ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 23.12.2022

1ra-1280/2022 — art. 27, 145 al. 1 CP

HOTĂRÂRE

23.12.2022

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 27, 145 al. 1 CP
Temei legal: art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-1280/2022 — art. 27, 145 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1280/2022

1-21089109-01-1ra-22082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 24

august 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022,

declarate de avocatul Ruslan Cimpoi și de inculpatul

Varavva Ivan XXXX.

Termenul de examinare

instanța de fond: 14.06.2021 - 24.08.2021,

instanța de apel: 11.01.2022 - 20.04.2022,

instanța de recurs: 22.08.2022 - 16.11.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 24 august 2021, Varavva Ivan a fost

condamnat în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal la 11 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, de la 03.04.2021.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Gaidai Alexandr prejudiciul moral în

mărime de 10.000 lei, și în folosul statului cheltuielile pentru efectuarea expertizelor

judiciare medico-legale în sumă de 14.418 lei.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Varavva Ivan, la 03 aprilie 2021,

orele 02:00, aflându-se în ap. nr. XXX, amplasat în blocul locativ de pe adresa mun.

Chișinău, str. XXX, manifestând intenția să-l omoare pe Gaidai Alexandr, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în

mod conștient survenirea acestora, profitând de faptul că Gaidai Alexandr era în stare

de ebrietate și a adormit în apartamentul nominalizat supra, a luat un cuțit de bucătărie

și o lamă de la cuțit, după care i-a aplicat două lovituri în regiunea gâtului, care este o

regiune vitală a corpului uman.

În rezultatul acțiunilor sale, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXX

din 19 aprilie 2021, inculpatul i-a cauzat lui Gaidai Alexandr „plăgi tăiate la nivelul

gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe dreapta, care condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală

ușoară”, însă fapta nu și-a produs efectul, din cauze independente de voința lui Varavva

Ivan și anume faptul că Gaidai Alexandr a părăsit locuința, fiind preluat ulterior de

serviciul de asistență medicală urgentă și transportat la IMSP Institutul de Medicină

Urgentă, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Toma Ciorbă 1, pentru acordarea primului

ajutor medical.

Instanța a reținut că inculpatul a declarat că partea vătămată a vrut să-l lovească,

dar s-a ferit și nu a fost lovit. Acesta a fost un moment spontan, după care s-a dus la

balcon unde erau 2 cuțite, din care unul fără mâner, pe care le-a luat în ambele mâini

și s-a năpustit asupra lui, punându-i cuțitele la gât și totodată cu mâinele îl ținea,

spunându-i să se ducă din casa sa, deoarece era înfuriat. În timpul acesta, Gaidai

Alexandr s-a smuncit ca să încerce să iasă din mâinile sale, zicând că pleacă, iar când

s-a dus spre ușă să se încalțe, a văzut că curgea de la el sânge. I-a spus atunci că are

trusa medicală și i-a dat un bint. Alexandr a luat tifonul și l-a pus singur la gât, spunând

că pleacă. Nu ține minte cine i-a deschis ușa, fie el personal sau victima singură, dar la

poliție i-a spus că probabil Alexandr singur s-a zgâriat la cuțit când se smulgea din

mâinile sale. După ce Alexandr a ieșit, el a șters podeaua. Avea o căldare cu apă și a

șters picăturile de sânge, care erau în cameră. Nu a avut de gând să-l ucidă pe Gaidai.

Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate,

inclusiv:

declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr, că a trăit în apartamentul lui

Varavva I. undeva 10 zile, astfel pe 02 aprilie 2021 au stat împreună, au băut 2 sticle

de vodkă, apoi el s-a dus să se culce, el a rămas să se uite la televizor. Ulterior a auzit

ușa, Varavva I. a venit și i-a spus cuvintele „acum primește ce este al tău” și când s-a

trezit, i-a înfipt cuțitul în gât. El s-a ridicat și a scos singur cuțitul. Despre a doua

lovitură nu-și amintește. Mânerul de la ușă era stricat și el l-a rugat să deschisă ușa la

care acesta a zis că nu deschide și i-a repetat să deschidă ușa pentru că dacă nu face

asta, dimineața va fi numai sânge la el și atunci a acceptat, după care i-a deschis ușa.

În continuare, a ieșit afară, unde stătea o mașină și el a rugat să sune la ambulanță.

Aproximativ cu 3 zile înainte de aceasta, Varavva I. i-a spus că sforăie noaptea și nu a

putut dormi 3 zile din cauza sa și poate să-i mulțumească că el nu-l taie, dar inculpatul

așa și a procedat peste 3 zile când dormea. Starea sa după acest caz este că are

somnolență permanent, mereu se teme de oameni, totodată are pretenții față de

inculpat, sub formă de prejudiciu moral în sumă de 50 000 lei, pentru ce înaintează și

cerere în acest sens. Varavva I. în apartament nu i-a dat tifon sau ceva să pună la rană,

iar el ținea cu mâna acolo și nu-și amintește dacă i-a dat cineva tifon, într-adevăr are

probleme și sforăie. Își amintește că a fost sunată ambulanța, care a venit, dar poliția

nu știe exact dacă a fost acolo. Inculpatul i-a deschis ușa pentru a ieși să cheme

ambulanța, din motiv că i-a spus că va fi un cadavru la el și sânge dacă nu-i deschide.

În acea seară, începând cu orele 14:00, ei au băut undeva o sticlă de vodkă în doi și

astfel Varavva I. tot era în stare de ebrietate. Inculpatul dormea pe pat, iar el la podea

în aceiași cameră, mai exact dormea pe saltea în partea stângă și inculpatul în partea

dreaptă pe pat din aceiași cameră. Până la aplicarea loviturii cu cuțitul, certuri nu au

fost, au băut și el s-a dus să se culce, după care își amintește că Varavva I. i-a aplicat o

lovitură, dar a înțeles pe urmă că au fost 2 lovituri și consideră că i-a aplicat lovitura

cu cuțitul pentru că el sforăia. În spital s-a aflat 4 zile și crede că inculpatul a vrut să-l

omoare;

declarațiile martorului Ganja Mihail, că activând la acel moment ca taxist, a venit

un om care se ținea de gât și se vedea sânge, care a cerut cineva să cheme ambulanța.

Până la sosirea ambulanței, a întrebat ce s-a întâmplat și a spus că l-a tăiat un cunoscut,

adăugând că el arăta necultural și până la venirea ambulanței, el deja își pierduse

cunoștința. Ei vreun ajutor nu i-au acordat, dar i-au propus să-și pună tifonul și după

ce a venit ambulanța, au plecat acasă. Tifonul pe care îl avea aplicat Alexandru la rană,

îl avea cu el. Pe tifon se vedea mult sânge și este greu să spună în ce stare era partea

vătămată, dar acesta era foarte emoționat;

declarațiile martorului Ninicu Oleg, că a fost implicat în serviciul de menținere

a ordinii publice împreună cu colegul Mangîr Evgheni, cu echipajul MAI 1008.

Apropiindu-se de această persoană, care era poziționată așezat, din regiunea gâtului și

din gură curgea foarte mult sânge. Încercând să discute cu dumnealui pentru a afla ceva

declarații de cele întâmplate, acesta nu prea putea comunica din motiv că avea scurgere

de sânge. Colegul său a rămas cu această persoană ca să stabilească careva circumstanțe

despre cele întâmplate, iar el împreună cu echipajul MAI 1137, s-au deplasat după

urmele de sânge, care erau la fiecare aproximativ 15 m și s-au dus până pe str. XXX,

dar etajul și apartamentul nu și-l mai amintește. După ce a verificat tot blocul, nu a fost

depistată nici o persoană suspectă, iar între timp colegul său, Mangîr Evghenii a rămas

la fața locului, care a solicitat ambulanța și grupa operativă din cadrul IP Buiucani

pentru documentare. Deja, la fața locului, ajungând grupa operativă, au rămas să

documenteze, iar el cu colegul s-au deplasat spre patrulare, pentru a depista persoana

bănuită de comiterea infracțiunii. Astfel, patrulând pe str. Calea Ieșilor, vis-a-vis de IP

Buiucani, a observat o persoană de gen masculin, care le-a părut suspectă și speriată,

iar apropiindu-se de acesta și întrebându-l ce caută la așa oră târzie în stradă, dumnealui

a răspuns că a ucis un om, după care imediat a fost condus în inspectorat pentru

identificare și predat ofițerului de serviciu pentru documentare, iar ei s-au deplasat în

sector mai departe;

declarațiile martorului Mangîr Evgheni, că avea răni adânci, curgea sânge pe

gură, pe gât și nu-i putea opri sângele, fiind ambudență de sânge, astfel a folosit toată

trusa medicală pentru a-i acorda ajutor medical, iar colegul s-a dus după urmele de

sânge în curte, dar nu a depistat pe nimeni, apoi s-a apropiat și ambulanța care a luat

persona. După ceva timp, a patrulat sectorul și peste drum, pe str. Calea Ieșilor 12, a

observat o persoană suspectă, abătută, stresată, pe care întrebând-o ce s-a întâmplat,

acesta a comunicat cu un glas scăzut și pierdut că se numește Varavva I. și că în seara

aceasta, a omorât un om, după care ei au trecut drumul și l-au predat ofițerului de

investigații să verifice informația;

declarațiile martorului Buga Marin, că raportul în cauză pe numele lui Gaidei

Alexandru a fost întocmit de el personal, regiunea anatomică unde au fost cauzate

leziunile menționate este o regiune în care sunt poziționate organe vitale cum ar fi

artera carotidă, vena jugulară, lezarea cărora ar prezenta pericol pentru viață, însă în

cazul menționat, aceste organe nu au fost lezate;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 aprilie 2021, cu anexă foto,

potrivit căruia a fost examinat locul depistării victimei pe str. XXX, de la intersecția cu

str. Alba Iulia, precum și cu permisiunea inculpatului Varavva I. a fost examinată

locuința nr. XXX amplasată pe str. XXX, în cadrul căreia au fost ridicate urme de

substanță de culoare brun-roșietică din spațiul public și din locuință, iar din

apartamentul inculpatului au mai fost ridicate o cârpă cu urme de substanță similare, o

porțiune de materie de pe salteaua din odaie cu urme biologice similare, iar de pe masa

de la balconul locuinței nominalizate supra un cuțit și o lamă;

raportul de expertiză judiciară nr. 2XXX din 19 mai 2021, potrivit concluziilor

căruia, sângele victimei Gaidai Alexandr se atribuie grupei Oalfabeta/0(I), iar în

spălăturile și fragmentele din petele de pe țesăturile sintetice, de pe cele patru

fragmente de vată, țesătură și cuțit, lama cuțitului și maioul, ridicate din apartament

nr.XXX, de pe str. XXX, mun. Chișinău, a fost depistat sânge uman, în care s-a

constatat antigenul (H), ce corespunde grupei Oalfa, beta și astfel proveniența sângelui

depistat din aceste pete de la Gaidai Alexandr, nu se exclude. De asemenea, în

spălăturile de pe mânerul cuțitului a fost depistat sânge, a cărui determinare a

apartenenței de specie, nu a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente de

proteină în el;

raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, potrivit concluziilor

căruia, la studierea documentelor medicale prezentate pe numelui Gaidai Alexandr,

născut în XXX, s-au constatat „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea

mandibulară pe dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

ușoară, iar regiunile anatomice unde sunt localizate leziunile corporale prezentate, sunt

accesibile pentru mâna proprie, însă nu sunt caracteristice pentru autoprovocare;

raportul de expertiză judiciară nr.XXX din 21 aprilie 2021, potrivit concluziilor

căruia, inculpatul Varavva I. nu suferă de vreo maladie psihică și este fără dereglări

psihice, la momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de

intensitate psihotică nu a manifestat, avea capacitatea de a-și da seama și dirija cu

acțiunile sale, deci a acționat cu discernământ, iar în caz dacă în instanța de judecată

va fi probată vinovăția lui Varavva I., experții judiciari psihiatri pledează ca ultimul să

fie recunoscut responsabil de fapta ce i se impută, totodată conform stării psihice,

acesta nu prezintă pericol pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de

constrângere cu caracter medical;

corpuri delicte, ridicate la 03 aprilie 2021, în cadrul efectuării cercetării la fata

locului, recunoscute în acest sens prin ordonanța din 21 mai 2021 și transmise în

Camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Buiucani a DP mun. Chișinău, conform

chitanței nr. 124 (f.d. 48-50): a) două tifoane îmbibate cu substanță brună-roșietică

împachetate și sigilate în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 1; b) un tifon cu substanță

brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 2; c) un

tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă

cu nr. 3; d) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie

de culoare albă cu nr. 4; e) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în

plic din hârtie de culoare albă cu nr. 5; f) un fragment din material cu substanță brună-

roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 6; g) un cuțit de

bucătărie și o lamă de cuțit împachetate și sigilate în plic din hârtie de culoare albă cu

nr. 7; h) o cârpă cu substanță brună-roșietică împachetată și sigilată în plic din hârtie

de culoare albă cu nr. 8.

Prin urmare, fiind cercetate în cumul probele administrate în cadrul urmăririi

penale, se constată că acestea sunt pertinente și concludente, precum și coroborează

între ele, nefiind stabilite anumite contradicții esențiale și semnificative între probele

cu martori și cele materiale, în ansamblu confirmă circumstanțele expuse în învinuirea

adusă inculpatului.

Respectiv, în mod evident, s-a constatat fapta prejudiciabilă privind lipsirea de

viață a victimei, care nu și-a atins scopul, avându-se în vedere aspectul volitiv și

intelectiv la săvârșirea infracțiunii, ce presupun că inculpatul a dorit și a admis că în

rezultatul manoperelor sale, poate fi lipsit de viață partea vătămată. La caz,

circumstanțele enumerate se identifică prin declarațiile personale ale părții vătămate

Gaidai Alexandr, care indică în ședință de judecată, precum și la urmărirea penală că

într-adevăr au servit ambii băuturi alcoolice în ziua respectivă și consideră că se aflau

în stare de ebrietate. Inculpatul l-a amenințat anterior cu omorul, în cazul când victima

nu se va opri din „sforăit” ce denotă motivul infracțiunii comise, dar și existența unui

conflict iscat între participanți.

În continuare, Varavva I. a venit și i-a spus cuvintele „acum primește ce este al

tău”, iar când s-a trezit, i-a înfipt cuțitul în gât, din care instanța reține o acțiune directă

îndreptată spre lipsirea de viață a victimei, care crează un pericol iminent vieții

acestuia, având în vedere că lovitura a fost aplicată cu ajutorul unui obiect tăietor, la

caz de un cuțit, și într-o zonă vitală, adică în regiunea gâtului.

Subsecvent, fapta prejudiciabilă sub formă de încercare a aplicării unei arme albe

este una concretizată de către inculpat, manifestată prin acțiunile sale directe

determinate de îndreptare și lovire cu cuțitul în direcția părții vătămate, într-o zonă

vitală, dar și din expunerea verbală despre intenția de a-l omorî.

Astfel, cu referire la existența unui pericol real de realizare a acestei amenințări,

acesta este manifestat prin apariția la victimă a sentimentului de frică pentru viața sa

(condiția subiectivă), cât și apariția reală a pericolului (condiția obiectivă).

Or, în aceste condiții, precum în speță, o amenințare și folosire a unui cuțit spre

cauzarea directă unor leziuni corporale în zona vitală, precum cea a gâtului se califică

ca fiind una reală, care nu poate pune la dubii varianta imposibilității cauzării unor

consecințe ireversibile pentru viața persoanei, or faptul că prin utilizarea unei arme albe

se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor, reprezintă deja un fapt notoriu,

care nu poate fi pus la îndoială.

În acest sens, prin prisma declarațiilor părții vătămate că inculpatul, în momentul

aplicării loviturilor lui Gaidai Alexandr cu un obiect tăietor, trebuia și putea să prevadă

posibilitatea survenirii decesului victimei, fapt care în consecință nu este absolut negat

de însăși inculpat, acesta invocând doar o încercare de apărare de la pretinse acțiuni

ilegale ale victimei.

În consecutivitate, partea vătămată indică circumstanțe relevante și veridice

cazului examinat, or declarațiile acestuia nu au fost contrare altor mijloace de probă

administrate în proces sau declarațiilor martorilor audiați.

La caz, declarațiile martorului Ganja Mihail, că aflându-se în mașină, în

adiacentul străzii Alba Iulia la intersecție cu str. XXX din sect. Buiucani, activând în

acel moment în calitate de conducător auto al unui serviciu de taxi și cu el mai aflându-

se alte 2 persoane, fiind totodată o persoană neinteresată la caz, confirmă că a venit un

om care se ținea de gât și era însângerat, iar în consecință a cerut să cheme ambulanța,

ceea ce a și făcut, adăugând că era conștient la venirea poliției și inconștient la venirea

ambulanței.

În același context, martorii Ninicu Oleg și Mangîr Evgheni, angajați ai poliției

care s-au prezentat primii la apelul lui Ganja Mihail susțin aceleași circumstanțe,

specificând faptul că victima avea scurgeri abundente de sânge din regiunea gâtului și

gurii și infirmă astfel faptul că victima ar fi putut avea scurgeri de sânge din nas sau

alte zone, precum și unanim confirmă faptul că partea vătămată nu putea comunica din

aceleași motiv al sângerării abundente.

În continuare, la caz, inculpatul descalifică cele expuse de martorii în proces și

partea vătămată, iar contrar acestora susține poziția sa în contextul săvârșirii acțiunilor

în limitele unei legitime apărări față de anumite acțiuni violente ale victimei, indicând

că ultimul a încercat să-l atace cu pumnul, de la ce s-a eschivat, iar ulterior a reușit să

se deplaseze la balcon, să ia un cuțit și o lamă de cuțit, să revină și să-l amenințe pe

Gaidai Alexandr, circumstanțe care în consecutivitatea descrisă de inculpat, nu pot

determina o eventuală legitimă apărare, mai mult, aceste explicații sunt însoțite de

incertitudini, care nu au fost confirmate prin mijloace de probă.

Sub acest auspiciu, potrivit art. 36 alin. (2) Cod penal, este în stare de legitimă

apărare persoana care săvârșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat,

material și real, îndreptat împotriva sa și care pune în pericol grav persoana sau

drepturile celui atacat.

Astfel, la caz noțiunea de bază este atacul, privit ca acțiunile sau comportarea

violentă a victimei îndreptată împotriva inculpatului.

Totodată, aceasta sursă definește condițiile atacului, enumerate în textul normei

privind legitima apărare, conform căreia atacul trebuie să fie direct, imediat, material

și real, precum și să pună în pericol grav valorile apărate.

Existența unui pericol grav reprezintă în acest mod condiția că legitima apărare

fiind un drept al persoanei, acesta necesită să nu fie unul abuziv și exercitat în anumite

limite.

În aceste condiții, chiar și în ordinea expusă de inculpat, caracterul exclusiv

abuziv al acțiunilor ultimului în vederea realizării unei pretinse apărări împotriva unor

acțiuni pretins violente ale victimei, or aplicarea unei lovituri cu un obiect înțepător-

tăietor într-o zonă vitală, calificate drept periculoase pentru viață, nu se pot încadra în

limitele legitimei apărări.

Mai mult ca atât, chiar dacă ar fi existat un atac, inculpatul a avut posibilitatea

de a se eschiva de la acțiunile pretins violente ale victimei, nefiind constatate probe

privind privarea acestuia de libertate, de agresiune a sa, iar acesta a avut posibilitatea

de a solicita imediat ajutor după comiterea infracțiunii și să fie constatate urmările

prejudiciabile invocate.

Concomitent, s-a apreciat critic cum inculpatul, pretinzând a fi în situația unui

atac direct, iminent și real îndreptat în adresa vieții și sănătății sale, a reușit să se

deplaseze singur la balcon, fără a fi urmărit și lovit de victimă, să ia un cuțit și o lamă,

după care a revenit și eventual le-a pus pe ambele la gâtul părții vătămate, care în

consecință s-ar fi tăiat singur.

Tot aici, elucidând criteriile clare și obiective a legalității acțiunilor întreprinse

în pretinsa stare de legitimă apărare, potrivit doctrinei, două categorii de condiții în

lipsa cărora legitima apărare este inexistentă în acest caz: condițiile ce țin de atac (care

determină existența stării de legitima apărare) și condițiile ce țin de apărare (care

determină legalitatea acțiunilor celui atacat).

Astfel, cu privire la condițiile atacului, instanța neagă că în privința inculpatului

a existat un atac cu aplicarea violenței, or din mijloacele de probă administrate nu

denotă nici o circumstanță obiectivă care ar veni să confirme versiunea inculpatului.

Mai mult ca atât, chiar dacă există o probabilitate de cauzare a leziunilor

nominalizate anume în timpul și circumstanțele indicate, în aceste condiții, analizate în

cumul cu circumstanțele enumerate supra, cu motivele eschivării sale ulterioare și

personalitatea inculpatului, determină aprecierea critică a poziției sale de apărare

privind necesitatea de a-și proteja integritatea sa corporală sau viața.

Similar, inculpatul își contrazice propriile argumente când indică despre faptul

că a pus cuțitele la gât și totodată cu aceleași mâini îl ținea, spunându-i să se ducă din

casa sa.

Reieșind din cele expuse, s-a constatat anume inexistența unui atac real și

imediat în adresa inculpatului din motivele sus-indicate și în concluzie au fost respinse

alegațiile inculpatului, considerându-le doar ca o formă de apărare în vederea evitării

răspunderii penale pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave.

Astfel, inculpatul, acceptând să ofere declarații, nu a reușit să explice de ce nu s-

a apropiat de mașinile cu girofar, precum și a eșuat lamentabil în a oferi un motiv

rezonabil pentru necesitatea de a ascunde urmele infracțiunii, argumente care denotă

cunoașterea cu bună știință despre săvârșirea anume a unei fapte cu un grad de gravitate

sporit.

Mai mult, din declarațiile martorilor Ninicu Oleg și Mangîr Evgheni, ultimii l-

au depistat pe inculpat nu la încercarea de a se denunța la poliție, dar în timpul plimbării

prin adiacent, ce denotă că ultimul urmărea doar scopul de a se informa despre situația

cazului dedus judecății, iar fiind depistat de angajații de poliție, a comunicat că a ucis

un om.

În acest mod, sunt apreciate critic poziția procesuală a inculpatului Varavva Ivan

cu privire la recunoașterea parțială a circumstanțelor de fapt, însă cu tăgăduirea

vinovăției, iar ultimul a ales metodele sale de apărare, astfel încercând să se eschiveze

de la răspunderea penală pentru fapta comisă.

De asemenea, în susținerea versiunii înainte de partea vătămată și în detrimentul

celor expuse de inculpat, în rezultatul procesului verbal de cercetare la fața locului din

03 aprilie 2021, cu anexă foto, a fost examinat locul depistării victimei pe str. XXX,

de la intersecția cu str. Alba Iulia, fiind relevate urme evidente victimei, precum și cu

permisiunea inculpatului a fost examinată locuința nr. XXX amplasată pe str. XXX, ce

aparține în posesie ultimului, în cadrul căreia au fost ridicate urme de substanță de

culoare brun-roșietică, o cârpă, o porțiune de materie de pe salteaua din odaie, unde a

dormit partea vătămată, iar de pe masa de la balconul locuinței nominalizate supra un

cuțit și o lamă de cuțit, care în rezultatul expertizării biologice, conform raportului nr.

XXX din 19 mai 2021, s-a constatat pe suprafața acestora urme de sânge uman, în care

s-a constatat antigenul (H), ce corespunde grupei Oalfa, beta și astfel proveniența

sângelui de la Gaidai Alexandr nu se exclude.

În acest mod, porțiunea de materie ridicată cu urme de sânge caracteristic

victimei denotă într-adevăr situația că ultimul a fost lovit în timpul aflării sale pe saltea,

de la care a și fost extrasă porțiunea textilă, iar mai mult, instanța, analizând imaginile

nr. 29 și 30 anexe la procesul verbal de cercetare la fața locului din 03 aprilie 2021, s-

a confirmat și din punct de vedere obiectiv cele relatate de Gaidai Alexandr, inclusiv

în cadrul confruntării la faza urmăririi penale, când acesta indică că lovitura a avut loc

în timp ce dormea pe saltea, cu capul spre ușa de la balcon și au fost respinse astfel

argumentele inculpatului că incidentul a avut loc, eventual în timpul aflării într-o

poziție ortostatică a ambelor persoane.

La fel, urmele de sânge îmbibate în cârpa ridicată, denotă cert că inculpatul a

încercat să ascundă urmele infracțiunii comise, iar urmele de sânge provenit de la

victimă de pe lama și lama cuțitului ridicate, expuse prin imaginile 36, 37 și 38 din

anexa la procesul verbal de cercetare la fața locului, susțin utilizarea anume a acestor

arme albe la săvârșirea infracțiunii.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, la

studierea documentelor medicale ale lui Gaidai Alexandr, de către expertul judiciar s-

au constatat „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe

dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor,

posibil în timpul și circumstanțele indicate”.

Astfel, din expertiza medico-legală, s-a stabilit cu certitudine că victimei i-au

fost cauzate leziuni corporale sub formă de plagă tăiată în zona gâtului, regiune vitală

a organismului uman, provocate anume în rezultatul utilizării unui obiect tăietor, care

obiectiv, din circumstanțele cazului și probele analizate anterior se reflectă într-o lamă

de cuțit și un cuțit propriu-zis.

Concomitent, leziunile cauzate au fost calificate drept vătămare corporală ușoară

și chiar dacă sunt accesibile pentru mâna proprie, acestea însă nu sunt caracteristice

pentru autoprovocare, iar mai mult prin expresia „posibil în timpul și circumstanțele

indicate”, denotă că expertul judiciar statuează asupra apariției urmărilor, conform

faptei descrise în ordonanța de dispunere a expertizei, conformă de altfel învinuirii

aduse prin actul de acuzare.

În susținerea acelorași teze, declarațiile expertului medico-legal Marin Buga,

audiat în condițiile martorului în ședință de judecată, care, în contextul expertizei

medico-legale, desfășurată de acesta în temeiul ordonanței organului de urmărire

penală, a susținut concluziile dispuse, precizând că regiunea anatomică unde au fost

cauzate leziunile menționate, este o regiune în care sunt poziționate organe vitale cum

ar fi artera carotidă, vena jugulară, lezarea cărora ar prezenta pericol pentru viață.

Respectiv, faptul că încercarea unei lovituri cu un obiect tăietor, la caz un cuțit,

direct într-o zonă vitală a corpului victimei denotă exclusiv dorința la momentul

respectiv de a lipsi de viață persoana, iar faptul că nu au fost lezate cu acest obiect

organe vitale cum ar fi artera carotidă sau vena jugulară, descrise de expertul judiciar,

reprezintă niște circumstanțe independente de voința faptuitorului Varavva Ivan, care

în final au fost și apreciate drept vătămări ușoare, dar în eventualitatea lezării acestora,

persista un pericol real pentru viața persoanei.

În aceste condiții, s-a constatat că inculpatul a atentat la obiectul juridic special

al infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, care în speță este format din

relațiile sociale cu privire la viața persoanei.

Obiectul material al infracțiunii în cauză îl reprezintă corpul uman, care sub

acoperirea fortunei nu a decedat, nefiind lezate organele sale vitale, persoana căruia în

consecință reprezintă și victima infracțiunii cercetate, adică Gaidai Alexandr.

Analizând latura obiectivă a componenței infracțiunii incriminate lui Varavva

Ivan, acțiunea făptuitorului este manifestată având la bază relații sociale, adică în urma

unui conflict iscat între partea vătămată Gaidai Alexandr și inculpat și care se

comprimă prin descrierea în calitate de semne distincte în: a) fapta prejudiciabilă ce

constă în acțiunea de lipsire ilegală de viață a altei persoane; b) urmările prejudiciabile

– moartea cerebrală a victimei; c) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile.

La caz, inculpatului i se incriminează comiterea faptei în formă de tentativă la

infracțiune și astfel, latura obiectivă a infracțiunii în speță sub forma unui fapt tentat

va corespunde cerințelor a două serii de dispoziții din Codul penal: a) din partea

generală – care definesc tentativa; b) din partea specială – care definesc infracțiunea

concretă.

În acest mod, sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 27 Cod penal, potrivit

cărora se consideră tentativă de infracțiune acțiunea sau inacțiunea intenționată

îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze independente de

voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, or, inculpatul a întreprins o acțiune

direct îndreptată spre privarea de viață a victimei, care nu și-a produs efectul, în

legătură cu nelezarea organelor vitale din zona plăgii, de altfel cu șansă pentru Gaidai

Alexandr.

De asemenea, acțiunile ulterioare ale inculpatului privind lipsa de inițiativă

pentru a-și aduce la finalitate intenția, nu pot fi considerate drept o lipsă de tentativă

sau o renunțare la săvârșirea infracțiunii, în condițiile în care acesta și-a manifestat deja

intenția de a-l lipsi pe victimă de viață și a întreprins o acțiune direct îndreptată în acest

sens, lovind cu un obiect tăietor într-o zonă vitală a corpului uman al părții vătămate.

La fel, în cazul infracțiunilor materiale, va exista tentativă atunci când urmarea

prejudiciabilă prevăzută de norma incriminatoare: a) nu a survenit; b) a survenit dar nu

în volum deplin; c) a survenit dar alta decât cea cuprinsă de intenția făptuitorului; d) a

survenit dar latura obiectivă nu este integral realizată și prin urmare, evenimentele

ulterioare denotă circumstanțe distincte de fapta prejudiciabilă comisă sau o

conjunctură epuizată a speței.

În continuare, din conținutul raportului de expertiză judiciară nr. XXX din 19

aprilie 2021, coroborat cu declarațiile părții vătămate și probele materiale, instanța

conchide că fapta prejudiciabilă a fost comisă prin aplicarea unei lovituri cu un obiect

înțepător-tăietor reflectat într-un cuțit și o lamă de cuțit cu semne de confecționare

industrială, care au format pe corpul victimei urmări prejudiciabile sub formă de plăgi

tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe dreapta, iar între leziunile

corporale depistate și fapta comisă este legătură cauzală directă.

La caz, fiind întreruptă infracțiunea la etapa de tentativă, juridic nu pot fi reținute

urmările prejudiciabile caracteristice infracțiunii prevăzute la art. 145 Cod penal, fiind

incidente pentru încadrarea juridică aprecierea probelor doar prin prisma acțiunii de

comitere a faptei prejudiciabile și raportarea la norma generală a art. 27 Cod penal,

restul urmărilor reținute la caz, fiind doar elemente obiective în scopul demonstrării

existenței faptei și a vinovăției inculpatului.

În calitate de instrument (obiectul înțepător-tăietor) al săvârșirii infracțiunii,

autorul a utilizat un cuțit și o lamă de cuțit, depistate în cadrul cercetării la fața locului

la domiciliul inculpatului, cu urme de sânge uman caracteristic părții vătămate.

Mai mult ca atât, inculpatul confirmă indirect circumstanțele de fapt imputate

acestuia și descrise supra atât în ședință de judecată cât și în faza urmăririi penale,

inclusiv în cadrul audierii sale, în special când acesta descrie faptul că victima locuia

în domiciliul acestuia, că au consumat împreună băuturi alcoolice, că a avut loc un

conflict între ei, că a utilizat cuțitul și lama de cuțit depistate ulterior în cadrul cercetării

la fața locului și chiar inclusiv că au fost puse la gâtul victimei, infirmând însă restul

circumstanțelor prin care se învinuiește de aplicarea unei lovituri victimei și susținând

că de facto doar a încercat să se apere de victimă, ultimul care l-a agresat fizic inițial.

Subsecvent, prin raportul de expertiză judiciară medico-legală psihiatrică, se

constată că potrivit stării psihice, inculpatul Varavva I. este capabil să înțeleagă

caracterul faptei săvârșite și este apt din punct de vedere psihic, atât la momentul

comiterii infracțiunii, cât și la momentul desfășurării expertizei.

În continuare, omorul face parte din rândul infracțiunilor materiale, iar la etapa

tentativei din speță, infracțiunea se consideră consumată din momentul când urmări au

survenit, dar nu în volum deplin, ceea ce întregește latura obiectivă a infracțiunii date.

Iar potrivit trăsăturilor laturii obiective pentru comiterea infracțiunii de omor

trebuie să existe în elementul subiectiv al făptuitorului și să fie exteriorizată în același

fel – intenția de a produce omorul.

Toate aceste circumstanțe, inclusiv recunoașterea de către inculpat a faptului că

a utilizat armele albe examinate anterior, incontestabil probează că anume inculpatul

este autorul infracțiunii incriminate.

Pe lângă acestea, inculpatul a promovat o conduită care denotă incontestabil

dorința sa de lipsire de viață a victimei, or acesta a declanșat nemijlocit acțiunea în

sensul cauzării morții, prin aplicarea unei lovituri cu un obiect tăietor într-o zonă vitală

ce prezenta pericol real pentru viața persoanei, dar și a înlăturat ulterior unele

impedimente în vederea prevenirii infracțiunii și/sau curmării acesteia, prin încercarea

de a ascunde urmele infracțiunii și de a se interesa de desfășurarea în continuare a

evenimentelor.

Cu referire la latura subiectivă, infracțiunea de omor este una intenționată, iar

conținutul intenției trebuie examinat și determinat, stabilit din materialele faptei, adică

prin aprecierea tuturor elementelor laturii subiective.

Concluzia privind conținutul intenției rezultă din materialitatea faptei (dolus ex

re), adică din examinarea tuturor semnelor laturii obiective, precum și din studierea

caracterului relațiilor dintre victimă și inculpat, și în acest mod, acțiunile prejudiciabile

ale inculpatului au fost îndreptate doar în direcția corpului victimei și exclusiv în scopul

lipsirii de viață a acestuia, ceea ce denotă prezența unei intenții directe la săvârșirea

infracțiunii.

Astfel, între inculpat și victimă într-adevăr s-au iscat niște relații de ostilitate,

desfășurate de inculpat într-un conflict spontan, în cadrul căruia ultimul a dorit și a

admis faptul omorului lui Gaidai Alexandr, motiv care denotă instanței certitudinea

privind manifestarea intenției directe la săvârșirea infracțiunii.

În ordinea celor relevate și circumstanțelor de fapt al speței, sunt tratate critic

declarațiile inculpatului precum că acesta nu a avut intenția de a-l omorî pe Gaidai

Alexandr, ci pur și simplu de a se apăra, or s-a constatat cu certitudine că acțiunile

inculpatului au fost cu intenție, instanța de judecată ajungând la concluzia că inculpatul

nu a urmărit scopul de a speria victima, ci de a suprima viața acestuia, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al faptei sale și prevăzând urmările acesteia.

Din punct de vedere al calității de subiect al infracțiunii, acesta este reprezentat

de persoana fizică responabilă, care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de

16 ani.

La caz, inculpatul Varavva Ivan a fost identificat prin extrasul din Registrul de

Stat al Populației (f.d. 77) și este născut pe 17 iulie 1975, nu se află la evidența

medicului psihiatru și se află la evidența medicului narcolog cu diagnosticul

„consumator de substanțe narcotice (hașiș)” (f.d.79,81), întrunind astfel semnele

subiectului infracțiunii incriminate. Mai mult ca atât, din conținutul raportului de

expertiză judiciară nr. XXX din 21 aprilie 2021, inculpatul Varavva Ivan nu suferă de

vreo maladie psihică și este fară dereglări psihice, iar la momentul săvârșirii infracțiunii

ce i se impută, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, avea

capacitatea de a-și da seama și dirija cu acțiunile sale și deci a acționat cu discernământ,

astfel că în caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția acestuia, experții

judiciari psihiatri pledează ca ultimul să fie recunoscut responsabil de fapta ce i se

impută, totodată fiind menționat că potrivit stării psihice, acesta nu prezintă pericol

pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical.

Prin urmare, instanța consideră necesar ca Varavva Ivan să fie condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27 și 145 alin. (1) Cod penal, reieșind din

totalitatea probelor examinate în faza urmăririi penale și constatate ca fiind pertinente,

concludente și veridice, care în ansamblu coroborează între ele, se completează între

ele, nu trezesc nici o îndoială.

În condițiile specificate, instanța a conchis că în acțiunile inculpatului sunt

întrunite toate semnele și elementele constitutive obligatorii ale componenței de

infracțiune prevăzute de art. 27 și 145 alin. (1) Cod penal, ca tentativa la omorul altei

personae și prin urmare, se stabilește atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru

atragerea lui la răspundere penală.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, cu intenție, care se

pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani, că potrivit art. 81 alin. (3) Cod penal,

mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate

depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul

corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată, că

circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, concluzionând că corectarea

și reeducarea lui este posibilă, rațională și echitabilă doar prin izolare de societate.

Avocatul Ruslan Cimpoi a declarat apel, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal din motiv că fapta

inculpatului întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod

contravențional.

Apelantul a invocat că este inadmisibil să fie constatate totalitatea

circumstanțelor importante cauzei penale în mod exclusiv în baza depozițiilor unei

singure persoane Gaidai Alexandru.

Analizând versiunea expusă de către partea vătămată în raport cu cea expusă de

către inculpat, se constată existența unor divergențe esențiale circumstanțelor de fapt,

în care părții vătămate i-au fost provocate leziunile corporale, respectiv asupra

intențiilor și motivelor care l-au determinat pe inculpat să folosească cuțitele de

bucătărie împotriva părții vătămate.

Ținând cont că în cadrul urmăririi penale și nici a cercetării judecătorești nu a

fost posibil de stabilit originea și de înlăturat divergențele dintre cele declarate de partea

vătămată și cele declarate de inculpat, instanța, în vederea stabilirii adevărului în cauză,

trebuia să stabilească circumstanțele de fapt prin raportarea declarațiilor divergente

date de partea vătămată și inculpat în coroborare cu probele materiale administrate în

cauză, în special prin analiza și coroborarea cu Raportul de expertiză judiciară nr. XXX

din 19.04.2021.

Depozițiile părții vătămate vin în contradicție cu concluziile expertului, care a

întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021 urmează a fi apreciate

critic de instanță, ca fiind lipsite de veridicitate pentru că nu sunt coroborate și susținute

cu alte mijloace de probe materiale.

Raportul de expertiză judiciară nr. 202I02D0611 din 19.04.2021 – reprezintă o

probă pertinentă, concludentă și inutilă soluționării cauzei potrivit art. 101 Cod de

procedură penală deoarece din analiza atât a concluziilor expertului expuse în cuprinsul

raportului, cât și din analiza depozițiilor date de expert în calitate de specialist în cadrul

ședinței de judecată, conchidem că se confirmă anume versiunea circumstanțelor de

fapt descrise de către inculpat, respectiv, se infirmă ca neconforme cu realitatea

depozițiile date de către partea vătămată Gaidai Alexandru, deoarece pe gâtul părții

vătămate au fost depistate 2 plăgi tăiate una pe partea stângă și alta în regiunea

mandibulară pe dreapta - de unde rezultă că versiunea lui Varavva Ivan privind fixarea

a două cuțite la gâtul părții vătămate este adevărată, iar versiunea părții vătămate Gaidai

Alexandru privind aplicarea unei singure lovituri cu cuțitul în gât de către Varavva Ivan

este neadevărată. Plaga depistată pe gâtul părții vătămate este una tăiată, nu înțepată

sau penetrantă după cum susține partea vătămată de unde rezultă că versiunea lui

Varavva Ivan privind provocarea plăgilor tăiate în rezultatul smuncirii victimei Gaidai

Alexandru pentru a se elibera din mâinile lui Varavva Ivan este adevărată, iar versiunea

părții vatămate Gaidai Alexandru privind provocarea unei plăgi înțepate, penetrante în

regiunea dreaptă mandibulară în așa fel încât lama cuțitului a penetrat țesuturile moi

ale gâtului și a ieșit până în cavitatea bucală este neadevărată.

Având în vedere că versiunea circumstanțelor de fapt ale cauzei descrisă de către

Varavva Ivan este una veridică, ținând cont de faptul că ambele părți implicate în

conflict erau în stare de ebrietate (la stabilirea circumstanțelor urmând a se da preferință

probelor materiale și abia în subsidiar declarațiilor), iar Varavva Ivan a aplicat cuțitele

de bucătărie asupra lui Gaidai Alexandru în rezultatul unor insulte și încăierări, astfel

încât, acțiunile sale au fost îndreptate exclusiv în vederea apărării de acțiunile agresive

ale victimei pentru a-l imobiliza și alunga pe acesta din locuința sa, conchidem că

Varavva Ivan nu a avut intenția de a-l omorî pe Gaidai Alexandru. Astfel, Varavva

Ivan nu a prevăzut posibilitatea survenirii rezultatul socialmente periculos (curmarea

vieții unei persoane), nu a urmărit și nu a acceptat acest rezultat, deși putea și trebuia

să prevadă eventualitatea provocării unor plăgi tăiate periculoase pentru sănătatea și

viața celui imobilizat cu cuțitele la gât.

În consecință, rezultatul socialmente periculos sub forma provocării unor plăgi

tăiate s-a produs nu din intenția lui Varavva Ivan, ci doar din culpa acestuia, atunci

când Gaidai Alexandru s-a smuncit pentru a se elibera (Varavva Ivan putea și trebuia

să prevadă un asemenea deznodământ), astfel încât, în sarcina acestuia poate fi reținută

doar vinovăția pentru provocarea leziunilor corporale ușoare, adică comiterea

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional și nicidecum comiterea

infracțiunii de omor sub forma tentativei.

Or, dacă admitem concluzia primei instanțe atunci trebuie să răspundem la

întrebarea care cauză independentă de voința făptuitorului l-a împiedicat pe Varavva

Ivan să-și ducă până la capăt intenția de a curma viața lui Gaidai Alexandru, pentru că,

dacă într-adevăr Varavva Ivan ar fi premeditat sau ar fi avut intenția de a-l omorî pe

Gaidai Alexadru. atunci nimic nu l-ar fi împiedicat pe Varavva Ivan să-i aplice mai

multe lovituri cu cuțitul lui Gaidai Alexadru, sau l-ar fi împiedicat pe Gaidai Alexandru

să părăsească locuința sa, urmărind în acest mod provocarea decesului acestuia în

rezultatul hemoragiei.

Dacă pe corpul lui Gaidai Alexandru ar fi existat mai multe plăgi tăiate care ar

fi confirmat faptul că Varavva Ivan l-a atacat pe acesta cu cuțitele, sau, s-ar fi depistat

plăci înțepate sau penetrante aplicate în regiuni vitale potrivit versiunii descrise de

partea vătămată, atunci s-ar fi confirmat intenția lui Varavva Ivan de a omorî o

persoană. În speță, nu suntem în prezența unei asemenea intenții, ci suntem în prezența

folosirii neadecvate a cuțitelor în cadrul unei încăierări în scop de imobilizare a

agresorului, iar acest fapt a provocat victimei Gaidai Alexadru vătămări corporale

ușoare.

3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând recalificarea acțiunilor sale.

Apelantul a invocat că urmărirea penală s-a efectuat cu încălcări ale normelor

legale. Declarațiile polițiștilor, pe care i-a văzut pentru prima dată în sala ședinței de

judecată, sunt false. Efectuarea percheziției locuinței a avut loc în lipsa sa, fapt care

poate fi confirmat prin înregistrările video. Polițiștii au folosit cuvinte necenzurate, l-

au amenințat, iar la rugămintea de a părăsi locuința, au aplicat pumnii, el fiind nevoit

să se protejeze. Există divergențe în declarațiile părții vătămate, care dorea să-i

transforme casa în una de toleranță și astfel să câștige bani.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie

2022, apelurile au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, ca tentativă la omorul altei persoane.

Astfel, prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune

casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea

acțiunilor infracționale, iar afirmația inculpatului precum că dânsul nu este vinovat de

fapta incriminată, se consideră declarativă, or, prima instanță în sentința corect și

justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, luând în

considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate

în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii

incriminate.

Prin justificarea probelor cercetate, se consideră dovedită cu certitudine

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate.

Necătând la faptul că inculpatul vina n-a recunoscut-o, prima instanță motivat și

întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate,

bazându-se pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele:

declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr, martorilor Ganja Mihail, Ninicu

Oleg și Mangîr Evgheni, specialistului Buga Marin;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 aprilie 2021, cu anexă foto,

potrivit căruia a fost examinat locul depistării victimei pe str. XXX, de la intersecția cu

str. Alba Iulia, precum și cu permisiunea inculpatului Varavva Ivan a fost examinată

locuința nr. XXX amplasată pe str. XXX, în cadrul căreia au fost ridicate urme de

substanță de culoare brun-roșietică din spațiul public și din locuință, iar din

apartamentul inculpatului au mai fost ridicate o cârpă cu urme de substanță similare, o

porțiune de materie de pe salteaua din odaie cu urme biologice similare, iar de pe masa

de la balconul locuinței nominalizate supra un cuțit și o lamă;

raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 mai 2021, potrivit concluziilor

căruia, sângele victimei Gaidai Alexandr se atribuie grupei Oalfabeta/0(I), iar în

spălăturile și fragmentele din petele de pe țesăturile sintetice, de pe cele patru

fragmente de vată, țesătură și cuțit, lama cuțitului și maioul, ridicate din apartament nr.

XXX, de pe str. XXX, mun. Chișinău, a fost depistat sânge uman, în care s-a constatat

antigenul (H), ce corespunde grupei Oalfa,beta și astfel proveniența sângelui depistat

din aceste pete de la Gaidai Alexandr, nu se exclude. De asemenea, în spălăturile de pe

mânerul cuțitului a fost depistat sânge, a cărui determinare a apartenenței de specie, nu

a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente de proteină în el;

raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, potrivit concluziilor

căruia, la studierea documentelor medicale prezentate pe numelui Gaidai Alexandr,

născut în XXX, s-au constatat „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea

mandibulară pe dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiiunii traumatice a unui

obiect tăietor, posibil în timpul și circumstanțele inidicate, ce condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

ușoară, iar regiunile anatomice unde sunt localizate leziunile corporale prezentate, sunt

accesibile pentru mâna proprie, însă nu sunt caracteristice pentru autoprovocare;

raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 21 aprilie 2021, potrivit concluziilor

căruia, inculpatul Varavva Ivan nu suferă de vreo maladie psihică și este fără dereglări

psihice, la momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de

intensitate psihotică nu a manifestat, avea capacitatea de a-și da seama și dirija cu

acțiunile sale, deci a acționat cu discernământ, iar în caz dacă în instanța de judecată

va fi probată vinovăția lui Varavva Ivan, experții judiciari psihiatri pledează ca ultimul

să fie recunoscut responsabil de fapta ce i se impută, totodată conform stării psihice,

acesta nu prezintă pericol pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de

constrângere cu caracter medical;

corpuri delicte, ridicate la 03 aprilie 2021, în cadrul efectuării cercetării la fata

locului, recunoscute în acest sens prin ordonanța din 21 mai 2021 și transmise în

Camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Buiucani a DP mun. Chișinău, conform

chitanței nr. 124 (f.d. 48-50, vol. I): a) două tifoane îmbibate cu substanță brună-

roșietică împachetate și sigilate în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 1; b) un tifon

cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu

nr. 2; c) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de

culoare albă cu nr. 3; d) un tifon cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în

plic din hârtie de culoare albă cu nr. 4; e) un tifon cu substanță brună-roșietică

împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 5; f) un fragment din

material cu substanță brună-roșietică împachetat și sigilat în plic din hârtie de culoare

albă cu nr. 6; g) un cuțit de bucătărie și o lamă de cuțit împachetate și sigilate în plic

din hârtie de culoare albă cu nr. 7; h) o cârpă cu substanță brună-roșietică împachetată

și sigilată în plic din hârtie de culoare albă cu nr. 8.

Examinând probatoriul, se consideră dovedită indubitabil vina inculpatului

Varavva Ivan în comiterea tentativei de omor, or acțiunile lui just au fost calificate în

temeiul art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă

răspunderii penale.

Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată prin

cumulul de probe cercetate, ce coroborează între ele și careva divergențe între

declarațiile martorilor și probelor scrise care ar trezi dubii, nu sunt reținute.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, a fost apreciază ca o metodă de apărare

și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 CPP și art. 6 CEDO, or persoana

care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi

urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate

fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Astfel, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 145 Cod penal, îl

formează relațiile sociale cu privire la viața persoanei.

Obiectul material al infracțiunii de omor intenționat îl formează corpul

persoanei.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 145 Cod penal are următoarea

structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală

de viața a unei alte persoane; 2) urmările prejudiciabile și anume – moartea cerebrală

a victimei 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

Art. 27 Cod penal, prevede că, „Se consideră tentativă de infracțiune acțiunea

sau inacțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvîrșirea unei infracțiuni dacă,

din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.”

Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțe de fapt constatate, pe

parcursul cercetării judecătorești s-a confirmat integral prezența în acțiunile

inculpatului Varavva Ivan a laturii obiective a infracțiunii de tentativa de omor, astfel

că în sensul dat, este reținut conținutul raportului de expertiză judiciară nr. XXX din

19 aprilie 2021, coroborat cu declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr și probele

materiale.

Subsecvent, fapta prejudiciabilă a fost comisă prin aplicarea unei lovituri cu un

obiect înțepător-tăietor reflectat într-un cuțit și o lamă de cuțit cu semne de

confecționare industrială, care au format pe corpul victimei urmări prejudiciabile sub

formă de plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe dreapta,

iar între leziunile corporale depistate și fapta comisă este legătură cauzală directă.

Astfel, deși inculpatul Varavva Ivan nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, însăși ultimul confirmă indirect circumstanțele de fapt

imputate acestuia și descrise supra atât în instanța de fond cât și în faza urmăririi penale,

inclusiv în cadrul audierii sale, în special când acesta descrie faptul că victima locuia

în domiciliul acestuia, că au consumat împreună băuturi alcoolice, că a avut loc un

conflict între ei, că a utilizat cuțitul și lama de cuțit depistate ulterior în cadrul cercetării

la fața locului și chiar inclusiv că au fost puse la gâtul victimei, infirmând însă restul

circumstanțelor prin care se învinuiește de aplicarea unei lovituri victimei și susținând

că de facto doar a încercat să se apere de victimă, ultimul care l-a agresat fizic inițial.

În contextul dat, la caz, latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului s-

a manifestat prin faptul că acesta a încercat să lipsească pe victima Gaidai Alexandr de

viață, însă din cauza independente de voința făptuitorului, acțiunile acestuia nu și-au

produs efectele, deoarece victima a fost transportată la spital, unde i s-a acordat

asistență medicală necesară.

Ca urmare, a tentativei de lipsire de viață, prin aplicarea loviturilor cu cuțitul,

victima Gaidai Alexandr s-a ales cu vătămare corporală ușoare, fapt confirmat prin

raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19 aprilie 2021, prin care s-a constatat la

Gaidai Alexandr: „plăgi tăiate la nivelul gâtului pe stânga și regiunea mandibulară pe

dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară, iar

regiunile anatomice unde sunt localizate leziunile corporale prezentate, sunt accesibile

pentru mâna proprie, însă nu sunt caracteristice pentru autoprovocare (f.d. 58- 59).

Așa dar, inculpatul Varavva Ivan a comis o fapta prejudiciabilă manifestată prin

aplicarea loviturilor cu cuțitul de bucătărie și o lamă de cuțit asupra victimei Gaidai

Alexandr, iar ca urmare a vătămărilor corporale ușoare, se constată o legătură de

cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracțiunii analizate se caracterizează, prin vinovăție sub

formă de intenție directă sau indirectă.

Astfel, în sensul dat, a fost realizată latura respectivă în speță, inculpatul Varavva

Ivan a avut intenție de a-l omorî pe Gaidai Alexandr, or, între inculpat și victimă într-

adevăr s-au iscat niște relații de ostilitate, desfășurate de inculpat într-un conflict

spontan, în cadrul căruia ultimul a dorit și a admis faptul omorului lui Gaidai Alexandr,

motiv care denotă instanței certitudinea privind manifestarea intenției directe la

săvârșirea infracțiunii.

Totodată, deoarece inculpatul i-a aplicat lovituri cu cuțitul victimei, acesta urma

să prevadă consecințele acțiunilor sale, or, inculpatul le-a prevăzut și le-a admis,

intenționat, însă din cauza independente de voința făptuitorului, acțiunile acestuia nu

și-au produs efectele.

Subsecvent, au fost apreciate critic declarațiile inculpatului, precum că acesta nu

a avut intenția de a-l omorî pe Gaidai Alexandr, ci pur și simplu de a se apăra, or s-a

constatat cu certitudine că acțiunile inculpatului au fost cu intenție, instanța ajungând

la concluzia că inculpatul nu a urmărit scopul de a speria victima, ci de a suprima viața

acestuia, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale și prevăzând urmările

acesteia.

Mai mult ca atât, faptul că inculpatul Varavva Ivan își dădea seama de acțiunile

sale comise, acesta fiind responsabil de fapta comisă, fapt confirmat prin raportul de

expertiză judiciară nr. XXX din 21 aprilie 2021, din conținutul căreia reiese că ultimul

nu suferă de vreo maladie psihică și este fară dereglări psihice, iar la momentul

săvârșirii infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a

manifestat, avea capacitatea de a-și da seama și dirija cu acțiunile sale și deci a acționat

cu discernământ, astfel că în caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția

acestuia, experții judiciari psihiatri pledează ca ultimul să fie recunoscut responsabil

de fapta ce i se impută, totodată fiind menționat că potrivit stării psihice, acesta nu

prezintă pericol pentru societate și nu necesită aplicarea măsurilor de constrângere cu

caracter medical.

Subiectul faptei infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care la

momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani, astfel, că cade sub incidența

acestei noțiuni.

Cu privire la faptul menționat de avocat precum că în acțiunile inculpatului nu

se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1)

Cod penal, ci elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod

Contravențional, în sensul dat, opinia apărătorului la caz, este eronată, or prin probele

administrate și cercetate supra s-a demonstrat contrariul celor invocate.

La caz, este probat faptul aplicării celor două lovituri în regiunea gâtului de către

Varavva Ivan. Astfel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește gradul de pericol

social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni și în

această ordine de idei, s-a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului au fost corect

încadrate în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, la caz, s-a confirmat prin probe pertinente, concludente și veridice

prezența atât a laturii obiective, cât și celei subiective ale infracțiunii de tentativă de

omor în acțiunile inculpatului Varavva Ivan, or, din declarațiile părții vătămate se atestă

că inculpatul l-a amenințat anterior cu omorul, în cazul când ultimul nu se va opri din

„sforăit”, ce denotă motivul infracțiunii comise, dar și existența unui conflict iscat între

participanți, la fel invocă că Varavva Ivan a venit și i-a spus cuvintele „acum primește

ce este al tău”, iar când s-a trezit, i-a înfipt cuțitul în gât, din care s-a reținut o acțiune

directă îndreptată spre lipsirea de viață a victimei, care creează un pericol iminent vieții

acestuia, având în vedere că lovitura a fost aplicată cu ajutorul unui obiect tăietor, la

caz cu un cuțit și într-o zonă vitală, adică în regiunea gâtului.

În baza celor menționate, s-a identificat și demonstrat fără echivoc faptul că

acțiunile inculpatului Varavva Ivan, sunt plasate anume sub aspect penal, fapta fiind

dovedită prin probe pertinente și conludente, care coroborează între ele, iar în cele din

urmă acțiunile acestuia just au fost încadrate în condițiile normei vizate de art. 27, 145

alin. (1) Cod penal.

În contextul celor expuse, atât în cadrul instanței de fond cât și în apel s-a stabilit

cu certitudine că inculpatul Varavva Ivan, la 03 aprilie 2021, orele 02:00, aflându-se în

ap. nr. XXX amplasat în blocul locativ de pe adresa mun. Chișinău, str. XXX,

manifestând intenția să-l omoare pe Gaidai Alexandr, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient

survenirea acestora, profitând de faptul că Gaidai Alexandr era în stare de ebrietate și

a adormit în apartamentul nominalizat supra, a luat un cuțit de bucătărie și o lamă de

la cuțit, după care i-a aplicat două lovituri în regiunea gâtului, care este o regiune vitală

a corpului uman, fapt confirmat atât prin declarațiile inculpatului Varavva Ivan, cât și

prin declarațiile părții vătămate Gaidai Alexandr, prin declarațiile martorilor Ganja

Mihail, Ninicu Oleg, Mangîr Evgheni, declarațiile specialistului Buga Marin, făcute în

cadrul ședinței de judecată.

Referitor la motivele invocate în cererea de apel precum că, ,,(...) sentința

judecătorească este nefondată”, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată, deoarece

sentința este una argumentată inclusiv în raport cu susținerile verbale ale avocatului în

ședința de judecată, care sunt identice cu argumentele apelului declarat de același autor,

totodată, repronunțarea asupra argumentelor apelului nu poate duce la casarea sentinței

contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea a

specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și doar

a menținut hotărârea primei instanțe.

Totuși, având în vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod

corespunzător de către prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient,

precum și având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de

recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare detaliată

constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al CtEDO”.

Prin urmare, argumentele instanței de fond la adoptarea soluției în cauză, în

virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile sunt acceptate și de instanța

de apel, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.

61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate,

în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță.

(Garcia Ruis contra Spaniei, Hei le contra Finlandei).

Astfel, motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii

penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Codul penal și

anume de gravitatea infracțiunei săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de

gravă, cu intenție, care se pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani, deși anterior a

fost judecat, nu a concluzionat pentru sine pericolul social al faptelor comise anterior,

astfel că a continuat activitatea infracțională, comițând o nouă faptă ilicit, de lipsa

circumstanței atenuante și a circumstanțelor agravante, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia,

pedeapsa numită inculpatului fiind una echitabilă, numită cu respectarea strictă a

prevederilor legislației în vigoare și careva temei de a interveni în sentință, inclusiv,

din oficiu lipsește.

Avocatul Ruslan Cimpoi, declară recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor

adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal din

motiv că fapta inculpatului întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78

alin. (2) Cod contravențional.

Recurentul indică că este inadmisibil să fie constatate totalitatea circumstanțelor

importante cauzei penale în mod exclusiv în baza depozițiilor unei singure persoane

Gaidai Alexandru.

Analizând versiunea expusă de către partea vătămată în raport cu cea expusă de

către inculpatul se constată existența unor divergențe esențiale circumstanțelor de fapt,

în care părții vătămate i-au fost provocate leziunile corporale, respectiv asupra

intențiilor și motivelor care l-au determinat pe inculpat să folosească cuțitele de

bucătărie împotriva părții vătămate.

Ținând cont că nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul cercetării

judecătorești nu a fost posibil de stabilit originea și de înlăturat divergențele dintre cele

declarate de partea vătămată și cele declarate de inculpat, instanța, în vederea stabilirii

adevărului în cauză, trebuia să stabilească circumstanțele de fapt prin raportarea

declarațiilor divergente date de partea vătămată și inculpat în coroborare cu probele

materiale administrate în cauză, în special prin analiza și coroborarea cu Raportul de

expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021.

Depozițiile părții vătămate vin în contradicție cu concluziile expertului, care a

întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021 urmează a fi apreciate

critic de instanță, ca fiind lipsite de veridicitate pentru că nu sunt coroborate și susținute

cu alte mijloace de probe materiale.

Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 19.04.2021 – reprezintă o probă

pertinentă, concludentă și inutilă soluționării cauzei potrivit art. 101 Cod de procedură

penală deoarece din analiza atât a concluziilor expertului expuse în cuprinsul

raportului, cât și din analiza depozițiilor date de expert în calitate de specialist în cadrul

ședinței de judecată, conchidem că se confirmă anume versiunea circumstanțelor de

fapt descrise de către inculpat, respectiv, se infirmă ca neconforme cu realitatea

depozițiile date de către partea vătămată, deoarece pe gâtul părții vătămate au fost

depistate 2 plăgi tăiate una pe partea stângă și alta în regiunea mandibulară pe dreapta

- de unde rezultă că versiunea lui Varavva Ivan privind fixarea a două cuțite la gâtul

părții vătămate este adevărată, iar versiunea părții vătămate privind aplicarea unei

singure lovituri cu cuțitul în gât de către Varavva Ivan este neadevărată. Plaga depistată

pe gâtul părții vătămate este una tăiată, nu înțepată sau penetrantă după cum susține

partea vătămată de unde rezultă că versiunea lui Varavva Ivan privind provocarea

plăgilor tăiate în rezultatul smuncirii victimei pentru a se elibera din mâinile lui

Varavva Ivan este adevărată, iar versiunea părții vatămate privind provocarea unei

plăgi înțepate, penetrante în regiunea dreaptă mandibulară în așa fel încât lama cuțitului

a penetrat țesuturile moi ale gâtului și a ieșit până în cavitatea bucală este neadevărată.