1ra-1105/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1105/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1105/2022

1-21030927-01-1ra-27072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022, în cauza penală în

privința lui

Croitoru Vasile XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 01.03.2021 până la 17.03.2022;

Instanța de apel de la 08.04.2022 până la 10.05.2022;

Instanța de recurs de la 27.07.2022 până la 09.11.2022.

a c o n s t a t a t :

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal,

la o pedeapsă pe un termen de 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Croitoru Vasile în beneficiul statului suma de 22

(douăzeci și doi) lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la urmărirea penală.

Vasile la 06 februarie 2021, în jurul orei 22:00, nefiind posesor a permisului de

conducere și fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, contrar restricțiilor date și

aflându-se la volanul automobilului de model ,,Ford Focus”, se deplasa pe o stradă

din satul Marinici, r-nul Nisporeni, unde a fost stopat de colaboratorii SSP al IP

Nisporeni pentru deplasarea neadecvată și verificarea actelor.

Tot atunci, agentul constatator din cadrul SSP al IP Nisporeni având bănuieli că

conducătorul auto se află în stare de ebrietate, a solicitat lui Croitoru Vasile să fie

supus testării la alcool prin mijlocul tehnico - științific ,,Drager Alcotest 8510 RO”,

urmare a cărui rezultat la ultimul conform procesului verbal din 06 februarie 2021

privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate

alcoolică și cotorului mijlocului special dat eliberat pe numele lui Croitoru Vasile s-a

1

stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,39 mg/l, concentrație care

conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, se referă la stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

Astfel, conducătorul auto Croitoru Vasile intenționat a ignorat prevederile

Regulamentului de Circulație Rutieră aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 357 din 13.05.2009, și anume pct. 10 alin. (2) lit. a) - persoana care conduce

un autovehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de poliție, este obligat să înmâneze

pentru control permisul de conducere, valabil pentru categoria din care face parte

autovehiculul condus și pct. 14 lit. a) al aceleași regulament care stipulează că

conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub

influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare

avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere.

Prin acțiunile sale intenționate, Croitoru Vasile a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu indicii calificativi: Conducerea mijlocului de transport

de către o persoană care se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de

ebrietate produsă de alte substanțe, acțiune săvârșită de către o persoană care nu deține permis

de conducere.

Croitoru Vasile a înaintat cerere de apel prin care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

a-i aplica o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivarea apelului a indicat că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641

alin. (4) Cod penal, infracțiune care în conformitate cu art. 16 Cod penal, se califică ca

ușoară, la fel, instanța a reținut că la locul de trai se caracterizează pozitiv, la faza de

urmărire penală și-a recunoscut vina, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu

se află, este căsătorit, are 1 copil minor la întreținere.

Astfel, aceste detalii după părerea inculpatului duc la aplicarea unei pedepse

mai blânde, și anume, muncă neremunerată în folosul comunității.

3.1. Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel și de către apărătorul

Asandei Dorin în numele inculpatului Croitoru Vasile, prin care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri și a-i aplica inculpatului o pedeapsă sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În susținerea celor solicitate a indicat motive similare celor invocate de către

inculpat în cererea de apel, mai mult a menționat că la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului Croitoru Vasile prima instanță nu a ținut cont de

personalitatea inculpatului, și anume, că acesta se căiește sincer în cele săvârșite,

vinovăția în comiterea infracțiunii care i se încriminează a recunoscut-o pe deplin, este

2

căsătorit, are 1 copil minor la întreținere, la locul de trai se caracterizează pozitiv, este

învinuit de săvârșirea unei infracțiuni ușoare, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află.

3.2. Împotriva sentinței a declarat apel apărătorul Nastas Victor în numele

inculpatului Croitoru Vasile prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care a-i suspenda condiționat executarea pedepsei penale prin

prisma prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea apelului, avocatul a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului este

prea aspră și nu corespunde scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către inculpatul Croitoru Vasile,

avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului și apelul avocatului Nastas Victor în

numele inculpatului, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că sentința atacată este legală

și corectă, iar alegațiile din apelurile declarate de către apărare sunt neîntemeiate.

Așadar, instanța de apel a menționat că prima instanță a ținut cont la stabilirea

categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Croitoru Vasile, de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o

pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Astfel, instanța de apel a indicat că deși inculpatul în ședința primei instanțe nu

s-a prezentat, fiind anunțat în căutare, acesta potrivit cererilor de apel recunoaște vina

în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat.

Subsecvent, instanța de apel a subliniat că sentința nu a fost contestată în partea

calificării faptelor inculpatului, iar instanța de apel careva motive de a interveni în ce

privește aspectul încadrării acțiunilor inculpatului nu a identificat, apreciind-o ca

fiind legală, adoptată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind

administrarea probelor.

În privința argumentelor apelanților în vederea aplicării unei pedepse mai

blânde, instanța de apel a reținut următoarele.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Croitoru Vasile, instanța

de fond a reiterat prevederile art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal și le-a aplicat

corespunzător.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că interacțiunea incriminată, în

conformitate cu art. 16 Cod penal, se referă la categoria infracțiunilor ușoare.

La caz, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, circumstanțe atenuante

nu s-au stabilit.

3

Conform prevederilor art. 77 Cod penal, drept circumstanță agravantă s-a reținut

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o

infracțiune similară.

Instanța de apel a subliniat că prin sentința Judecătoriei Ungheni din 03 februarie

2021, inculpatul Croitoru Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) din Codul penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 150 ore, cu executarea

în 4 ore de muncă pe zi.

Prin informația parvenită de la Biroul de Probațiune Nisporeni, inculpatul

Croitoru Vasile a executat pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității pe un termen de 150 ore, aplicată prin sentința Judecătoriei Ungheni nr.

1- 16/2021 din 03.02.2021.

De asemenea, instanța de apel a reținut că inculpatul Croitoru Vasile la locul de

trai se caracterizează pozitiv, la faza de urmărire penală și-a recunoscut vina, la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află.

Totodată, instanța de apel a menționat că inculpatul s-a eschivat de a se prezenta

în ședința de judecată, fiind dispusă aducerea silită și anunțarea în căutare, cauza fiind

examinată în lipsa inculpatului.

La fel, inculpatul are antecedente penale stinse, pentru comiterea unei infracțiuni

cu intenție, identică, care atentează la siguranța circulației pe drumurile publice, astfel,

Croitoru Vasile nu a conștientizat graviditatea faptelor săvârșite anterior, nu și-a

schimbat atitudinea față de valorile ocrotite de legea penală, de pericolul social,

precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului,

la un interval mai mic de un an, a săvârșit iarăși o infracțiune identică.

Astfel, în opinia instanței de apel aceste circumstanțe combat alegațiile invocate

în cererile de apel și a constatat că în privința inculpatului urmează a fi stabilită

pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Asandei Dorin în numele inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare

de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, apărarea invocă dezacordul cu pedeapsa aplicată

de către instanțele de fond, or, aceasta este prea aspră și nu corespunde principiului

individualizării pedepsei penale.

Prin urmare, recurentul remarcă că inculpatul Croitoru Vasile se căiește sincer

în cele săvârșite, vinovăția în comiterea infracțiunii care i se încriminează a

recunoscut-o pe deplin, este căsătorit, are 1 copil minor la întreținere, la locul de trai

se caracterizează pozitiv, este învinuit de săvârșirea unei infracțiuni ușoare, la

4

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, motiv din care consideră că

instanța urmează să aplice în privința inculpatului o pedeapsă non privativă de

libertate sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței sau s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context

următoarele.

În recurs, recurentul invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală fără a indica erorile ce fac prezența acestui temei în cazul respectiv,

astfel Colegiul penal califică această alegație drept declarativă și neîntemeiată.

Cu referire la temeiul de declarare a recursului pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța

5

de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal constată

că avocatul în esență critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei, și anume,

sub aspectul aplicării unei pedepse privative de libertate, deși inculpatul se află, la

caz, în situația care permite aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, și anume,

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată.

Subsecvent, instanța de recurs ordinat susține că, pedeapsa aplicată

inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să

restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale,

potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale

a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii

incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Cât ține de motivele indicate în recurs precum că, instanța de apel nu a luat în

considerație circumstanțele atenuante ,,recunoașterea vinovăției, căința sinceră, are la

întreținere un copil minor, la locul de trai se caracterizează pozitiv, a săvârșit o infracțiune

care se încadrează ca fiind una ușoară și nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru”,

Colegiul penal nu le acceptă, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât în cadrul

primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au

punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în

sentința adoptată precum și în decizia atacată pe care Colegiul penal le însușește, ca

fiind corecte, ce este și conform practicii CtEDO (a se vedea hotărârea Albert vs România

din 16.02.2010).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs ordinar subliniază că în pofida

faptului că, la caz, sunt un șir de circumstanțe atenuante, instanța de apel corect a

reținut ca fiind un obstacol întru aplicarea unei pedepse neprivative de liberate în

privința inculpatului, or, ultimul a fost recunoscut vinovat de comiterea unei

infracțiuni absolut similare și condamnat la o pedeapsă neprivativă de liberate (muncă

neremunerată în folosul comunității), iar în mai puțin de 1 (unu) an de la condamnare a

comis din nou o infracțiune autentică (a se vedea sentința Judecătoriei Ungheni din 03

februarie 2021).

Subsecvent, Colegiul penal remarcă că la aplicarea pedepsei penale instanțele

de fond au ținut cont de toate circumstanțele cauzei precum și de principiile generale

de aplicare a pedepsei și individualizarea acesteia, de gravitatea infracțiunii săvârșite

6

care se califică ca una ușoară, cât și de personalitatea inculpatului care anterior a fost

judecat pentru comiterea unei infracțiuni similare ceia ce a dus la concluzia că scopul

pedepsei prevăzut de art. 61 Cod penal va fi atins de această dată doar prin aplicarea

unei pedepse privative de liberate pe un termen de 6 luni închisoare.

Or, faptul că inculpatul nu se află la prima abatere de la legea penală fiindu-i

aplicată inițial o pedeapsa neprivativă de libertate, stabilește clar că ultimul nu a tras

concluziile de rigoare, nu a mers spre corectare și nu a fost posibil de a preveni

săvârșirea de către acesta a unei noi infracțiuni.

Așadar, Colegiul penal verificând decizia instanței de apel sub aspectul

motivelor invocate în recursul ordinar, conchide că instanța de apel a pronunțat o

decizie motivată sub toate aspectele și corect a aplicat legislația națională în acest sens.

Astfel, în cazul în care o instanță națională a motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs

poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe

(a se vedea hotărârea Latourinerie din 10 decembrie 2002).

Prin urmare, erorile de drept invocate de către recurent, prevăzute la art. 427

alin. (1) pct. 6), și 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, iar din aceste considerente acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind

vădit neîntemeiat.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Asandei Dorin în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 10 mai 2022, în cauza penală privindu-l pe Croitoru Vasile XXXXX ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

7