1ra-1132/2022 — art. 145 alin. 3 lit. a, k, 46, 42 alin. 3, 27, 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. b, d, 323 alin. 1 CP

1ra-1132/2022 — art. 145 alin. 3 lit. a, k, 46, 42 alin. 3, 27, 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. b, d, 323 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1132/2022

1-15190170-01-1ra-29072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și avocatul

Vizdoga Ion, în numele inculpatului Cocîrla Iurii, împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în cauza penală a lui

Cocîrla Iurii XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX,

Naboca Oleg XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX

și

Cataev Serghei XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.10.2015 – 02.08.2016;

Instanța de apel: 09.01.2017 –28.09.2021;

Instanța de recurs: 29.07.2022 – 07.11.2022.

Asupra recursurilor ordinare declarate Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

Naboca Oleg și Cataev Serghei au fost achitați de învinuirea adusă în baza

art. art. 46, 190 alin. (5), 46, 27, 190 alin.(5) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Naboca Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 250 (două sute

cincizeci) unități convenționale;

- art. 323 alin. (1) Cod penai la amendă în mărime de 300 (trei sute) unități

convenționale;

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 250 (două sute

cincizeci) unități convenționale.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă – amendă în

mărime de 600 (șase sute) unități convenționale.

Cataev Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42

alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la amendă în mărime de 200 (două sute)

unități convenționale.

1

Cocîrlă Iurii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei)

luni;

- art. art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de

9 (nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de

gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani;

- art. art. 46, 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen

de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5(cinci) ani;

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei)

luni;

- 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal la închisoare pe un termen de 17

(șaptesprezece) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă – închisoare pe

un termen de 23 (douăzeci și trei) ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un

termen de 5 (cinci) ani.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cocîrlă Iurii, deținînd funcția de ofițer urmărire penală al secției coordonare

a activității de urmărire penală a Direcției de poliție Chișinău, deținînd gradul

special de locotenent de poliție, a creat și dirijat activitatea unui grup criminal

organizat, prin urmare, avînd calitatea de organizator, a atras în acesta pe Zalîmov

Albert și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de

urmărire penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură

separată, în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N.

Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL,

valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei, pentru ulterioara gajare

sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau persoanelor fizice.

În perioada lunilor noiembrie 2014–februarie 2015, Cocîrlă Iurii, prin

intermediul lui Naboca Oleg și Cataev Serghei, l-a atras în gruparea criminală pe

Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false să fie

înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, ce

aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL.

Astfel, Cocîrlă Iurii, folosindu-se de situația de serviciu, din biroul de serviciu,

situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, la 06 februarie 2015, ora 15:48 a accesat

informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren

pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str.

N. Testemițanu3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL.

Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună cu Zalîmov Albert au

confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces-verbal de organizare a

licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele

executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, prin care lui Zalîmov Albert în

2

urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, ce aparține cu

drept de proprietate SC „City Development” SRL, actul de primire-predare a

obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco

Eugeniu, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui Zalîmov Albert bunul

imobil sus indicat, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Avornic Maria, prin

care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc

Dudnicenco Eugeniu.

Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a

stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu,

din actul de primire – predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului

din str. N. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov

Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr.

080-N276 din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost

efectuate de către o altă persoană. Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015

dosarul nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei Maria Avornic din cadrul

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nu au fost executate de către aceasta, dar au

fost efectuate de către altă persoană. Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de

pe actul de primire – predare din 04 februarie 2015, din numele executorului

judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, privind transmiterea terenului din str. N.

Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert, din

procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276

din 29 decembrie 2014, au fost executate de către acesta.

Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a

constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de

organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a

fost executată de către Cocîrlă Iurii Iurii. Înscrisul manuscris „Încheierea a devenit

irevocabilă la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr.

25-12/2015 din numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

Maria (Avornic) Negru, a fost executată de către Naboca Oleg la indicația lui

Cocîrlă Iurii.

La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I

și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu

Dudnicenco, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele

executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din

12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei

Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către

executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu

certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate

asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în

mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său.

În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost

deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este

estimată la 22 196 312 lei.

3

Tot el, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal

organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile

de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu

putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce

se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca

Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea de la Cocîrlă Iurii.

În perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat

un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de

1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului

să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert a depus o cerere la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare

pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate.

Deoarece, la data de 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o

interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3,

acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi.

Ulterior, la aceiași dată, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre

interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele

vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții,

iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

La data de 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun.

Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date

ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza

căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru

construcții, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru

atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din

20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al

Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor

în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior

i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău.

4

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 din numele judecătorului de

instrucție Sergiu Bularu, din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a

anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor a Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea

efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, dar

care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și spălarea banilor al

Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea

tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de

4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, membrii grupului criminal

organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin escrocherie a

mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului oficial al

Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29 441 250 lei de la Budu Ion

Constantin, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea

infracțională nu a fost adusă pînă la capăt.

Tot el, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului

elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii

februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care

aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați

utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov

Albert, și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care

le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea

criminală.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea de la Cocîrlă Iurii.

Astfel, în perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a

identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut

suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării

împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii Zalîmov Albert a depus o cerere la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare

pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate.

Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o

interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3,

acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi.

5

Ulterior, la aceiași dată, adica 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la

Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe

creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral

Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

La data de 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun.

Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a

ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza

căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil teren pentru

construcții, situat în mun.Chișinău, str. N.Testimițanu 3.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru

atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din

20 martie 2015 emisă de către secția prevenire și combaterea spălării banilor a

Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor

în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior

i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău.

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 din numele judecătorului de

instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a

anula decizia nr.l3/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea

efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, dar

care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Conform raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că,

semnătura din încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015, din numele

judecătorului de instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, prin care a fost anulată decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de

către Secția prevenire și combaterea spălării banilor, privind interzicerea efectuării

modificărilor la registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, nu a fost

efectuată de către Sergiu Bularu, dar a fost efectuată de către o altă persoană.

În continuare, la aceiași dată, Zalîmov Albert l-a anunțat pe Cocîrlă Iurii

despre faptul că este urmărit de niște persoane necunoscute, din moment ce a părăsit

edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Astfel, Cocîrlă Iurii, după ce a înțeles că registratorul din cadrul Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău nu a efectuat modificările de rigoare în baza de date

a ÎS „Cadastru”, cu privire la anularea interdicției aplicate de către Serviciul

prevenirea și spălarea banilor al Centrului Național Anticorupție, și totodată,

sesizînd faptul că putea fi declanșată o investigație de către Centrul Național

Anticorupție cu privire la infracțiunile comise de către grupul criminal organizat,

6

cu premeditare, în scopul ascunderii unei infracțiuni, a decis să-l omoare pe

Zalîmov Albert s, în următoarele circumstanțe:

În aceiași zi, adică la data de 23 martie 2015, la ora 21:26, Cocîrlă Iurii

împreună cu Naboca Oleg, cu a/m de marca „Renault” de model „Thalia”, cu n/î

XXXXX, s-a deplasat la „Farmacia Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd.

Moscova 20, de unde a procurat o pereche de mănuși sterile din vinil cu pudră,

pentru a nu lăsa urme palmare și/sau digitale la locul comiterii infracțiunii pe care

o planifica, după care și-au continuat deplasarea pînă la intersecția străzilor

Studenților și Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au luat pe Zalîmov Albert, care l-a

rîndul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei, pentru a-l ascunde pe acesta

la niște persoane din regiunea Transnistreană a Republicii Moldova, unde urmau

să-i perfecteze acte de identitate, ca acesta să poată părăsi teritoriul Republicii

Moldova.

Astfel, după traversarea podului peste rîul Nistru, prin punctul de control

administrativ „Pîrîta”, acestea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița. În

timpul deplasării cu mijlocul de transport de marca „Renault” de model „Thalia”,

cu n/î XXXXX, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert se afla pe

bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii se afla pe bancheta din spate

dreapta a pasagerului.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, avînd scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o

înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei

infracțiuni, cu un laț l-a strangulat pe acesta, după care a plasat cadavrul pe

acostamentului unui drum din extravilanul s. Butuceni, r. Rîbnița, la o distanță de

aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol – Rîbnița”, după care au părăsit locul

comiterii infracțiunii.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 731 din 06 mai 2015 s-a

constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice

prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului,

hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid.

Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către instanța de fond

în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe

persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice, în baza art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal –

organizarea escrocherie, adică crearea și dirijarea unui grup criminal organizat în

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții

deosebit de mari, în baza art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal – organizarea de

tentativă de escrocherie de către un grup criminal organizat, în scopul dobândirii

ilicite bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari, în

baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe

persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice și în baza art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal – omor

intenționat a lui Zalîmov Albert, săvârșit cu premeditare, în scopul de a ascunde

altă infracțiune.

Naboca Oleg, a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă Iurii, încheierea nr. 25-

12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele

7

judecătoarei Avornic Maria, prin care se confirmă legalitatea petrecerii licitației de

către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu.

Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a

stabilit că, semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr.25-12/2015

din numele judecătoarei Avornic Maria din cadrul Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, nu au fost executate de către aceasta, dar au fost executate de către altă

persoană.

Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a

constatat că, înscrisul manuscris „Încheierea a devenit irevocabilă la data de

26.01.201” din încheierea din 12 ianuarie 2015, nr. 25-12/2015, din numele

judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (Avornic) Negru

Maria, a fost executată de către Naboca Oleg.

De asemenea, prima instanță a constatat că Naboca Oleg se învinuiește în

faptul că, la 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I

și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco

Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele

executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și încheierea nr. 25-12/2015

din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei

Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către

executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu

certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate

asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în

mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său.

În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost

deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este

estimată la 22196312 lei.

Naboca Oleg se învinuiește în faptul că, în continuarea acțiunilor sale

criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal

organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile

de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu

putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce

se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca

Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv

în activitatea criminală.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul.

Astfel, în perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a

identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut

suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării

8

împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca

Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru

eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul

încheierii tranzacției sus indicate.

Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o

interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3,

acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi.

Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la

Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe

creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral

Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău,

str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS

„Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza

căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru

construcții, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru

atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din

20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al

Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor

în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior

i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău.

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 din numele judecătorului de

instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a

anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea

efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, situat

în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, dar care nu a fost pusă spre executare, după

care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind

efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, membrii

grupului criminal organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin

9

escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului

oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29441250 lei de la

Budu Ion, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea

infracțională nu a fost adusă până la capăt. Naboca Oleg, la 23 martie 2015, ora

21:26, împreună cu Cocîrlă Iurii, cu automobilul de marca „Renault”, de model

„Thalia”, cu n/î XXXXX, ce-i aparține primului, s-au deplasat la „Farmacia

Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd. Moscova, 20, de unde Cocîrlă Iurii, fără a-

l informa pe Naboca Oleg, a procurat o pereche de mănuși sterile din vinii cu pudră,

pentru a nu lăsa urme palmare și/sau digitale la locul comiterii infracțiunii pe care

o planifica de unul singur, după care au continuat deplasarea pînă la intersecția

străzilor Studenților și Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au luat pe Zalîmov Albert,

care la rîndul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei.

Astfel, după traversarea podului peste rîul Nistru, prin punctul de control

administrativ „Pîrîta”, acestea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița.

În timpul deplasării cu mijlocul de transport de marca „Renault” de model

„Thalia”, cu n/î XXXXX, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert

se afla pe bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii se afla pe bancheta din

spate dreapta a pasagerului.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, avînd scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o

înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei

infracțiuni, aproximativ la ora 00:30, cu un laț, l-a strangulat pe acesta, după care

a plasat cadavrul pe acostamentul unui drum din extravilanul s. Butuceni, r.

Rîbnnița, la o distanță de aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol–Rîbnița”, după

care au părăsit locul comiterii infracțiunii.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 731 din 06 mai 2015, s-a

constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice

prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului,

hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid.

Tot el, Naboca Oleg, împreună cu Cataev Serghei și alte persoane, au

confecționat și deținut un document oficial fals, în următoarele circumstanțe:

În perioada 11-12 mai 2015, Naboca Oleg împreună cu Cataev Serghei, la

rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, l-au rugat pe o altă persoană, să

confecționeze o procură din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg,

prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o reprezenta la încheierea

oricăror tranzacții cu bunul imobil, XXXXX, inclusiv pentru dreptul de a gaja

bunul imobil sus indicat la o instituție financiară.

Astfel, în perioada sus indicată, de către o altă persoană a fost confecționată

procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13.10.2012 din numele Zglavoc Ana

pe numele lui Zglavoc Oleg, autentificată de către Consulul General al Republicii

Moldova în Bolognia, Italia, Vadim Zmeu, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în

automobilul său de marca „Honda”, de model „Civic”, cu n/î XXXXX, până la 15

mai 2015, când a fost depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii

organelor de drept.

Conform raportului de expertiză nr. 6011-6012 din 15 -17 iulie 2015, s-a

constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în

Bolognia, Italia, Vadim Zmeu din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13

10

octombrie 2012 din numele Zglavoc Ana pe numele Zglavoc Oleg, probabil nu a

fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană.

Aceste acțiuni ale lui Naboca Oleg au fost încadrate de către instanța de fond

în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – deținerea documentelor oficiale

false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu

daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice, în baza art. 323 alin. (1) Cod penal – favorizarea dinainte nepromisă a

infracțiunii excepțional de grave și în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal –

deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșită de două sau

mai multe persoane.

Cataev Serghei se învinuiește în faptul că, fiind membru al unui grup criminal

organizat, creat și dirijat de către Cocîrlă Iurii, împreună cu Naboca Oleg, Zalîmov

Albert, dar și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de

urmărire penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură

separată, au elaborat un plan criminal în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului

imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun.

Chișinău, str. N. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City

Development” SRL, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22196312 lei,

pentru ulterioara gajare sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau

persoanelor fizice.

Întru atingerea scopului criminal, în perioada lunilor noiembrie 2014-

februarie 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, l-au atras în gruparea

criminală pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false

să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N.

Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL.

Ulterior, membrii grupului criminal, Naboca Oleg împreună cu Cocîrlă Iurii

și Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces-

verbal de organizare a licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie

2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, prin care lui

Zalîmov Albert în urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren

pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N.

Testimițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL,

actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului

judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui

Zalîmov Albert bunul imobil sus indicat, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12

ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Maria

Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul

judecătoresc Eugeniu Dudnicenco.

Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a

stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco

din actul de primire-predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului

din str. N. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov

Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr.

080-N276 din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost

efectuate de către o altă persoană.

11

Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr. 25-12/2015 din

numele judecătoarei Maria Avornic din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

nu au fost executate de către aceasta, dar au fost executate de către altă persoană.

Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de pe actul de primire-predare din

04 februarie 2015, din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco,

privind transmiterea terenului din str. N. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu

suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a

licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, au fost

executate de către acesta.

Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a

constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de

organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a

fost executată de către Cocîrlă Iurii.

Înscrisul manuscris ”Încheierea a devenit irevocabila la data de 26.01.2015”

din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei

din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Maria (Avornic) Negru, a fost

executată de către Naboca Oleg.

La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I

și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu

Dudnicenco, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele

executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, cât și încheierea nr. 25-12/2015

din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei

Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către

executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu

certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate

asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în

mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său.

În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost

deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este

estimată la 22196312 lei.

Cataev Serghei se învinuiește în faptul că, în continuarea acțiunilor sale

criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal

organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile

de model „Samsung”, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două

cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX,

care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie

2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul.

Astfel, în perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a

identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut

12

suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării

împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca

Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru

eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul

încheierii tranzacției sus indicate. Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către

Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național

Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu

bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun.

Chișinău, str. N. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în

aceiași zi.

Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la

Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe

creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral

Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

La data de 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun.

Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a

ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza

căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru

construcții, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru

atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din

20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al

Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor

în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior

i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău.

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015, din numele judecătorului de

instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a

anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea

efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil cu

număr cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, dar care

nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, din motive că de către Serviciul

prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost

aplicată o interdicție privind efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil,

teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N.

13

Testimițanu 3, membrii grupului criminal organizat nu au putut duce până la capăt

intenția de obținere prin escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000

euro de la Budu Ion, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată

constituie suma de 29441250 lei, adică din motive independente de voința

făptuitorului acțiunea infracțională nu a fost adusă până la capăt.

Cataev Serghei, împreună cu Naboca Oleg și alte persoane, au confecționat,

deținut și folosit un document oficial fals, în următoarele circumstanțe:

În perioada 11–12 mai 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, având

scopul confecționării, deținerii și folosirii unui document oficial fals, care acordă

drepturi, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, au rugat o altă

persoană, să confecționeze o procură falsă din numele Zglavoc Ana pe numele lui

Zglavoc Oleg, prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o

reprezenta pe Zglavoc Ana, la încheierea oricăror tranzacții cu bunul imobil,

XXXXX.

Astfel, de către o persoană a fost confecționată procura cu seria AC nr. 786833

eliberată la 13.10.2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg,

autentificată de către Consulul General al Republicii Moldova în Bologna, Italia,

Vadim Zmeu, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său de marca

„Honda” de model „Civic”, cu n/î XXXXX, pînă la 15 mai 2015, cînd a fost

depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii organelor de drept.

Conform raportului de expertiză nr.6011-6012 din 15–17 iulie 2015, s-a

constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în

Bologna, Italia, Vadim Zmeu din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13

octombrie 2012 din numele Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, probabil nu

a fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană.

Aceste acțiuni ale lui Cataev Serghei au fost încadrate de către instanța de fond

în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – organizarea

confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă

drepturi, săvârșită de două sau mai multe persoane.

2.1. Opinie separată a expus judecătorul Barbos Ludmila, indicând că nu

este de acord cu soluția de achitare a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei de

învinuirile aduse în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal

și a pedepsei stabilite lui Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei, considerând-

o prea blândă.

Pitel Anatolie, apărătorul Vizdoga Ion, în numele inculpatului Cocîrlă Iurii, și

inculpatul Cocîrlă Iurii.

3.1. Procurorul Pitel Anatolie prin apelul declarat a solicitat casarea

sentinței în privința inculpaților Naboca Oleg și Cataev Serghei, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care:

Naboca Oleg să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 361 alin. (2) lit. b), d), art. 46, 190 alin. (5), art. 46, 27, 190 alin. (5), art. 361

alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat în baza:

- art. 46, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea

bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani;

14

- art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare, pe un termen de 8 (opt) ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea

bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

a-i aplica pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative

legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani și amendă în mărime

de 600 (șase sute) unități convenționale.

Cataev Serghei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 46, 190 alin. (5), art. 46, 27, 190 alin. (5) și art. 361 alin. (2) lit.

b) Cod penal și condamnat în baza:

- art. 46, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 6

(șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de

gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani;

- art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea

bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani;

- art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 300 (trei sute)

unități convenționale.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, a-i aplica pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative

legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani și amendă în mărime

de 300 (trei sute) unități convenționale.

A dispune confiscarea în folosul statului a mijlocului de transport „Renault

Thalia”, cu n/î XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate inculpatului Naboca

Oleg.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că soluția de achitare a lui Naboca

Oleg și Cataev Serghei de învinuirile aduse în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46,

27, 190 alin. (5) Cod penal este contrară probelor administrate atât în cadrul

urmăririi penale cât și în instanța de judecată, or din conținutul acestora rezultă că

Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei au fost membrii unui grup criminal

organizat, care au acționat deliberat, urmărind scop cupidant.

Astfel, între aceștia a existat un scop criminal comun, și anume, de a însuși

bunul imobil ce aparținea ÎM „City Development” SRL, în vederea obținerii unui

împrumut de aproximativ 1 500 000 euro de la o persoană fizică sau juridică,

oferind drept garanție pentru rambursarea acestuia, bunul imobil însușit prin

escrocherie.

În acest scop, au fost repartizate rolurile, fiecare având sarcini și

responsabilități criminale bine determinate (procurarea telefoane mobile cu IMEI

00000000000, pentru identificare mai grea, confecționarea documentelor oficial

false, atragerea în activitatea criminală a lui Zalîmov Albert), Cocîrlă Iurii având

rol de persoană care coordona și dirija activitatea grupului criminal, iar Naboca

Oleg și Cataev Serghei acționau la indicația primului.

Tot din materialele cauzei (declarațiile părți vătămată Budu Ion) rezultă că

Zalîmov Albert era ghidat în acțiunile sale de către o altă persoană prin intermediul

telefonului mobil, inculpatul Naboca Oleg, recunoscând faptul că anume el ținea

15

cel mai mult legătura cu Zalîmov Albert, iar uneori cu acesta purta discuții și

Cocîrlă Iurii.

De asemenea, Naboca Oleg conștientiza că acțiunile întreprinse de către

Zalîmov Albert și Cocîrlă Iurii poartă un caracter ilegal, prin faptul că asista la toate

discuțiile pe care le-au avut împreună, inclusiv și prin aceia că i-a transmis lui

Zalîmov Albert careva acte, care s-au confirmat că sunt false.

La fel, inculpatul Naboca Oleg a participat la falsificarea actelor care au stat

la baza înscrierii dreptului de proprietate a bunului imobil ce aparținea ÎM „City

Development” SRL pe numele lui Zalîmov Albert, prin urmare, acesta deja comitea

o infracțiune de falsificare, în scopul înlesnirii comiterii alteia (însușirea lotului de

teren prin escrocherie de la ÎM „City Development” SRL).

Inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei au acționat deliberat, or ei au atras

în activitatea criminală pe Zalîmov Albert, aceștia cunoscând de poziția lui de

vulnerabilitate (nu avea un loc permanent de trai, nu avea un loc de muncă și o

sursă permanentă de venit).

Această împrejurarea rezultă din declarațiile martorilor potrivit cărora,

inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei, în perioada februarie – 20 martie 2015,

i-au găsit o locuință lui Zalîmov Albert, l-au asigurat pe acesta cu diferite provizii

inclusiv cu haine și bani de buzunar, creându-i condiții confortabile.

Totodată, în baza acelorași probe Cocîrlă Iurii a fost recunoscut vinovat și

condamnat, indicându-se că acesta a acționat în complicitate cu inculpații Naboca

Oleg și Cataev Serghei, iar ultimii doi sunt achitați.

Prin urmare, concluziile primei instanțe că inculpații Naboca Oleg și Cataev

Serghei acționau la indicația lui Cocîrlă Iurii, dar fără intenție de a comite

infracțiunile de escrocherie și tentativă de escrocherie și că ei nu au conștientizat

intențiile criminale ale inculpatului Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei

considerând că acesta efectuează tranzacții legale cu lotul de teren, iar ei vor primi

careva beneficii legale și că nu au avut scopul de a însuși mijloace materiale de la

partea vătămată „Speranța PF- Com” SRL, reprezentată de către Budu Ion sunt

lipsite de suport probatoriu.

Subsecvent, acuzarea consideră că inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei

au comis infracțiuni deosebit de grave, pentru care urmează să poarte răspundere

conform legislației penale a Republicii Moldova, iar o pedeapsă cu închisoarea

aplicată acestora ar asigura restabilirea echității sociale și prevenirea societății de

comiterea altor infracțiuni de către acestea.

3.2. Apărătorul Vizdoga Ion în apelul declarat în numele inculpatului

Cocîrlă Iurii a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

de achitare a lui Cocîrlă Iurii din motivul lipsei elementelor infracțiunii și

neparticiparea lui la comiterea infracțiunii.

În susținerea poziției sale, apărarea a indicat că argumentele puse la baza

sentinței de condamnare a lui Cocîrlă Iurii sunt neîntemeiate.

Astfel, din probele administrate pe caz rezultă că învinuirea lui Cocârlă Iurii

se bazează în exclusivitate pe declarațiile inculpaților Naboca Oleg și Cataev

Serghei, persoane interesate în obținerea unei situații favorabile, or învinuirile se

referă la comiterea de infracțiunii deosebit de grave (art. 190 alin. (5) Cod penal),

excepțional de grave (art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal) și mai puțin grave (art.

361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal).

16

Declarațiile inculpaților Naboca Oleg și Cataev Serghei urmează a fi apreciate

critic și reieșind din faptul că ele nu coroborează între ele și nu completează

celelalte probe administrate de acuzare.

De fapt, Naboca Oleg este organizatorul și cel care a săvârșit toate

infracțiunile imputate, dar el a profitat de circumstanțele de la urmărirea penală

(refuzul lui Cocîrlă Iurii de a face declarații inițial, promisiunea organului de

urmărire penală de a-i ușura situația) și vinovat a fost declarat Cocîrlă Iurii.

Reieșind din prevederile legale, urma să fie stabilit concret și dovedit cum

Cocîrlă Iurii a organizat și creat grupul, respectiv modalitatea de dirijare, precum

și atragerea celorlați membri în această grupare. Căci din toate circumstanțele

cauzei, cercul bănuiților cu privire la calitatea de organizator al grupului criminal

se reduce la Naboca Oleg, care de altfel a luat legătura cu inculpatul Cataev

Serghei, apoi a discutat cu Zalîmov Albert și era văzut în preajma acestuia nu de o

singură persoană.

Descifrările telefonice precum și alte declarații ale martorilor referitor

circumstanțele când și unde s-au întâlnit și au discutat despre infracțiune Naboca

Oleg și Cocîrlă Iurii, demonstrează că ultimul a fost implicat în această schemă,

fără să își dea seama, ulterior, fiind folosit atât el cât și Cataev Serghei.

Procurorul în mod neîntemeiat a considerat că, constituirea grupului și

planificarea acțiunilor ilicite rezultă din întâlniri de rutină precum și faptul că

inculpatul Cocîrlă Iurii i-a transmis copiile actelor pe care Naboca Oleg ulterior le-

a falsificat, chiar cu faptul că conștientiza că acesta avea să facă ceva ilicit cu ele,

precum și că a fost depistată o singură inscripție în limba rusă făcută de Cocîrlă

Iurii, atunci toate aceste circumstanțe confirmă declarațiile lui Naboca Oleg.

Cerințele normei penale cer ca fiecare membru al grupului să fie informat

despre rolui pe care îl are, despre toate acțiunile ce urmează a fi îndeplinite până la

comiterea infracțiunii, respectiv se deduce că fiecare membru deja cunoștea despre

ce trebuia să facă și cum să îndeplinească.

Astfel că, din ceea ce descrie Naboca Oleg nu sunt altceva decât acțiunile

realizate după constituire, dar el nu menționează nimic despre ce concret Cocîrlă

Iurii i-a spus până la constituirea grupului, precum și care era rolul său, în așa fel

ca să confirme existența unui plan, chiar și dacă a fost unul provizoriu.

Este relevantă și contradicția dintre declarațiile lui Naboca Oleg și Cataev

Serghei referitor la pretinsele întâlniri între Zalîmov Albert și Cocîrlă Iurii cât și

datele ce rezultă din descifrările telefonice, or Zalîmov Albert a discutat doar cu

Naboca Oleg după ce s-a întâlnit cu partea vătămată Budu Ion.

Din declarațiile lui Naboca Oleg se constată că există o altă persoană care a

fost organizatorul și care avea interes din această infracțiune, iar ceilalți, ar fi doar

participanți, când a declarat că „era vorba de 50% din banii câștigați, Cocîrlă Iurii

îi va da persoanei care stă în spatele lui, numele nu mi l-a spus”.

Așadar, chiar dacă acesta îl acuză pe Cocîrlă Iurii de organizare, tot din aceste

declarații reiese că există organizatorul dar care este o altă persoană neidentificată

sau persoana pe care Naboca Oleg o ascunde în mod intenționat.

Nu sunt pertinente nici declarațiile martorului Sarajiu Maria, căci persoana

dată este în relații amoroase cu inculpatul Naboca Oleg și ea relatează nu ceea ce a

văzut, ci din spusele ultimului.

17

De asemenea, au fost lăsate fără apreciere declarațiile făcute de expertul

Grinceșen Eugen potrivit cărora Zalîmov Albert ca și constituție fizică avea 188

cm, deci, în mașina în care se afla era plasat cu capul până în tavan. Astfel că, pentru

a efectua strangularea, era necesar ca persoana să fie de constituție mai mare, și să

dispună de o dezvoltare satisfăcătoare și suficientă pentru a săvârși o astfel de

strangulare, pe când Cocîrlă Iurii este invalid de gradul II și fizic nu putea să facă

față la această strangulare, căci, Zalîmov Albert în timpul strangulării a opus

rezistență, s-a mișcat și respectiv pentru a-l imobiliza era necesar de mai multe

forțe.

În același timp, este de remarcat că pe corpul lui Cocîrlă Iurii nu s-au depistat

careva răni sau leziuni, care puteau fi provocate de către Zalîmov Albert în timpul

opunerii rezistenței.

Ba mai mult, în timpul strangulării mișcările acestuia erau destul de agresive,

căci ținând cont de constituția pe care o avea acesta, în timpul strangulării putea să

deterioreze ceva în mașină, dar în ziua când i-a fost adusă mașina lui Bulgari Iurii,

așa cum a comunicat acesta, în mașină nimic nu era suspect, totul era bine și nu

prezenta careva urme de violență sau altceva.

Aceste date, confirmă de fapt că omorul lui Zalîmov Albert nu a fost comis de

către Cocîrlă Iurii, dar de către Naboca Oleg, care l-a lăsat pe Zalîmov Albert în

apropiere de frontieră, după ce l-a lăsat pe Cocîrlă Iurii la memorialul din Dubăsari,

acesta s-a întors după Zalîmov Albert și l-a omorât.

Au apărut divergențe și în privința orei când a fost comis omorul lui Zalîmov

Albert, care de altfel confirmă că Cocîrlă Iurii nu avea cum să comită acest omor,

căci în ora cu pricina (24 martie 2015, ora 02:00) acesta nu a fost prezent la locul

comiterii infracțiunii, fapt ce rezultă inclusiv și din declarațiile inculpatului Naboca

Oleg.

Așadar, reieșind din toate argumentele descrise mai sus, Cocîrlă Iurii nu a

săvârșit infracțiunile imputate.

septembrie 2021 au fost admise apelurile, inclusiv din oficiu, casată parțial sentința

și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care:

Cocîrlă Iurii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal la închisoare pe un termen de 17

(șaptesprezece) ani;

- art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8

(opt) ani și 6 (luni) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative

legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani;

- art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8

(opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de

gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani;

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei)

luni;

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei)

luni.

Conform art. 84 alin. 91) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Cocîrlă Iurii i s-a stabilit pedeapsa definitivă –

18

închisoare pe un termen de 22 (douăzeci și doi) ani, în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor

pe un termen de 5 (cinci) ani.

În baza art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsă

definitivă închisoare pe un termen de 20 (douăzeci) ani.

Naboca Oleg a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 323 alin. (1), art. 361 alin. (2) lit. b), d), și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal și liberat de pedeapsa penală din motivul expirării termenului tragerii la

răspundere penală.

Cataev Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și liberat de pedeapsa penală

din motivul expirării termenului tragerii la răspundere penală.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. În partea descriptivă, instanța de apel a constatat că:

Cocîrlă Iurii, deținând funcția de ofițer urmărire penală al Secției coordonare

a activității de urmărire penală a Direcției de poliție Chișinău, deținând gradul

special de locotenent de poliție, având calitatea de organizator, a atras în acesta pe

Zalîmov Albert și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către

organul de urmărire penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă

într-o procedură separată, în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului imobil,

teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău,

str. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL,

valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei, pentru ulterioara gajare

sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau persoanelor fizice.

În perioada lunilor noiembrie 2014 – februarie 2015, Cocîrlă Iurii l-a atras pe

Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false să fie

înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, ce

aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL.

Astfel, Cocîrlă Iurii, folosindu-se de situația de serviciu, din biroul de serviciu,

situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, la 06 februarie 2015, ora 15:48 a accesat

informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren

pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str.

Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL.

Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună cu Zalîmov Albert au

confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces-verbal de organizare a

licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele

executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, prin care lui Zalîmov Albert Boris

în urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren pentru construcții

cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, ce aparține cu

drept de proprietate SC „City Development” SRL, actul de primire-predare a

obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco

Eugeniu, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui Zalîmov Albert bunul

imobil sus indicat, cât și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirma legalitatea petrecerii

licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu.

19

Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a

stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu,

din actul de primire-predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului

din str. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha, lui Zalîmov Albert,

din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II ) cu nr. 080-

N276 din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost

efectuate de către o altă persoană.

Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr. 25-12/2015, nu au

fost executate de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

dar au fost efectuate de către altă persoană.

Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de pe actul de primire-predare din

04 februarie 2015, din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu,

privind transmiterea terenului din str. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața

de 4,115 ha, lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației

repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, au fost executate

de către acesta.

Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a

constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de

organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a

fost executată de către Cocîrlă Iurii.

Înscrisul manuscris „încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.2015”

din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 a fost executată de către

Naboca Oleg la indicația lui Cocîrlă Iurii.

La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I

și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco

Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele

executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și încheierea nr. 25-12/2015

din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirma

legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco

Eugeniu, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost

înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, pe numele său.

În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost

deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată

la 22 196 312 lei.

Tot el, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal

organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile

de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu

putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce

se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca

Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

20

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea de la Cocîrlă Iurii.

În perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat

un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1

500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului

să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert a depus o cerere la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare

pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate.

Deoarece, la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind

efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața

de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost

eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, Cocîrlă Iurii a aflat

de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure

pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral

Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău,

str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date ÎS

„Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia

act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor

al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea

acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-

592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr.

13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării

modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care

ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nr. 10-592/2015, din 23 martie

2015, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul

prevenirea și combaterea spălării banilor a Centrului Național Anticorupție, privind

interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului

imobil dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit

edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și spălarea banilor al

Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea

tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de

4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, membrii grupului criminal

21

organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin escrocherie a

mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului oficial al

Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29 441 250 lei de la Budu Ion,

adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea infracțională nu a

fost adusă pînă la capăt.

Tot el, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat,

împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015

au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele

de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și

două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert, și alta cu nr.

XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și

13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea de la Cocîrlă Iurii.

Astfel, în perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a

identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut

suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării

împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert a depus o cerere la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare

pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate.

Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o

interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3,

acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi.

Ulterior, la aceiași dată, adica 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la

Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe

creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral

Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău,

str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS

„Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia

act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor

al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil teren pentru construcții,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru

atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de

22

către secția prevenire și combaterea spălării banilor a Centrului Național

Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor

imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov

Albert, ca ultimul, la rândul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău.

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către

Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național

Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor

imobile, asupra bunului imobil dar care nu a fost pusă spre executare, după care,

Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Conform raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că,

semnătura din încheierea din 23 martie 2015 nr. 10-592/2015 nu a fost efectuată de

către judecător, dar a fost efectuată de către o altă persoană.

În continuare, la aceiași dată, Zalîmov Albert l-a anunțat pe Cocîrlă Iurii

despre faptul că este urmărit de niște persoane necunoscute, din moment ce a părăsit

edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Astfel, Cocîrlă Iurii, după ce a înțeles că registratorul din cadrul Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău nu a efectuat modificările de rigoare în baza de date

a ÎS „Cadastru”, cu privire la anularea interdicției aplicate de către Serviciul

prevenirea și spălarea banilor al Centrului Național Anticorupție, și totodată,

sesizând faptul că putea fi declanșată o investigație de către Centrul Național

Anticorupție cu privire la infracțiunile comise, în scopul ascunderii unei infracțiuni,

a decis să-l omoare pe Zalîmov Albert, în următoarele circumstanțe:

În aceiași zi, adică la 23 martie 2015, la ora 21:26, Cocîrlă Iurii împreună cu

Naboca Oleg A, cu automobilul „Renault Thalia”, cu n/î XXXXX, s-a deplasat la

„Farmacia Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd. Moscova 20, de unde a procurat

o pereche de mănuși sterile din vinil cu pudră, pentru a nu lăsa urme palmare și/sau

digitale la locul comiterii infracțiunii pe care o planifica, după care și-au continuat

deplasarea până la intersecția str. Studenților – Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au

luat pe Zalîmov Albert, care l-a rândul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei,

pentru a-l ascunde pe acesta la niște persoane din regiunea Transnistreană a

Republicii Moldova, unde urmau să-i perfecteze acte de identitate, ca acesta să

poată părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, după traversarea podului peste râul Nistru, prin punctul de control

administrativ „Pîrîta”, aceștea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița.

În timpul deplasării, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert

pe bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii pe bancheta din spate dreapta a

pasagerului.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, având scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o

înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei

infracțiuni, cu un laț l-a strangulat pe acesta, după care a plasat cadavrul pe

acostamentului unui drum din extravilanul s. Butuceni, r. Rîbnița, la o distanță de

23

aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol–Rîbnița”, după care au părăsit locul

comiterii infracțiunii.

Conform raportului de expertiză medico–legală nr. 731 din 06 mai 2015 s-a

constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice

prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului,

hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid.

Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii instanța de apel le-a încadrat în baza:

- art. 361 alin. (2) lit. b),d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe

persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice;

- art. art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal – organizarea escrocheriei, adică

în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții

deosebit de mari;

- art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal – organizarea tentativei de

escrocherie, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune,

în proporții deosebit de mari;

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe

persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice;

- art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal – omorul intenționat a lui Zalîmov Albert

săvârșit cu premeditare, în scopul de a ascunde o altă infracțiune.

Naboca Oleg a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă Iurii, încheierea nr. 25-

12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se

confirmă legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc

Dudnicenco Eugeniu.

Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a

stabilit că, semnăturile din încheierea nominalizată nu au fost executate de către

judecător, dar au fost executate de către altă persoană.

Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a

constatat că, înscrisul manuscris „încheierea a devenit irevocabilă la data de

26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 a fost

executată de către Naboca Oleg.

Naboca Oleg se învinuiește că la 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat

la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației

nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului

judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04

februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și

încheierea nr. 25- 12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul

judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt

false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil,

teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str.

Testimițanu 3, pe numele său.

În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost

deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha,

24

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată

la 22 196 312 lei.

Naboca Oleg se învinuiește în faptul că, în continuarea acțiunilor sale

criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal

organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile

de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu

putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce

se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca

Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv

în activitatea criminală.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul.

Astfel, în perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a

identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut

suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării

împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca

Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru

eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul

încheierii tranzacției sus indicate.

Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o

interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3,

acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi.

Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la

Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe

creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral

Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău,

str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS

„Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia

act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor

al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru

atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, a confecționat încheierea nr.10-592/2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de

către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național

25

Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor

imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov

Albert, ca ultimul, la rândul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău.

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 pentru a anula decizia nr. 13/35d

din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării

modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil cu situat în mun.

Chișinău, str. Testimițanu 3, dar care nu a fost pusă spre executare, după care,

Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind

efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, membrii grupului

criminal organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin

escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului

oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29 441 250 lei de la

Budu Ion, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea

infracțională nu a fost adusă până la capăt.

Naboca Oleg la 23 martie 2015, ora 21:26, împreună cu Cocîrlă Iurii, cu

automobilul „Renault Thalia”, cu n/î XXXXX, ce-i aparține primului, s-au deplasat

la „Farmacia Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd. Moscova 20, de unde Cocîrlă

Iurii, fără a-l informa pe Naboca Oleg, a procurat o pereche de mănuși sterile din

vinil cu pudră, pentru a nu lăsa urme palmare și/sau digitale la locul comiterii

infracțiunii pe care o planifica de unul singur, după care au continuat deplasarea

până la intersecția str. Studenților – Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au luat pe

Zalîmov Albert, care la rîndul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei.

Astfel, după traversarea podului peste rîul Nistru, prin punctul de control

administrativ „Pîrîta”, acestea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița.

În timpul deplasării, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert

pe bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii pe bancheta din spate dreapta a

pasagerului.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, având scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o

înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei

infracțiuni, aproximativ la ora 00:30, cu un laț l-a strangulat pe acesta, după care a

plasat cadavrul pe acostamentul unui drum din extravilanul s. Butuceni, r. Rîbnnița,

la o distanță de aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol–Rîbnița”, după care au

părăsit locul comiterii infracțiunii.

Conform raportului de expertiză medico–legală nr. 731 din 06 mai 2015, s-a

constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice

prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului,

hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid.

Tot el, Naboca Oleg, împreună cu Cataev Serghei și alte persoane, au

confecționat și deținut un document oficial fals, în următoarele circumstanțe:

26

În perioada 11–12 mai 2015, Naboca Oleg împreună cu Cataev Serghei, la

rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, l-au rugat pe o altă persoană, să

confecționeze o procură din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg,

prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o reprezenta la încheierea

oricăror tranzacții cu bunul imobil, XXXXX, inclusiv pentru dreptul de a gaja

bunul imobil sus indicat la o instituție financiară.

Astfel, în perioada sus indicată, de către o altă persoană a fost confecționată

procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13.10.2012 din numele lui Zglavoc Ana

pe numele lui Zglavoc Oleg, autentificată de către Consulul General al Republicii

Moldova în Bolognia, Italia, Zmeu Vadim, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în

automobilul său „Honda Civic”, cu n/î XXXXX, pînă la 15 mai 2015, cînd a fost

depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii organelor de drept.

Conform raportului de expertiză nr. 6011-6012 din 15–17 iulie 2015, s-a

constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în

Bolognia, Italia, Zmeu Vadim din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13

octombrie 2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, probabil

nu a fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană.

Aceste acțiuni ale inculpatului Naboca Oleg au fost încadrate de către instanța

de apel în baza:

- art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe

persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor juridice;

- art. 323 alin. (1) Cod penal – favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii

excepțional de grave;

- art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal – deținerea documentelor oficiale false,

care acordă drepturi, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Cataev Serghei, împreună cu Naboca Oleg și alte persoane, au confecționat,

deținut și folosit un document oficial fals, în următoarele circumstanțe:

În perioada 11–12 mai 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, avînd

scopul confecționării, deținerii și folosirii unui document oficial fals, care acordă

drepturi, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, au rugat o altă

persoană, să confecționeze o procură falsă din numele lui Zglavoc Ana pe numele

lui Zglavoc Oleg, prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o

reprezenta pe Zglavoc Ana, la încheierea oricăror tranzacții cu bunul imobil,

XXXXX, mun. Chișinău.

Astfel, de către o persoană a fost confecționată procura cu seria AC nr. 786833

eliberată la 13.10.2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg,

autentificată de către Consulul General al Republicii Moldova în Bologna, Italia,

Zmeu Vadim, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său de marca „Honda

Civic”, cu n/î XXXXX, până la 15 mai 2015, când a fost depistată în cadrul

percheziției de către colaboratorii organelor de drept.

Conform raportului de expertiză nr. 6011-6012 din 15–17 iulie 2015, s-a

constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în

Bologna, Italia, Zmeu Vadim din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13

octombrie 2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, probabil

nu a fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană.

27

Cataev Serghei se învinuiește că fiind membru al unui grup criminal organizat,

creat și dirijat de către Cocîrlă Iurii, împreună cu Naboca Oleg, Zalîmov Albert, dar

și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire

penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată,

au elaborat un plan criminal în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului imobil,

teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău,

str. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL,

valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei, pentru ulterioara gajare

sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau persoanelor fizice.

Întru atingerea scopului criminal, în perioada lunilor noiembrie 2014 –

februarie 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, l-au atras în gruparea

criminală pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false

să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str.

Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL.

Ulterior, membrii grupului criminal, Naboca Oleg împreună cu Cocîrlă Iurii

și Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces-

verbal de organizare a licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014

din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, prin care lui Zalîmov

Albert în urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, ce

aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, actul de primire-

predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc

Dudnicenco Eugeniu, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui Zalîmov Albert

bunul imobil sus indicat, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirma legalitatea petrecerii

licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu.

Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a

stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu

din actul de primire-predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului

din str. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert,

din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276

din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost efectuate

de către o altă persoană.

Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr. 25-12/2015 nu au

fost executate de către judecător, dar au fost executate de către altă persoană.

Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de pe actul de primire-predare din

04 februarie 2015 și din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I

și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, au fost executate de către acesta.

Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a

constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de

organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a

fost executată de către Cocîrlă Iurii.

Înscrisul manuscris „încheierea a devenit irevocabila la data de 26.01.2015”

din încheierea din 12 ianuarie 2015, nr. 25-12/2015, a fost executată de către

Naboca Oleg.

28

La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 (partea

I și II) din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco

Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele

executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și încheierea nr. 25-12/2015

din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, acte despre care

cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de

proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, pe numele său.

În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost

deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată

la 22 196 312 lei.

Cataev Serghei se învinuiește că, în continuarea acțiunilor sale criminale,

conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la

începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model

„Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi

identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla

la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg,

pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în

activitatea criminală.

În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a

identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru

realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115

ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro.

Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert

primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul.

Astfel, în perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a

identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut

suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării

împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3.

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile

avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca

Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru

eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul

încheierii tranzacției sus indicate.

Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și

combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o

interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru

construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3,

acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi.

Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la

Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe

creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral

Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat.

29

La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău,

str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS

„Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia

act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor

al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3.

Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru

atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de

către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național

Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor

imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov

Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău.

La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii,

Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus

încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015, pentru a anula decizia nr. 13/35d

din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării

modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil situat în mun.

Chișinău, str. Testimițanu 3, dar care nu a fost pusă spre executare, după care,

Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău.

Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării

banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind

efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu

suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, membrii grupului

criminal organizat nu au putut duce până la capăt intenția de obținere prin

escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro de la Budu Ion, care

conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de

29 441 250 lei, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea

infracțională nu a fost adusă până la capăt.

Aceste acțiuni ale inculpatului Cataev Serghei au fost încadrate de către

instanța de apel în baza art. art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal –

organizarea confecționării, dețineri și folosirii unui document oficial fals, care

acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a audiat inculpații Cocîrlă Iurii, Naboca

Oleg și Cataev Serghei, martorul Mironov Igor și a verificat probele administrate

în prima instanță cum ar: declarațiile inculpaților Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și

Cataev Serghei, ale părții vătămate Budu Ion, ale martorilor Malinovschi Vladimir,

Bucșpul Lev, Mihailov Veaceslav, Toderașcu Adrian, Novacov Igor, Gori Sergiu,

Rusu Sergiu, Panaș Vladimir; Sarajiu Maria, Mironov Igor, Bulgari Iurie,

Mihalachi Mihail, Culacii Marina, ale expertului Grinceșen Eugen cît și raportul

de expertiză medico-legală nr. 731 din 06 mai 2015, raportul de expertiză nr. 774-

775 din 18 mai 2015, raportul de expertiză nr. 5610 din 22 iunie 2015, raportul de

30

expertiză medico-legală nr. 436 din 19 iunie 2015, raportul de expertiză nr. 6011-

2012 din 15-17 iulie 2015, raportul de expertiză nr. 1275 din 10 august 2015,

raportul de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015, răspunsul întreprinderii de stat

„Cadastru” nr. 01-03/4052 din 24 martie 2015, proces-verbal de ridicare din 26

martie 2015, procesul-verbal de ridicare din 26 martie 2015, răspunsul

întreprinderii de stat „Cadastru” nr. 01-03/4321 din 27 martie 2015, procesul-verbal

de colectare a mostrelor de ștampilă pentru cercetare comparativă din 31 martie

2015, procesul-verbal de colectare a mostrelor de scris din 31 martie2015,

procesul-verbal de colectare a mostrelor de scris din 31 martie 2015, procesul-

verbal de colectare a mostrelor de ștampilă pentru cercetare comparativă din 31

martie 2015, procesul-verbal de colectare a mostrelor de scris din 01 aprilie 2015,

procesul-verbal de ridicare din 15 mai 2015, procesul-verbal de ridicare a

obiectului din 21 mai 2015, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30 mai

2015, procesul-verbal de ridicare din 04 iunie 2015, procesul-verbal de ridicare din

08 iunie 2015, procesele-verbale de ridicare a mostrelor de scris pentru cercetare

comparativă din 14 iulie 2015, procesul-verbal de ridicare din 07 octombrie 2015,

răspunsul la interpelarea nr. 18-37/15 - 1527 din 04 iunie 2015, procesul-verbal de

ridicare din 04 iunie 2015, procesul-verbal de examinare a obiectului din 24 iulie

2015, procesul-verbal de percheziție din 15 mai 2015, procesul-verbal de

percheziție din 02 iunie 2015, procesul-verbal de examinare din 11 mai 2015,

procesul-verbal de ridicare a informației de la instituțiile de telelcomunicații,

răspunsul nr. 02-15/294 din 05 iunie 2015, procesul-verbal de ridicare a informației

de la ÎM „Moldcell” SA, procesul-verbal de consemnare a măsurilor special de

investigație din 24 martie 2015, procesul-verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigație din 12 mai 2015, procesul-verbal de interceptare și

înregistrare a convorbirilor telefonice din 21 mai 2015.

Reieșind din conținutul probelor, instanța de apel a apreciază critic declarațiile

inculpatului Cocîrlă Iurii de nerecunoaștere a vinei, deoarece prin depunerea

acestora se urmărește scopul evitării răspunderii penale, or din declarațiile

inculpatului Naboca Oleg, declarațiile martorilor precum și din materialele

cercetate rezultă cu certitudine faptul că, inculpatul a comis în mod intenționat

faptele incriminate lui.

Totodată, instanța de apel a constatat că, acuzatorul de stat neîntemeiat a

încadrat în acțiunile lui Cocîrlă Iurii în baza art. 46 Cod penal, or din materialele

cauzei nu se atestă faptul rolului de organizator, creator și respectiv de dirijator al

grupului criminal organizat, din care motive sentința urmează a fi casată.

Referitor la învinuirea adusă lui Naboca Oleg în baza art. 46, 190 alin. (5) și

art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță

întemeiat a dispus achitarea acestuia, or din materialele cauzei s-a constatat cu

certitudine că în acțiunile inculpatului nu se regăsește latura subiectivă, intențiile

ultimului nefiind îndreptate în mod direct (sau indirect) la comiterea de infracțiuni,

el neștiind despre caracterul ilicit al acțiunilor de escrocherie organizate și dirijate

de către inculpatul Cocîrlă Iurii.

Mai mult ca atât, Naboca Oleg a acționat la indicația lui Cocîrlă Iurii, fără a

cunoaște despre acțiunile ilegale înterprinse de către ultimul în vederea dobîndirii

ilicite a bunul imobil. Or, Naboca Oleg la cererea lui Cocîrlă Iurii, prin intermediul

31

lui Cataev Serghei l-a găsit pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele ultimului să fie

înregistrat un lot de pămînt pentru ulterioara cumpărare, vînzare etc.

Pentru aceasta Cocîrlă Iurii i-a promis lui Naboca Oleg o remunerare, dar nu

i-a comunicat despre caracterul ilicit al acțiunilor care urmau a avea loc în

continuare care urmăreau scopul deposedării ilicite a SC „City Development” SRL

de bunul imobil.

La fel, s-a stabilit că, după ce Naboca Oleg i-a făcut cunoștință lui Cocîrlă

Iurii cu Zalîmov Albert, după care ultimii doi au înterprins acțiunile necesare în

privința deposedării ilicite a SC „City Development” SRL de bunul imobil, fără

vreo înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg. Totodată, după de ce Naboca Oleg i-a

făcut cunoștință lui Cocîrlă Iurii cu Zalîmov Albert, acesta a participat la întîlniri

care le avea Cocîrlă Iurii cu Zalîmov Albert, acționând la cererea lui Cocîrlă Iurii

și anume organiza întînirile lui Cocîrlă Iurii cu Zalîmov Albert, aducîndu-l pe

ultimul cu automobilul în locurile stabilite de Cocîrlă Iurii.

Astfel, argumentele procurorului și a avocatului invocate în cererile de apel,

în acest sens, nu și-au găsit confirmare.

Referitor la învinuirea lui Cataev Serghei în baza art. 46, 190 alin. (5) și art.

46, 27, 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a constatat că întemeiat s-a ajuns

la concluzia de achitare, or din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că,

Cataev Serghei nu a avut nici-un rol și nu a săvârșit careva acțiuni în vederea

deposedării părților vătămate de bunurile sale.

După cum s-a stabilit, Cataev Serghei la cererea lui Naboca Oleg (care acționa

la cererea lui Cocîrlă lurii de a găsi o persoană pentru a înregistra pe el un lot de

pământ) l-a găsit pe Zalîmov Albert (care a lucrat anterior la Cataev Serghei în

calitate de șofer pe taxi) și le-a făcut cunoștință, după care Cataev Serghei nu a avut

nici o atribuție la acțiunile ilegale întreprinse de către Cocîrlă Iurii și Zalîmov

Albert, neexistând nici o înțelegere prealabilă între Cataev Serghei și Cocîrlă Iurii,

referitor la acțiunile care urmau a fi întreprinse de către acesta.

Prin urmare, acuzatorul de stat nu a prezentat suficiente probe pertinente și

admisibile, care ar proba incontestabil faptul că acțiunile inculpatului întrunesc

elementele constitutive a infracțiunii de escrocherie și elementele constitutive a

infracțiunii de tentativă de escrocherie de către un grup criminal organizat. Or,

numai faptul că, Cataev Serghei la cererea lui Naboca Oleg (care acționa la cererea

lui Cocîrlă Iurii de a găsi o persoană pentru a înregistra pe el un lot de pământ) l-

a găsit pe Zalîmov Albert și ulterior nu a întreprins acțiuni infracționale și mai ca

atât, nu a știut despre intențiile pe viitor a lui Cocîrlă Iurii privind săvârșirea

infracțiunilor de escrocherie, fapt ce demonstrează cu certitudine că, Cataev

Serghei nu a acționat împreună cu Cocîrlă Iurii și nu a avut intenția de a dobândi

ilicit bunurile SC „City Development” SRL și bunurile lui Budu Ion.

Astfel și aceste argumente ale acuzatorului de stat invocate în cererea de apel,

în acest sens, nu și-au găsit confirmare.

În continuare, instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpații Naboca

Oleg și Cataev Serghei au comis infracțiunile imputate lor, și acțiunile inculpatului

Naboca Oleg au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma în baza

art. 361 alin. (2) lit. b), d), art. 323 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

cît și acțiunile inculpatului Cataev Serghei au fost corect calificate de către prima

instanță prin prisma în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

32

Cu privire la răspunderea penală a inculpatului Naboca Oleg în baza art. 361

alin. (2) lit. b), d), art. 323 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și a lui

Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, instanța

de apel a statuat că este inadmisibilă aplicarea pedepsei, dat fiind faptul că a

intervenit termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal,

deoarece de la săvârșirea infracțiunii până la ziua pronunțării deciziei au expirat

mai mult de 5 ani.

Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care pe parcursul

judecării cauzei se constată prezența cazului de prescripție reglementat în art. 60

Cod penal, instanța încetează procesul în cauza respectivă.

În consecință, potrivit legii, se impune soluția de încetare a procesului penal

în privința lui Naboca Oleg art. 361 alin. (2) lit. b), d), art. 323 alin. (1) și art. 361

alin. (2) lit. b), d) Cod penal și a lui Cataev Serghei art. 42 alin. (3), 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la

răspundere penală.

La individualizarea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Cocîrlă

Iurii, instanța de apel, reieșind gravitatea infracțiunilor săvârșite (infracțiuni mai

puțin grave, deosebit de grave și excepțional de grave, săvârșite cu intenție), de

motivul comiterii acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei

acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, a apreciat că lui Cocîrlă Iurii urmează a-i fi stabilită pedeapsa

definitivă – închisoare pe un termen de 22 ani, în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor

pe un termen de 5 ani.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a reduce sancțiunea

principală la termenul de 20 (douăzeci) ani, deoarece cauza a fost examinată în

termen de 23 octombrie 2015–28 septembrie 2021, în perioada examinării în

instanța de apel intervenind circumstanțe de ordin obiectiv care au condiționat

termenul respective de examinare (demisia unui membru a completului cu

ulterioara repartizare a cauzei unui alt judecător și starea pandemică care a făcut

imposibilă examinarea cauzei și a periclitat organizarea ulterioară a ședințelor de

judecată).

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și avocatul Vizdoga Ion, în numele

inculpatului Cocîrla Iurii.

5.1. Procurorul Scutelnic Cătălin, invocând prezența erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin recursul

ordinar declarat solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel.

În motivarea recursului, titularul indică că:

- instanțele ce judecă fondul cauzei greșit au considerat faptul că nu au fost

acumulate și nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul că Naboca Oleg

și Cataev Serghei ar fi avut scopul de a însuși prin escrocherie a bunului imobil,

iar achitarea acestora de învinuirile aduse în baza art. 46, art. 190 alin. (5) și art.

46, art. 27, art. 190 alin. (5) Cod penal este contrară probelor administrate.

33

Totodată, nu a fost efectuată o verificare și apreciere a probelor în sensul art. 101

alin. (4) și art. 101 Cod de procedură penală.

Astfel, în ședința de judecată inculpatul Naboca Oleg a declarat că după ce a

confecționat împreună cu inculpatul Cocîrlă Iurii actele, el i le-a transmis lui

Zalîmov Albert, ca acesta la rândul său să le depună la OCT Chișinău pentru

înregistrarea dreptului de proprietate a bunului imobil.

Așadar, Naboca Oleg împreună cu Cocîrlă Iurii, Cataev Serghei și Zalîmov

Albert, au urmărit un scop criminal comun – de a deposeda ÎM „City Development”

SRL de bunul imobil.

Mai mult ca atât, însușirea bunului imobil de către membrii grupului criminal

organizat, era doar prima parte a planului criminal întocmit de către gruparea

criminală, iar finalitatea acțiunii criminale era de a face un împrumut a sumei de

aproximativ 1 500 000 euro de la o persoană fizică sau juridică, oferind drept

garanție pentru rambursarea împrumutului lotul de teren, însușit prin escrocherie.

În această ordine de idei, se observă continuitatea acțiunilor criminale ale

membrilor grupului criminal, repartizarea rolurilor între acestea, fiecare având

sarcini și responsabilități criminale bine determinate.

De asemenea, a fost demonstrat integral faptul că Cocîrlă Iurii avea rolul de

persoană care a coordonat și dirijat activitatea grupului criminal, nefiind clară

constatarea că inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei acționau la indicația lui

Cocîrlă Iurii, dar fără intenție de a comite infracțiunile de escrocherie și tentativă

de escrocherie.

Totodată, din probele administrate rezultă cu certitudine că inculpatul Cocîriă

Iurii ținea legătura cu ceilalți membri ai grupării criminale, iar ultimii țineau

legătură între ei, fiind procurate telefoane mobile, ce aveau IMEI-ul 00000000000,

pentru a fi greu identificați.

La fel, a fost constatat cu certitudine că Zalîmov Albert era ghidat în acțiunile

sale de către o persoană prin intermediul telefonului mobil, (telefon care avea

numărul de IMEI 00000000000), ulterior inculpatul Naboca Oleg recunoscând

faptul că anume el ținea cel mai mult legătura cu Zalîmov Albert, iar uneori cu

acesta purta discuții prin intermediul telefonului și Cocîrlă Iurii.

Mai mult ca atât, Naboca Oleg conștientiza că acțiunile întreprinse de către

Zalîmov Albert și Cocîrlă Iurii poartă un caracter ilegal, prin faptul că asista la toate

discuțiile pe care le-au avut împreună, i-a transmis lui Zalîmov Albert actele false,

la confecționarea cărora a participat nemijlocit și la finisarea afacerii cu lotul de

teren, Cocîrlă Iurii urma să transmită 50 % din sumă lui Naboca Oleg, Cataev

Serghei și Zalîmov Albert.

Nu poate fi reținută nici concluzia că atât inculpatul Naboca Oleg cît și Cataev

Serghei nu au conștientizat intențiile criminale ale inculpatului Cocîrlă Iurii, ea

fiind combătută prin declarațiile inculpatului Naboca Oleg, or el a declarat că a

participat la falsificarea actelor, care au stat la baza înscrierii dreptului de

proprietate a bunului imobil ce aparținea ÎM „City Development”, SRL pe numele

lui Zalîmov Albert, prin urmare, acesta deja comitea o infracțiune de falsificare, în

scopul înlesnirii comiterii altei fapte infracționale – escrocheria.

Nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul că atât inculpatul Naboca Oleg

cât și Cataev Serghei nu au avut scopul de a însuși mijloace materiale de la partea

vătămată „Speranța PF-Com” SRL, reprezentată de către Budu Ion, deoarece

34

conform planului criminal întocmit, s-a constatat cu certitudine faptul că Zalîmov

Albert a fost atras în activitatea grupării criminale doar ca persoană care urmează

a fi folosită în scopuri criminale, acestea cunoscând de poziția lui de vulnerabilitate

(nu avea un loc permanent de trai, nu avea un loc de muncă și o sursă permanentă

de venit), motiv din care l-au determinat pe acesta să participe la comiterea

infracțiunii sus indicate, primul fiind trimis la întâlniri cu diferite persoane, inclusiv

cu Budu Ion, dar totodată fiind ghidat prin intermediul telefonului mobil, prin

urmare, acesta nu putea lua o decizie singur, fără a anunța pe ceilalți membri ai

grupării criminale.

Mai mult ca atât, din declarațiile martorilor depuse în instanța de judecată a

fost constatat faptul că, inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei, în perioada

februarie – 20 martie 2015, i-au găsit o locuință lui Zalîmov Albert, l-au asigurat

pe acesta cu diferite provizii inclusiv cu haine și bani de buzunar creându-i condiții

confortabile lui Zalîmov Albert.

Prin urmare, inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei au acționat deliberat,

în comun cu Cocîrlă Iurii și Zalîmov Albert, în scopul deposedării de bunul imobil

și de obținere a profitului.

- instanțele au admis o soluție contradictorie în partea excluderii apartenenței

la grupul criminal organizat.

Astfel, se constată vinovăția și faptele săvârșite de către inculpatul Cocîrla

Iurii, calificându-se acțiunile dânsului prin prisma art. 46 Cod penal, reținând în

mod cert că inculpații au acționat în cadrul unui grup criminal organizat în care „l-

au atras și pe Zalîmov Albert”.

Totodată, prin condamnarea parțială a inculpaților Naboca Oleg și Cataev

Serghei s-a constatat că și ei au acționat în cadrul aceluiași grup criminal organizat

din care făcea parte și Cocîrla Iurii.

Aceste concluzii ale instanțelor denotă faptul că în situația în care toți

inculpații au acționat în cadrul unui și aceluiași grup criminal organizat, atunci ei

au acționat în mod coordonat și bine planificat, având un scop unic și împărțind

rolurile între ei.

Așadar, este prezentă statornicia relațiilor din grup, toate acțiunile întreprinse

durând o perioadă destul de mare de timp și au necesitat o bună pregătire și

organizare.

În caz contrar, este pur și simplu absurdă concluzia instanțelor cu privire la

existenta acelui grup criminal organizat din care au făcut parte inculpații și, deci,

ar fi absurd a constata că fiecare din inculpați a săvârșit infracțiunile de care a fost

recunoscut vinovat de unul singur și în interes propriu, nu al grupului criminal.

Mai mult ca atât, este de reținut faptul că sustragere săvârșită de către un grup

de persoane se consideră săvârșirea acțiunilor la care au participat două sau mai

multe persoane care s-au înțeles, în prealabil sau ocazional, să săvârșească în

comun infracțiunea și care au participat nemijlocit la realizarea ei.

Această formă de participare încadrează și acțiunile persoanelor care fac parte

din grupul criminal, deși nu au participat nemijlocit la sustragerea averii. însă până

la săvârșirea sustragerii. în procesul înțelegerii prealabile dintre participanții

grupului, a avut loc repartizarea de comun acord a rolurilor.

La caz, rolul lui Cocîrla Iurii în comiterea infracțiunilor era de a coordona și

dirija activitatea grupului criminal, planificând acțiunile fiecărui membru, iar rolul

35

lui Naboca Oleg și Cataev Serghei era de a organiza realizarea diferitor etape ale

infracțiunii și anume prin identificare a persoane pe numele căruia să fie înregistrat

dreptul de proprietate a terenului, întreținerea și convingerea acestei persoane în

vedere conlucrării, falsificarea actelor în vedere înregistrării dreptului de

proprietate, înlăturarea obstacolelor la realizarea faptei de sustragere, etc.

Reieșind din cele sus menționate, acuzarea consideră că probele cercetate pe

caz dovedesc că intenția și scopul grupării criminale nu era de a obține înregistrarea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil în baza actelor false, dar scopul lor

real era de a obține mijloace financiare prin împrumutarea de bani, de a se îmbogăți,

iar dreptul de proprietate al terenului oferea doar garanții că vor putea obține

sumele de bani pretinse, neexistând scopul de a deține bunul în continuare.

- soluția de condamnare dispusă de către instanța de apel pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal de către Cocîrlă

Iurii este lipsită de o claritate și motivare procesuală.

În acest sens, recurentul indică că, instanța de apel constată ca infracțiunea

prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal a fost comisă, în aceleași

circumstanțe, în complicitate, de către Cocîrla Iurii și Naboca Oleg, dar în privința

ultimului aplică prevederile art. 60 Cod penal, pe când pe primul îl condamnă la 3

luni închisoare.

Această soluție a instanței este una neclară și lipsită de o argumentare legală,

or pe caz nu s-a dovedit că prescripția tragerii la răspundere penală a inculpatului

Cocîrla Iurii pentru această faptă a fost suspendată sau întreruptă prin comiterea de

noi infracțiuni.

Mai mult ca atât, acuzarea consideră că instanța de apel era obligată să verifice

respectarea prevederilor art. 60 Cod penal și în raport cu inculpații Cataev Serghei

și Naboca Oleg, or instanța a constatat expirat termenul de prescripție de tragere la

răspundere penală a dânșilor, fără măcar a verifica dacă aceste termene nu au fost

întrerupte prin comiterea de noi infracțiuni.

5.2. Avocatul Vizdoga Ion în recursul ordinar declarat în numele

inculpatului Cocîrla Iurii invocă prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 15) Cod de procedură penală, motivând că:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, ea

doar copiind parțial cererile de apel depuse de procuror și avocat, fără a o reflecta

pe cea a inculpatului (pct. 11 a decizie recurate) și menționând doar că cererile de

apel urmează a fi admise parțial, fără a supune analizei și combaterii vreun motiv

din cererile de apel (pct. 13 a deciziei recurate);

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea deciziei fiind contrară prevederilor art. 385, 389 Cod de procedură

penală. Or, toate motivele pentru condamnarea lui Cocîrlă Iurii instanța de apel le-

a indicat într-un singur punct și care conține o singură frază de ordin general (pct.

30 a deciziei recurate). De asemenea, instanțele au luat o poziție părtinitoare față

de inculpatul Cocîrlă Iurii, respingând afirmațiile susținute în apărare pe motiv că

se urmărește scopul evitării răspunderii penale, dar în raport cu Naboca Oleg și

Cataev Serghei, care de altfel tot nu au recunoscut vina pe capetele de acuzare aduse

în baza art. 46, art. 190 alin. (5) și art. 46, art. 27, art. 190 alin. (5) Cod penal,

declarațiile de plasare a responsabilității doar pe inculpatul Cocârlă Iurii, s-au

apreciat ca veridice;

36

- motivarea soluției contravine dispozitivului hotărârii sau acesta este expus

neclar. În susținerea afirmației, recurentul menționează că instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei arată la netemeinicia încadrării acțiunilor inculpatului Cocîrlă

Iurii și face o încadrare juridică (pct. 29 și 31 a deciziei recurate), dar în dispozitivul

deciziei Cocîrlă Iurii este condamnat pentru alte fapte, reținându-se o învinuire ce

depășește limitele învinuirilor aduse;

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția

instanței, de vreme ce în decizie nu s-a făcut o analiză și apreciere a probelor și nu

au fost introduse declarațiile părții vătămate Budu Ion făcute în instanța de apel.

Mai mult, în instanța de apel au fost administrate probe de către apărare care de

asemenea nu au fost reflectate în textul hotărârii și au fost lăsate fără apreciere. La

fel instanțele au denaturat conținutul unor probe cum ar fi: raportul șefului Direcției

nr. 1 a INI al IGP din 25 martie 2015, procesul-verbal de cercetare la fața locului,

răspunsul SRL „Farmacia Felicia”, declarațiile martorului Panaș Vladimir,

declarațiile inculpatului Naboca Oleg ;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii, în hotărârile de condamnare a lui

Cocîrlă Iurii nefiind stabilită nici un element a componenței de infracțiune

incriminate lui în baza art. 46, art. 190 alin. (5) și art. 46, art. 27, art. 190 alin. (5)

Cod penal.

Astfel, instanțele au stabilit că bunul a fost dobândit prin înșelăciune. Prin

înșelăciune se înțelege o acțiune frauduloasă de amăgire ori inducere în eroare a

victimei. Mai mult ca atât, instanța de apel nu s-a expus in baza cărei norme penale

urmează a fi încadrate juridic acțiunile inculpatului Cocîrlă Iurii, pînă la

modificările art. 190 Cod penal, sau după.

Totodată, în urma audierii inculpatului Naboca Oleg, martorilor Malinovschi

Valdimir, Bucșpul Lev, Mihailov Veaceslav cât și a reprezentanțelor părților

vătămate Budu Ion și Balan Elena, s-a stabilit cu certitudine că reprezentanții SRL

„Sity Development” au aflat că au fost lipsiți de dreptul de proprietate abia la

mijlocul lunii martie 2015. La fel, Balan Elena a comunicat că asupra

reprezentanților SRL „Sity Development” careva acte de înșelăciune nu au fost

întreprinse și nu au transmis nici benevol nici forțat dreptul de proprietate asupra

terenului.

Deci, în acest caz, este evidentă lipsa laturii obiective a infracțiunii de

escrocherie.

La fel, componența de escrocherie este o infracțiune materială, se consideră

consumată din momentul în care făptuitorul poate dispune după propriul său plac

de obiectul infracțiunii, în acest caz fiind dreptul de proprietate.

Dar, în acest caz CNA a aplicat sechestrul asupra terenului și respectiv

Zalîmov Albert nu a putut ridica extrasul de la ÎS „Cadastru” care ar fi atestat

dreptul de proprietate și i-ar fi permis să dispună de teren după propriul plac.

E de menționat faptul că SRL „Sity Development” și-a revendicat dreptul de

proprietate fără a fi vreo decizie pe respectiva cauză penală ceea ce denotă faptul

că nu a fost lipsită definitiv de dreptul de proprietate asupra terenului.

Un alt capăt de acuzare este art. 42 alin. (3), 27 190 alin. (5) Cod penal, adică

tentativa de escrocherie săvârșită în privința SRL „Speranța PF-Com”.

Pe acest capat de acuzare instanța de apel urma să analizeze 2 aspecte, și

anume:

37

a) dacă Budu Ion (SRL „Speranța PF-Com”) este cumpărător de bună-

credință, nu este clar care era prejudiciul cauzat în cazul consumării așa-zisei

escrocherii, or, dacă Budu Ion achiziționa un teren valoarea căruia era cca. 12 000

000 euro la un preț de 1 5000 000 euro, Budu Ion avea un profit mai mare de 10 000

000 euro și nu este clar care este prejudiciul cauzat;

b) în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că banii pentru teren urma

să-i dea SA „Moldincombank” BC, astfel suntem în prezența erorii de victimă, or,

SRL „Speranța PF-Com” era un intermediar între Zalîmov Albert și SA

„Moldinconbank” BC încasând doar un procent din tranzacție și de ce apare ca

parte vătămată nu este clar și instanțele nu au explicat acest lucru.

Mai mult ca atât, este unicul caz din practica judiciară a Republicii Moldova

când vânzarea bunului sustras este calificată ca escrocherie, or, vânzarea unui

telefon dobândit ilegal în urma săvârșirii unei pungășii nici într-un caz nu va fi

calificată ca escrocherie, dar în cazul lui Cocîrlă Iurii vânzarea terenului obținut în

baza unei escrocherii a fost calificată ca tentativă de escrocherie, or, făptuitorul în

cazul sustragerii este pedepsit anume pentru faptul că a sustras bunul după care a

dispus de el după propriul plac (vânzare, consumare, distrugere, folosire etc.) dar

în acest caz Cocîrlă Iurii a fost pedepsit odată pentru sustragere și a doua oară

pentru dispunerea după propriul plac de bun.

Astfel, este evidentă lipsa elementelor componenței de infracțiune în cazul

acestor două capete de acuzare;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În pct. 36 din decizia instanței de apel cu suficientă claritate a explicat

necesitatea liberării de pedeapsă penală a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei în

cazul comiterii unor infracțiuni mai puțin grave printre care și infracțiuni prevăzute

la art. 361 Cod penal de care este învinuit și condamnat și Cocîrlă Iurii.

Astfel, Naboca Oleg este complice cu Cocîrlă Iurii la comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) d) Cod penal, instanța de apel în cazul lui

Naboca Oleg constată expirarea termenului de prescripție de 5 ani și acest lucru nu

este motivate și argumentat nicicum.

Admițând că inculpatul Cocîrlă Iurii a participat la săvârșirea infracțiunilor

imputate, ultima faptă infracțională a fost comisă la 24 martie 2015, iar decizie

instanței de apel datează cu 28 septembrie 2021.

Astfel, de la 24 martie 2015 până la 28 septembrie 2021, au expirat mai mult

de 6 ani și 6 luni și respectiv a expirat termenul de prescripție pentru toate

infracțiunile de fals în acte publice, însă în privința lui Naboca Oleg și Cataev

Serghei instanța de apel, îi liberează de executarea pedepsei în legătură cu expirarea

termenului de prescripție, iar pe Cocîrlă Iurii îl condamna la câte 3 (trei) luni de

închisoare pentru ambele infracțiuni de fals, ceea ce este eronat;

- instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat

o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

care poate fl reparată și în această cauză, recurentul fiind de părere că, în speță, a

fost încălcat principiul prezumției de nevinovăție, hotărârea este motivată

insuficient, a fost încălcat dreptul la apărare prin refuzul audierii de martori a

apărării, lipsesc probe, or pâna la moment, nu există o acțiune procesuală prin care

să fie recunoscut cadavrul Zalîmov Albert și sunt doar reproduse secvențe din

declarațiile inculpatului Naboca Oleg. În plus, instanța de apel a constatat în

38

privința unor fapte imputate lui Cocîrlă Iurii că au fost comise „în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală” (pct. 18 a deciziei recurate).

procedură penală, referință nu a fost depusă.

Cod de procedură penală și au depus cererile în termen.

Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Deci, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate, acestea se întemeiază

pe temeiurile prevăzute la: art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția adoptată; art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală – nu au fost

întrunite elementele infracțiunii; art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală

– s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și art. 427 alin.

(1) pct. 15) Cod de procedură penală – instanța de judecată internațională, prin

hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și

libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile

aduse și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În acest context instanța de

recurs menționează, că instanțele ce judecă fondul cauzei au admis un șir de erori

de drept și pornind de la faptul că art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală prevede

că instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără

a agrava situația condamnaților, iar în lumina jurisprudenței CtEDO nerectificarea

erorilor admise de instanțele ierarhic-inferioare, echivalează cu încălcarea art. 6

CoEDO (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia), casează total decizia cu dispunerea

rejudecării în instanța de apel deoarece:

- a fost încălcată procedura de judecare a cauzei.

Referitor la procedura judecării cauzei în primă instanță și în cea de apel,

normele imperative ale Codului de procedură penală prevăd că instanță de judecată

39

este obligată să judece cauza sub toate aspectele, audiind părțile și martorii cât și

să cerceteze probele, prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii.

Mai mult, în lumina jurisprudenței CtEDO, autoritatea responsabilă de a

decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să

asculte victimele, învinuitul și martorii în persoană și să evalueze seriozitatea și

credibilitatea acestora, evaluarea credibilității fiind o sarcină complexă ce nu poate

fi realizată, de obicei, doar prin citirea unei înregistrări a declarațiilor (hotărârea

CtEDO Manoli versus Republica Moldova).

Totodată, la audierea inculpatului, acestuia i se propune să declare tot ce știe

despre fapta pentru care cauza a fost trimisă în judecată și să-și expună părerea

asupra recunoașterii/nerecunoașterii vinei (art. 366 coroborat cu 367 Cod de

procedură penală).

Tot aici, se atestă că procedura de examinare a apelului se efectuează în

ordinea prevăzută de prima instanța, cu unele excepții prevăzute în capitolul IV,

secțiunea 1.

La judecarea în apel, în linii mari, ședința are aceeași structură, sub aspectul

etapelor procesuale ce o alcătuiesc, ca și judecata în prima instanță.

La caz, aceste prescripții nu au fost respectate nici în primă instanță și nici în

cea de apel.

Astfel, în sensul celor reținute, se atestă că inculpații Cocîrlă Iurii, Cataev

Serghei și Naboca Oleg, vis-a-vis de învinuirile aduse în baza art. 42 alin. (3), 361

alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în baza art. 361 alin. (2) lit. b) și art. 361 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal și respectiv în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (2 capete

de acuzare) nu au fost audiați în conformitate cu prevederile expuse supra, audierea

fiind formală, procesul-verbal de audiere în primă instanță a lui Cataev Serghei

conținând doar 3 propoziții, al lui Naboca Oleg câte 4 propoziții pe fiecare din

învinuirile nominalizate supra, iar al lui Cocîrlă Iurii până la 10 propoziții pe fiecare

din învinuirile menționate (a se vedea f.d. 189-191, vol. X).

De asemenea, din conținutul acestor declarații nu este clar, dacă inculpații

recunosc sau nu vina și nu relatează în ce împrejurări au comis fapta incriminată

precum și care sunt argumentele în susținerea apărării.

În continuare, din materialele întocmite de instanța de apel, rezultă că fiind

sesizată cu apel, instanța nu corectează această eroare de drept și la rândul său

audiază formal inculpații Cocîrlă Iurii, Cataev Serghei și Naboca Oleg, declarațiile

depuse de acestea având următorul conținut: „am fost audiat..., declarațiile le

susțin..” (a se vedea f.d. 105-107, vol. XIII), cu toate că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța ar fi trebuit să purceadă la audierea părților, conform

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță (hotărârea CtEDO

Cornelis versus Olanda).

La fel, instanța nu a acordat cuvânt părților asupra apelurilor declarate, or un

proces-verbal în acest sens nu se conține în materialele cauzei penale, iar cel anexat

reflectă numai dezbaterile judiciare (a se vedea f.d. 139-142, vol. XIII).

- instanța de apel a pus la baza concluziei de condamnare probe ce nu au

fost cercetate în ședința de judecată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de

apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și

40

nu au fost consemnate în procesul-verbal.

La caz, din materialele cauzei penale se reliefează împrejurarea că aceste

prevederi legale nu au fost întocmai respectate, or probele puse la baza soluției

condamnare a lui Cataev Serghei, Naboca Oleg și Cocîrlă Iurii nu au fost cercetate

în ședința de judecată și nu au fost indicate în procesul-verbal al ședinței de

judecată, or un proces-verbal în acest sens nu se conține în materialele cauzei

penale, iar cele anexate nu conțin asemenea date.

- a fost admisă o gravă eroare de fapt, nefiind făcută o apreciere a

probelor în conformitate cu prevederile art. 101-101 Cod de procedură penală.

În sensul celor constatate, Colegiul, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4),

101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, evidențiază că, verificarea probelor este

o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor și ea poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de normele de procedură penală și se efectuează

la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului

probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera

probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe

care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de

ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât

și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei

activități. Mai mult, justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la

echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării lor, după veridicitate, pertinența, concludența și utilitatea acestora.

Doar simpla enumerare a probelor, fără coroborarea lor, nu reprezintă efectuarea

procesului de apreciere a probelor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, iar hotărârea este bazată pe presupuneri, fără a se face o analiză

multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii dintre ele.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel.

Pentru a concluziona astfel, instanța de recurs reține că atât prima instanță cât

și cea de apel nu au făcut o analiză și o coroborare între probele administrate.

La caz, prima instanță a doar a enumerat probele și le-a descris conținutul lor

(a se vedea f.d. 178-206, vol. X), iar instanța de apel le-a transcris pe cele indicate

41

în sentința, fără a descrie conținutul documentelor și a proceselor-verbale ale

acțiunilor procesuale (a se vedea f.d. 97-108, vol. XIV), ambele instanțe neindicând

ce confirm/infrimă aceste probe, fără a indica care din ele contrazic versiunea

susținută în apărare precum și care din ele au dus la formarea concluziei de

condamnare, achitare și excludere a unor calificative din învinuirile aduse lui

Cataev Serghei, Naboca Oleg și Cocîrlă Iurii.

Mai mult, nu a fost efectuată o analiză amplă, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității fiecărei probe în particular,

precum și în ansamblu, prin coroborare, efectuând o analiză și motivare

neconvingătoare a concluziilor sale, deviind astfel de la cerințele prevăzute de art.

384-397 Cod de procedură penală.

Totodată, în instanța de apel de către apărare au fost administrate probe (f.d.

129-134, vol. XIII) care de asemenea nu au fost reflectate în textul hotărârii și au

fost lăsate fără apreciere.

- hotărârile sunt lipsite de motivare și s-a aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Colegiul statuează că pentru a corespunde criteriilor de calitate, o hotărâre

judecătorească trebuie să fie motivată suficient. Motivarea hotărârii judecătorești

constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc,

precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita

controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile

prevăzute de art. 6 CoEDO.

Tot aici, Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele

de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială

apare astfel ca un viciu de procedură.

În speță, în partea descriptivă a sentinței, după enunțarea și descrierea

conținutului probelor, se reiterează art. 101, 314 și 384 Cod de procedură penală și

se concluzionează că a fost dovedită pe deplin „Vinovăția lui Cocîrlă Iurii în

baza....Naboca Oleg în săvârșirea infracțiunilor prevăzute... Și vinovăția lui

Cataev Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de...” (a se vedea f.d. 207, vol.

X).

Altă motivare în sensul confirmării/infirmării învinuirilor, actul judecătoresc

nu conține.

La fel ca și sentința, decizia instanței de apel nu conține o motivare la acest

capitol, instanța de apel doar a constatat repetat starea de fapt și de drept, fără a

indica motivele ce au determinat o asemenea acțiune. Și, dacă, referitor la Cataev

Serghei și Naboca Oleg în pct. 35 a hotărârii, printr-o frază generală concluzionează

că „Naboca Oleg și Cataev Serghei au comis infracțiunile imputate lor, și

acțiunile inculpatului Naboca Oleg au fost corect calificate de către prima

instanță..., cît și acțiunile inculpatului Cataev Serghei au fost corect calificate de

către prima instanță ...”, atunci vis-a-vis de învinuirile aduse lui Cocîrlă Iurii în

baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (2 capete de acuzare) nu se expune în

42

nici un mod. Mai mult, mențiunea „au comis infracțiunile imputate lor” impune

concluzionarea că Naboca Oleg și Cataev Serghei, ar fi condamnați de către

instanța de apel pe toate capetele de acuzare, ceea ce contravine soluției adoptate.

La fel, instanța de apel printr-o frază generală, motivează formal aprecierea

critică a declarațiilor inculpatului Cocîrlă Iurii, indicând că „ ... declarațiile

martorilor depuse în ședința de judecată, precum și din materialele cercetate în

ședința de judecată rezultă cu certitudine faptul că, Cocîrlă Iurii comis în mod

intenționat faptele stabilite mai sus.”, fără a arăta declarațiilor căror martori și care

materiale ale cauzei penale confirmă această concluzie (a se vedea pct. 30 a deciziei

recurate).

Tot în termeni generali-vagi instanța de apel a motivat excluderea încadrării

juridice a acțiunilor lui Cocîrlă Iurii în baza art. 46 Cod penal, menționându-se doar

că „...acuzatorul de stat neîntemeiat a încadrat în acțiunile lui Cocîrlă Iurii în baza

art. 46 Cod penal, crearea și conducerea unei organizației criminale, or din

materialele cauzei nu se atestă faptul rolului de organizator, creator și respectiv

de dirijator al grupului de către Cocîrlă Iurii, din care motive sentința instanței de

fond urmează a fi casată.” (a se vedea pct. 31 a deciziei recurate).

Insuficient motivată este și concluzia instanței de apel vis-a-vis de învinuirile

aduse Naboca Oleg în baza art.46, 190 alin.(5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal

și a lui Cataev Serghei în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod

penal, or în pct. 32 a decizie recurate se specifică că „...din materialele cauzei se

constată cu certitudine în acțiunile inculpatului Naboca Oleg lipsește latura

subiectivă...” și respectiv în pct. 33 că „din materialele cauzei s-a stabilit cu

certitudine că, Cataev Serghei nu a avut nici un rol și nu a săvîrșit careva acțiuni

în vederea deposedării părților vătămate de bunurile sale”.

Totodată, se reține că în pct. 36 a deciziei instanței de apel se indică la

necesitatea liberării de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de

prescripție a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei în cazul comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) d) Cod penal, infracțiune de care este învinuit

și condamnat și Cocîrlă Iurii.

Astfel, instanța de apel constată ca infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal a fost comisă, în aceleași circumstanțe, împreună cu Cocîrla

Iurii și Naboca Oleg, dar în privința ultimului aplică prevederile art. 60 Cod penal,

pe când pe primul îl condamnă la 3 luni închisoare.

Această soluție a instanței este una neclară și lipsită de o argumentare legală,

or de la 24 martie 2015 până la 28 septembrie 2021, au expirat mai mult de 6 ani și

6 luni și nu s-a dovedit că prescripția tragerii la răspundere penală a inculpatului

Cocîrla Iurii pentru această faptă a fost suspendată sau întreruptă prin comiterea de

noi infracțiuni.

Așadar, decizia este lipsită de claritate, ea neputând fi considerată motivată

suficient, pentru a permite părților să înțeleagă motivele pe care se întemeiază actul

de justiție, în vederea prezentării de contraargumente în instanțele superioare

(hotărârea CtEDO Hadjianastassiou versus Grecia) și cele constatate de instanțele

ierarhic-inferioare nu pot fi considerate ca corespunzând exigențelor CoEDO, or

obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite

pentru existența unui proces echitabil și doar o hotărâre motivată demonstrează că

43

părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus

Finlanda);

- nu a fost verificată corectitudinea încadrării juridice (eroare de drept

constatată inclusiv prin prisma art. 424 alin. (2) Cod de procedură).

Într-un prim aspect, Colegiul menționează că învinuirea lui Naboca Oleg în

săvârșirea favorizării dinainte nepromisă a infracțiunii excepțional de grave nu

a fost contestată de părți și soluția de condamnare a devenit definitivă, motiv pentru

care instanța de recurs ordinar nu se va expune în această parte, chiar dacă

apărătorul Vizdoga Ion și inculpatul Cocîrlă Iurii nu sunt de acord cu încadrarea

juridică a acestor acțiuni.

În continuare, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală.

În conformitate cu prevederile art. 325 Cod de procedură penală, judecarea

cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de

judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se

lezează dreptul lui la apărare. Modificarea învinuirii în sensul agravării situației

inculpatului se admite numai în cazurile și în condițiile prevăzute de normele

procesual-penale.

Art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) Cod de procedură penală, stipulează că la adoptarea

hotărârii, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală

este prevăzută ea.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a hotărârii de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se modul săvârșirii ei,

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

Totodată, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care,

prin apel, se transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă fapta reținută ori

numai imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă

da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în

care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea

cauzei.

44

În pofida prescripției legale arătate supra, potrivit descriptivului și

dispozitivului hotărârilor instanțelor ce judecă fondul cauzei atât prima instanță cât

și cea de apel nu au judecat cauza și nu au încadrat juridic acțiunile inculpaților

Cataev Serghei, Naboca Oleg și Cocîrlă Iurii în raport cu învinuirile aduse,

depășindu-se și limitele învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod

de procedură penală).

La acest capitol, Colegiul statuează că atât prima instanță cât și cea de apel

descriind faptele criminale, considerate ca fiind dovedite și incriminate, nu le-au

delimitat, nefiind clar ce învinuire și-a găsit confirmare și care nu (a se vedea pct.

18, 21 a deciziei recurate).

În continuare, instanța de recurs precizează că:

a) Învinuirea de falsificare a procurii AC786833 de către Cataev

Serghei, Naboca Oleg și alte persoane:

Potrivit rechizitoriului, Cataev Serghei a fost pus sub învinuire în baza art. 42

alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – organizarea confecționării, deținerii și

folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de două sau

mai multe persoane, iar Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal –

deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de două sau

mai multe persoane, fiind descrisă aceiași faptă criminală.

Prima instanță a statuat că aceste învinuiri aduse lui Cataev Serghei și Naboca

Oleg și-au găsit confirmare, constatând că „Cataev Serghei, împreună cu Naboca

Oleg și alte persoane, ... au rugat o altă persoană, să confecționeze o procură

falsă...

Astfel, de către o persoană neidentificată a fost confecționată procura ...., pe

care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său de marca „Honda Civic”, cu n/î

C PP 924, până la 15 mai 2015, când a fost depistată în cadrul percheziției de către

colaboratorii organelor de drept” și că „ Naboca Oleg, împreună cu Cataev

Serghei, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, l-au rugat pe o altă

persoană, să confecționeze o procură...

Astfel, în perioada sus indicată, de către o altă persoană a fost confecționată

procura .... pe care Naboca Oleg a păstrat-o ....”.

Potrivit dispozitivului sentinței, Cataev Serghei a fost recunoscut vinovat baza

art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar Naboca Oleg – în baza art.

361 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de

250 unități convenționale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal, admițând următoarele erori de drept:

- nu descrie acțiunile din care rezultă calitatea de organizator al infracțiunii

(art. 42 alin. (3) Cod penal) în cazul lui Cataev Serghei;

- depășește limitele învinuirii în cazul lui Naboca Oleg, or lit. d) acestuia nu

i-a fost incriminată;

- în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Naboca

Oleg se indică că el împreună cu Cataev Serghei „au confecționat documente

oficiale false”, cu toate că acțiunea de confecționare acestuia nu i-a fost

incriminată, depășindu-se astfel limitele învinuirii;

- calificativul „soldate cu daune în proporții mari” indicat în starea de drept

reținută în seama lui Cataev Serghei nu se arată în starea de fapt;

45

- calificativul „săvârșite de două persoane” a fost constatat la încadrarea

juridică, cu toate că în starea de fapt se indică că la săvârșirea infracțiuni au

participat Cataev Serghei, Naboca Oleg și o persoană, adică „mai multe

persoane”, iar conjuncția sau în dispoziția normei prevăzute de art. 361 alin. (2)

lit. b) Cod penal enumeră cazurile în care aceasta se aplică.

Împotriva sentinței, referitor la această învinuire, apel, a declarat acuzatorul

de stat, solicitând condamnarea lui Cataev Serghei în baza art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale, iar Naboca Oleg în

baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În instanța de apel, acuzatorul de stat a susținut integral cererea de apel,

solicitând admiterea acesteia și concretizând că „...urmează a fi verificat termenul

de prescripție pentru infracțiunea mai puțin gravă, or de la data comiterii până la

data pronunțării hotărârii a trecut mai mult de 5 ani...” (a se vedea f.d. 139-140,

vol. XIII).

Instanța de apel, judecând apelurile, constată din nou starea de fapt și de drept

reținută de prima instanță, repetând aceleași erori de drept menționate supra și fără

a se expune asupra solicitărilor procurorului-apelant;

b) Învinuirea de falsificare a actelor executorului judecătoresc și a

încheierii nr. 25-12/2015 de către Naboca Oleg, Cocîrlă Iurii și alte persoane.

Potrivit rechizitoriului, pe acest capăt de acuzare, Naboca Oleg și Cocârlă Iurii

au fost puși sub învinuire în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal –

confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții

mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, fiind

descrisă faptă criminală în felul următor:

Cocîrlă Iurii ... a creat și dirijat activitatea unui grup criminal organizat....

Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună cu Zalîmov Albert au

confecționat o serie de acte oficiale false (actele executorului judecătoresc și

hotărârea instanței de judecată).... Totodată, conform raportului de expertiză

nr.1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан

Виктор” din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I) cu nr.

080-N276 din 29 decembrie 2014, a fost executată de către Cocîrlă Iurii. Înscrisul

manuscris „Încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.2015” din

încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei din

cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (Avornic) Negru Maria, a fost

executată de către Naboca Oleg la indicația lui Cocîrlă Iurii.....

Naboca Oleg, fiind membru al unui grup criminal organizat....Ulterior,

acesta împreună cu Cocîrlă Iurii și Zalîmov Albert au confecționat o serie de

acte oficiale false (actele executorului judecătoresc și hotărârea instanței de

judecată)...Totodată, conform raportului de expertiză nr.1264 din 05 august 2015

s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de

organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014,

a fost executată de către Cocîrlă Iurii. Înscrisul manuscris „Încheierea a devenit

irevocabilă la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr.

25-12/2015 din numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, (Avornic) Negru Maria, a fost executată de către Naboca Oleg la

indicația lui Cocîrlă Iurii.

46

Prima instanță a constatat că fapta în modalitatea descrisă și incriminată lui

Cocîrlă Iurii de către organul de urmărire penală și-a găsit confirmare, iar în

privința lui Naboca Oleg lasă încadrarea juridică, descriind fapta infracțională că

„Naboca Oleg, a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă Iurii (doar) încheierea nr.

25-12/2015”

Instanța de apel, judecând apelurile, constată din nou starea de fapt și de drept

reținută de prima instanță.

Colegiul penal, raportând starea de fapt la cea de drept reținută atât în

rechizitoriu cât și în sentință și decizie, constată că acestea nu concordă între ele,

fiind prezentă eroarea de drept, deoarece:

- în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă

Iurii și Naboca Oleg se indică că ei împreună doar „au confecționat documente

oficiale false”, cu toate că lor li se incriminează și acțiunile de deținere și folosire

a documentelor oficiale false;

- în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă

Iurii se indică la săvârșirea infracțiunii în cadrul unui grup criminal organizat, cu

toate acestea art. 46 Cod penal nu este reflectată la încadrarea juridică a acțiunilor;

- în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă

Iurii se indică la săvârșirea faptei de confecționare a documentelor oficial false

împreună cu Zalîmov Albert „...Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună

cu Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false...”, fără a fi arătată

implicarea lui Naboca Oleg în săvârșirea acesteia.

Totodată, în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către

Naboca Oleg se reține că „Naboca Oleg, a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă

Iurii,...”

- calificativul „soldate cu daune în proporții mari” indicat în starea de drept

reținută în seama lui Cocîrlă Iurii și Naboca Oleg nu se arată în starea de fapt;

- calificativul „săvârșite de două persoane” a fost constatat la încadrarea

juridică, cu toate că în starea de fapt se indică că la săvârșirea infracțiuni au

participat „mai multe persoane.”

c) Învinuirea de falsificare a încheierii nr. 10-592/2015 de către

Cocîrlă Iurii și alte persoane.

Pe acest capăt de acuzare, Cocîrlă Iurii a fost pus sub învinuire pentru faptul

că „Tot el, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului

elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, .... Ulterior, Cocîrlă

Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal

propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat

încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, judecător

Sergiu Bularu, ....”.

Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea,

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită

de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Judecând cauza, instanța de fond a preluat starea de fapt și de drept descrisă

în rechizitoriu.

47

În continuare, judecând apelurile, instanța de apel în pct.18 și 29 a deciziei

recurate a constatat aceiași stare de fapt și de drept.

Ținând cont de cele arătate supra, Colegiul penal conchide că sunt prezente

erori de drept, or starea de fapt nu corespunde cu cea de drept, de vreme ce în

descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă Iurii se

indică că el doar „a confecționat documente oficiale false”, cu toate că acestea, lui

i se incriminează și acțiunile de deținere și folosire a documentelor oficiale false.

De asemenea, în starea de fapt a fost indicat că fapta infracțională a fost

săvârșită „împreună cu membrii grupului criminal organizat”, dar cu toate acestea,

în drept, o asemenea calificare nu se menționează. Mai mult, instanța de apel a

reținut, la acest capitol a indicat că „...acuzatorul de stat neîntemeiat a încadrat în

acțiunile lui Cocîrlă Iurii..., crearea și conducerea unei organizației criminale, or

din materialele cauzei nu se atestă faptul rolului de organizator, creator și

respectiv de dirijator al grupului de către Cocîrlă Iurii…” (a se vedea pct. pct. 31

a decizie recurate).

Tot aici, se constată că „soldate cu daune în proporții mari” nu se regăsește în

starea de fapt, iar calificativul „săvârșite de două persoane” a fost constatat la

încadrarea juridică, cu toate că în starea de fapt se indică că la săvârșirea infracțiuni

au participat „mai multe persoane.

d) Învinuirea de escrocherie de către Cataev Serghei, Naboca Oleg,

Cocîrlă Iurii și alte persoane de tentativă la escrocherie de către Cataev

Serghei, Naboca Oleg, Cocîrlă Iurii și alte persoane.

Potrivit rechizitoriului Cocîlă Iurii a fost pus sub învinuire pentru faptul că:

1) La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I

și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu

Dudnicenco, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele

executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din

12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei

Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către

executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu

certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate

asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în

mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său.

În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost

deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha,

situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este

estimată la 22 196 312 lei.

Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza în baza art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal –

organizarea escrocherie, adică crearea și dirijarea unui grup criminal organizat în

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții

deosebit de mari.

2) Tot el, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului

criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au ....

Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal – organizarea de

48

tentativă de escrocherie de către un grup criminal organizat, în scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari.

Aceleași învinuiri au fost aduse și lui Cataev Serghei și Naboca Oleg.

Prima instanță a constatat că starea de fapt și de drept și-a găsit confirmare,

condamnându-l pe Cocîrlă Iurii, conform învinuirii aduse, fără a motiva soluția

adoptată și fără a constata criteriile specifice grupului criminal organizat și fără a

ține cont de faptul că acuzarea descriind faptele infracționale pe care ulterior le-a

calificat în baza art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 46, 27,

190 alin. (5) Cod penal, nu a indicat și nu a descris criteriile specifice grupului

criminal organizat prevăzute de art. 46 Cod penal.

Referitor la inculpații Cataev Serghei și Naboca Oleg prima instanță a adoptat

o sentință de achitare, făcând o motivarea contradictorie.

În continuare, instanța de apel, judecând cererile de apel, a constatat aceiași

stare de fapt ca și prima instanță. Astfel, ea a condamnat pe Cocîrlă Iurii pentru

faptele descrise în rechizitoriu, inclusiv că fapta de tentativă de escrocherie a fost

săvârșită „împreună cu membrii grupului criminal organizat”, doar excluzând din

încadrarea juridică calificativul „de către un grup criminal organizat” și reținând

„organizarea”, iar în privința lui Cataev Serghei și Naboca Oleg a menținut

sentința, fără a indica motivele ce au dus la adoptarea unei asemenea hotărâri.

Prin urmare, instanța de apel nu a făcut o corectă calificare a acțiunilor

inculpatului Cocîrlă Iurii, starea de fapt nefiind în conformitate cu cea de drept.

e) Învinuirea de omor a lui Zalîmov Albert de către Cocîrlă Iurii.

Referitor la această învinuire, Colegiul penal statuează că atât organul de

urmărire penală cât și instanțele de judecată în descrierea componenței de

infracțiune constatată ca fiind comisă de Cocîrlă Iurii au indicat că încadrează

acțiunile inculpatului în baza „art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal – omorul

intenționat a lui Zalîmov Albert săvârșit cu premeditare, în scopul de a ascunde o

altă infracțiune.”Această abordare este una incorectă, or norma penală indicată în

art. 145 Cod penal protejează toate persoanele și nu doar pe Zalîmov Albert, toți

fiind egali în fața legii.

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apeluri.

În lumina practicii CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale

pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt

și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele

pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului

administrat în cauză (hotărârea Fomin versus Republica Moldova).

Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă

susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a

proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba

sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus Romania). Totodată,

deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere a

fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania), acestea nu sunt

scutite de obligația de a examina în modul corespunzător principalele motive

invocate și de a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia).

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-

49

o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind

confruntate cu întreg materialul probator al cauzei.

În acest sens se atestă că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond,

apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât

în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de

problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt,

instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată

trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de

fapt și de drept care au dus la respingerea argumentelor invocate de apelanți prin

formularea unui răspuns la fiecare argument, analizând probele și indicând expres

care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

La caz, împotriva sentinței, apel a declarat acuzatorul de stat, solicitând

condamnarea lui Cataev Serghei în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal la

amendă în mărime de 300 unități convenționale, fără a indica temeiurile de fapt și

de drept ce ar determina adoptarea unei asemenea soluții (a se vedea pct. 3.1. a

prezentei hotărâri).

În continuare, procurorul-apelant prin apel a solicitat și condamnarea lui

Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, așa cum a fost înaintată

învinuirea și cum a fost recunoscut vinovat de prima instanță, doar că condamnat

în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

În instanța de apel, acuzatorul de stat a susținut integral cererea de apel,

solicitând admiterea acesteia și concretizând că „...urmează a fi verificat termenul

de prescripție pentru infracțiunea mai puțin gravă, or de la data comiterii până la

data pronunțării hotărârii a trecut mai mult de 5 ani...” (a se vedea f.d. 139-140,

vol. XIII).

Judecând apelurile în mod formal, fără a concretiza cerințele procurorului-

apelant, instanța de apel, constată din nou starea de fapt și de drept reținută de prima

instanță, îi recunoaște vinovat Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, iar pe Naboca Oleg inclusiv și în baza art. 361 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal, liberându-i de pedeapsa penală pe motivul expirării termenului de

prescripție, fără a se expune asupra cerințelor apelului declarat în favoarea

inculpaților, or procurorul-apelant a solicitat excluderea art. 42 alin. (3) și lit. d) din

învinuirea adusă lui Cataev Serghei și a lit. d) din învinuirea adusă lui Naboca Oleg.

Mai mult, procurorul-apelant a solicitat dispunerea confiscării în folosul

statului a mijlocului de transport „Renault Thalia”, cu n/î C NY 606, ce aparține

cu drept de proprietate inculpatului Naboca Oleg, iar în textul hotărârii recurate nu

se constată nici un argument a instanței asupra cerinței apelantului.

La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor procurorului expuse

în apel referitor la soluția de achitare a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei de

învinuirile aduse în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal

(a se vedea pct. 3.1. a prezentei hotărâri).

Totodată, potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de

apel și în conformitate cu cerințele art. 415 Cod de procedură penală, în cazul în

care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea

trebuie să primească o rezolvare proprie.

50

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1.

al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra,

interpretându-le eronat.

În acest context, se menționează că potrivit materialelor dosarului instanța de

apel a fost sesizată cu apel și de către inculpatul Cocîrlă Iurii care în apelul declarat

a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare

din motivul lipsei elementelor infracțiunii și că faptele nu au fost săvârșite de

inculpat, motivând că:

- învinuirile aduse nu sunt clare și cauza a fost examinată superficial;

- procesul în privința sa nu a fost contradictoriu, fiind refuzate toate cererile

de examinare a probelor și de audiere a persoanelor ce dețin informații importante

pentru cauză;

- vinovăția sa a fost stabilită doar în baza declarațiilor lui Naboca Oleg,

persoană interesată în obținerea unei situații sie favorabilă și prin inserarea

mecanică din rechizitoriu a probelor administrate de procuror, unele din ele

referindu-se la fapte ce nu i-au fost incriminate;

- analiza declarațiilor sale s-a făcut printr-o singură propoziție generală și

fără sens;

- probele ce demonstrează nevinovăția nu au fost supuse analizei prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității;

- instanța de fond nu a argumentat care acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii determină

latura obiectivă și subiectivă a infracțiunilor incriminate;

- declarațiile inculpatului Naboca Oleg urmează a fi apreciate critic și

reieșind din faptul că ele nu coroborează și nu completează celelalte probe

administrate de acuzare, ba mai mult sunt contardictorii;

- sentința de condamnare nu este motivată. (a se vedea f.d. 80-98, vol. XI0

Cu toate acestea, instanța de apel nu a reflectat aceste argumente ale

inculpatului-apelant, ea doar a copiat parțial cererile de apel depuse de procuror și

avocat (a se vedea pct. 11 a decizie recurate), menționând doar că cererile de apel

urmează a fi admise parțial, fără a supune analizei și combaterii vreun motiv din

cererile de apel (a se vedea pct. 13 a deciziei recurate).

Așadar, se statuează că instanța de apel nu a judecat apelul declarat de inculpat

și a omis să-l soluționeze, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului apelului.

La fel, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra argumentelor din

apelul avocatului declarat în numele inculpatului Cocîrlă Iurii referitoare la

netemeinicia învinuirilor aduse și neconfirmarea vinovăției (a se vedea pct. 3.2. a

prezentei hotărâri).

- motivarea soluției adoptată de instanța de apel contrazice dispozitivul

hotărârii.

La acest capitol, Colegiul menționează că potrivit art. 384 alin. (3) Cod de

procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și

motivată.

În continuare, reieșind din jurisprudența națională constantă, se reține că

dispozitivul hotărârii se întocmește în conformitate cu prevederile art. 395, 398 și

417 Cod de procedură penală. El este o parte esențială a hotărârii și reprezentă ceea

51

ce instanța a adoptat și pronunțat, fiind necesar ca acesta să coreleze cu motivarea

soluției, să fie concis, explicit și categoric.

Prin urmare, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă și să

conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv, or considerentele

hotărârii reprezentă explicarea soluției din dispozitiv.

Raportând cele menționate supra la textul hotărârii adoptate de instanța de

apel referitor la învinuirea adusă în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal lui Cataev Serghei și în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal lui Naboca

Oleg, Colegiul atestă că prescripțiile legale nu au fost întru totul respectate.

Astfel, deși instanța de apel în partea descriptivă și dispozitiv indică că adoptă

și pronunță o hotărâre de condamnare, în conformitate cu prevederile art. 389 alin.

(4) pct. 3) Cod de procedură penală (a se vedea pct. 22, pt. 29 subpct. 3) pct. 35 a

deciziei recurate), în pct. 36 a deciziei recurate motivează că „ Cu privire la

răspunderea penală a inculpaților Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal... și Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal se consideră inadmisibilă aplicarea pedepsei, dat fiind că a intervenit

termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. .. Naboca

Oleg și Cataev Serghei se liberează de răspundere penală deoarece de la

săvârșirea infracțiunii, anul 2015, până la ziua pronunțării prezentei decizii au

expirat mai mult de 5 ani.”, întemeindu-și afirmația pe prevederile 332 alin. (1)

Cod de procedură penală și concluzionează că „ În consecință, potrivit legii, se

impune soluția de încetare a procesului penal în privința lui Naboca Oleg în baza

art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3),

361 alin. (2) lit. b), d) Codul penal în legătură cu expirarea termenului de

prescripție tragerii la răspundere penală.”

Prin urmare, chiar dacă a fost adoptată și pronunțată o hotărâre de condamnare

în legătură cu intervenirea prescripției, instanța de apel s-a călăuzit de art. 332 alin.

(1) Cod de procedură penală, prevederi ce sunt aplicabile hotărârii de încetare.

Prescripțiile legale menționate supra nu au fost respectate nici referitor la

inculpatul Cocîrlă Iurii, or, cu toate că, instanța de apel în pct. 29 subpct. 1) lit. b)

și c) a deciziei recurate indică că încadrează faptele în baza art. 42 alin. (3), 190

alin. (5) Cod penal și art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, în pct. 42 a decizie

recurate concluzionează deja contradictoriu că „Respectiv, Cocîrlă Iurii pentru

comiterea infracțiunilor menționate urmează a fi recunoscut vinovat în baza ... art.

42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (luni) luni, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de

5(cinci) ani; în baza art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un

termen de 5(cinci) ani...”, iar în pct. 44 iarăși se referă la „...art. 42 alin. (3), 190

alin. (5), 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5)...”.

Având la bază raționamentele expuse, Colegiul conchide că instanța de apel

nu a respectat procedura judecării apelurilor, prin discutarea și soluționarea tuturor

chestiunilor invocate de apelanți, nu a respins argumentat toate alegațiile invocate

în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile

care au importantă decisivă în cauză.

52

Prin urmare, statuările instanțelor ierarhic-inferioare nu pot fi considerate ca

corespunzând exigențelor legale, constatându-se erorile de drept arătate de

recurenți și acestea nu permit preluarea concluziilor expuse în hotărârile atacate,

ducând la desființarea deciziei instanței de apel, or erorile de drept arătate supra nu

pot fi înlăturate de instanța de recurs, ultima ne fiind abilitată cu atribuții de a judeca

cauza în fond, substituind instanța care a adoptat și motivat o soluție ce contravine

prevederilor procesual-penale. Mai mult, omisiunea instanțelor de a face o analiză

a probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe cât

și asupra argumentelor invocate de parte, este cu certitudine o lacună care nu poate

fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată care să corespundă

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, ținând cont și de argumentele

indicate de partea acuzării și apărării referitoare la întrunirea/neîntrunirea

elementelor constitutive ale componențelor de infracțiune incriminate cât și să

verifice respectarea principiului non bis in idem.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul Procuraturii de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și avocatul Vizdoga Ion, în numele

inculpatului Cocîrla Iurii, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 septembrie 2021 în cauza penală privindu-i pe Cocîrla Iurii

XXXXX, Naboca Oleg XXXXX și Cataev Serghei XXXXX și dispune

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 16

decembrie 2022.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

53