medicină
Urgentă, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Toma Ciorbă 1, pentru acordarea primului
ajutor medical.
Instanța a reținut că inculpatul a declarat că partea vătămată a vrut să-l lovească,
dar s-a ferit și nu a fost lovit. Acesta a fost un moment spontan, după care s-a dus la
balcon unde erau 2 cuțite, din care unul fără mâner, pe care le-a luat în ambele mâini
și s-a năpustit asupra lui, punându-i cuțitele la gât și totodată cu mâinele îl ținea,
spunându-i să se ducă din casa sa, deoarece era înfuriat. În timpul acesta, Gaidai
Alexandr s-a smuncit ca să încerce să iasă din mâinile sale, zicând că pleacă, iar când
s-a dus spre ușă să se încalțe, a văzut că curgea de la el sânge. I-a spus atunci că are
trusa medicală și i-a dat un bint. Alexandr a luat tifonul și l-a pus singur la gât, spunând
că pleacă. Nu ține minte cine i-a deschis ușa, fie el personal sau victima singură, dar la
poliție i-a spus că probabil Alexandr singur s-a zgâriat la cuțit când se smulgea din
mâinile sale. După ce Alexandr a ieșit, el a șters podeaua. Avea o căldare cu apă și a
șters picăturile de sânge, care erau în cameră. Nu a avut de gând să-l ucidă pe Gaidai.
Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate,
inclusiv:
declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr, că a trăit în apartamentul lui
Varavva I. undeva 10 zile, astfel pe 02 aprilie 2021 au stat împreună, au băut 2 sticle
de vodkă, apoi el s-a dus să se culce, el a rămas să se uite la televizor. Ulterior a auzit
ușa, Varavva I. a venit și i-a spus cuvintele „acum primește ce este al tău” și când s-a
trezit, i-a înfipt cuțitul în gât. El s-a ridicat și a scos singur cuțitul. Despre a doua
lovitură nu-și amintește. Mânerul de la ușă era stricat și el l-a rugat să deschisă ușa la
care acesta a zis că nu deschide și i-a repetat să deschidă ușa pentru că dacă nu face
asta, dimineața va fi numai sânge la el și atunci a acceptat, după care i-a deschis ușa.
În continuare, a ieșit afară, unde stătea o mașină și el a rugat să sune la ambulanță.
Aproximativ cu 3 zile înainte de aceasta, Varavva I. i-a spus că sforăie noaptea și nu a
putut dormi 3 zile din cauza sa și poate să-i mulțumească că el nu-l taie, dar inculpatul
așa și a procedat peste 3 zile când dormea. Starea sa după acest caz este că are
somnolență permanent, mereu se teme de oameni, totodată are pretenții față de
inculpat, sub formă de prejudiciu moral în sumă de 50 000 lei, pentru ce înaintează și
cerere în acest sens. Varavva I. în apartament nu i-a dat tifon sau ceva să pună la rană,
iar el ținea cu mâna acolo și nu-și amintește dacă i-a dat cineva tifon, într-adevăr are
2
probleme și sforăie. Își amintește că a fost sunată ambulanța, care a venit, dar poliția
nu știe exact dacă a fost acolo. Inculpatul i-a deschis ușa pentru a ieși să cheme
ambulanța, din motiv că i-a spus că va fi un cadavru la el și sânge dacă nu-i deschide.
În acea seară, începând cu orele 14:00, ei au băut undeva o sticlă de vodkă în doi și
astfel Varavva I. tot era în stare de ebrietate. Inculpatul dormea pe pat, iar el la podea
în aceiași cameră, mai exact dormea pe saltea în partea stângă și inculpatul în partea
dreaptă pe pat din aceiași cameră. Până la aplicarea loviturii cu cuțitul, certuri nu au
fost, au băut și el s-a dus să se culce, după care își amintește că Varavva I. i-a aplicat o
lovitură, dar a înțeles pe urmă că au fost 2 lovituri și consideră că i-a aplicat lovitura
cu cuțitul pentru că el sforăia. În spital s-a aflat 4 zile și crede că inculpatul a vrut să-l
omoare;
declarațiile martorului Ganja Mihail, că activând la acel moment ca taxist, a venit
un om care se ținea de gât și se vedea sânge, care a cerut cineva să cheme ambulanța.
Până la sosirea ambulanței, a întrebat ce s-a întâmplat și a spus că l-a tăiat un cunoscut,
adăugând că el arăta necultural și până la venirea ambulanței, el deja își pierduse
cunoștința. Ei vreun ajutor nu i-au acordat, dar i-au propus să-și pună tifonul și după
ce a venit ambulanța, au plecat acasă. Tifonul pe care îl avea aplicat Alexandru la rană,
îl avea cu el. Pe tifon se vedea mult sânge și este greu să spună în ce stare era partea
vătămată, dar acesta era foarte emoționat;
declarațiile martorului Ninicu Oleg, că a fost implicat în serviciul de menținere
a ordinii publice împreună cu colegul Mangîr Evgheni, cu echipajul MAI 1008.
Apropiindu-se de această persoană, care era poziționată așezat, din regiunea gâtului și
din gură curgea foarte mult sânge. Încercând să discute cu dumnealui pentru a afla ceva
declarații de cele întâmplate, acesta nu prea putea comunica din motiv că avea scurgere
de sânge. Colegul său a rămas cu această persoană ca să stabilească careva circumstanțe
despre cele întâmplate, iar el împreună cu echipajul MAI 1137, s-au deplasat după
urmele de sânge, care erau la fiecare aproximativ 15 m și s-au dus până pe str. XXX,
dar etajul și apartamentul nu și-l mai amintește. După ce a verificat tot blocul, nu a fost
depistată nici o persoană suspectă, iar între timp colegul său, Mangîr Evghenii a rămas
la fața locului, care a solicitat ambulanța și grupa operativă din cadrul IP Buiucani
pentru documentare. Deja, la fața locului, ajungând grupa operativă, au rămas să
documenteze, iar el cu colegul s-au deplasat spre patrulare, pentru a depista persoana
bănuită de comiterea infracțiunii. Astfel, patrulând pe str. Calea Ieșilor, vis-a-vis de IP
Buiucani, a observat o persoană de gen masculin, care le-a părut suspectă și speriată,
iar apropiindu-se de acesta și întrebându-l ce caută la așa oră târzie în stradă, dumnealui
a răspuns că a ucis un om, după care imediat a fost condus în inspectorat pentru
identificare și predat ofițerului de serviciu pentru documentare, iar ei s-au deplasat în
sector mai departe;
declarațiile martorului Mangîr Evgheni, că avea răni adânci, curgea sânge pe
gură, pe gât și nu-i putea opri sângele, fiind ambudență de sânge, astfel a folosit toată
trusa medicală pentru a-i acorda ajutor medical, iar colegul s-a dus după urmele de
sânge în curte, dar nu a depistat pe nimeni, apoi s-a apropiat și ambulanța care a luat
persona. După ceva timp, a patrulat sectorul și peste drum, pe str. Calea Ieșilor 12, a
observat o persoană suspectă, abătută, stresată, pe care întrebând-o ce s-a întâmplat,
3
acesta a comunicat cu un glas scăzut și pierdut că se numește Varavva I. și că în seara
aceasta, a omorât un om, după care ei au trecut drumul și l-au predat ofițerului de
investigații să verifice informația;
declarațiile martorului Buga Marin, că raportul în cauză pe numele lui Gaidei
Alexandru a fost întocmit de el personal, regiunea anatomică unde au fost cauzate
leziunile menționate este o regiune în care sunt poziționate organe vitale cum ar fi
artera carotidă, vena jugulară, lezarea cărora ar prezenta pericol pentru viață, însă în
cazul menționat, aceste organe nu au fost lezate;
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 aprilie 2021, cu anexă foto,
potrivit căruia a fost examinat locul depistării victimei pe str. XXX, de la intersecția cu
str. Alba Iulia, precum și cu permisiunea inculpatului Varavva I. a fost examinată
locuința nr. XXX amplasată pe str. XXX, în cadrul căreia au fost ridicate urme de
substanță de culoare brun-roșietică din spațiul public și din locuință, iar din
apartamentul inculpatului au mai fost ridicate o cârpă cu urme de substanță similare, o
porțiune de materie de pe salteaua din odaie cu urme biologice similare, iar de pe masa
de la balconul locuinței nominalizate supra un cuțit și o lamă;
raportul de expertiză judiciară nr. 2XXX din 19 mai 2021, potrivit concluziilor
căruia, sângele victimei Gaidai Alexandr se atribuie grupei Oalfabeta/0(I), iar în
spălăturile și fragmentele din petele de pe țesăturile sintetice, de pe cele patru
fragmente de vată, țesătură și cuțit, lama cuțitului și maioul, ridicate din apartament
nr.XXX, de pe str. XXX, mun. Chișinău, a fost depistat sânge uman, în care s-a
constatat antigenul (H), ce corespunde grupei Oalfa, beta și astfel proveniența sângelui
depistat din aceste pete de la Gaidai Alexandr, nu se exclude. De asemenea, în
spălăturile de pe mânerul cuțitului a fost depistat sânge, a cărui determinare a
apartenenței de specie, nu a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente de
proteină în el;
raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, potrivit concluziilor
căruia, la studierea documentelor medicale prezentate pe numelui Gaidai Alexandr,
născut în XXX, s-au constatat „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea
mandibulară pe dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui
obiect tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce condiționează dereglarea
sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală
ușoară, iar regiunile anatomice unde sunt localizate leziunile corporale prezentate, sunt
accesibile pentru mâna proprie, însă nu sunt caracteristice pentru autoprovocare;
raportul de expertiză judiciară nr.XXX din 21 aprilie 2021, potrivit concluziilor
căruia, inculpatul Varavva I. nu suferă de vreo maladie psihică și este fără dereglări
psihice, la momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de
intensitate psihotică nu a manifestat, avea capacitatea de a-și da seama și dirija cu
acțiunile sale, deci a acționat cu discernământ, iar în caz dacă în instanța de judecată
va fi probată vinovăția lui Varavva I., experții judiciari psihiatri pledează ca ultimul să
fie recunoscut responsabil de fapta ce i se impută, totodată conform stării psihice,
acesta nu prezintă pericol pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de
constrângere cu caracter medical;
4
corpuri delicte, ridicate la 03 aprilie 2021, în cadrul efectuării cercetării la fata
locului, recunoscute în acest sens prin ordonanța din 21 mai 2021 și transmise în
Camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Buiucani a DP mun. Chișinău, conform
chitanței nr. 124 (f.d. 48-50): a) două tifoane îmbibate cu substanță brună-roșietică
împachetate și sigilate în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 1; b) un tifon cu substanță
brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 2; c) un
tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă
cu nr. 3; d) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie
de culoare albă cu nr. 4; e) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în
plic din hârtie de culoare albă cu nr. 5; f) un fragment din material cu substanță brună-
roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 6; g) un cuțit de
bucătărie și o lamă de cuțit împachetate și sigilate în plic din hârtie de culoare albă cu
nr. 7; h) o cârpă cu substanță brună-roșietică împachetată și sigilată în plic din hârtie
de culoare albă cu nr. 8.
Prin urmare, fiind cercetate în cumul probele administrate în cadrul urmăririi
penale, se constată că acestea sunt pertinente și concludente, precum și coroborează
între ele, nefiind stabilite anumite contradicții esențiale și semnificative între probele
cu martori și cele materiale, în ansamblu confirmă circumstanțele expuse în învinuirea
adusă inculpatului.
Respectiv, în mod evident, s-a constatat fapta prejudiciabilă privind lipsirea de
viață a victimei, care nu și-a atins scopul, avându-se în vedere aspectul volitiv și
intelectiv la săvârșirea infracțiunii, ce presupun că inculpatul a dorit și a admis că în
rezultatul manoperelor sale, poate fi lipsit de viață partea vătămată. La caz,
circumstanțele enumerate se identifică prin declarațiile personale ale părții vătămate
Gaidai Alexandr, care indică în ședință de judecată, precum și la urmărirea penală că
într-adevăr au servit ambii băuturi alcoolice în ziua respectivă și consideră că se aflau
în stare de ebrietate. Inculpatul l-a amenințat anterior cu omorul, în cazul când victima
nu se va opri din „sforăit” ce denotă motivul infracțiunii comise, dar și existența unui
conflict iscat între participanți.
În continuare, Varavva I. a venit și i-a spus cuvintele „acum primește ce este al
tău”, iar când s-a trezit, i-a înfipt cuțitul în gât, din care instanța reține o acțiune directă
îndreptată spre lipsirea de viață a victimei, care crează un pericol iminent vieții
acestuia, având în vedere că lovitura a fost aplicată cu ajutorul unui obiect tăietor, la
caz de un cuțit, și într-o zonă vitală, adică în regiunea gâtului.
Subsecvent, fapta prejudiciabilă sub formă de încercare a aplicării unei arme albe
este una concretizată de către inculpat, manifestată prin acțiunile sale directe
determinate de îndreptare și lovire cu cuțitul în direcția părții vătămate, într-o zonă
vitală, dar și din expunerea verbală despre intenția de a-l omorî.
Astfel, cu referire la existența unui pericol real de realizare a acestei amenințări,
acesta este manifestat prin apariția la victimă a sentimentului de frică pentru viața sa
(condiția subiectivă), cât și apariția reală a pericolului (condiția obiectivă).
Or, în aceste condiții, precum în speță, o amenințare și folosire a unui cuțit spre
cauzarea directă unor leziuni corporale în zona vitală, precum cea a gâtului se califică
ca fiind una reală, care nu poate pune la dubii varianta imposibilității cauzării unor
5
consecințe ireversibile pentru viața persoanei, or faptul că prin utilizarea unei arme albe
se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor, reprezintă deja un fapt notoriu,
care nu poate fi pus la îndoială.
În acest sens, prin prisma declarațiilor părții vătămate că inculpatul, în momentul
aplicării loviturilor lui Gaidai Alexandr cu un obiect tăietor, trebuia și putea să prevadă
posibilitatea survenirii decesului victimei, fapt care în consecință nu este absolut negat
de însăși inculpat, acesta invocând doar o încercare de apărare de la pretinse acțiuni
ilegale ale victimei.
În consecutivitate, partea vătămată indică circumstanțe relevante și veridice
cazului examinat, or declarațiile acestuia nu au fost contrare altor mijloace de probă
administrate în proces sau declarațiilor martorilor audiați.
La caz, declarațiile martorului Ganja Mihail, că aflându-se în mașină, în
adiacentul străzii Alba Iulia la intersecție cu str. XXX din sect. Buiucani, activând în
acel moment în calitate de conducător auto al unui serviciu de taxi și cu el mai aflându-
se alte 2 persoane, fiind totodată o persoană neinteresată la caz, confirmă că a venit un
om care se ținea de gât și era însângerat, iar în consecință a cerut să cheme ambulanța,
ceea ce a și făcut, adăugând că era conștient la venirea poliției și inconștient la venirea
ambulanței.
În același context, martorii Ninicu Oleg și Mangîr Evgheni, angajați ai poliției
care s-au prezentat primii la apelul lui Ganja Mihail susțin aceleași circumstanțe,
specificând faptul că victima avea scurgeri abundente de sânge din regiunea gâtului și
gurii și infirmă astfel faptul că victima ar fi putut avea scurgeri de sânge din nas sau
alte zone, precum și unanim confirmă faptul că partea vătămată nu putea comunica din
aceleași motiv al sângerării abundente.
În continuare, la caz, inculpatul descalifică cele expuse de martorii în proces și
partea vătămată, iar contrar acestora susține poziția sa în contextul săvârșirii acțiunilor
în limitele unei legitime apărări față de anumite acțiuni violente ale victimei, indicând
că ultimul a încercat să-l atace cu pumnul, de la ce s-a eschivat, iar ulterior a reușit să
se deplaseze la balcon, să ia un cuțit și o lamă de cuțit, să revină și să-l amenințe pe
Gaidai Alexandr, circumstanțe care în consecutivitatea descrisă de inculpat, nu pot
determina o eventuală legitimă apărare, mai mult, aceste explicații sunt însoțite de
incertitudini, care nu au fost confirmate prin mijloace de probă.
Sub acest auspiciu, potrivit art. 36 alin. (2) Cod penal, este în stare de legitimă
apărare persoana care săvârșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat,
material și real, îndreptat împotriva sa și care pune în pericol grav persoana sau
drepturile celui atacat.
Astfel, la caz noțiunea de bază este atacul, privit ca acțiunile sau comportarea
violentă a victimei îndreptată împotriva inculpatului.
Totodată, aceasta sursă definește condițiile atacului, enumerate în textul normei
privind legitima apărare, conform căreia atacul trebuie să fie direct, imediat, material
și real, precum și să pună în pericol grav valorile apărate.
Existența unui pericol grav reprezintă în acest mod condiția că legitima apărare
fiind un drept al persoanei, acesta necesită să nu fie unul abuziv și exercitat în anumite
limite.
6
În aceste condiții, chiar și în ordinea expusă de inculpat, caracterul exclusiv
abuziv al acțiunilor ultimului în vederea realizării unei pretinse apărări împotriva unor
acțiuni pretins violente ale victimei, or aplicarea unei lovituri cu un obiect înțepător-
tăietor într-o zonă vitală, calificate drept periculoase pentru viață, nu se pot încadra în
limitele legitimei apărări.
Mai mult ca atât, chiar dacă ar fi existat un atac, inculpatul a avut posibilitatea
de a se eschiva de la acțiunile pretins violente ale victimei, nefiind constatate probe
privind privarea acestuia de libertate, de agresiune a sa, iar acesta a avut posibilitatea
de a solicita imediat ajutor după comiterea infracțiunii și să fie constatate urmările
prejudiciabile invocate.
Concomitent, s-a apreciat critic cum inculpatul, pretinzând a fi în situația unui
atac direct, iminent și real îndreptat în adresa vieții și sănătății sale, a reușit să se
deplaseze singur la balcon, fără a fi urmărit și lovit de victimă, să ia un cuțit și o lamă,
după care a revenit și eventual le-a pus pe ambele la gâtul părții vătămate, care în
consecință s-ar fi tăiat singur.
Tot aici, elucidând criteriile clare și obiective a legalității acțiunilor întreprinse
în pretinsa stare de legitimă apărare, potrivit doctrinei, două categorii de condiții în
lipsa cărora legitima apărare este inexistentă în acest caz: condițiile ce țin de atac (care
determină existența stării de legitima apărare) și condițiile ce țin de apărare (care
determină legalitatea acțiunilor celui atacat).
Astfel, cu privire la condițiile atacului, instanța neagă că în privința inculpatului
a existat un atac cu aplicarea violenței, or din mijloacele de probă administrate nu
denotă nici o circumstanță obiectivă care ar veni să confirme versiunea inculpatului.
Mai mult ca atât, chiar dacă există o probabilitate de cauzare a leziunilor
nominalizate anume în timpul și circumstanțele indicate, în aceste condiții, analizate în
cumul cu circumstanțele enumerate supra, cu motivele eschivării sale ulterioare și
personalitatea inculpatului, determină aprecierea critică a poziției sale de apărare
privind necesitatea de a-și proteja integritatea sa corporală sau viața.
Similar, inculpatul își contrazice propriile argumente când indică despre faptul
că a pus cuțitele la gât și totodată cu aceleași mâini îl ținea, spunându-i să se ducă din
casa sa.
Reieșind din cele expuse, s-a constatat anume inexistența unui atac real și
imediat în adresa inculpatului din motivele sus-indicate și în concluzie au fost respinse
alegațiile inculpatului, considerându-le doar ca o formă de apărare în vederea evitării
răspunderii penale pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave.
Astfel, inculpatul, acceptând să ofere declarații, nu a reușit să explice de ce nu s-
a apropiat de mașinile cu girofar, precum și a eșuat lamentabil în a oferi un motiv
rezonabil pentru necesitatea de a ascunde urmele infracțiunii, argumente care denotă
cunoașterea cu bună știință despre săvârșirea anume a unei fapte cu un grad de gravitate
sporit.
Mai mult, din declarațiile martorilor Ninicu Oleg și Mangîr Evgheni, ultimii l-
au depistat pe inculpat nu la încercarea de a se denunța la poliție, dar în timpul plimbării
prin adiacent, ce denotă că ultimul urmărea doar scopul de a se informa despre situația
7
cazului dedus judecății, iar fiind depistat de angajații de poliție, a comunicat că a ucis
un om.
În acest mod, sunt apreciate critic poziția procesuală a inculpatului Varavva Ivan
cu privire la recunoașterea parțială a circumstanțelor de fapt, însă cu tăgăduirea
vinovăției, iar ultimul a ales metodele sale de apărare, astfel încercând să se eschiveze
de la răspunderea penală pentru fapta comisă.
De asemenea, în susținerea versiunii înainte de partea vătămată și în detrimentul
celor expuse de inculpat, în rezultatul procesului verbal de cercetare la fața locului din
03 aprilie 2021, cu anexă foto, a fost examinat locul depistării victimei pe str. XXX,
de la intersecția cu str. Alba Iulia, fiind relevate urme evidente victimei, precum și cu
permisiunea inculpatului a fost examinată locuința nr. XXX amplasată pe str. XXX, ce
aparține în posesie ultimului, în cadrul căreia au fost ridicate urme de substanță de
culoare brun-roșietică, o cârpă, o porțiune de materie de pe salteaua din odaie, unde a
dormit partea vătămată, iar de pe masa de la balconul locuinței nominalizate supra un
cuțit și o lamă de cuțit, care în rezultatul expertizării biologice, conform raportului nr.
XXX din 19 mai 2021, s-a constatat pe suprafața acestora urme de sânge uman, în care
s-a constatat antigenul (H), ce corespunde grupei Oalfa, beta și astfel proveniența
sângelui de la Gaidai Alexandr nu se exclude.
În acest mod, porțiunea de materie ridicată cu urme de sânge caracteristic
victimei denotă într-adevăr situația că ultimul a fost lovit în timpul aflării sale pe saltea,
de la care a și fost extrasă porțiunea textilă, iar mai mult, instanța, analizând imaginile
nr. 29 și 30 anexe la procesul verbal de cercetare la fața locului din 03 aprilie 2021, s-
a confirmat și din punct de vedere obiectiv cele relatate de Gaidai Alexandr, inclusiv
în cadrul confruntării la faza urmăririi penale, când acesta indică că lovitura a avut loc
în timp ce dormea pe saltea, cu capul spre ușa de la balcon și au fost respinse astfel
argumentele inculpatului că incidentul a avut loc, eventual în timpul aflării într-o
poziție ortostatică a ambelor persoane.
La fel, urmele de sânge îmbibate în cârpa ridicată, denotă cert că inculpatul a
încercat să ascundă urmele infracțiunii comise, iar urmele de sânge provenit de la
victimă de pe lama și lama cuțitului ridicate, expuse prin imaginile 36, 37 și 38 din
anexa la procesul verbal de cercetare la fața locului, susțin utilizarea anume a acestor
arme albe la săvârșirea infracțiunii.
Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, la
studierea documentelor medicale ale lui Gaidai Alexandr, de către expertul judiciar s-
au constatat „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe
dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor,
posibil în timpul și circumstanțele indicate”.
Astfel, din expertiza medico-legală, s-a stabilit cu certitudine că victimei i-au
fost cauzate leziuni corporale sub formă de plagă tăiată în zona gâtului, regiune vitală
a organismului uman, provocate anume în rezultatul utilizării unui obiect tăietor, care
obiectiv, din circumstanțele cazului și probele analizate anterior se reflectă într-o lamă
de cuțit și un cuțit propriu-zis.
Concomitent, leziunile cauzate au fost calificate drept vătămare corporală ușoară
și chiar dacă sunt accesibile pentru mâna proprie, acestea însă nu sunt caracteristice
8
pentru autoprovocare, iar mai mult prin expresia „posibil în timpul și circumstanțele
indicate”, denotă că expertul judiciar statuează asupra apariției urmărilor, conform
faptei descrise în ordonanța de dispunere a expertizei, conformă de altfel învinuirii
aduse prin actul de acuzare.
În susținerea acelorași teze, declarațiile expertului medico-legal Marin Buga,
audiat în condițiile martorului în ședință de judecată, care, în contextul expertizei
medico-legale, desfășurată de acesta în temeiul ordonanței organului de urmărire
penală, a susținut concluziile dispuse, precizând că regiunea anatomică unde au fost
cauzate leziunile menționate, este o regiune în care sunt poziționate organe vitale cum
ar fi artera carotidă, vena jugulară, lezarea cărora ar prezenta pericol pentru viață.
Respectiv, faptul că încercarea unei lovituri cu un obiect tăietor, la caz un cuțit,
direct într-o zonă vitală a corpului victimei denotă exclusiv dorința la momentul
respectiv de a lipsi de viață persoana, iar faptul că nu au fost lezate cu acest obiect
organe vitale cum ar fi artera carotidă sau vena jugulară, descrise de expertul judiciar,
reprezintă niște circumstanțe independente de voința faptuitorului Varavva Ivan, care
în final au fost și apreciate drept vătămări ușoare, dar în eventualitatea lezării acestora,
persista un pericol real pentru viața persoanei.
În aceste condiții, s-a constatat că inculpatul a atentat la obiectul juridic special
al infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, care în speță este format din
relațiile sociale cu privire la viața persoanei.
Obiectul material al infracțiunii în cauză îl reprezintă corpul uman, care sub
acoperirea fortunei nu a decedat, nefiind lezate organele sale vitale, persoana căruia în
consecință reprezintă și victima infracțiunii cercetate, adică Gaidai Alexandr.
Analizând latura obiectivă a componenței infracțiunii incriminate lui Varavva
Ivan, acțiunea făptuitorului este manifestată având la bază relații sociale, adică în urma
unui conflict iscat între partea vătămată Gaidai Alexandr și inculpat și care se
comprimă prin descrierea în calitate de semne distincte în: a) fapta prejudiciabilă ce
constă în acțiunea de lipsire ilegală de viață a altei persoane; b) urmările prejudiciabile
– moartea cerebrală a victimei; c) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și
urmările prejudiciabile.
La caz, inculpatului i se incriminează comiterea faptei în formă de tentativă la
infracțiune și astfel, latura obiectivă a infracțiunii în speță sub forma unui fapt tentat
va corespunde cerințelor a două serii de dispoziții din Codul penal: a) din partea
generală – care definesc tentativa; b) din partea specială – care definesc infracțiunea
concretă.
În acest mod, sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 27 Cod penal, potrivit
cărora se consideră tentativă de infracțiune acțiunea sau inacțiunea intenționată
îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze independente de
voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, or, inculpatul a întreprins o acțiune
direct îndreptată spre privarea de viață a victimei, care nu și-a produs efectul, în
legătură cu nelezarea organelor vitale din zona plăgii, de altfel cu șansă pentru Gaidai
Alexandr.
De asemenea, acțiunile ulterioare ale inculpatului privind lipsa de inițiativă
pentru a-și aduce la finalitate intenția, nu pot fi considerate drept o lipsă de tentativă
9
sau o renunțare la săvârșirea infracțiunii, în condițiile în care acesta și-a manifestat deja
intenția de a-l lipsi pe victimă de viață și a întreprins o acțiune direct îndreptată în acest
sens, lovind cu un obiect tăietor într-o zonă vitală a corpului uman al părții vătămate.
La fel, în cazul infracțiunilor materiale, va exista tentativă atunci când urmarea
prejudiciabilă prevăzută de norma incriminatoare: a) nu a survenit; b) a survenit dar nu
în volum deplin; c) a survenit dar alta decât cea cuprinsă de intenția făptuitorului; d) a
survenit dar latura obiectivă nu este integral realizată și prin urmare, evenimentele
ulterioare denotă circumstanțe distincte de fapta prejudiciabilă comisă sau o
conjunctură epuizată a speței.
În continuare, din conținutul raportului de expertiză judiciară nr. XXX din 19
aprilie 2021, coroborat cu declarațiile părții vătămate și probele materiale, instanța
conchide că fapta prejudiciabilă a fost comisă prin aplicarea unei lovituri cu un obiect
înțepător-tăietor reflectat într-un cuțit și o lamă de cuțit cu semne de confecționare
industrială, care au format pe corpul victimei urmări prejudiciabile sub formă de plăgi
tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe dreapta, iar între leziunile
corporale depistate și fapta comisă este legătură cauzală directă.
La caz, fiind întreruptă infracțiunea la etapa de tentativă, juridic nu pot fi reținute
urmările prejudiciabile caracteristice infracțiunii prevăzute la art. 145 Cod penal, fiind
incidente pentru încadrarea juridică aprecierea probelor doar prin prisma acțiunii de
comitere a faptei prejudiciabile și raportarea la norma generală a art. 27 Cod penal,
restul urmărilor reținute la caz, fiind doar elemente obiective în scopul demonstrării
existenței faptei și a vinovăției inculpatului.
În calitate de instrument (obiectul înțepător-tăietor) al săvârșirii infracțiunii,
autorul a utilizat un cuțit și o lamă de cuțit, depistate în cadrul cercetării la fața locului
la domiciliul inculpatului, cu urme de sânge uman caracteristic părții vătămate.
Mai mult ca atât, inculpatul confirmă indirect circumstanțele de fapt imputate
acestuia și descrise supra atât în ședință de judecată cât și în faza urmăririi penale,
inclusiv în cadrul audierii sale, în special când acesta descrie faptul că victima locuia
în domiciliul acestuia, că au consumat împreună băuturi alcoolice, că a avut loc un
conflict între ei, că a utilizat cuțitul și lama de cuțit depistate ulterior în cadrul cercetării
la fața locului și chiar inclusiv că au fost puse la gâtul victimei, infirmând însă restul
circumstanțelor prin care se învinuiește de aplicarea unei lovituri victimei și susținând
că de facto doar a încercat să se apere de victimă, ultimul care l-a agresat fizic inițial.
Subsecvent, prin raportul de expertiză judiciară medico-legală psihiatrică, se
constată că potrivit stării psihice, inculpatul Varavva I. este capabil să înțeleagă
caracterul faptei săvârșite și este apt din punct de vedere psihic, atât la momentul
comiterii infracțiunii, cât și la momentul desfășurării expertizei.
În continuare, omorul face parte din rândul infracțiunilor materiale, iar la etapa
tentativei din speță, infracțiunea se consideră consumată din momentul când urmări au
survenit, dar nu în volum deplin, ceea ce întregește latura obiectivă a infracțiunii date.
Iar potrivit trăsăturilor laturii obiective pentru comiterea infracțiunii de omor
trebuie să existe în elementul subiectiv al făptuitorului și să fie exteriorizată în același
fel – intenția de a produce omorul.
10
Toate aceste circumstanțe, inclusiv recunoașterea de către inculpat a faptului că
a utilizat armele albe examinate anterior, incontestabil probează că anume inculpatul
este autorul infracțiunii incriminate.
Pe lângă acestea, inculpatul a promovat o conduită care denotă incontestabil
dorința sa de lipsire de viață a victimei, or acesta a declanșat nemijlocit acțiunea în
sensul cauzării morții, prin aplicarea unei lovituri cu un obiect tăietor într-o zonă vitală
ce prezenta pericol real pentru viața persoanei, dar și a înlăturat ulterior unele
impedimente în vederea prevenirii infracțiunii și/sau curmării acesteia, prin încercarea
de a ascunde urmele infracțiunii și de a se interesa de desfășurarea în continuare a
evenimentelor.
Cu referire la latura subiectivă, infracțiunea de omor este una intenționată, iar
conținutul intenției trebuie examinat și determinat, stabilit din materialele faptei, adică
prin aprecierea tuturor elementelor laturii subiective.
Concluzia privind conținutul intenției rezultă din materialitatea faptei (dolus ex
re), adică din examinarea tuturor semnelor laturii obiective, precum și din studierea
caracterului relațiilor dintre victimă și inculpat, și în acest mod, acțiunile prejudiciabile
ale inculpatului au fost îndreptate doar în direcția corpului victimei și exclusiv în scopul
lipsirii de viață a acestuia, ceea ce denotă prezența unei intenții directe la săvârșirea
infracțiunii.
Astfel, între inculpat și victimă într-adevăr s-au iscat niște relații de ostilitate,
desfășurate de inculpat într-un conflict spontan, în cadrul căruia ultimul a dorit și a
admis faptul omorului lui Gaidai Alexandr, motiv care denotă instanței certitudinea
privind manifestarea intenției directe la săvârșirea infracțiunii.
În ordinea celor relevate și circumstanțelor de fapt al speței, sunt tratate critic
declarațiile inculpatului precum că acesta nu a avut intenția de a-l omorî pe Gaidai
Alexandr, ci pur și simplu de a se apăra, or s-a constatat cu certitudine că acțiunile
inculpatului au fost cu intenție, instanța de judecată ajungând la concluzia că inculpatul
nu a urmărit scopul de a speria victima, ci de a suprima viața acestuia, dându-și seama
de caracterul prejudiciabil al faptei sale și prevăzând urmările acesteia.
Din punct de vedere al calității de subiect al infracțiunii, acesta este reprezentat
de persoana fizică responabilă, care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de
16 ani.
La caz, inculpatul Varavva Ivan a fost identificat prin extrasul din Registrul de
Stat al Populației (f.d. 77) și este născut pe 17 iulie 1975, nu se află la evidența
medicului psihiatru și se află la evidența medicului narcolog cu diagnosticul
„consumator de substanțe narcotice (hașiș)” (f.d.79,81), întrunind astfel semnele
subiectului infracțiunii incriminate. Mai mult ca atât, din conținutul raportului de
expertiză judiciară nr. XXX din 21 aprilie 2021, inculpatul Varavva Ivan nu suferă de
vreo maladie psihică și este fară dereglări psihice, iar la momentul săvârșirii infracțiunii
ce i se impută, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, avea
capacitatea de a-și da seama și dirija cu acțiunile sale și deci a acționat cu discernământ,
astfel că în caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția acestuia, experții
judiciari psihiatri pledează ca ultimul să fie recunoscut responsabil de fapta ce i se
11
impută, totodată fiind menționat că potrivit stării psihice, acesta nu prezintă pericol
pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical.
Prin urmare, instanța consideră necesar ca Varavva Ivan să fie condamnat pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27 și 145 alin. (1) Cod penal, reieșind din
totalitatea probelor examinate în faza urmăririi penale și constatate ca fiind pertinente,
concludente și veridice, care în ansamblu coroborează între ele, se completează între
ele, nu trezesc nici o îndoială.
În condițiile specificate, instanța a conchis că în acțiunile inculpatului sunt
întrunite toate semnele și elementele constitutive obligatorii ale componenței de
infracțiune prevăzute de art. 27 și 145 alin. (1) Cod penal, ca tentativa la omorul altei
personae și prin urmare, se stabilește atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru
atragerea lui la răspundere penală.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod
penal, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, cu intenție, care se
pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani, că potrivit art. 81 alin. (3) Cod penal,
mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate
depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul
corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată, că
circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, concluzionând că corectarea
și reeducarea lui este posibilă, rațională și echitabilă doar prin izolare de societate.
Avocatul Ruslan Cimpoi a declarat apel, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal din motiv că fapta
inculpatului întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod
contravențional.
Apelantul a invocat că este inadmisibil să fie constatate totalitatea
circumstanțelor importante cauzei penale în mod exclusiv în baza depozițiilor unei
singure persoane Gaidai Alexandru.
Analizând versiunea expusă de către partea vătămată în raport cu cea expusă de
către inculpat, se constată existența unor divergențe esențiale circumstanțelor de fapt,
în care părții vătămate i-au fost provocate leziunile corporale, respectiv asupra
intențiilor și motivelor care l-au determinat pe inculpat să folosească cuțitele de
bucătărie împotriva părții vătămate.
Ținând cont că în cadrul urmăririi penale și nici a cercetării judecătorești nu a
fost posibil de stabilit originea și de înlăturat divergențele dintre cele declarate de partea
vătămată și cele declarate de inculpat, instanța, în vederea stabilirii adevărului în cauză,
trebuia să stabilească circumstanțele de fapt prin raportarea declarațiilor divergente
date de partea vătămată și inculpat în coroborare cu probele materiale administrate în
cauză, în special prin analiza și coroborarea cu Raportul de expertiză judiciară nr. XXX
din 19.04.2021.
Depozițiile părții vătămate vin în contradicție cu concluziile expertului, care a
întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021 urmează a fi apreciate
critic de instanță, ca fiind lipsite de veridicitate pentru că nu sunt coroborate și susținute
cu alte mijloace de probe materiale.
12
Raportul de expertiză judiciară nr. 202I02D0611 din 19.04.2021 – reprezintă o
probă pertinentă, concludentă și inutilă soluționării cauzei potrivit art. 101 Cod de
procedură penală deoarece din analiza atât a concluziilor expertului expuse în cuprinsul
raportului, cât și din analiza depozițiilor date de expert în calitate de specialist în cadrul
ședinței de judecată, conchidem că se confirmă anume versiunea circumstanțelor de
fapt descrise de către inculpat, respectiv, se infirmă ca neconforme cu realitatea
depozițiile date de către partea vătămată Gaidai Alexandru, deoarece pe gâtul părții
vătămate au fost depistate 2 plăgi tăiate una pe partea stângă și alta în regiunea
mandibulară pe dreapta - de unde rezultă că versiunea lui Varavva Ivan privind fixarea
a două cuțite la gâtul părții vătămate este adevărată, iar versiunea părții vătămate Gaidai
Alexandru privind aplicarea unei singure lovituri cu cuțitul în gât de către Varavva Ivan
este neadevărată. Plaga depistată pe gâtul părții vătămate este una tăiată, nu înțepată
sau penetrantă după cum susține partea vătămată de unde rezultă că versiunea lui
Varavva Ivan privind provocarea plăgilor tăiate în rezultatul smuncirii victimei Gaidai
Alexandru pentru a se elibera din mâinile lui Varavva Ivan este adevărată, iar versiunea
părții vatămate Gaidai Alexandru privind provocarea unei plăgi înțepate, penetrante în
regiunea dreaptă mandibulară în așa fel încât lama cuțitului a penetrat țesuturile moi
ale gâtului și a ieșit până în cavitatea bucală este neadevărată.
Având în vedere că versiunea circumstanțelor de fapt ale cauzei descrisă de către
Varavva Ivan este una veridică, ținând cont de faptul că ambele părți implicate în
conflict erau în stare de ebrietate (la stabilirea circumstanțelor urmând a se da preferință
probelor materiale și abia în subsidiar declarațiilor), iar Varavva Ivan a aplicat cuțitele
de bucătărie asupra lui Gaidai Alexandru în rezultatul unor insulte și încăierări, astfel
încât, acțiunile sale au fost îndreptate exclusiv în vederea apărării de acțiunile agresive
ale victimei pentru a-l imobiliza și alunga pe acesta din locuința sa, conchidem că
Varavva Ivan nu a avut intenția de a-l omorî pe Gaidai Alexandru. Astfel, Varavva
Ivan nu a prevăzut posibilitatea survenirii rezultatul socialmente periculos (curmarea
vieții unei persoane), nu a urmărit și nu a acceptat acest rezultat, deși putea și trebuia
să prevadă eventualitatea provocării unor plăgi tăiate periculoase pentru sănătatea și
viața celui imobilizat cu cuțitele la gât.
În consecință, rezultatul socialmente periculos sub forma provocării unor plăgi
tăiate s-a produs nu din intenția lui Varavva Ivan, ci doar din culpa acestuia, atunci
când Gaidai Alexandru s-a smuncit pentru a se elibera (Varavva Ivan putea și trebuia
să prevadă un asemenea deznodământ), astfel încât, în sarcina acestuia poate fi reținută
doar vinovăția pentru provocarea leziunilor corporale ușoare, adică comiterea
contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional și nicidecum comiterea
infracțiunii de omor sub forma tentativei.
Or, dacă admitem concluzia primei instanțe atunci trebuie să răspundem la
întrebarea care cauză independentă de voința făptuitorului l-a împiedicat pe Varavva
Ivan să-și ducă până la capăt intenția de a curma viața lui Gaidai Alexandru, pentru că,
dacă într-adevăr Varavva Ivan ar fi premeditat sau ar fi avut intenția de a-l omorî pe
Gaidai Alexadru. atunci nimic nu l-ar fi împiedicat pe Varavva Ivan să-i aplice mai
multe lovituri cu cuțitul lui Gaidai Alexadru, sau l-ar fi împiedicat pe Gaidai Alexandru
13
să părăsească locuința sa, urmărind în acest mod provocarea decesului acestuia în
rezultatul hemoragiei.
Dacă pe corpul lui Gaidai Alexandru ar fi existat mai multe plăgi tăiate care ar
fi confirmat faptul că Varavva Ivan l-a atacat pe acesta cu cuțitele, sau, s-ar fi depistat
plăci înțepate sau penetrante aplicate în regiuni vitale potrivit versiunii descrise de
partea vătămată, atunci s-ar fi confirmat intenția lui Varavva Ivan de a omorî o
persoană. În speță, nu suntem în prezența unei asemenea intenții, ci suntem în prezența
folosirii neadecvate a cuțitelor în cadrul unei încăierări în scop de imobilizare a
agresorului, iar acest fapt a provocat victimei Gaidai Alexadru vătămări corporale
ușoare.
3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând recalificarea acțiunilor sale.
Apelantul a invocat că urmărirea penală s-a efectuat cu încălcări ale normelor
legale. Declarațiile polițiștilor, pe care i-a văzut pentru prima dată în sala ședinței de
judecată, sunt false. Efectuarea percheziției locuinței a avut loc în lipsa sa, fapt care
poate fi confirmat prin înregistrările video. Polițiștii au folosit cuvinte necenzurate, l-
au amenințat, iar la rugămintea de a părăsi locuința, au aplicat pumnii, el fiind nevoit
să se protejeze. Există divergențe în declarațiile părții vătămate, care dorea să-i
transforme casa în una de toleranță și astfel să câștige bani.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie
2022, apelurile au fost respinse, ca nefondate.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de
fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută
de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, ca tentativă la omorul altei persoane.
Astfel, prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune
casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea
acțiunilor infracționale, iar afirmația inculpatului precum că dânsul nu este vinovat de
fapta incriminată, se consideră declarativă, or, prima instanță în sentința corect și
justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, luând în
considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate
în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100
alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,
veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și
de drept și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în
comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii
incriminate.
Prin justificarea probelor cercetate, se consideră dovedită cu certitudine
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate.
Necătând la faptul că inculpatul vina n-a recunoscut-o, prima instanță motivat și
întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate,
bazându-se pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și
coroborează între ele:
14
declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr, martorilor Ganja Mihail, Ninicu
Oleg și Mangîr Evgheni, specialistului Buga Marin;
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 aprilie 2021, cu anexă foto,
potrivit căruia a fost examinat locul depistării victimei pe str. XXX, de la intersecția cu
str. Alba Iulia, precum și cu permisiunea inculpatului Varavva Ivan a fost examinată
locuința nr. XXX amplasată pe str. XXX, în cadrul căreia au fost ridicate urme de
substanță de culoare brun-roșietică din spațiul public și din locuință, iar din
apartamentul inculpatului au mai fost ridicate o cârpă cu urme de substanță similare, o
porțiune de materie de pe salteaua din odaie cu urme biologice similare, iar de pe masa
de la balconul locuinței nominalizate supra un cuțit și o lamă;
raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 mai 2021, potrivit concluziilor
căruia, sângele victimei Gaidai Alexandr se atribuie grupei Oalfabeta/0(I), iar în
spălăturile și fragmentele din petele de pe țesăturile sintetice, de pe cele patru
fragmente de vată, țesătură și cuțit, lama cuțitului și maioul, ridicate din apartament nr.
XXX, de pe str. XXX, mun. Chișinău, a fost depistat sânge uman, în care s-a constatat
antigenul (H), ce corespunde grupei Oalfa,beta și astfel proveniența sângelui depistat
din aceste pete de la Gaidai Alexandr, nu se exclude. De asemenea, în spălăturile de pe
mânerul cuțitului a fost depistat sânge, a cărui determinare a apartenenței de specie, nu
a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente de proteină în el;
raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, potrivit concluziilor
căruia, la studierea documentelor medicale prezentate pe numelui Gaidai Alexandr,
născut în XXX, s-au constatat „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea
mandibulară pe dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiiunii traumatice a unui
obiect tăietor, posibil în timpul și circumstanțele inidicate, ce condiționează dereglarea
sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală
ușoară, iar regiunile anatomice unde sunt localizate leziunile corporale prezentate, sunt
accesibile pentru mâna proprie, însă nu sunt caracteristice pentru autoprovocare;
raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 21 aprilie 2021, potrivit concluziilor
căruia, inculpatul Varavva Ivan nu suferă de vreo maladie psihică și este fără dereglări
psihice, la momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de
intensitate psihotică nu a manifestat, avea capacitatea de a-și da seama și dirija cu
acțiunile sale, deci a acționat cu discernământ, iar în caz dacă în instanța de judecată
va fi probată vinovăția lui Varavva Ivan, experții judiciari psihiatri pledează ca ultimul
să fie recunoscut responsabil de fapta ce i se impută, totodată conform stării psihice,
acesta nu prezintă pericol pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de
constrângere cu caracter medical;
corpuri delicte, ridicate la 03 aprilie 2021, în cadrul efectuării cercetării la fata
locului, recunoscute în acest sens prin ordonanța din 21 mai 2021 și transmise în
Camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Buiucani a DP mun. Chișinău, conform
chitanței nr. 124 (f.d. 48-50, vol. I): a) două tifoane îmbibate cu substanță brună-
roșietică împachetate și sigilate în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 1; b) un tifon
cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu
nr. 2; c) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de
culoare albă cu nr. 3; d) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în
15
plic din hârtie de culoare albă cu nr. 4; e) un tifon cu substanță brună-roșietică
împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 5; f) un fragment din
material cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare
albă cu nr. 6; g) un cuțit de bucătărie și o lamă de cuțit împachetate și sigilate în plic
din hârtie de culoare albă cu nr. 7; h) o cârpă cu substanță brună-roșietică împachetată
și sigilată în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 8.
Examinând probatoriul, se consideră dovedită indubitabil vina inculpatului
Varavva Ivan în comiterea tentativei de omor, or acțiunile lui just au fost calificate în
temeiul art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă
răspunderii penale.
Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată prin
cumulul de probe cercetate, ce coroborează între ele și careva divergențe între
declarațiile martorilor și probelor scrise care ar trezi dubii, nu sunt reținute.
Nerecunoașterea vinei de către inculpat, a fost apreciază ca o metodă de apărare
și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 CPP și art. 6 CEDO, or persoana
care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi
urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate
fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.
Astfel, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 145 Cod penal, îl
formează relațiile sociale cu privire la viața persoanei.
Obiectul material al infracțiunii de omor intenționat îl formează corpul
persoanei.
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 145 Cod penal are următoarea
structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală
de viața a unei alte persoane; 2) urmările prejudiciabile și anume – moartea cerebrală
a victimei 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările
prejudiciabile.
Art. 27 Cod penal, prevede că, „Se consideră tentativă de infracțiune acțiunea
sau inacțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvîrșirea unei infracțiuni dacă,
din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.”
Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțe de fapt constatate, pe
parcursul cercetării judecătorești s-a confirmat integral prezența în acțiunile
inculpatului Varavva Ivan a laturii obiective a infracțiunii de tentativa de omor, astfel
că în sensul dat, este reținut conținutul raportului de expertiză judiciară nr. XXX din
19 aprilie 2021, coroborat cu declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr și probele
materiale.
Subsecvent, fapta prejudiciabilă a fost comisă prin aplicarea unei lovituri cu un
obiect înțepător-tăietor reflectat într-un cuțit și o lamă de cuțit cu semne de
confecționare industrială, care au format pe corpul victimei urmări prejudiciabile sub
formă de plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe dreapta,
iar între leziunile corporale depistate și fapta comisă este legătură cauzală directă.
Astfel, deși inculpatul Varavva Ivan nu a recunoscut vina în comiterea
infracțiunii incriminate, însăși ultimul confirmă indirect circumstanțele de fapt
imputate acestuia și descrise supra atât în instanța de fond cât și în faza urmăririi penale,
16
inclusiv în cadrul audierii sale, în special când acesta descrie faptul că victima locuia
în domiciliul acestuia, că au consumat împreună băuturi alcoolice, că a avut loc un
conflict între ei, că a utilizat cuțitul și lama de cuțit depistate ulterior în cadrul cercetării
la fața locului și chiar inclusiv că au fost puse la gâtul victimei, infirmând însă restul
circumstanțelor prin care se învinuiește de aplicarea unei lovituri victimei și susținând
că de facto doar a încercat să se apere de victimă, ultimul care l-a agresat fizic inițial.
În contextul dat, la caz, latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului s-
a manifestat prin faptul că acesta a încercat să lipsească pe victima Gaidai Alexandr de
viață, însă din cauza independente de voința făptuitorului, acțiunile acestuia nu și-au
produs efectele, deoarece victima a fost transportată la spital, unde i s-a acordat
asistență medicală necesară.
Ca urmare, a tentativei de lipsire de viață, prin aplicarea loviturilor cu cuțitul,
victima Gaidai Alexandr s-a ales cu vătămare corporală ușoare, fapt confirmat prin
raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, prin care s-a constatat la
Gaidai Alexandr: „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe
dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor,
posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce condiționează dereglarea sănătății de
scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară, iar
regiunile anatomice unde sunt localizate leziunile corporale prezentate, sunt accesibile
pentru mâna proprie, însă nu sunt caracteristice pentru autoprovocare (f.d. 58- 59).
Așa dar, inculpatul Varavva Ivan a comis o fapta prejudiciabilă manifestată prin
aplicarea loviturilor cu cuțitul de bucătărie și o lamă de cuțit asupra victimei Gaidai
Alexandr, iar ca urmare a vătămărilor corporale ușoare, se constată o legătură de
cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
Latura subiectivă a infracțiunii analizate se caracterizează, prin vinovăție sub
formă de intenție directă sau indirectă.
Astfel, în sensul dat, a fost realizată latura respectivă în speță, inculpatul Varavva
Ivan a avut intenție de a-l omorî pe Gaidai Alexandr, or, între inculpat și victimă într-
adevăr s-au iscat niște relații de ostilitate, desfășurate de inculpat într-un conflict
spontan, în cadrul căruia ultimul a dorit și a admis faptul omorului lui Gaidai Alexandr,
motiv care denotă instanței certitudinea privind manifestarea intenției directe la
săvârșirea infracțiunii.
Totodată, deoarece inculpatul i-a aplicat lovituri cu cuțitul victimei, acesta urma
să prevadă consecințele acțiunilor sale, or, inculpatul le-a prevăzut și le-a admis,
intenționat, însă din cauza independente de voința făptuitorului, acțiunile acestuia nu
și-au produs efectele.
Subsecvent, au fost apreciate critic declarațiile inculpatului, precum că acesta nu
a avut intenția de a-l omorî pe Gaidai Alexandr, ci pur și simplu de a se apăra, or s-a
constatat cu certitudine că acțiunile inculpatului au fost cu intenție, instanța ajungând
la concluzia că inculpatul nu a urmărit scopul de a speria victima, ci de a suprima viața
acestuia, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale și prevăzând urmările
acesteia.
Mai mult ca atât, faptul că inculpatul Varavva Ivan își dădea seama de acțiunile
sale comise, acesta fiind responsabil de fapta comisă, fapt confirmat prin raportul de
17
expertiză judiciară nr. XXX din 21 aprilie 2021, din conținutul căreia reiese că ultimul
nu suferă de vreo maladie psihică și este fară dereglări psihice, iar la momentul
săvârșirii infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a
manifestat, avea capacitatea de a-și da seama și dirija cu acțiunile sale și deci a acționat
cu discernământ, astfel că în caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția
acestuia, experții judiciari psihiatri pledează ca ultimul să fie recunoscut responsabil
de fapta ce i se impută, totodată fiind menționat că potrivit stării psihice, acesta nu
prezintă pericol pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de constrângere cu
caracter medical.
Subiectul faptei infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care la
momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani, astfel, că cade sub incidența
acestei noțiuni.
Cu privire la faptul menționat de avocat precum că în acțiunile inculpatului nu
se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1)
Cod penal, ci elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod
Contravențional, în sensul dat, opinia apărătorului la caz, este eronată, or prin probele
administrate și cercetate supra s-a demonstrat contrariul celor invocate.
La caz, este probat faptul aplicării celor două lovituri în regiunea gâtului de către
Varavva Ivan. Astfel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește gradul de pericol
social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni și în
această ordine de idei, s-a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului au fost corect
încadrate în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.
Prin urmare, la caz, s-a confirmat prin probe pertinente, concludente și veridice
prezența atât a laturii obiective, cât și celei subiective ale infracțiunii de tentativă de
omor în acțiunile inculpatului Varavva Ivan, or, din declarațiile părții vătămate se atestă
că inculpatul l-a amenințat anterior cu omorul, în cazul când ultimul nu se va opri din
„sforăit”, ce denotă motivul infracțiunii comise, dar și existența unui conflict iscat între
participanți, la fel invocă că Varavva Ivan a venit și i-a spus cuvintele „acum primește
ce este al tău”, iar când s-a trezit, i-a înfipt cuțitul în gât, din care s-a reținut o acțiune
directă îndreptată spre lipsirea de viață a victimei, care creează un pericol iminent vieții
acestuia, având în vedere că lovitura a fost aplicată cu ajutorul unui obiect tăietor, la
caz cu un cuțit și într-o zonă vitală, adică în regiunea gâtului.
În baza celor menționate, s-a identificat și demonstrat fără echivoc faptul că
acțiunile inculpatului Varavva Ivan, sunt plasate anume sub aspect penal, fapta fiind
dovedită prin probe pertinente și conludente, care coroborează între ele, iar în cele din
urmă acțiunile acestuia just au fost încadrate în condițiile normei vizate de art. 27, 145
alin. (1) Cod penal.
În contextul celor expuse, atât în cadrul instanței de fond cât și în apel s-a stabilit
cu certitudine că inculpatul Varavva Ivan, la 03 aprilie 2021, orele 02:00, aflându-se în
ap. nr. XXX amplasat în blocul locativ de pe adresa mun. Chișinău, str. XXX,
manifestând intenția să-l omoare pe Gaidai Alexandr, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient
survenirea acestora, profitând de faptul că Gaidai Alexandr era în stare de ebrietate și
a adormit în apartamentul nominalizat supra, a luat un cuțit de bucătărie și o lamă de
18
la cuțit, după care i-a aplicat două lovituri în regiunea gâtului, care este o regiune vitală
a corpului uman, fapt confirmat atât prin declarațiile inculpatului Varavva Ivan, cât și
prin declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr, prin declarațiile martorilor Ganja
Mihail, Ninicu Oleg, Mangîr Evgheni, declarațiile specialistului Buga Marin, făcute în
cadrul ședinței de judecată.
Referitor la motivele invocate în cererea de apel precum că, ,,(...) sentința
judecătorească este nefondată”, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată, deoarece
sentința este una argumentată inclusiv în raport cu susținerile verbale ale avocatului în
ședința de judecată, care sunt identice cu argumentele apelului declarat de același autor,
totodată, repronunțarea asupra argumentelor apelului nu poate duce la casarea sentinței
contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea a
specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și doar
a menținut hotărârea primei instanțe.
Totuși, având în vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod
corespunzător de către prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient,
precum și având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de
recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare detaliată
constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al CtEDO”.
Prin urmare, argumentele instanței de fond la adoptarea soluției în cauză, în
virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile sunt acceptate și de instanța
de apel, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii
sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși
obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un
răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.
61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin
însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod
concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite
părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate,
în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță.
(Garcia Ruis contra Spaniei, Hei le contra Finlandei).
Astfel, motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și
lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor
amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere
probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii
penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.
Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei
inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Codul penal și
anume de gravitatea infracțiunei săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării inculpatului, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de
gravă, cu intenție, care se pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani, deși anterior a
19
fost judecat, nu a concluzionat pentru sine pericolul social al faptelor comise anterior,
astfel că a continuat activitatea infracțională, comițând o nouă faptă ilicit, de lipsa
circumstanței atenuante și a circumstanțelor agravante, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia,
pedeapsa numită inculpatului fiind una echitabilă, numită cu respectarea strictă a
prevederilor legislației în vigoare și careva temei de a interveni în sentință, inclusiv,
din oficiu lipsește.
Avocatul Ruslan Cimpoi, declară recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor
adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal din
motiv că fapta inculpatului întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78
alin. (2) Cod contravențional.
Recurentul indică că este inadmisibil să fie constatate totalitatea circumstanțelor
importante cauzei penale în mod exclusiv în baza depozițiilor unei singure persoane
Gaidai Alexandru.
Analizând versiunea expusă de către partea vătămată în raport cu cea expusă de
către inculpatul se constată existența unor divergențe esențiale circumstanțelor de fapt,
în care părții vătămate i-au fost provocate leziunile corporale, respectiv asupra
intențiilor și motivelor care l-au determinat pe inculpat să folosească cuțitele de
bucătărie împotriva părții vătămate.
Ținând cont că nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul cercetării
judecătorești nu a fost posibil de stabilit originea și de înlăturat divergențele dintre cele
declarate de partea vătămată și cele declarate de inculpat, instanța, în vederea stabilirii
adevărului în cauză, trebuia să stabilească circumstanțele de fapt prin raportarea
declarațiilor divergente date de partea vătămată și inculpat în coroborare cu probele
materiale administrate în cauză, în special prin analiza și coroborarea cu Raportul de
expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021.
Depozițiile părții vătămate vin în contradicție cu concluziile expertului, care a
întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021 urmează a fi apreciate
critic de instanță, ca fiind lipsite de veridicitate pentru că nu sunt coroborate și susținute
cu alte mijloace de probe materiale.
Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021 – reprezintă o probă
pertinentă, concludentă și inutilă soluționării cauzei potrivit art. 101 Cod de procedură
penală deoarece din analiza atât a concluziilor expertului expuse în cuprinsul
raportului, cât și din analiza depozițiilor date de expert în calitate de specialist în cadrul
ședinței de judecată, conchidem că se confirmă anume versiunea circumstanțelor de
fapt descrise de către inculpat, respectiv, se infirmă ca neconforme cu realitatea
depozițiile date de către partea vătămată, deoarece pe gâtul părții vătămate au fost
depistate 2 plăgi tăiate una pe partea stângă și alta în regiunea mandibulară pe dreapta
- de unde rezultă că versiunea lui Varavva Ivan privind fixarea a două cuțite la gâtul
părții vătămate este adevărată, iar versiunea părții vătămate privind aplicarea unei
singure lovituri cu cuțitul în gât de către Varavva Ivan este neadevărată. Plaga depistată
pe gâtul părții vătămate este una tăiată, nu înțepată sau penetrantă după cum susține
partea vătămată de unde rezultă că versiunea lui Varavva Ivan privind provocarea
plăgilor tăiate în rezultatul smuncirii victimei pentru a se elibera din mâinile lui
20
Varavva Ivan este adevărată, iar versiunea părții vatămate privind provocarea unei
plăgi înțepate, penetrante în regiunea dreaptă mandibulară în așa fel încât lama cuțitului
a penetrat țesuturile moi ale gâtului și a ieșit până în cavitatea bucală este neadevărată.
Având în vedere că versiunea circumstanțelor de fapt ale cauzei descrisă de către
Varavva Ivan este una veridică, ținând cont de faptul că ambele părți implicate în
conflict erau în stare de ebrietate (la stabilirea circumstanțelor urmând a se da preferință
probelor materiale și abia în subsidiar declarațiilor), iar Varavva Ivan a aplicat cuțitele
de bucătărie asupra lui Gaidai Alexandru în rezultatul unor insulte și încăierări, astfel
încât, acțiunile sale au fost îndreptate exclusiv în vederea apărării de acțiunile agresive
ale victimei pentru a-l imobiliza și alunga pe acesta din locuința sa, conchidem că
Varavva Ivan nu a avut intenția de a-l omorî pe Gaidai Alexandru. Astfel, Varavva
Ivan nu a prevăzut posibilitatea survenirii rezultatul socialmente periculos (curmarea
vieții unei persoane), nu a urmărit și nu a acceptat acest rezultat, deși putea și trebuia
să prevadă eventualitatea provocării unor plăgi tăiate periculoase pentru sănătatea și
viața celui imobilizat cu cuțitele la gât.
În consecință, rezultatul socialmente periculos sub forma provocării unor plăgi
tăiate s-a produs nu din intenția lui Varavva Ivan, ci doar din culpa acestuia, atunci
când Gaidai Alexandru s-a smuncit pentru a se elibera (Varavva Ivan putea și trebuia
să prevadă un asemenea deznodământ), astfel încât, în sarcina acestuia poate fi reținută
doar vinovăția pentru provocarea leziunilor corporale ușoare, adică comiterea
contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional și nicidecum comiterea
infracțiunii de omor sub forma tentativei.
Or, dacă admitem concluzia primei instanțe atunci trebuie să răspundem la
întrebarea care cauză independentă de voința făptuitorului l-a împiedicat pe Varavva
Ivan să-și ducă până la capăt intenția de a curma viața lui Gaidai Alexandru, pentru că,
dacă într-adevăr Varavva Ivan ar fi premeditat sau ar fi avut intenția de a-l omorî pe
Gaidai Alexadru. atunci nimic nu l-ar fi împiedicat pe Varavva Ivan să-i aplice mai
multe lovituri cu cuțitul lui Gaidai Alexadru, sau l-ar fi împiedicat pe Gaidai Alexandru
să părăsească locuința sa, urmărind în acest mod provocarea decesului acestuia în
rezultatul hemoragiei.
Dacă pe corpul lui Gaidai Alexandru ar fi existat mai multe plăgi tăiate care ar
fi confirmat faptul că Varavva Ivan l-a atacat pe acesta cu cuțitele, sau, s-ar fi depistat
plăci înțepate sau penetrante aplicate în regiuni vitale potrivit versiunii descrise de
partea vătămată, atunci s-ar fi confirmat intenția lui Varavva Ivan de a omorî o
persoană. În speță, nu suntem în prezența unei asemenea intenții, ci suntem în prezența
folosirii neadecvate a cuțitelor în cadrul unei încăierări în scop de imobilizare a
agresorului, iar acest fapt a provocat victimei Gaidai Alexadru vătămări corporale
ușoare.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, hоtărârеа аtасаtă nu сuрrindе motivele ре саrе se întеmеiаză soluția, motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o
eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
5.1. Declară recurs ordinar și inculpatul, solicitând recalificarea acțiunilor sale.
21
Recurentul indică că partea vătămată invocă motivul tentativei de omor ca fiind
sforăitul. Însă există divergențe în declarațiile inculpatului, pe care le-a confirmat și
specialistul și cele ale părții vătămate privind direcția loviturii cu cuțitul.
Auzind de nenumărate ori în adresa sa amenințări din partea părții vătămate, care
spunea că este boxer și că a ispășit o pedeapsă cu închisoarea pentru vătămări corporale,
încercând să-l lovească, inculpatul i-a pus cuțitul la gât, pentru a se apăra, a-l liniști și
a-l alunga din locuința sa. Partea vătămată însă a încercat să se elibereze și să-l lovească
și singur și-a aplicat o tăietură la gât, pe care inculpatul a observat-o doar când ultimul
se încălța la ieșire. S-a oferit să-i lege rana cu tifon, însă partea vătămată a refuzat, a
plecat la poliție să se răzbune, indicând că inculpatul a încercat să-l omoare.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate
pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal
concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele
considerente.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit
art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea
eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a
probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.
Însă, în recursul inculpatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat
niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind
omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității
hotărârilor contestate în acest sens (pct. 5.1. din decizie).
Recursul avocatului este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură
penală, care prevede temeiul - s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale, dar fiind reproduse temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. (6) Cod de
procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, hоtărârеа аtасаtă nu сuрrindе motivele ре саrе se întеmеiаză soluția,
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța
a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (pct. 5. din decizie).
În același timp, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este
specificat, în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate,
care ar fi esența și erorile concrete de drept a circumstanțelor că instanța de apel nu s-
a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată
la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, că s-
22
au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, fiind omisă în totalitate
și argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).
Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nu întrunesc condițiile de conținut,
iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare
ale apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica și să se expună, apoi,
asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți.
Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească
nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și
nu exprimă alte interese decât interesele legii.
Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
nu îndeplinește cerințele de conținut.
În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură
penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o
încadrare juridică corectă, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile
ordinare, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5., 5.1.
din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor
contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod
concludent că instanța de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept privind faptele incriminate inculpatului, încadrarea
juridică a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de
procedură penală și prescripțiilor de drept material, în baza probelor administrate,
inclusiv declarațiilor inculpatului, părții vătămate și a martorilor Ganja M., Ninicu O.,
Mangîr E. și Buga M., ale expertului medico-legal Buga M., procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 03 aprilie 2021, cu anexă foto, raportul de expertiză
judiciară nr. XXX din 19 mai 2021, raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19
aprilie 2021, raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 21 aprilie 2021, raportul de
expertiză judiciară nr. XXX din 19 mai 2021, corpurile delicte, toate probele fiind
apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor,
instanțele indicând detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile
apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate
în apelurile declarate, probele administrate pe caz demonstrând elocvent prezența în
acțiunile inculpatului a infracțiunuii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, deci
faptei săvârșite fiindu-i i dată o încadrare juridică corectă.
Totodată, soluția instanțelor judecătorești coroborează totalmente cu prevederile
art. 27 Cod penal, precum și cu jurisprudența națională, potrivit căror se consideră
23
tentativă de infracțiune acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei
infracțiuni dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs
efectul. Omorul intenționat este lipsirea ilegală și intenționată de viață a unei alte
persoane. Moartea poate fi provocată prin orice mijloace sau instrumente, care trebuie
să fie apte să producă rezultatul mortal prin ele însele sau prin întrebuințarea lor în
anumite moduri, împrejurări sau condiții. Instanța de judecată, soluționând chestiunea
de vinovăție în cazul infracțiunilor săvârșite prin omor, urmează să rezulte din cumulul
tuturor circumstanțelor infracțiunii săvârșite, să țină cont, în special, de anturajul,
modul de săvârșire a infracțiunii, arma utilizată, numărul, caracterul și localizarea
rănilor și a altor leziuni corporale, comportarea anterioară a făptuitorului și a victimei,
relațiile dintre ei etc. Absența urmării prejudiciabile, adică a morții cerebrale,
demonstrează că omorul s-a întrerupt la etapa de tentativă. Tentativa de omor poate fi
o tentativă întreruptă (neterminată), dacă subiectul nu a putut să-și continue fapta,
intervenind anumiți factori care l-au împiedicat să-și desfășoare mai departe activitatea
infracțională. În alte cazuri, tentativa de omor poate fi o tentativă perfectă (terminată),
atunci când făptuitorul depune toate eforturile pe care le consideră necesare pentru
lipsirea de viață a victimei și care în realitate au fost necesare pentru aceasta, fără ca
fapta să-și fi produs efectul (Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din
24.12.2012, cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvârșite
prin omor).
Or, împrejurările nominalizate se regăsesc în speța de pe rol, în cadrul cercetării
judecătorești fiind prezentate probe certe, în special caracterul și localizarea rănilor,
care dovedesc că inculpatul a acționat cu scopul de a omorî victima, deoarece i-a aplicat
două lovituri un cuțit de bucătărie și o lamă de la cuțit, în regiunea gâtului, care este un
organ de importanță vitală, deci inculpatul a depus toate eforturile pe care le-a
considerat necesar pentru lipsirea de viață a victimei și care în realitate au fost necesare
pentru aceasta, dar nu și-a putut duce intenția criminală până la capăt din cauze
independente de voința lui.
Potrivit art. 17 și 27 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu
intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea,
în mod conștient, survenirea acestor urmări. Se consideră tentativă de infracțiune
acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din
cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.
Prescripțiile și împrejurările enunțate supra, conform relevanțelor conținute în
descriptivul hotărârilor contestate, au fost luate în considerare de către instanțele de
fond și de apel, care just au statuat că inculpatul a comis acțiuni intenționate de tentativă
de omor asupra unei persoane, deoarece i-a aplicat două lovituri cu cuțitul și cu o lamă
de cuțit în regiunea gâtului, care este o regiune vitală a corpului uman, adică perfect își
dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările ei
prejudiciabile, le-a dorit și admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări, acțiuni
care nu și-au produs efectul din cauze independente de voința lui.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
24
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație
penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CtEDO
impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,
argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază
relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din
CtEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare
argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).
În același timp, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanțele just și argumentat
au ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii
penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea
unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu
dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată
ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în conformitate cu prevederile legale, corespunde principiului
proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia
precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor
persoane (pct. 4. din decizie).
Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și
reproduse în pct. 5., 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului
în care instanțele au apreciat circumstanțele și probele cauzei, inclusiv în latura
pedepsei.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101, 414 alin. (1) și (2) a Codului de
procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror
probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe
care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care
nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de
procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este
lipsită de orice temei legal.
25
Mai mult, motivele invocate în recursurile vizate au constituit deja obiect de
examinare în instanța de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest
sens (pct. 2. – 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra circumstanțelor pricinii care au fost
puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi
temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus
Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de fond și de apel
nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile
contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptei săvârșite
i s-a dată o încadrare juridică corectă, că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă
individualizată conform prevederilor legale și că recursurile ordinare sunt vădit
neîntemeiate (pct. 5., 5.1. din decizie).
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile ordinare de pe rol
urmează a fi declarate inadmisibile.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Ruslan Cimpoi și de
inculpatul Varavva Ivan XXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 20 aprilie 2022, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 23 decembrie 2022.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Iurie Diaconu
Victor Boico
26