1ra-655/2022 — 349 al. 1/1 CP

1ra-655/2022 — 349 al. 1/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-655/2022

1-21133250-01-1ra-04052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Cătălin Scutelnic, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 19 octombrie

2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2022, în

privința inculpatului

Verdeș Victor XXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 08.09.2021 - 19.10.2021,

instanța de apel: 20.01.2022 - 02.02.2022,

instanța de recurs: 04.05.2022 - 27.06.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

judecată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Verdeș Victor a fost

condamnat în baza art. 349 alin. (11) Cod penal la 6 luni închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare pentru

efectuarea rapoartelor de expertiză medico-legale în sumă de 448 lei.

caracterul prejudiciabil al faptei sale, realizând consecințele acțiunilor intenționate,

acționând în detrimentul normelor imperative stabilite de legislația penală, la data de

25.06.2021, orele 21:10, în timp ce inspectorul întreprinderii SRL ”Forestil”, Furdui

1

Grigore, împreună cu stagiarul acestuia, Goga Petru se aflau la serviciu și anume

efectuau patrularea pe teritoriul malului stâng al lacului de acumulare ”Ghidighici”,

din or. XXXX, mun. Chișinău, cu privire la contracararea pescuitului ilegal pe timp de

noapte, a fost depistat că Verdeș Victor, ce pescuia ilegal pe teritoriul lacului de

acumulare, fiind somat privind necesitatea încetării acțiunilor acestuia ilegale.

Ulterior, Verdeș V., inițiind un conflict cu inspectorii de mediu, adresându-se

către stagiarul Goga Petru cu cuvinte injurioase, i-a aplicat o lovitura cu cuțitul în

regiunea mânii stângi.

Astfel, conform concluziilor raportului de expertiză nr. XXXX din 12 august

2021 se constată „… 1., 2., 3., 7., 8. La examinarea medico-legală a documentelor

medicale prezentate pe numele lui Goga Petru a.n. XXXX, s-a constatat: echimoză la

nivelul articulației umărului drept, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice

a unui obiect contondent dur; plagă tăiată la nivelul mânii propriu zisă pe stânga

suprafața palmară, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății

de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.

Acțiunile inculpatului sunt încadrate în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, ca

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei cu funcție de

răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu și schimbării caracterului ei în

interesul celui care aplică violența și al altei persoane.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele incriminate și a

solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de

procedură penală.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

că infracțiunea face parte din categoria celor mai puțin grave, care se pedepsește cu

amendă în mărime de la 850 la 1350 unității convenționale sau cu muncă neremunerată

în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, că

circumstanțe agravante nu au fost stabilite, cele atenuante fiind săvârșirea pentru prima

dată a unei infracțiuni mai puțin grave, căința sinceră, anterior nu a fost judecat, nu se

află la evidența medicilor narcolog și psihiatru, că partea vătămată nu are careva

pretenții, că potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă prin condamnare

la închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei, în temeiul art. 90 Cod penal.

apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Apelantul a invocat că instanța de fond a ignorat faptul că potrivit art. 61 Cod

penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare

și reeducare a condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

2

2022, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond, a ținut cont de prevederile art. 61,

75 Cod penal, că infracțiunea face parte din categoria celor mai puțin grave, care se

pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unității convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până

la 3 ani, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite, cele atenuante fiind săvârșirea

pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, căința sinceră, anterior nu a fost

judecat, nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru, că partea vătămată nu

are careva pretenții, că potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală beneficiază

de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă prin

condamnare la închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei, în temeiul art.

90 Cod penal.

Or, o astfel de soluție este una echitabilă, întrucât este capabilă de a contribui la

realizarea scopurilor ale pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă

prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De

asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

La caz, este inoportun de a dispune inculpatului executarea reală a pedepsei sub

formă de închisoare, așa cum a pledat acuzatorul de stat, ținând cont de faptul că acesta

a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, prin prisma art. 16 Cod penal,

a recunoscut vina integral, cauza fiind examinată în procedură simplificată, s-a căit

sincer de cele comise, lipsește prejudiciul material cauzat prin infracțiune.

În acest context, instanța de fond a luat în considerație toate circumstanțele

cauzei, personalitatea inculpatului, dar și gravitatea infracțiunii săvârșite și valența

relațiilor sociale prejudiciate și a ajuns la soluția justificat de numire inculpatului a unei

pedepse în formă de sub formă închisoare pe un termen de 6 luni, cu suspendarea

condiționată a executării pedepse pe o perioada de probațiune 1 an.

declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel.

Recurentul indică că instanța de арel, nu а ținut cont de faptul сă а constatat са

circumstanțe atenuante doar căința sinсеră și săvârșirеа реntru рrimа dată а unei

infracțiuni mai puțin grаvе; fapta săvârșită se prezintă de о rеzоnanță social deosebit

de sporită; rolul și scopul реdерsei penale de а сurmа și preîntâmpina săvârșirea de noi

infracțiuni, în special din cаtеgоriа analizată, оr în situația constatării mаjоrării

amplorii infracțiunilor аnalоgiсе, statul are scop primordial de а соntrасаrа săvârșirеа

acestora; consecințele faptei săvârșite și metoda comiterii acesteia, apreciate în rароrt

сu оbiесtеlе utilizate la rеalizarеа faptei infracționale, оr aplicarea acelui cuțit în

3

calitate de obiect al infracțiunii vinе doar să sporească gravitatea acțiunilor

inculpatului.

Mai mult, instanțele de judecată, la numirеа pedepsei au invocat acele

circumstanțe atenuante, în соrароrt cu саrе au diminuat pedeapsa numită, са ultеriоr,

tot în baza acelorași circumstanțe, fără а identifica altele, să aplice рrеvеdеrilе аrt. 90

Cod penal la numirеа pedepsei, fapt în temeiul căruia, acuzarea constată сă s-a admis

dubla vаlеnță, la aplicarea aceleiași situații de drept.

Instanța de арel, în mod eronat а intеrрrеtаt și aplicat ре caz prevederile аrt. 75

Cod penal și la alegerea și арliсаrеа pedepsei, nu а ținut cont de circumstanțele

prezentei cauze penale și consecințele survenite, în special și acel impact al faptei avut

loc аsuрrа рărții vătămаtе.

Astfel, instanța de apel, а constatat în mod eronat oportunitatea diminuării

pedepsei aplicate sрrе minimul sancțiunii, саrе va asigura аtingеrеа scopurilor

prevăzute de аrt. 61 Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate соntrаr prevederilor legale.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv în temeiul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă

în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, corect ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod

penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică

o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

4

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În cazul alternativelor

de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un

caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea

infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este

insuficientă și nu și-ar atinge scopul. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.

În consecutivitatea enunțată, instanțele just au concluzionat că în cazul în care

inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, dar în rechizitoriu fiind indicat că:

„circumstanțe agravante ale răspunderii învinuitului Verdeș V. nu au fost stabilite

conform art. 77 Cod penal”, ori, pot fi recunoscute drept circumstanțe agravante numai

acele împrejurări, care sunt strict prevăzute de lege, stabilite de organele de urmărire

penală și incluse în conținutul rechizitoriului (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 11.11.2013,

nr.8 - Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale), nu are

antecedente penale, a recunoscut integral vina și a solicitat examinarea cauzei în

procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, că partea

vătămată nu are careva pretenții, corectarea și reeducarea ultimului este posibilă fără

izolare de societate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pentru

o perioadă de probațiune, conform art. 90 Cod penal.

Astfel, pedeapsa respectiv a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale, corespund principiului proporționalității și

scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii

de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 2., 4. din

decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele

de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei

aplicate inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 90 alin. (1) Cod penal, art. 27, 101, 414 alin.

(1) și (2) a Codului de procedură penală, instanța poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, judecătorul apreciază probele

în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da

o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel

privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura

5

pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

Pe lângă aceasta, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs

pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel.

Totodată, argumentele conținute în recursul ordinar nu au fost invocate și în

apelul declarat, deci nu au niciun suport legal și în aspectul vizat (pct. 3., 5. din decizie).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că s-au aplicat

inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale și că recursul ordinar

este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2022, în privința inculpatului Verdeș Victor

XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 29 iulie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

6