1ra-375/22 — art.287 alin.1 Cp

1ra-375/22 — art.287 alin.1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-375/2022

1-21139267-01-1ra-16032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpat și de

către avocatul acestuia, Lichii Boris, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 27 decembrie 2021, în privința inculpatului

Mamolea Pavel, născut la xxx, originar și domiciliat în

xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.09.2021 – 18.11.2021;

Instanța de apel: 09.12.2021 – 27.12.2021;

Instanța de recurs ordinar: 16.03.2022 – 25.10.2022.

a c o n s t a t a t :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod penal, la 1 an

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În privința inculpatului Mamolea Pavel s-a aplicat măsura preventivă arestul

preventiv, cu luarea imediată sub strajă din sala de ședință, cu menținerea acesteia până la

intrarea sentinței în vigoare.

În baza art.901 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilită inculpatului

Mamolea Pavel s-a suspendat parțial, urmând ca acesta să execute pedeapsa închisorii pe

un termen de 6 luni în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea pârții rămase pe un

termen de 6 luni să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an, cu

liberarea ulterioară de pedeapsă a lui Mamolea Pavel, cu condiția ca acesta în perioada de

probațiune nu va săvârși alte infracțiuni și prin comportare exemplară va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

În conformitate cu prevederile art.90 alin.(6) lit. c1), d), f), h) Cod penal, se obligă

inculpatul Mamolea Pavel după executarea pedepsei în penitenciar, să participe la un

program special de tratament și de consiliere în vederea reducerii comportamentului

violent, să acorde susținere materială familiilor victimelor Pavel Lupașcu, Andrei Axenti

și Sergiu Barabaș, să participe la programe probaționale care vor fi stabilite de Biroul de

Probațiune de la locul său de domiciliu, să fie supus monitorizării electronice pe o

perioadă de 10 luni.

S-a dispus de a încasa din contul lui Mamolea Pavel în beneficiul statului

1

cheltuielile judiciare în sumă de 1 088 lei.

S-a dispus de a încasa din contul inculpatului Mamolea Pavel în beneficiul lui

Lupașcu Pavel suma de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 2 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

S-a dispus de a încasa din contul inculpatului Mamolea Pavel în beneficiul lui

Axenti Andrei, reprezentat de către reprezentantul legal Axenti Oleg, suma de 2 000 lei

cu titlu de prejudiciu material și suma de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Prin aceeași sentință procesul penal în privința lui Niculcea Maxim, de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Codul penal, s-a încetat, cu liberarea lui de

răspundere penală.

09.07.2021, aproximativ la orele 22:30, în baza unei intenții huliganice, aflându-se în

spatele zonei destinate pentru fumători, din cadrul Cafenelei "Loft" pe str. Strii nr.3, mun.

Bălți, loc care prin destinația sa este oricând accesibil publicului, conștientizând

caracterul social periculos al acțiunilor sale, în mod intenționat, încălcând normele

morale de comportament în societate, adică ordinea publică, a iscat un conflict verbal cu

Lupașcu Pavel, care a fost urmat de acțiuni de aplicare a violenței, și anume: Mamolea

Pavel ca urmare a unor cuvinte necenzurate aruncate lui Lupașcu Pavel îi aplică și o

lovitură cu pumnul în fată, ca urmare ultimii fiind despărțiți imediat de către persoanele

din apropiere, iar Mamolea Pavel părăsește locul faptei.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.20210D0448 din 12.08.2021 la

examinarea medico-legală a lui Lupașcu Pavel s-a depistat traumatism craniu-cerebral,

acut, închis, manifestat prin comoție cerebrală, prezenta echimozelor pe față, care se

califică drept vătămări ușoare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Mamolea Pavel întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal - huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei.

Muntean Oxana, prin apelul avocatului Sofroni Ana în interesele părților vătămate

Lupcașcu Pavel, Axenti Andrei și a reprezentantului legal Axenti Oleg, prin apelul

avocatului Lichii Boris în interesele inculpatului Mamolea Pavel.

3.1. Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Niculcea Maxim să fie recunoscut vinovat în baza art.287 alin.(2) lit.

b) Cod penal și să-i fie numită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 563 unități

convenționale.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că inculpatul Niculcea Maxim a

săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, cu caracter unic, cu formă de vinovăție - săvârșită

cu intenție. Relevă circumstanțe care atenuează răspunderea, cum sunt: căința sinceră,

anterior nu a fost condamnat. La fel, a notat faptul comiterii inflațiunii în complicitate cu

alte persoane, ceea ce l-a determinat să întreprindă acțiuni de aplicare a violenței în

privința persoanelor.

Obiectează că fiind liberat de răspundere penală, de la Niculcea Maxim nu au fost

încasate atât cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea constatărilor și a

rapoartelor de expertiză, cât și faptul că părțile vătămate au fost lipsite de dreptul de a-și

2

valorifica cheltuielile suportate în urma faptei infracționale comise în privința lor.

Consideră că, în accepțiunea art.61 Cod penal, doar supunerea lui Niculcea Maxim

răspunderii penale îl va corecta, iar aplicarea unei pedepse va fi echitabilă în raport cu

fapta comisă.

3.2. Avocatul Sofroni Ana în numele părților vătămate Lupcașcu Pavel,

Axenti Andrei și a reprezentantului legal Axenti Oleg, a contestat cu apel sentința,

solicitând casarea parțială a acesteia, în latura încasării prejudiciului moral și dispunerea

încasării prejudiciului moral integral în sumă de câte 20 000 lei din contul inculpatului

Mamolea Pavel în beneficiul părților vătămate Lupașcu Pavel și Axenti Andrei. La fel,

solicită casarea sentinței în latura stabilirii pedepsei, fără a fi aplicate prevederile art.901

Cod penal și stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis inculpatului Mamolea Pavel. Totodată,

solicită repunerea în termenul de declarare a apelului.

Avocatul a făcut referire la proba video anexată la dosar, care redă în detaliu cele

petrecute la data de 09.07.2021 în localul "Loft", situat în mun. Bălți, str. Strîi, notează că

este dovedit faptul că anume Mamolea Pavel este instigatorul actului de huliganism care

a avut loc la data de 09.07.2021. Declarațiile inculpatului Mamolea Pavel sunt combătute

de proba video anexată, iar recunoașterea vinovăției de către inculpat a fost motivată doar

de reducerea pedepsei.

A remarcat că, aplicând prevederile art.901 Cod penal prin suspendarea parțială a

pedepsei rămase pe un termen de 6 luni, prima instanță i-a stabilit acestuia o pedeapsă

prea blândă care nu va atinge scopul pedepsei penale și anume cea de conștientizare a

caracterului social periculos al acțiunilor săvârșite de către inculpatul Mamolea Pavel.

Cu referire la prejudiciul moral, consideră că raportat la circumstanțele cauzei

penale, suma de 2 000 lei este una prea mică. Ambele pârți vătămate au avut de suferit în

urma acțiunilor ilegale ale lui Mamolea Pavel, una dintre care Axenti Andrei fiind minor,

fapt ce servește o circumstanță agravantă la calificarea acțiunilor inculpatului.

A mai indicat că, în privința comportamentului obraznic al inculpatului Mamolea

Pavel ulterior comiterii infracțiunii, amenințând pe Lupașcu Pavel că va fi iarăși bătut în

cazul în care se va adresa organelor de drept.

A solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului în legătură cu faptul

aflării avocatului Ana Sofroni în regim de autoizolare din cauza suspiciunilor de infectare

COVID 19.

În contextul prevederilor art.403 alin.(1) Cod penal, a notat că Mamolea Pavel

până la momentul de față nu a achitat despăgubirile materiale încasarea cărora a fost

dispusă de către prima instanță.

3.3. Avocatul Lichii Boris în numele inculpatului Mamolea Pavel, a contestat

cu apel sentința, solicitând casarea totală a acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mamolea Pavel

să fie eliberat de răspunderea penală și atras la răspundere contravențională, cu

respingerea acțiunilor civile formulate de Lupașcu Pavel și Axenti Andrei.

În susținerea apelului, avocatul a invocat jurisprudența CEDO, potrivit căreia

soluția cea mai potrivită pentru problema supra-aglomerării ar fi reducerea numărului de

deținuți prin utilizarea mai frecventă a măsurilor punitive non-privative de libertate și

minimizarea recurgerii la detenția preventivă. La fel și recomandările Comitetului de

Miniștri ONU nr.R (99) 22 și Rec (2006) 13, care invită statele să încurajeze procurorii și

judecătorii de a folosi cât mai mult posibil alternativele la detenție.

A notat că, în cadrul dezbaterilor judiciare acuzatorul de stat a solicitat

3

recunoașterea inculpatului Mamolea Pavel vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută la

art.287 alin.(1) Cod penal și numirea în privința sa a pedepsei sub formă de amendă în

mărime de 500 unități convenționale.

A mai remarcat faptul că la data comiterii infracțiunii inculpatul Mamolea Pavel

avea vârsta de 19 ani, ceea ce în contextul art.79 alin.(1) Cod penal permite aplicarea în

privința lui a pedepsei penale mai blânde decât prevede legea penală pentru comiterea

infracțiunii incriminate în baza art.287 alin.(1) Cod penal.

Complementar acestei circumstanțe a relevat despre caracteristica pozitivă a

inculpatului Mamolea Pavel la locul de muncă cât și efectuarea de către ultimul a

studiilor superioare universitare. La fel, a notat că are loc permanent de trai.

Apărarea a apreciat sentința ca fiind vădit tendențioasă, neobiectivă, inechitabilă și

abuzivă, care nu denotă un act a justiției, ci o depășire a forței coercitive a statului.

În acest sens, a remarcat în privința depășirii de către instanța de judecată a

limitelor acuzării în partea în care motivează că acțiunile inculpatului au degenerat într-

un conflict mai mare, cu implicarea altor persoane. Altminteri, Mamolea Pavel este

învinuit doar de conflictul cu Lupașcu Pavel.

A mai susținut că, instanța de judecată procedează greșit și injust când dispune

încasarea cheltuielilor judiciare de 1 088 lei numai de la Mamolea Pavel, care are o

contribuție minoră și nu are în genere contribuție la întreaga faptă infracțională, pentru

care sunt puse sub învinuire alte persoane, în privința cărora dosarul penal a fost disjuns.

Consideră că, instanța de judecată procedează absolut ilegal când admite acțiunea

civilă depusă de către partea vătămată Axenti Andrei și încasează de la Mamolea Pavel

cu titlu de prejudiciu material 2 000 lei și cu titlu de prejudiciu moral alte 2 000 lei. Or,

Mamolea Pavel nu a fost nici învinuit măcar pentru careva fapte legate de partea

vătămată Axenti Andrei. Astfel, acțiunea civilă depusă de Axenti Andrei a trebuit să fie

respinsă în raport anume cu Mamolea Pavel.

A mai remarcat faptul că, leziunile corporale lui Lupașcu Pavel nu au fost cauzate

de Mamolea Pavel. Or, după cum a indicat în rechizitoriu, Lupașcu Pavel după incidentul

minor cu Mamolea Pavel, a participat la o altă bătaie cu alte persoane.

Consideră că, în rezultatul examinării prezentei cauze penale pe caz au fost

stabilite circumstanțe care ar impune liberarea de răspundere penală a lui Mamolea Pavel,

potrivit prevederilor art.55 Cod penal. A indicat că, în speța dată există circumstanțele

prevăzute de art.89 Cod penal, care ar face posibilă liberarea inculpatului Mamolea Pavel

de pedeapsa penală.

Totodată, în privința inculpatului P. Mamolea au fost constatate circumstanțe care

atenuează răspunderea penală și anume: săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni

mai puțin grave, de către o persoană care a atins majoratul.

Consideră că, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului cât și prevenția

vor fi atinse prin aplicarea măsurilor de eliberarea de pedeapsa penală cu atragerea la

răspundere contravențională.

apelul procurorului a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Sofroni Ana în numele

părților vătămate se respinge ca depus peste termen. Iar, apelul avocatului Lichii Boris în

numele inculpatului Mamolea Pavel a fost admis, casată parțial sentința, în latura

pedepsei în privința inculpatului Mamolea Pavel, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui

Mamolea Pavel recunoscut vinovat în baza art.287 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art.364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, conform prevederilor art.79

4

alin.(1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime 500 unități

convenționale ceea ce constituie 25 000 lei.

Se-a dispus eliberarea imediată de sub arest a lui Mamolea Pavel din instituția

penitenciară, dacă nu se deține în baza altor hotărâri judecătorești.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, soluția adoptată în

raport cu apelul declarat de avocatul Sofroni Ana în interesele părților vătămate și

reprezentantului legal, o întemeiază în baza art.415 alin.(1) pct.1) lit. a) Cod de procedură

penală, potrivit căruia, judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel adoptă una din

următoarele decizii: respinge apelul, menținând hotărârea atacată, dacă apelul a fost

depus peste termen, cu excepția cazurilor prevăzute în art.402 Cod de procedură penală.

După cum rezultă din materialele cauzei, examinarea cauzei penale a avut loc cu

prezența părților. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată de pronunțare a

sentinței din 18.11.2021 (f.d.72, Vol.3) a avut loc inclusiv cu participarea avocatului Ana

Sofroni. După pronunțarea sentinței integrale avocatului Sofroni Ana i-a fost înmânată

copia sentinței adoptate, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar (f.d.82, Vol.3).

Astfel, pe caz începutul termenului de atac se calculează de la data de 18.11.2021,

cu expirarea termenului la data de 03.12.2021. Însă, apelul a fost depus tocmai la data de

15.12.2021, adică peste termenul prevăzut de art.402 alin.(1) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a respins argumentul avocatului Sofroni Ana în susținerea cerinței

de repunere în termen a apelului declarat. Deși avocatul a invocat imposibilitatea

declarării apelului în termen pe motivul aflării în regim de autoizolare din cauza

suspiciunilor de infectare cu virusul COVID 19, atare împrejurări nu au fost dovedite în

modul cuvenit. La apelul declarat nu au fost atașate, și nici în ședința instanței de apel nu

au fost prezentate, înscrisuri confirmative a obligației de autoizolare la domiciliu.

Temeiurile de repunere în termenul de atac a sentinței nu pot fi acceptate din

perspectiva prezumției veridicității lor prin simpla invocare, mai cu seamă în situația

când se invocă obligația persoanei de autoizolare pe motivul suspiciunilor de infectare cu

coronavirus. Or, în lumina dispozițiilor Comisiei naționale extraordinară de sănătate

publică, la plasarea persoanei în regim de autoizolare, aceasta semnează declarație prin

care se obligă să respecte regulile de carantină pe perioada a 14 zile. Revenind la speță,

avocatul apelant Sofroni Ana nu a prezentat înscrisul confirmativ al plasării sale în regim

de autoizolare.

Prin urmare a celor expuse, instanța de apel a conchis că, avocatul Sofronie Ana a

omis termenul de atac a sentinței fără careva motive întemeiate, fără a dovedi temeiul

pentru repunerea în termenul de atac a apelului.

Făcând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei prin prisma

bazei probante administrate de către organul de urmărire penală, instanța de apel a ajuns

la concluzia privind legalitatea sentinței adoptate în partea încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului Mamolea Pavel în baza art.287 alin.(1) Cod penal, precum și a inculpatului

Niculcea Maxim în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, fapta inculpatului Niculcea Maxim nu trebuie pedepsită cu sobrietatea

sancțiunii prevăzute de norma de incriminare a huliganismului în baza art.287 alin.(2) lit.

b) Cod penal. Or, aceasta de rând cu recunoașterea vinovăției și căința sinceră a

inculpatului sunt suficiente pentru previziunea comportamentului pozitiv a lui pe viitor,

motivând liberarea de răspundere penală.

În contextul celor din urmă, instanța de apel a respins alegațiile apelului declarat

de procuror, or, soluționarea cauzei este una justă.

5

Totodată, cercetând materialele cauzei, în raport cu criticile apelului avocatului

Lichii Boris declarat în interesele inculpatului Mamolea Pavel, în speță se constată erorile

de drept invocate referitor la pedeapsa stabilită celui din urmă. Prin numirea în baza

art.287 alin.(1) Cod penal a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

executarea parțială a acesteia în modul prevăzut de art.901 Cod penal pe un termen de 6

luni, și cu suspendarea condiționată a termenului rămas de 6 luni, prima instanță a stabilit

o pedeapsă prea dură față de inculpat. Mai cu seamă în situația când însăși acuzarea a

pledat în ședința instanței de fond pentru numirea în privința lui Mamolea Pavel a

pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale.

Instanța de apel consideră că, în speță sunt suficiente temeiuri de a aplica

inculpatului Mamolea Pavel o pedeapsă mai blândă.

Comiterea infracțiunii la vârsta de 20 ani, în cumul cu împrejurările care atestă

faptul recunoașterii de către Mamolea Pavel a vinovăției în comiterea infracțiunii

incriminate în baza art.287 alin.(1) Cod penal, căința sinceră a acestuia, săvârșirea pentru

prima dată a unei infracțiuni și aceasta face parte din categoria celor mai puțin grave,

instanța de apel le apreciază în ansamblul ca circumstanță excepțională, motivând astfel

incidența prevederilor art.79 Cod penal.

4.2. La individualizarea pedepsei, prin aplicarea dispozițiilor art.art.61, 75, 79 Cod

penal, instanța de apel a ținut cont de pericolul social și urmările prejudiciabile a faptei

comise, existența unor daune morale cauzate prin infracțiune, de personalitatea

inculpatului, care pentru prima dată a săvârșit o infracțiune și aceasta este din categoria

celor mai puțin grave. Astfel, în privința lui Mamolea Pavel este oportună numirea

pedepsei cu amendă.

La determinarea cuantumului pedepsei, ținând cont de examinarea cauzei penale în

procedură simplificată, de constatarea circumstanței excepționale, instanța de apel a

dedus în privința inculpatului Mamolea Pavel stabilirea pedepsei sub formă de amendă în

mărime de 500 unități convenționale.

Privitor la solicitarea apărării de aplicare în privința lui Mamolea Pavel a

prevederilor art.55 Cod penal, în sensul liberării de răspundere penală cu tragerea la

răspundere contravențională, instanța de apel a reținut că inculpatul nu întrunește

condițiile legale, sub aspectul respectării condiția reparării prejudiciului cauzat.

4.3. Pe caz, părțile vătămate Lupcașcu Pavel și Axenti Andrei au depus cereri de

chemare în judecată, solicitând încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune de la ambii

inculpați în sumă a câte 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, în sumă a câte 20 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral.

La soluționarea acțiunii civile, prima instanță a reținut că, părțile vătămate

Lupașcu Pavel și Axenti Andrei, prezentând bonurile de plată anexate la cererile de

chemare în judecată, au dovedit paguba materială în mărime a câte 2 000 lei pentru

fiecare. Astfel, concluzia de încasare din contul lui Mamolea Pavel în beneficiul părților

vătămate a pagubei materiale a câte 2 000 lei, este întemeiată.

Totodată, întru deducerea soluției în partea încasării prejudiciului moral în

beneficiul părților vătămate, instanța de fond a dat apreciere cuvenită caracterului și

gravității suferințelor psihice cauzate acestora, precum și a celor fizice. Instanța a conchis

că părțile vătămate au fost nevoite să înfrunte incomodități morale. Pentru a deduce

mărimea prejudiciului moral, instanța de fond a ținut cont și de măsura în care

compensația poate aduce satisfacție persoanelor vătămate. Astfel, reieșind din

circumstanțele pricinii instanța a constatat faptul că inculpatul Mamolea Pavel este ținut

juridic să repare dauna morală cauzată părților vătămate Lupașcu Pavel și Axenti Andrei,

6

învederându-se consecințele acțiunilor sale care au cauzat lui Lupașcu Pavel și Axenti

Andrei, suferințe morale și anume - în urma acțiunilor de huliganism au fost cauzate

vătămări corporale ușoare.

În baza celor enunțate, cât și în lumina circumstanțelor pricinii, instanța de apel a

dedus că, inculpatul Mamolea Pavel, prin fapta ilicită săvârșită a cauzat părților vătămate,

una din care este minor, suferințe fizice din care reiese și dauna morală.

În acest sens, instanța de apel s-a afiliat cu deplină solidaritate raționamentelor

conchise de prima instanță la soluționarea acțiunilor civile și constată că acestea sunt

întemeiate, conformându-se cadrului legal pertinent acestei chestiuni, acordând deplină

eficientă prevederilor art.1998, 2036, 2037 Cod civil, cât și a principiilor statuate în

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

4.4. Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că materialele cauzei penale denotă

efectuarea expertizelor judiciare cu întocmirea rapoartelor în acest sens și a rapoartelor de

constatare (f.d.16-17; f.d.18-19 vol. I și f.d.77-78, Vol. 2), pentru efectuarea cărora au

fost suportate cheltuieli în sumă de 1 088 lei.

Respectând prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală și stabilindu-se

cu certitudine vinovăția inculpatului Mamolea Pavel în săvârșirea infracțiunii, acestuia îi

revine obligația de a plăti statului toate cheltuielile efectuate de la începerea urmăririi

penale și până la punerea în executare a hotărârii de condamnare. Soluția primei instanțe

de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Mamolea Pavel în beneficiul

statului, ținând cont de exigențele legale a normelor menționate mai sus, este una

întemeiată. Or, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea condamnaților de a

achita cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea condamnaților de la plata

acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar nu regulă.

recurs hotărârile instanțelor de fond și solicită casarea parțială a acestora, în latura civilă,

în partea încasării prejudiciului material și moral, cu aplicarea amnistiei.

În motivarea recursurilor declarate, recurenții invocă argumente similare celor din

apel. Suplimentar, consideră aplicabile la caz dispozițiile Legii nr.234 din 24 decembrie

2021 privind amnistia.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor declarate de recurenți,

menționând că acestea urmează a fi respinse ca fiind vădit neîntemeiate.

6.1. Avocatul Sofroni Ana în numele părților vătămate a depus referință privitor la

opinia sa asupra recursurilor declarate de recurenți, menționând că acestea urmează a fi

respinse ca fiind vădit neîntemeiate.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse, din

următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este

nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

7

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit constată că,

titularii acestora invocă temeiurile pentru recurs stipulate la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că, instanțele de fond greșit au

ajuns la concluzia în ce privește încasarea prejudiciului material și moral, considerând că

soluția respectivă este absolut în contradictoriu cu circumstanțele cauzei, însă Colegiul

penal lărgit consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Lecturând recursurile, Colegiul penal lărgit reține că, acestea nu sunt motivate prin

prisma temeiurilor indicate, recurenții de fapt critică modalitatea de apreciere a probelor

de către instanța de apel, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu

certitudine că au fost cauzate careva prejudicii părților vătămate drept rezultat al

acțiunilor huliganice ale inculpatului Mamolea Pavel.

Colegiul penal lărgit menționează că, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală

prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că

chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol,

astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de

a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau

material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea

fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

La fel, Colegiul penal lărgit consideră nefondate alegațiile din recursuri despre

temeiul de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, or, acestea

nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, iar la examinarea cauzei,

instanța de apel a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, potrivit normelor

art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel legal

și întemeiat a menținut soluția primei instanțe în latura civilă, în partea încasării

prejudiciului material și moral, la judecarea apelului declarat, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.art.414 alin.(1), (5) și 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat de partea apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.4 din prezenta decizie, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

8

Colegiul penal lărgit respinge alegațiile invocate de către recurenți precum că,

soluția privind dispunerea încasării prejudiciului material și moral din contul inculpatului

Mamolea Pavel este absolut în contradictoriu cu circumstanțele cauzei. Instanța de apel în

lumina circumstanțelor pricinii, a dedus că, inculpatul Mamolea Pavel, prin fapta ilicită

săvârșită a cauzat părților vătămate, una din care este minor, suferințe fizice din care

reiese și dauna morală. Mai mult, părțile vătămate Lupașcu Pavel și Axenti Andrei,

prezentând bonurile de plată anexate la cererile de chemare în judecată, au dovedit

paguba materială în mărime a câte 2 000 lei pentru fiecare.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond au dat

apreciere cuvenită caracterului și gravității suferințelor fizice și psihice cauzate părților

vătămate, fiind nevoite să înfrunte incomodități morale, au ținut cont și de măsura în care

compensația poate aduce satisfacție persoanelor vătămate. Astfel, inculpatul Mamolea

Pavel este ținut juridic să repare dauna morală cauzată părților vătămate Lupașcu Pavel și

Axenti Andrei, învederându-se consecințele acțiunilor sale de huliganism, prin care au

fost cauzate vătămări corporale ușoare.

Pe de altă parte, referitor la alegațiile recurenților cu privire la aplicarea Legii

nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, urmează a se ține cont că, odată ce

hotărârea instanței de apel devine definitivă și executorie la data adoptării, iar inculpatul

Mamolea Pavel la această dată dobândește statutul de condamnat, întru examinarea

aplicării prevederilor Legii nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, urmează de a

aborda problema enunțată în instanța de judecată în conformitate cu prevederile art.469

alin.(l) pct.15) Cod de procedură penală.

Prin urmare, analizând argumentele recurenților, în coraport cu materialele cauzei

și decizia recurată, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, careva încălcări de

procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, nu au fost depistate,

totodată instanțele de judecată au pus la baza soluției numai acele probe la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și au motivat admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Astfel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, argumentele invocate de către

recurenți sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece instanțele ierarhic

inferioare și-au motivat în deplină măsură soluția adoptată, prin analiza obiectivă a

cumulului de probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor.

În plus, se reține că motivele invocate în recursurile de pe rol, au constituit deja

obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

(pct.4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.191-198) în coraport cu

motivele invocate de recurenți, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar,

în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

9

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În aceste condiții instanța de recurs conchide că, n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o eroare,

care ar afecta soluția acesteia.

Din cele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-

419 Cod de procedură penală, motiv pentru care recursurile ordinare declarate de către

inculpatul Mamolea Pavel și de către avocatul acestuia, Lichii Boris urmează a fi respinse

ca inadmisibile.

Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpat și de

către avocatul acestuia, Lichii Boris, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 27 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Mamolea Pavel, cu

menținerea hotărârii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 decembrie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

10