1ra-1132/2022 — art. 145 alin. 3 lit. a, k, 46, 42 alin. 3, 27, 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. b, d, 323 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 august 2016: Naboca Oleg și Cataev Serghei au fost achitați de învinuirea adusă în baza art. art. 46, 190 alin. (5), 46, 27, 190 alin.(5) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Naboca Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 250 (două sute cincizeci) unități convenționale; - art. 323 alin. (1) Cod penai la amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale; - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 250 (două sute cincizeci) unități convenționale. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă – amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale. Cataev Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la amendă în mărime de 200 (două sute) unități convenționale. 1 Cocîrlă Iurii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei) luni; - art. art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani; - art. art. 46, 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5(cinci) ani; - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei) luni; - 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal la închisoare pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă – închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani. Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că: Cocîrlă Iurii, deținînd funcția de ofițer urmărire penală al secției coordonare a activității de urmărire penală a Direcției de poliție Chișinău, deținînd gradul special de locotenent de poliție, a creat și dirijat activitatea unui grup criminal organizat, prin urmare, avînd calitatea de organizator, a atras în acesta pe Zalîmov Albert și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată, în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei, pentru ulterioara gajare sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau persoanelor fizice. În perioada lunilor noiembrie 2014–februarie 2015, Cocîrlă Iurii, prin intermediul lui Naboca Oleg și Cataev Serghei, l-a atras în gruparea criminală pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL. Astfel, Cocîrlă Iurii, folosindu-se de situația de serviciu, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, la 06 februarie 2015, ora 15:48 a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL. Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună cu Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces-verbal de organizare a licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, prin care lui Zalîmov Albert în 2 urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui Zalîmov Albert bunul imobil sus indicat, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Avornic Maria, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu. Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, din actul de primire – predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului din str. N. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost efectuate de către o altă persoană. Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei Maria Avornic din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nu au fost executate de către aceasta, dar au fost efectuate de către altă persoană. Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de pe actul de primire – predare din 04 februarie 2015, din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, privind transmiterea terenului din str. N. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, au fost executate de către acesta. Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a fost executată de către Cocîrlă Iurii Iurii. Înscrisul manuscris „Încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Maria (Avornic) Negru, a fost executată de către Naboca Oleg la indicația lui Cocîrlă Iurii. La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său. În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei. 3 Tot el, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea de la Cocîrlă Iurii. În perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu

La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Deoarece, la data de 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. La data de 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. 4 La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 din numele judecătorului de instrucție Sergiu Bularu, din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor a Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și spălarea banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, membrii grupului criminal organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29 441 250 lei de la Budu Ion Constantin, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea infracțională nu a fost adusă pînă la capăt. Tot el, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert, și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea de la Cocîrlă Iurii. Astfel, în perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3. La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. 5 Ulterior, la aceiași dată, adica 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. La data de 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil teren pentru construcții, situat în mun.Chișinău, str. N.Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către secția prevenire și combaterea spălării banilor a Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 din numele judecătorului de instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a anula decizia nr.l3/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Conform raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnătura din încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015, din numele judecătorului de instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care a fost anulată decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenire și combaterea spălării banilor, privind interzicerea efectuării modificărilor la registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, nu a fost efectuată de către Sergiu Bularu, dar a fost efectuată de către o altă persoană. În continuare, la aceiași dată, Zalîmov Albert l-a anunțat pe Cocîrlă Iurii despre faptul că este urmărit de niște persoane necunoscute, din moment ce a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Astfel, Cocîrlă Iurii, după ce a înțeles că registratorul din cadrul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău nu a efectuat modificările de rigoare în baza de date a ÎS „Cadastru”, cu privire la anularea interdicției aplicate de către Serviciul prevenirea și spălarea banilor al Centrului Național Anticorupție, și totodată, sesizînd faptul că putea fi declanșată o investigație de către Centrul Național Anticorupție cu privire la infracțiunile comise de către grupul criminal organizat, 6 cu premeditare, în scopul ascunderii unei infracțiuni, a decis să-l omoare pe Zalîmov Albert s, în următoarele circumstanțe: În aceiași zi, adică la data de 23 martie 2015, la ora 21:26, Cocîrlă Iurii împreună cu Naboca Oleg, cu a/m de marca „Renault” de model „Thalia”, cu n/î XXXXX, s-a deplasat la „Farmacia Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd. Moscova 20, de unde a procurat o pereche de mănuși sterile din vinil cu pudră, pentru a nu lăsa urme palmare și/sau digitale la locul comiterii infracțiunii pe care o planifica, după care și-au continuat deplasarea pînă la intersecția străzilor Studenților și Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au luat pe Zalîmov Albert, care l-a rîndul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei, pentru a-l ascunde pe acesta la niște persoane din regiunea Transnistreană a Republicii Moldova, unde urmau să-i perfecteze acte de identitate, ca acesta să poată părăsi teritoriul Republicii Moldova. Astfel, după traversarea podului peste rîul Nistru, prin punctul de control administrativ „Pîrîta”, acestea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița. În timpul deplasării cu mijlocul de transport de marca „Renault” de model „Thalia”, cu n/î XXXXX, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert se afla pe bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii se afla pe bancheta din spate dreapta a pasagerului. Ulterior, Cocîrlă Iurii, avînd scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei infracțiuni, cu un laț l-a strangulat pe acesta, după care a plasat cadavrul pe acostamentului unui drum din extravilanul s. Butuceni, r. Rîbnița, la o distanță de aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol – Rîbnița”, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 731 din 06 mai 2015 s-a constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului, hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid. Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către instanța de fond în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, în baza art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal – organizarea escrocherie, adică crearea și dirijarea unui grup criminal organizat în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari, în baza art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal – organizarea de tentativă de escrocherie de către un grup criminal organizat, în scopul dobândirii ilicite bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari, în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice și în baza art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal – omor intenționat a lui Zalîmov Albert, săvârșit cu premeditare, în scopul de a ascunde altă infracțiune. Naboca Oleg, a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă Iurii, încheierea nr. 25- 12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele 7 judecătoarei Avornic Maria, prin care se confirmă legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu. Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr.25-12/2015 din numele judecătoarei Avornic Maria din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nu au fost executate de către aceasta, dar au fost executate de către altă persoană. Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, înscrisul manuscris „Încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.201” din încheierea din 12 ianuarie 2015, nr. 25-12/2015, din numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (Avornic) Negru Maria, a fost executată de către Naboca Oleg. De asemenea, prima instanță a constatat că Naboca Oleg se învinuiește în faptul că, la 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său. În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22196312 lei. Naboca Oleg se învinuiește în faptul că, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul. Astfel, în perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării 8 împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3. La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 din numele judecătorului de instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, membrii grupului criminal organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin 9 escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29441250 lei de la Budu Ion, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea infracțională nu a fost adusă până la capăt. Naboca Oleg, la 23 martie 2015, ora 21:26, împreună cu Cocîrlă Iurii, cu automobilul de marca „Renault”, de model „Thalia”, cu n/î XXXXX, ce-i aparține primului, s-au deplasat la „Farmacia Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd. Moscova, 20, de unde Cocîrlă Iurii, fără a- l informa pe Naboca Oleg, a procurat o pereche de mănuși sterile din vinii cu pudră, pentru a nu lăsa urme palmare și/sau digitale la locul comiterii infracțiunii pe care o planifica de unul singur, după care au continuat deplasarea pînă la intersecția străzilor Studenților și Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au luat pe Zalîmov Albert, care la rîndul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei. Astfel, după traversarea podului peste rîul Nistru, prin punctul de control administrativ „Pîrîta”, acestea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița. În timpul deplasării cu mijlocul de transport de marca „Renault” de model „Thalia”, cu n/î XXXXX, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert se afla pe bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii se afla pe bancheta din spate dreapta a pasagerului. Ulterior, Cocîrlă Iurii, avînd scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei infracțiuni, aproximativ la ora 00:30, cu un laț, l-a strangulat pe acesta, după care a plasat cadavrul pe acostamentul unui drum din extravilanul s. Butuceni, r. Rîbnnița, la o distanță de aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol–Rîbnița”, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 731 din 06 mai 2015, s-a constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului, hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid. Tot el, Naboca Oleg, împreună cu Cataev Serghei și alte persoane, au confecționat și deținut un document oficial fals, în următoarele circumstanțe: În perioada 11-12 mai 2015, Naboca Oleg împreună cu Cataev Serghei, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, l-au rugat pe o altă persoană, să confecționeze o procură din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o reprezenta la încheierea oricăror tranzacții cu bunul imobil, XXXXX, inclusiv pentru dreptul de a gaja bunul imobil sus indicat la o instituție financiară. Astfel, în perioada sus indicată, de către o altă persoană a fost confecționată procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13.10.2012 din numele Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, autentificată de către Consulul General al Republicii Moldova în Bolognia, Italia, Vadim Zmeu, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său de marca „Honda”, de model „Civic”, cu n/î XXXXX, până la 15 mai 2015, când a fost depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii organelor de drept. Conform raportului de expertiză nr. 6011-6012 din 15 -17 iulie 2015, s-a constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în Bolognia, Italia, Vadim Zmeu din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13 10 octombrie 2012 din numele Zglavoc Ana pe numele Zglavoc Oleg, probabil nu a fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană. Aceste acțiuni ale lui Naboca Oleg au fost încadrate de către instanța de fond în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, în baza art. 323 alin. (1) Cod penal – favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii excepțional de grave și în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal – deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșită de două sau mai multe persoane. Cataev Serghei se învinuiește în faptul că, fiind membru al unui grup criminal organizat, creat și dirijat de către Cocîrlă Iurii, împreună cu Naboca Oleg, Zalîmov Albert, dar și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată, au elaborat un plan criminal în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22196312 lei, pentru ulterioara gajare sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau persoanelor fizice. Întru atingerea scopului criminal, în perioada lunilor noiembrie 2014- februarie 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, l-au atras în gruparea criminală pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL. Ulterior, membrii grupului criminal, Naboca Oleg împreună cu Cocîrlă Iurii și Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces- verbal de organizare a licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, prin care lui Zalîmov Albert în urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui Zalîmov Albert bunul imobil sus indicat, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco. Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco din actul de primire-predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului din str. N. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost efectuate de către o altă persoană. 11 Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei Maria Avornic din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nu au fost executate de către aceasta, dar au fost executate de către altă persoană. Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de pe actul de primire-predare din 04 februarie 2015, din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, privind transmiterea terenului din str. N. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, au fost executate de către acesta. Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a fost executată de către Cocîrlă Iurii. Înscrisul manuscris ”Încheierea a devenit irevocabila la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Maria (Avornic) Negru, a fost executată de către Naboca Oleg. La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, cât și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său. În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22196312 lei. Cataev Serghei se învinuiește în faptul că, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul. Astfel, în perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut 12 suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3. La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. La data de 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. N. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015, din numele judecătorului de instrucție Sergiu Bularu din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil cu număr cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. 13 Testimițanu 3, membrii grupului criminal organizat nu au putut duce până la capăt intenția de obținere prin escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro de la Budu Ion, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29441250 lei, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea infracțională nu a fost adusă până la capăt. Cataev Serghei, împreună cu Naboca Oleg și alte persoane, au confecționat, deținut și folosit un document oficial fals, în următoarele circumstanțe: În perioada 11–12 mai 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, având scopul confecționării, deținerii și folosirii unui document oficial fals, care acordă drepturi, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, au rugat o altă persoană, să confecționeze o procură falsă din numele Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o reprezenta pe Zglavoc Ana, la încheierea oricăror tranzacții cu bunul imobil, XXXXX. Astfel, de către o persoană a fost confecționată procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13.10.2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, autentificată de către Consulul General al Republicii Moldova în Bologna, Italia, Vadim Zmeu, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său de marca „Honda” de model „Civic”, cu n/î XXXXX, pînă la 15 mai 2015, cînd a fost depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii organelor de drept. Conform raportului de expertiză nr.6011-6012 din 15–17 iulie 2015, s-a constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în Bologna, Italia, Vadim Zmeu din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13 octombrie 2012 din numele Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, probabil nu a fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană. Aceste acțiuni ale lui Cataev Serghei au fost încadrate de către instanța de fond în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – organizarea confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșită de două sau mai multe persoane. 2.1. Opinie separată a expus judecătorul Barbos Ludmila, indicând că nu este de acord cu soluția de achitare a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei de învinuirile aduse în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal și a pedepsei stabilite lui Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei, considerând- o prea blândă. 3. Sentința, în termen legal, a fost atacată cu apeluri de către procurorul Pitel Anatolie, apărătorul Vizdoga Ion, în numele inculpatului Cocîrlă Iurii, și inculpatul Cocîrlă Iurii. 3.1. Procurorul Pitel Anatolie prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței în privința inculpaților Naboca Oleg și Cataev Serghei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Naboca Oleg să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d), art. 46, 190 alin. (5), art. 46, 27, 190 alin. (5), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat în baza: - art. 46, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani; 14 - art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare, pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, a-i aplica pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani și amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale. Cataev Serghei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 190 alin. (5), art. 46, 27, 190 alin. (5) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat în baza: - art. 46, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani; - art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani; - art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, a-i aplica pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale. A dispune confiscarea în folosul statului a mijlocului de transport „Renault Thalia”, cu n/î XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate inculpatului Naboca Oleg. În motivarea apelului, procurorul a indicat că soluția de achitare a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei de învinuirile aduse în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal este contrară probelor administrate atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată, or din conținutul acestora rezultă că Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei au fost membrii unui grup criminal organizat, care au acționat deliberat, urmărind scop cupidant. Astfel, între aceștia a existat un scop criminal comun, și anume, de a însuși bunul imobil ce aparținea ÎM „City Development” SRL, în vederea obținerii unui împrumut de aproximativ 1 500 000 euro de la o persoană fizică sau juridică, oferind drept garanție pentru rambursarea acestuia, bunul imobil însușit prin escrocherie. În acest scop, au fost repartizate rolurile, fiecare având sarcini și responsabilități criminale bine determinate (procurarea telefoane mobile cu IMEI 00000000000, pentru identificare mai grea, confecționarea documentelor oficial false, atragerea în activitatea criminală a lui Zalîmov Albert), Cocîrlă Iurii având rol de persoană care coordona și dirija activitatea grupului criminal, iar Naboca Oleg și Cataev Serghei acționau la indicația primului. Tot din materialele cauzei (declarațiile părți vătămată Budu Ion) rezultă că Zalîmov Albert era ghidat în acțiunile sale de către o altă persoană prin intermediul telefonului mobil, inculpatul Naboca Oleg, recunoscând faptul că anume el ținea 15 cel mai mult legătura cu Zalîmov Albert, iar uneori cu acesta purta discuții și Cocîrlă Iurii. De asemenea, Naboca Oleg conștientiza că acțiunile întreprinse de către Zalîmov Albert și Cocîrlă Iurii poartă un caracter ilegal, prin faptul că asista la toate discuțiile pe care le-au avut împreună, inclusiv și prin aceia că i-a transmis lui Zalîmov Albert careva acte, care s-au confirmat că sunt false. La fel, inculpatul Naboca Oleg a participat la falsificarea actelor care au stat la baza înscrierii dreptului de proprietate a bunului imobil ce aparținea ÎM „City Development” SRL pe numele lui Zalîmov Albert, prin urmare, acesta deja comitea o infracțiune de falsificare, în scopul înlesnirii comiterii alteia (însușirea lotului de teren prin escrocherie de la ÎM „City Development” SRL). Inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei au acționat deliberat, or ei au atras în activitatea criminală pe Zalîmov Albert, aceștia cunoscând de poziția lui de vulnerabilitate (nu avea un loc permanent de trai, nu avea un loc de muncă și o sursă permanentă de venit). Această împrejurarea rezultă din declarațiile martorilor potrivit cărora, inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei, în perioada februarie – 20 martie 2015, i-au găsit o locuință lui Zalîmov Albert, l-au asigurat pe acesta cu diferite provizii inclusiv cu haine și bani de buzunar, creându-i condiții confortabile. Totodată, în baza acelorași probe Cocîrlă Iurii a fost recunoscut vinovat și condamnat, indicându-se că acesta a acționat în complicitate cu inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei, iar ultimii doi sunt achitați. Prin urmare, concluziile primei instanțe că inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei acționau la indicația lui Cocîrlă Iurii, dar fără intenție de a comite infracțiunile de escrocherie și tentativă de escrocherie și că ei nu au conștientizat intențiile criminale ale inculpatului Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei considerând că acesta efectuează tranzacții legale cu lotul de teren, iar ei vor primi careva beneficii legale și că nu au avut scopul de a însuși mijloace materiale de la partea vătămată „Speranța PF- Com” SRL, reprezentată de către Budu Ion sunt lipsite de suport probatoriu. Subsecvent, acuzarea consideră că inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei au comis infracțiuni deosebit de grave, pentru care urmează să poarte răspundere conform legislației penale a Republicii Moldova, iar o pedeapsă cu închisoarea aplicată acestora ar asigura restabilirea echității sociale și prevenirea societății de comiterea altor infracțiuni de către acestea. 3.2. Apărătorul Vizdoga Ion în apelul declarat în numele inculpatului Cocîrlă Iurii a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Cocîrlă Iurii din motivul lipsei elementelor infracțiunii și neparticiparea lui la comiterea infracțiunii. În susținerea poziției sale, apărarea a indicat că argumentele puse la baza sentinței de condamnare a lui Cocîrlă Iurii sunt neîntemeiate. Astfel, din probele administrate pe caz rezultă că învinuirea lui Cocârlă Iurii se bazează în exclusivitate pe declarațiile inculpaților Naboca Oleg și Cataev Serghei, persoane interesate în obținerea unei situații favorabile, or învinuirile se referă la comiterea de infracțiunii deosebit de grave (art. 190 alin. (5) Cod penal), excepțional de grave (art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal) și mai puțin grave (art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal). 16 Declarațiile inculpaților Naboca Oleg și Cataev Serghei urmează a fi apreciate critic și reieșind din faptul că ele nu coroborează între ele și nu completează celelalte probe administrate de acuzare. De fapt, Naboca Oleg este organizatorul și cel care a săvârșit toate infracțiunile imputate, dar el a profitat de circumstanțele de la urmărirea penală (refuzul lui Cocîrlă Iurii de a face declarații inițial, promisiunea organului de urmărire penală de a-i ușura situația) și vinovat a fost declarat Cocîrlă Iurii. Reieșind din prevederile legale, urma să fie stabilit concret și dovedit cum Cocîrlă Iurii a organizat și creat grupul, respectiv modalitatea de dirijare, precum și atragerea celorlați membri în această grupare. Căci din toate circumstanțele cauzei, cercul bănuiților cu privire la calitatea de organizator al grupului criminal se reduce la Naboca Oleg, care de altfel a luat legătura cu inculpatul Cataev Serghei, apoi a discutat cu Zalîmov Albert și era văzut în preajma acestuia nu de o singură persoană. Descifrările telefonice precum și alte declarații ale martorilor referitor circumstanțele când și unde s-au întâlnit și au discutat despre infracțiune Naboca Oleg și Cocîrlă Iurii, demonstrează că ultimul a fost implicat în această schemă, fără să își dea seama, ulterior, fiind folosit atât el cât și Cataev Serghei. Procurorul în mod neîntemeiat a considerat că, constituirea grupului și planificarea acțiunilor ilicite rezultă din întâlniri de rutină precum și faptul că inculpatul Cocîrlă Iurii i-a transmis copiile actelor pe care Naboca Oleg ulterior le- a falsificat, chiar cu faptul că conștientiza că acesta avea să facă ceva ilicit cu ele, precum și că a fost depistată o singură inscripție în limba rusă făcută de Cocîrlă Iurii, atunci toate aceste circumstanțe confirmă declarațiile lui Naboca Oleg. Cerințele normei penale cer ca fiecare membru al grupului să fie informat despre rolui pe care îl are, despre toate acțiunile ce urmează a fi îndeplinite până la comiterea infracțiunii, respectiv se deduce că fiecare membru deja cunoștea despre ce trebuia să facă și cum să îndeplinească. Astfel că, din ceea ce descrie Naboca Oleg nu sunt altceva decât acțiunile realizate după constituire, dar el nu menționează nimic despre ce concret Cocîrlă Iurii i-a spus până la constituirea grupului, precum și care era rolul său, în așa fel ca să confirme existența unui plan, chiar și dacă a fost unul provizoriu. Este relevantă și contradicția dintre declarațiile lui Naboca Oleg și Cataev Serghei referitor la pretinsele întâlniri între Zalîmov Albert și Cocîrlă Iurii cât și datele ce rezultă din descifrările telefonice, or Zalîmov Albert a discutat doar cu Naboca Oleg după ce s-a întâlnit cu partea vătămată Budu Ion. Din declarațiile lui Naboca Oleg se constată că există o altă persoană care a fost organizatorul și care avea interes din această infracțiune, iar ceilalți, ar fi doar participanți, când a declarat că „era vorba de 50% din banii câștigați, Cocîrlă Iurii îi va da persoanei care stă în spatele lui, numele nu mi l-a spus”. Așadar, chiar dacă acesta îl acuză pe Cocîrlă Iurii de organizare, tot din aceste declarații reiese că există organizatorul dar care este o altă persoană neidentificată sau persoana pe care Naboca Oleg o ascunde în mod intenționat. Nu sunt pertinente nici declarațiile martorului Sarajiu Maria, căci persoana dată este în relații amoroase cu inculpatul Naboca Oleg și ea relatează nu ceea ce a văzut, ci din spusele ultimului. 17 De asemenea, au fost lăsate fără apreciere declarațiile făcute de expertul Grinceșen Eugen potrivit cărora Zalîmov Albert ca și constituție fizică avea 188 cm, deci, în mașina în care se afla era plasat cu capul până în tavan. Astfel că, pentru a efectua strangularea, era necesar ca persoana să fie de constituție mai mare, și să dispună de o dezvoltare satisfăcătoare și suficientă pentru a săvârși o astfel de strangulare, pe când Cocîrlă Iurii este invalid de gradul II și fizic nu putea să facă față la această strangulare, căci, Zalîmov Albert în timpul strangulării a opus rezistență, s-a mișcat și respectiv pentru a-l imobiliza era necesar de mai multe forțe. În același timp, este de remarcat că pe corpul lui Cocîrlă Iurii nu s-au depistat careva răni sau leziuni, care puteau fi provocate de către Zalîmov Albert în timpul opunerii rezistenței. Ba mai mult, în timpul strangulării mișcările acestuia erau destul de agresive, căci ținând cont de constituția pe care o avea acesta, în timpul strangulării putea să deterioreze ceva în mașină, dar în ziua când i-a fost adusă mașina lui Bulgari Iurii, așa cum a comunicat acesta, în mașină nimic nu era suspect, totul era bine și nu prezenta careva urme de violență sau altceva. Aceste date, confirmă de fapt că omorul lui Zalîmov Albert nu a fost comis de către Cocîrlă Iurii, dar de către Naboca Oleg, care l-a lăsat pe Zalîmov Albert în apropiere de frontieră, după ce l-a lăsat pe Cocîrlă Iurii la memorialul din Dubăsari, acesta s-a întors după Zalîmov Albert și l-a omorât. Au apărut divergențe și în privința orei când a fost comis omorul lui Zalîmov Albert, care de altfel confirmă că Cocîrlă Iurii nu avea cum să comită acest omor, căci în ora cu pricina (24 martie 2015, ora 02:00) acesta nu a fost prezent la locul comiterii infracțiunii, fapt ce rezultă inclusiv și din declarațiile inculpatului Naboca Oleg. Așadar, reieșind din toate argumentele descrise mai sus, Cocîrlă Iurii nu a săvârșit infracțiunile imputate.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021 au fost admise apelurile, inclusiv din oficiu, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Cocîrlă Iurii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal la închisoare pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani; - art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 6 (luni) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani; - art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal la închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani; - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei) luni; - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei) luni. Conform art. 84 alin. 91) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Cocîrlă Iurii i s-a stabilit pedeapsa definitivă – 18 închisoare pe un termen de 22 (douăzeci și doi) ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 (cinci) ani. În baza art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsă definitivă închisoare pe un termen de 20 (douăzeci) ani. Naboca Oleg a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. (1), art. 361 alin. (2) lit. b), d), și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și liberat de pedeapsa penală din motivul expirării termenului tragerii la răspundere penală. Cataev Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și liberat de pedeapsa penală din motivul expirării termenului tragerii la răspundere penală. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. 4.1. În partea descriptivă, instanța de apel a constatat că: Cocîrlă Iurii, deținând funcția de ofițer urmărire penală al Secției coordonare a activității de urmărire penală a Direcției de poliție Chișinău, deținând gradul special de locotenent de poliție, având calitatea de organizator, a atras în acesta pe Zalîmov Albert și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată, în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei, pentru ulterioara gajare sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau persoanelor fizice. În perioada lunilor noiembrie 2014 – februarie 2015, Cocîrlă Iurii l-a atras pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL. Astfel, Cocîrlă Iurii, folosindu-se de situația de serviciu, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, la 06 februarie 2015, ora 15:48 a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL. Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună cu Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces-verbal de organizare a licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, prin care lui Zalîmov Albert Boris în urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui Zalîmov Albert bunul imobil sus indicat, cât și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu. 19 Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, din actul de primire-predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului din str. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha, lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II ) cu nr. 080- N276 din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost efectuate de către o altă persoană. Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr. 25-12/2015, nu au fost executate de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, dar au fost efectuate de către altă persoană. Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de pe actul de primire-predare din 04 februarie 2015, din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, privind transmiterea terenului din str. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha, lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, au fost executate de către acesta. Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a fost executată de către Cocîrlă Iurii. Înscrisul manuscris „încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 a fost executată de către Naboca Oleg la indicația lui Cocîrlă Iurii. La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, pe numele său. În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei. Tot el, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. 20 Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea de la Cocîrlă Iurii. În perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Deoarece, la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10- 592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nr. 10-592/2015, din 23 martie 2015, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor a Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și spălarea banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, membrii grupului criminal 21 organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29 441 250 lei de la Budu Ion, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea infracțională nu a fost adusă pînă la capăt. Tot el, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert, și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea de la Cocîrlă Iurii. Astfel, în perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, adica 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil teren pentru construcții, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de 22 către secția prevenire și combaterea spălării banilor a Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rândul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Conform raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnătura din încheierea din 23 martie 2015 nr. 10-592/2015 nu a fost efectuată de către judecător, dar a fost efectuată de către o altă persoană. În continuare, la aceiași dată, Zalîmov Albert l-a anunțat pe Cocîrlă Iurii despre faptul că este urmărit de niște persoane necunoscute, din moment ce a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Astfel, Cocîrlă Iurii, după ce a înțeles că registratorul din cadrul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău nu a efectuat modificările de rigoare în baza de date a ÎS „Cadastru”, cu privire la anularea interdicției aplicate de către Serviciul prevenirea și spălarea banilor al Centrului Național Anticorupție, și totodată, sesizând faptul că putea fi declanșată o investigație de către Centrul Național Anticorupție cu privire la infracțiunile comise, în scopul ascunderii unei infracțiuni, a decis să-l omoare pe Zalîmov Albert, în următoarele circumstanțe: În aceiași zi, adică la 23 martie 2015, la ora 21:26, Cocîrlă Iurii împreună cu Naboca Oleg A, cu automobilul „Renault Thalia”, cu n/î XXXXX, s-a deplasat la „Farmacia Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd. Moscova 20, de unde a procurat o pereche de mănuși sterile din vinil cu pudră, pentru a nu lăsa urme palmare și/sau digitale la locul comiterii infracțiunii pe care o planifica, după care și-au continuat deplasarea până la intersecția str. Studenților – Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au luat pe Zalîmov Albert, care l-a rândul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei, pentru a-l ascunde pe acesta la niște persoane din regiunea Transnistreană a Republicii Moldova, unde urmau să-i perfecteze acte de identitate, ca acesta să poată părăsi teritoriul Republicii Moldova. Astfel, după traversarea podului peste râul Nistru, prin punctul de control administrativ „Pîrîta”, aceștea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița. În timpul deplasării, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert pe bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii pe bancheta din spate dreapta a pasagerului. Ulterior, Cocîrlă Iurii, având scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei infracțiuni, cu un laț l-a strangulat pe acesta, după care a plasat cadavrul pe acostamentului unui drum din extravilanul s. Butuceni, r. Rîbnița, la o distanță de 23 aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol–Rîbnița”, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii. Conform raportului de expertiză medico–legală nr. 731 din 06 mai 2015 s-a constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului, hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid. Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii instanța de apel le-a încadrat în baza: - art. 361 alin. (2) lit. b),d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice; - art. art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal – organizarea escrocheriei, adică în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari; - art. art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal – organizarea tentativei de escrocherie, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari; - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice; - art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal – omorul intenționat a lui Zalîmov Albert săvârșit cu premeditare, în scopul de a ascunde o altă infracțiune. Naboca Oleg a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă Iurii, încheierea nr. 25- 12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirmă legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu. Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnăturile din încheierea nominalizată nu au fost executate de către judecător, dar au fost executate de către altă persoană. Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, înscrisul manuscris „încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 a fost executată de către Naboca Oleg. Naboca Oleg se învinuiește că la 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și încheierea nr. 25- 12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, pe numele său. În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha, 24 situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei. Naboca Oleg se învinuiește în faptul că, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul. Astfel, în perioada 12 februarie 2015 – 19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr.10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național 25 Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rândul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015 pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil cu situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, membrii grupului criminal organizat nu au putut duce pînă la capăt intenția de obținere prin escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29 441 250 lei de la Budu Ion, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea infracțională nu a fost adusă până la capăt. Naboca Oleg la 23 martie 2015, ora 21:26, împreună cu Cocîrlă Iurii, cu automobilul „Renault Thalia”, cu n/î XXXXX, ce-i aparține primului, s-au deplasat la „Farmacia Familiei”, situată în mun. Chișinău, bd. Moscova 20, de unde Cocîrlă Iurii, fără a-l informa pe Naboca Oleg, a procurat o pereche de mănuși sterile din vinil cu pudră, pentru a nu lăsa urme palmare și/sau digitale la locul comiterii infracțiunii pe care o planifica de unul singur, după care au continuat deplasarea până la intersecția str. Studenților – Dimo, mun. Chișinău, de unde l-au luat pe Zalîmov Albert, care la rîndul său a fost adus acolo de către Cataev Serghei. Astfel, după traversarea podului peste rîul Nistru, prin punctul de control administrativ „Pîrîta”, acestea s-au deplasat în direcția s. Butuceni, r. Rîbnița. În timpul deplasării, Naboca Oleg se afla la volanul mașinii, Zalîmov Albert pe bancheta din față a pasagerului, iar Cocîrlă Iurii pe bancheta din spate dreapta a pasagerului. Ulterior, Cocîrlă Iurii, având scopul omorului lui Zalîmov Albert, dar fără o înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg, cu premeditare, în scopul ascunderii unei infracțiuni, aproximativ la ora 00:30, cu un laț l-a strangulat pe acesta, după care a plasat cadavrul pe acostamentul unui drum din extravilanul s. Butuceni, r. Rîbnnița, la o distanță de aproximativ 2 km de la traseul „Tiraspol–Rîbnița”, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii. Conform raportului de expertiză medico–legală nr. 731 din 06 mai 2015, s-a constatat că, moartea lui Zalîmov Albert a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin strangulare cu lațul, șanț de strangulare în treimea superioară a gîtului, hemoragii în țesuturile moi ale gîtului, fractura osului hioid. Tot el, Naboca Oleg, împreună cu Cataev Serghei și alte persoane, au confecționat și deținut un document oficial fals, în următoarele circumstanțe: 26 În perioada 11–12 mai 2015, Naboca Oleg împreună cu Cataev Serghei, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, l-au rugat pe o altă persoană, să confecționeze o procură din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o reprezenta la încheierea oricăror tranzacții cu bunul imobil, XXXXX, inclusiv pentru dreptul de a gaja bunul imobil sus indicat la o instituție financiară. Astfel, în perioada sus indicată, de către o altă persoană a fost confecționată procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13.10.2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, autentificată de către Consulul General al Republicii Moldova în Bolognia, Italia, Zmeu Vadim, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său „Honda Civic”, cu n/î XXXXX, pînă la 15 mai 2015, cînd a fost depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii organelor de drept. Conform raportului de expertiză nr. 6011-6012 din 15–17 iulie 2015, s-a constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în Bolognia, Italia, Zmeu Vadim din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13 octombrie 2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, probabil nu a fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană. Aceste acțiuni ale inculpatului Naboca Oleg au fost încadrate de către instanța de apel în baza: - art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice; - art. 323 alin. (1) Cod penal – favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii excepțional de grave; - art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal – deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșită de două sau mai multe persoane. Cataev Serghei, împreună cu Naboca Oleg și alte persoane, au confecționat, deținut și folosit un document oficial fals, în următoarele circumstanțe: În perioada 11–12 mai 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, avînd scopul confecționării, deținerii și folosirii unui document oficial fals, care acordă drepturi, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, au rugat o altă persoană, să confecționeze o procură falsă din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, prin care aceasta să acorde dreptul lui Zglavoc Oleg de a o reprezenta pe Zglavoc Ana, la încheierea oricăror tranzacții cu bunul imobil, XXXXX, mun. Chișinău. Astfel, de către o persoană a fost confecționată procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13.10.2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, autentificată de către Consulul General al Republicii Moldova în Bologna, Italia, Zmeu Vadim, pe care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său de marca „Honda Civic”, cu n/î XXXXX, până la 15 mai 2015, când a fost depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii organelor de drept. Conform raportului de expertiză nr. 6011-6012 din 15–17 iulie 2015, s-a constatat că, semnătura din numele Consulului General al Republicii Moldova în Bologna, Italia, Zmeu Vadim din procura cu seria AC nr. 786833 eliberată la 13 octombrie 2012 din numele lui Zglavoc Ana pe numele lui Zglavoc Oleg, probabil nu a fost executată de către acesta, dar a fost executată de către o altă persoană. 27 Cataev Serghei se învinuiește că fiind membru al unui grup criminal organizat, creat și dirijat de către Cocîrlă Iurii, împreună cu Naboca Oleg, Zalîmov Albert, dar și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, urmărirea penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată, au elaborat un plan criminal în scopul însușirii prin înșelăciune a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei, pentru ulterioara gajare sau înstrăinare a acestuia, societăților comerciale sau persoanelor fizice. Întru atingerea scopului criminal, în perioada lunilor noiembrie 2014 – februarie 2015, Cataev Serghei împreună cu Naboca Oleg, l-au atras în gruparea criminală pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele acestuia, în baza unor acte false să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL. Ulterior, membrii grupului criminal, Naboca Oleg împreună cu Cocîrlă Iurii și Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false, și anume: proces- verbal de organizare a licitației cu nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, prin care lui Zalîmov Albert în urma licitației petrecute, i-a fost adjudecat bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, ce aparține cu drept de proprietate SC „City Development” SRL, actul de primire- predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, prin care, de către ultimul i-a fost transmis lui Zalîmov Albert bunul imobil sus indicat, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Dudnicenco Eugeniu. Conform concluziei raportului de expertiză nr. 774-775 din 18 mai 2015 s-a stabilit că, semnăturile din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu din actul de primire-predare din 04 februarie 2015, privind transmiterea terenului din str. Testimițanu 3, mun. Chișinău, cu suprafața de 4,115 ha lui Zalîmov Albert, din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, nu au fost efectuate de către acesta, dar au fost efectuate de către o altă persoană. Semnăturile din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosarul nr. 25-12/2015 nu au fost executate de către judecător, dar au fost executate de către altă persoană. Semnăturile din numele lui Zalîmov Albert de pe actul de primire-predare din 04 februarie 2015 și din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I și II) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, au fost executate de către acesta. Totodată, conform raportului de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a fost executată de către Cocîrlă Iurii. Înscrisul manuscris „încheierea a devenit irevocabila la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015, nr. 25-12/2015, a fost executată de către Naboca Oleg. 28 La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 (partea I și II) din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Dudnicenco Eugeniu, cât și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, pe numele său. În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei. Cataev Serghei se învinuiește că, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au achiziționat două telefoane mobile de model „Samsung”, care aveau numerele de IMEI 0000000000000, pentru a nu putea fi identificați utilizatorii, precum și două cartele SIM, una cu nr. XXXXX, ce se afla la Zalîmov Albert și alta cu nr. XXXXX, care preponderent se afla la Naboca Oleg, pe care le-au activat la 10 și 13 februarie 2015, acestea fiind utilizate exclusiv în activitatea criminală. În continuarea planului criminal, Zalîmov Albert avea obligațiunea de a identifica o persoană fizică, o societate comercială sau o instituție financiară, pentru realizarea sau gajarea bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, contra sumei de 3 000 000 euro. Informații despre potențiali cumpărători sau creditori gajiști, Zalîmov Albert primea prin intermediul lui Naboca Oleg de la Cocîrlă Iurii sau direct de la ultimul. Astfel, în perioada 12 februarie 2015–19 martie 2015, Zalîmov Albert a identificat un creditor, pe nume Budu Ion, care se oferea să transmită cu împrumut suma de 1 500 000 euro, pentru un termen de 2 luni, iar garantarea executării împrumutului să fie asigurată, prin punerea în gaj a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. La 20 martie 2015, aproximativ la ora 12:00, conform înțelegerii prealabile avute cu Budu Ion, la indicația lui Cocîrlă Iurii, primită prin intermediul lui Naboca Oleg, Zalîmov Albert a depus o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, întru eliberarea tuturor actelor necesare pentru a fi prezentate la notar, în scopul încheierii tranzacției sus indicate. Dat fiind faptul că la 20 martie 2015, de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea oricăror tranzacții cu bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, acestuia nu i-au fost eliberate actele solicitate în aceiași zi. Ulterior, la aceiași dată, adică 20 martie 2015, Cocîrlă Iurii a aflat de la Zalîmov Albert despre interdicția aplicată, după care i-a comunicat să asigure pe creditorul gajist că actele vor fi eliberate de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău fără careva interdicții, iar tranzacția va fi posibil de încheiat. 29 La 21 martie 2015, la ora 18:18, din biroul de serviciu, situat în mun. Chișinău, str. Tighina 6, Cocîrlă Iurii a accesat informația oferită de baza de date a ÎS „Cadastru”, privind bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, care este situat în mun. Chișinău, str. Testemițanu 3, pentru a stabili în baza căruia act a fost aplicată interdicția de Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, asupra bunului imobil, teren pentru construcții, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3. Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care se anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Secția prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, cu privire la interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, care ulterior i-a transmis-o lui Zalîmov Albert, ca ultimul, la rîndul său să o prezinte la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. La 23 martie 2015, aproximativ la ora 11:00, la indicația lui Cocîrlă Iurii, Zalîmov Albert s-a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a depus încheierea din 23 martie 2015, nr. 10-592/2015, pentru a anula decizia nr. 13/35d din 20 martie 2015 emisă de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, privind interzicerea efectuării modificărilor în registrul bunurilor imobile, asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, dar care nu a fost pusă spre executare, după care, Zalîmov Albert a părăsit edificiul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, din motive că de către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție a fost aplicată o interdicție privind efectuarea tranzacțiilor cu privire la bunul imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. Testimițanu 3, membrii grupului criminal organizat nu au putut duce până la capăt intenția de obținere prin escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 1 500 000 euro de la Budu Ion, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din acea dată constituie suma de 29 441 250 lei, adică din motive independente de voința făptuitorului acțiunea infracțională nu a fost adusă până la capăt. Aceste acțiuni ale inculpatului Cataev Serghei au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – organizarea confecționării, dețineri și folosirii unui document oficial fals, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a audiat inculpații Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei, martorul Mironov Igor și a verificat probele administrate în prima instanță cum ar: declarațiile inculpaților Cocîrlă Iurii, Naboca Oleg și Cataev Serghei, ale părții vătămate Budu Ion, ale martorilor Malinovschi Vladimir, Bucșpul Lev, Mihailov Veaceslav, Toderașcu Adrian, Novacov Igor, Gori Sergiu, Rusu Sergiu, Panaș Vladimir; Sarajiu Maria, Mironov Igor, Bulgari Iurie, Mihalachi Mihail, Culacii Marina, ale expertului Grinceșen Eugen cît și raportul de expertiză medico-legală nr. 731 din 06 mai 2015, raportul de expertiză nr. 774- 775 din 18 mai 2015, raportul de expertiză nr. 5610 din 22 iunie 2015, raportul de 30 expertiză medico-legală nr. 436 din 19 iunie 2015, raportul de expertiză nr. 6011- 2012 din 15-17 iulie 2015, raportul de expertiză nr. 1275 din 10 august 2015, raportul de expertiză nr. 1264 din 05 august 2015, răspunsul întreprinderii de stat „Cadastru” nr. 01-03/4052 din 24 martie 2015, proces-verbal de ridicare din 26 martie 2015, procesul-verbal de ridicare din 26 martie 2015, răspunsul întreprinderii de stat „Cadastru” nr. 01-03/4321 din 27 martie 2015, procesul-verbal de colectare a mostrelor de ștampilă pentru cercetare comparativă din 31 martie 2015, procesul-verbal de colectare a mostrelor de scris din 31 martie2015, procesul-verbal de colectare a mostrelor de scris din 31 martie 2015, procesul- verbal de colectare a mostrelor de ștampilă pentru cercetare comparativă din 31 martie 2015, procesul-verbal de colectare a mostrelor de scris din 01 aprilie 2015, procesul-verbal de ridicare din 15 mai 2015, procesul-verbal de ridicare a obiectului din 21 mai 2015, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30 mai 2015, procesul-verbal de ridicare din 04 iunie 2015, procesul-verbal de ridicare din 08 iunie 2015, procesele-verbale de ridicare a mostrelor de scris pentru cercetare comparativă din 14 iulie 2015, procesul-verbal de ridicare din 07 octombrie 2015, răspunsul la interpelarea nr. 18-37/15 - 1527 din 04 iunie 2015, procesul-verbal de ridicare din 04 iunie 2015, procesul-verbal de examinare a obiectului din 24 iulie 2015, procesul-verbal de percheziție din 15 mai 2015, procesul-verbal de percheziție din 02 iunie 2015, procesul-verbal de examinare din 11 mai 2015, procesul-verbal de ridicare a informației de la instituțiile de telelcomunicații, răspunsul nr. 02-15/294 din 05 iunie 2015, procesul-verbal de ridicare a informației de la ÎM „Moldcell” SA, procesul-verbal de consemnare a măsurilor special de investigație din 24 martie 2015, procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 12 mai 2015, procesul-verbal de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice din 21 mai 2015. Reieșind din conținutul probelor, instanța de apel a apreciază critic declarațiile inculpatului Cocîrlă Iurii de nerecunoaștere a vinei, deoarece prin depunerea acestora se urmărește scopul evitării răspunderii penale, or din declarațiile inculpatului Naboca Oleg, declarațiile martorilor precum și din materialele cercetate rezultă cu certitudine faptul că, inculpatul a comis în mod intenționat faptele incriminate lui. Totodată, instanța de apel a constatat că, acuzatorul de stat neîntemeiat a încadrat în acțiunile lui Cocîrlă Iurii în baza art. 46 Cod penal, or din materialele cauzei nu se atestă faptul rolului de organizator, creator și respectiv de dirijator al grupului criminal organizat, din care motive sentința urmează a fi casată. Referitor la învinuirea adusă lui Naboca Oleg în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță întemeiat a dispus achitarea acestuia, or din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că în acțiunile inculpatului nu se regăsește latura subiectivă, intențiile ultimului nefiind îndreptate în mod direct (sau indirect) la comiterea de infracțiuni, el neștiind despre caracterul ilicit al acțiunilor de escrocherie organizate și dirijate de către inculpatul Cocîrlă Iurii. Mai mult ca atât, Naboca Oleg a acționat la indicația lui Cocîrlă Iurii, fără a cunoaște despre acțiunile ilegale înterprinse de către ultimul în vederea dobîndirii ilicite a bunul imobil. Or, Naboca Oleg la cererea lui Cocîrlă Iurii, prin intermediul 31 lui Cataev Serghei l-a găsit pe Zalîmov Albert, pentru ca pe numele ultimului să fie înregistrat un lot de pămînt pentru ulterioara cumpărare, vînzare etc. Pentru aceasta Cocîrlă Iurii i-a promis lui Naboca Oleg o remunerare, dar nu i-a comunicat despre caracterul ilicit al acțiunilor care urmau a avea loc în continuare care urmăreau scopul deposedării ilicite a SC „City Development” SRL de bunul imobil. La fel, s-a stabilit că, după ce Naboca Oleg i-a făcut cunoștință lui Cocîrlă Iurii cu Zalîmov Albert, după care ultimii doi au înterprins acțiunile necesare în privința deposedării ilicite a SC „City Development” SRL de bunul imobil, fără vreo înțelegere prealabilă cu Naboca Oleg. Totodată, după de ce Naboca Oleg i-a făcut cunoștință lui Cocîrlă Iurii cu Zalîmov Albert, acesta a participat la întîlniri care le avea Cocîrlă Iurii cu Zalîmov Albert, acționând la cererea lui Cocîrlă Iurii și anume organiza întînirile lui Cocîrlă Iurii cu Zalîmov Albert, aducîndu-l pe ultimul cu automobilul în locurile stabilite de Cocîrlă Iurii. Astfel, argumentele procurorului și a avocatului invocate în cererile de apel, în acest sens, nu și-au găsit confirmare. Referitor la învinuirea lui Cataev Serghei în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a constatat că întemeiat s-a ajuns la concluzia de achitare, or din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că, Cataev Serghei nu a avut nici-un rol și nu a săvârșit careva acțiuni în vederea deposedării părților vătămate de bunurile sale. După cum s-a stabilit, Cataev Serghei la cererea lui Naboca Oleg (care acționa la cererea lui Cocîrlă lurii de a găsi o persoană pentru a înregistra pe el un lot de pământ) l-a găsit pe Zalîmov Albert (care a lucrat anterior la Cataev Serghei în calitate de șofer pe taxi) și le-a făcut cunoștință, după care Cataev Serghei nu a avut nici o atribuție la acțiunile ilegale întreprinse de către Cocîrlă Iurii și Zalîmov Albert, neexistând nici o înțelegere prealabilă între Cataev Serghei și Cocîrlă Iurii, referitor la acțiunile care urmau a fi întreprinse de către acesta. Prin urmare, acuzatorul de stat nu a prezentat suficiente probe pertinente și admisibile, care ar proba incontestabil faptul că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii de escrocherie și elementele constitutive a infracțiunii de tentativă de escrocherie de către un grup criminal organizat. Or, numai faptul că, Cataev Serghei la cererea lui Naboca Oleg (care acționa la cererea lui Cocîrlă Iurii de a găsi o persoană pentru a înregistra pe el un lot de pământ) l- a găsit pe Zalîmov Albert și ulterior nu a întreprins acțiuni infracționale și mai ca atât, nu a știut despre intențiile pe viitor a lui Cocîrlă Iurii privind săvârșirea infracțiunilor de escrocherie, fapt ce demonstrează cu certitudine că, Cataev Serghei nu a acționat împreună cu Cocîrlă Iurii și nu a avut intenția de a dobândi ilicit bunurile SC „City Development” SRL și bunurile lui Budu Ion. Astfel și aceste argumente ale acuzatorului de stat invocate în cererea de apel, în acest sens, nu și-au găsit confirmare. În continuare, instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei au comis infracțiunile imputate lor, și acțiunile inculpatului Naboca Oleg au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d), art. 323 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cît și acțiunile inculpatului Cataev Serghei au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. 32 Cu privire la răspunderea penală a inculpatului Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d), art. 323 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și a lui Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a statuat că este inadmisibilă aplicarea pedepsei, dat fiind faptul că a intervenit termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, deoarece de la săvârșirea infracțiunii până la ziua pronunțării deciziei au expirat mai mult de 5 ani. Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei se constată prezența cazului de prescripție reglementat în art. 60 Cod penal, instanța încetează procesul în cauza respectivă. În consecință, potrivit legii, se impune soluția de încetare a procesului penal în privința lui Naboca Oleg art. 361 alin. (2) lit. b), d), art. 323 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și a lui Cataev Serghei art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere penală. La individualizarea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Cocîrlă Iurii, instanța de apel, reieșind gravitatea infracțiunilor săvârșite (infracțiuni mai puțin grave, deosebit de grave și excepțional de grave, săvârșite cu intenție), de motivul comiterii acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, a apreciat că lui Cocîrlă Iurii urmează a-i fi stabilită pedeapsa definitivă – închisoare pe un termen de 22 ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5 ani. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a reduce sancțiunea principală la termenul de 20 (douăzeci) ani, deoarece cauza a fost examinată în termen de 23 octombrie 2015–28 septembrie 2021, în perioada examinării în instanța de apel intervenind circumstanțe de ordin obiectiv care au condiționat termenul respective de examinare (demisia unui membru a completului cu ulterioara repartizare a cauzei unui alt judecător și starea pandemică care a făcut imposibilă examinarea cauzei și a periclitat organizarea ulterioară a ședințelor de judecată).

Împotriva deciziei, recurs ordinar declară procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și avocatul Vizdoga Ion, în numele inculpatului Cocîrla Iurii. 5.1. Procurorul Scutelnic Cătălin, invocând prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin recursul ordinar declarat solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului, titularul indică că: - instanțele ce judecă fondul cauzei greșit au considerat faptul că nu au fost acumulate și nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul că Naboca Oleg și Cataev Serghei ar fi avut scopul de a însuși prin escrocherie a bunului imobil, iar achitarea acestora de învinuirile aduse în baza art. 46, art. 190 alin. (5) și art. 46, art. 27, art. 190 alin. (5) Cod penal este contrară probelor administrate. 33 Totodată, nu a fost efectuată o verificare și apreciere a probelor în sensul art. 101 alin. (4) și art. 101 Cod de procedură penală. Astfel, în ședința de judecată inculpatul Naboca Oleg a declarat că după ce a confecționat împreună cu inculpatul Cocîrlă Iurii actele, el i le-a transmis lui Zalîmov Albert, ca acesta la rândul său să le depună la OCT Chișinău pentru înregistrarea dreptului de proprietate a bunului imobil. Așadar, Naboca Oleg împreună cu Cocîrlă Iurii, Cataev Serghei și Zalîmov Albert, au urmărit un scop criminal comun – de a deposeda ÎM „City Development” SRL de bunul imobil. Mai mult ca atât, însușirea bunului imobil de către membrii grupului criminal organizat, era doar prima parte a planului criminal întocmit de către gruparea criminală, iar finalitatea acțiunii criminale era de a face un împrumut a sumei de aproximativ 1 500 000 euro de la o persoană fizică sau juridică, oferind drept garanție pentru rambursarea împrumutului lotul de teren, însușit prin escrocherie. În această ordine de idei, se observă continuitatea acțiunilor criminale ale membrilor grupului criminal, repartizarea rolurilor între acestea, fiecare având sarcini și responsabilități criminale bine determinate. De asemenea, a fost demonstrat integral faptul că Cocîrlă Iurii avea rolul de persoană care a coordonat și dirijat activitatea grupului criminal, nefiind clară constatarea că inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei acționau la indicația lui Cocîrlă Iurii, dar fără intenție de a comite infracțiunile de escrocherie și tentativă de escrocherie. Totodată, din probele administrate rezultă cu certitudine că inculpatul Cocîriă Iurii ținea legătura cu ceilalți membri ai grupării criminale, iar ultimii țineau legătură între ei, fiind procurate telefoane mobile, ce aveau IMEI-ul 00000000000, pentru a fi greu identificați. La fel, a fost constatat cu certitudine că Zalîmov Albert era ghidat în acțiunile sale de către o persoană prin intermediul telefonului mobil, (telefon care avea numărul de IMEI 00000000000), ulterior inculpatul Naboca Oleg recunoscând faptul că anume el ținea cel mai mult legătura cu Zalîmov Albert, iar uneori cu acesta purta discuții prin intermediul telefonului și Cocîrlă Iurii. Mai mult ca atât, Naboca Oleg conștientiza că acțiunile întreprinse de către Zalîmov Albert și Cocîrlă Iurii poartă un caracter ilegal, prin faptul că asista la toate discuțiile pe care le-au avut împreună, i-a transmis lui Zalîmov Albert actele false, la confecționarea cărora a participat nemijlocit și la finisarea afacerii cu lotul de teren, Cocîrlă Iurii urma să transmită 50 % din sumă lui Naboca Oleg, Cataev Serghei și Zalîmov Albert. Nu poate fi reținută nici concluzia că atât inculpatul Naboca Oleg cît și Cataev Serghei nu au conștientizat intențiile criminale ale inculpatului Cocîrlă Iurii, ea fiind combătută prin declarațiile inculpatului Naboca Oleg, or el a declarat că a participat la falsificarea actelor, care au stat la baza înscrierii dreptului de proprietate a bunului imobil ce aparținea ÎM „City Development”, SRL pe numele lui Zalîmov Albert, prin urmare, acesta deja comitea o infracțiune de falsificare, în scopul înlesnirii comiterii altei fapte infracționale – escrocheria. Nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul că atât inculpatul Naboca Oleg cât și Cataev Serghei nu au avut scopul de a însuși mijloace materiale de la partea vătămată „Speranța PF-Com” SRL, reprezentată de către Budu Ion, deoarece 34 conform planului criminal întocmit, s-a constatat cu certitudine faptul că Zalîmov Albert a fost atras în activitatea grupării criminale doar ca persoană care urmează a fi folosită în scopuri criminale, acestea cunoscând de poziția lui de vulnerabilitate (nu avea un loc permanent de trai, nu avea un loc de muncă și o sursă permanentă de venit), motiv din care l-au determinat pe acesta să participe la comiterea infracțiunii sus indicate, primul fiind trimis la întâlniri cu diferite persoane, inclusiv cu Budu Ion, dar totodată fiind ghidat prin intermediul telefonului mobil, prin urmare, acesta nu putea lua o decizie singur, fără a anunța pe ceilalți membri ai grupării criminale. Mai mult ca atât, din declarațiile martorilor depuse în instanța de judecată a fost constatat faptul că, inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei, în perioada februarie – 20 martie 2015, i-au găsit o locuință lui Zalîmov Albert, l-au asigurat pe acesta cu diferite provizii inclusiv cu haine și bani de buzunar creându-i condiții confortabile lui Zalîmov Albert. Prin urmare, inculpații Naboca Oleg și Cataev Serghei au acționat deliberat, în comun cu Cocîrlă Iurii și Zalîmov Albert, în scopul deposedării de bunul imobil și de obținere a profitului. - instanțele au admis o soluție contradictorie în partea excluderii apartenenței la grupul criminal organizat. Astfel, se constată vinovăția și faptele săvârșite de către inculpatul Cocîrla Iurii, calificându-se acțiunile dânsului prin prisma art. 46 Cod penal, reținând în mod cert că inculpații au acționat în cadrul unui grup criminal organizat în care „l- au atras și pe Zalîmov Albert”. Totodată, prin condamnarea parțială a inculpaților Naboca Oleg și Cataev Serghei s-a constatat că și ei au acționat în cadrul aceluiași grup criminal organizat din care făcea parte și Cocîrla Iurii. Aceste concluzii ale instanțelor denotă faptul că în situația în care toți inculpații au acționat în cadrul unui și aceluiași grup criminal organizat, atunci ei au acționat în mod coordonat și bine planificat, având un scop unic și împărțind rolurile între ei. Așadar, este prezentă statornicia relațiilor din grup, toate acțiunile întreprinse durând o perioadă destul de mare de timp și au necesitat o bună pregătire și organizare. În caz contrar, este pur și simplu absurdă concluzia instanțelor cu privire la existenta acelui grup criminal organizat din care au făcut parte inculpații și, deci, ar fi absurd a constata că fiecare din inculpați a săvârșit infracțiunile de care a fost recunoscut vinovat de unul singur și în interes propriu, nu al grupului criminal. Mai mult ca atât, este de reținut faptul că sustragere săvârșită de către un grup de persoane se consideră săvârșirea acțiunilor la care au participat două sau mai multe persoane care s-au înțeles, în prealabil sau ocazional, să săvârșească în comun infracțiunea și care au participat nemijlocit la realizarea ei. Această formă de participare încadrează și acțiunile persoanelor care fac parte din grupul criminal, deși nu au participat nemijlocit la sustragerea averii. însă până la săvârșirea sustragerii. în procesul înțelegerii prealabile dintre participanții grupului, a avut loc repartizarea de comun acord a rolurilor. La caz, rolul lui Cocîrla Iurii în comiterea infracțiunilor era de a coordona și dirija activitatea grupului criminal, planificând acțiunile fiecărui membru, iar rolul 35 lui Naboca Oleg și Cataev Serghei era de a organiza realizarea diferitor etape ale infracțiunii și anume prin identificare a persoane pe numele căruia să fie înregistrat dreptul de proprietate a terenului, întreținerea și convingerea acestei persoane în vedere conlucrării, falsificarea actelor în vedere înregistrării dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor la realizarea faptei de sustragere, etc. Reieșind din cele sus menționate, acuzarea consideră că probele cercetate pe caz dovedesc că intenția și scopul grupării criminale nu era de a obține înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în baza actelor false, dar scopul lor real era de a obține mijloace financiare prin împrumutarea de bani, de a se îmbogăți, iar dreptul de proprietate al terenului oferea doar garanții că vor putea obține sumele de bani pretinse, neexistând scopul de a deține bunul în continuare. - soluția de condamnare dispusă de către instanța de apel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal de către Cocîrlă Iurii este lipsită de o claritate și motivare procesuală. În acest sens, recurentul indică că, instanța de apel constată ca infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal a fost comisă, în aceleași circumstanțe, în complicitate, de către Cocîrla Iurii și Naboca Oleg, dar în privința ultimului aplică prevederile art. 60 Cod penal, pe când pe primul îl condamnă la 3 luni închisoare. Această soluție a instanței este una neclară și lipsită de o argumentare legală, or pe caz nu s-a dovedit că prescripția tragerii la răspundere penală a inculpatului Cocîrla Iurii pentru această faptă a fost suspendată sau întreruptă prin comiterea de noi infracțiuni. Mai mult ca atât, acuzarea consideră că instanța de apel era obligată să verifice respectarea prevederilor art. 60 Cod penal și în raport cu inculpații Cataev Serghei și Naboca Oleg, or instanța a constatat expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a dânșilor, fără măcar a verifica dacă aceste termene nu au fost întrerupte prin comiterea de noi infracțiuni. 5.2. Avocatul Vizdoga Ion în recursul ordinar declarat în numele inculpatului Cocîrla Iurii invocă prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 15) Cod de procedură penală, motivând că: - instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, ea doar copiind parțial cererile de apel depuse de procuror și avocat, fără a o reflecta pe cea a inculpatului (pct. 11 a decizie recurate) și menționând doar că cererile de apel urmează a fi admise parțial, fără a supune analizei și combaterii vreun motiv din cererile de apel (pct. 13 a deciziei recurate); - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea deciziei fiind contrară prevederilor art. 385, 389 Cod de procedură penală. Or, toate motivele pentru condamnarea lui Cocîrlă Iurii instanța de apel le- a indicat într-un singur punct și care conține o singură frază de ordin general (pct. 30 a deciziei recurate). De asemenea, instanțele au luat o poziție părtinitoare față de inculpatul Cocîrlă Iurii, respingând afirmațiile susținute în apărare pe motiv că se urmărește scopul evitării răspunderii penale, dar în raport cu Naboca Oleg și Cataev Serghei, care de altfel tot nu au recunoscut vina pe capetele de acuzare aduse în baza art. 46, art. 190 alin. (5) și art. 46, art. 27, art. 190 alin. (5) Cod penal, declarațiile de plasare a responsabilității doar pe inculpatul Cocârlă Iurii, s-au apreciat ca veridice; 36 - motivarea soluției contravine dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar. În susținerea afirmației, recurentul menționează că instanța de apel în partea descriptivă a deciziei arată la netemeinicia încadrării acțiunilor inculpatului Cocîrlă Iurii și face o încadrare juridică (pct. 29 și 31 a deciziei recurate), dar în dispozitivul deciziei Cocîrlă Iurii este condamnat pentru alte fapte, reținându-se o învinuire ce depășește limitele învinuirilor aduse; - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, de vreme ce în decizie nu s-a făcut o analiză și apreciere a probelor și nu au fost introduse declarațiile părții vătămate Budu Ion făcute în instanța de apel. Mai mult, în instanța de apel au fost administrate probe de către apărare care de asemenea nu au fost reflectate în textul hotărârii și au fost lăsate fără apreciere. La fel instanțele au denaturat conținutul unor probe cum ar fi: raportul șefului Direcției nr. 1 a INI al IGP din 25 martie 2015, procesul-verbal de cercetare la fața locului, răspunsul SRL „Farmacia Felicia”, declarațiile martorului Panaș Vladimir, declarațiile inculpatului Naboca Oleg ; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, în hotărârile de condamnare a lui Cocîrlă Iurii nefiind stabilită nici un element a componenței de infracțiune incriminate lui în baza art. 46, art. 190 alin. (5) și art. 46, art. 27, art. 190 alin. (5) Cod penal. Astfel, instanțele au stabilit că bunul a fost dobândit prin înșelăciune. Prin înșelăciune se înțelege o acțiune frauduloasă de amăgire ori inducere în eroare a victimei. Mai mult ca atât, instanța de apel nu s-a expus in baza cărei norme penale urmează a fi încadrate juridic acțiunile inculpatului Cocîrlă Iurii, pînă la modificările art. 190 Cod penal, sau după. Totodată, în urma audierii inculpatului Naboca Oleg, martorilor Malinovschi Valdimir, Bucșpul Lev, Mihailov Veaceslav cât și a reprezentanțelor părților vătămate Budu Ion și Balan Elena, s-a stabilit cu certitudine că reprezentanții SRL „Sity Development” au aflat că au fost lipsiți de dreptul de proprietate abia la mijlocul lunii martie 2015. La fel, Balan Elena a comunicat că asupra reprezentanților SRL „Sity Development” careva acte de înșelăciune nu au fost întreprinse și nu au transmis nici benevol nici forțat dreptul de proprietate asupra terenului. Deci, în acest caz, este evidentă lipsa laturii obiective a infracțiunii de escrocherie. La fel, componența de escrocherie este o infracțiune materială, se consideră consumată din momentul în care făptuitorul poate dispune după propriul său plac de obiectul infracțiunii, în acest caz fiind dreptul de proprietate. Dar, în acest caz CNA a aplicat sechestrul asupra terenului și respectiv Zalîmov Albert nu a putut ridica extrasul de la ÎS „Cadastru” care ar fi atestat dreptul de proprietate și i-ar fi permis să dispună de teren după propriul plac. E de menționat faptul că SRL „Sity Development” și-a revendicat dreptul de proprietate fără a fi vreo decizie pe respectiva cauză penală ceea ce denotă faptul că nu a fost lipsită definitiv de dreptul de proprietate asupra terenului. Un alt capăt de acuzare este art. 42 alin. (3), 27 190 alin. (5) Cod penal, adică tentativa de escrocherie săvârșită în privința SRL „Speranța PF-Com”. Pe acest capat de acuzare instanța de apel urma să analizeze 2 aspecte, și anume: 37 a) dacă Budu Ion (SRL „Speranța PF-Com”) este cumpărător de bună- credință, nu este clar care era prejudiciul cauzat în cazul consumării așa-zisei escrocherii, or, dacă Budu Ion achiziționa un teren valoarea căruia era cca. 12 000 000 euro la un preț de 1 5000 000 euro, Budu Ion avea un profit mai mare de 10 000 000 euro și nu este clar care este prejudiciul cauzat; b) în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că banii pentru teren urma să-i dea SA „Moldincombank” BC, astfel suntem în prezența erorii de victimă, or, SRL „Speranța PF-Com” era un intermediar între Zalîmov Albert și SA „Moldinconbank” BC încasând doar un procent din tranzacție și de ce apare ca parte vătămată nu este clar și instanțele nu au explicat acest lucru. Mai mult ca atât, este unicul caz din practica judiciară a Republicii Moldova când vânzarea bunului sustras este calificată ca escrocherie, or, vânzarea unui telefon dobândit ilegal în urma săvârșirii unei pungășii nici într-un caz nu va fi calificată ca escrocherie, dar în cazul lui Cocîrlă Iurii vânzarea terenului obținut în baza unei escrocherii a fost calificată ca tentativă de escrocherie, or, făptuitorul în cazul sustragerii este pedepsit anume pentru faptul că a sustras bunul după care a dispus de el după propriul plac (vânzare, consumare, distrugere, folosire etc.) dar în acest caz Cocîrlă Iurii a fost pedepsit odată pentru sustragere și a doua oară pentru dispunerea după propriul plac de bun. Astfel, este evidentă lipsa elementelor componenței de infracțiune în cazul acestor două capete de acuzare; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În pct. 36 din decizia instanței de apel cu suficientă claritate a explicat necesitatea liberării de pedeapsă penală a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei în cazul comiterii unor infracțiuni mai puțin grave printre care și infracțiuni prevăzute la art. 361 Cod penal de care este învinuit și condamnat și Cocîrlă Iurii. Astfel, Naboca Oleg este complice cu Cocîrlă Iurii la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) d) Cod penal, instanța de apel în cazul lui Naboca Oleg constată expirarea termenului de prescripție de 5 ani și acest lucru nu este motivate și argumentat nicicum. Admițând că inculpatul Cocîrlă Iurii a participat la săvârșirea infracțiunilor imputate, ultima faptă infracțională a fost comisă la 24 martie 2015, iar decizie instanței de apel datează cu 28 septembrie 2021. Astfel, de la 24 martie 2015 până la 28 septembrie 2021, au expirat mai mult de 6 ani și 6 luni și respectiv a expirat termenul de prescripție pentru toate infracțiunile de fals în acte publice, însă în privința lui Naboca Oleg și Cataev Serghei instanța de apel, îi liberează de executarea pedepsei în legătură cu expirarea termenului de prescripție, iar pe Cocîrlă Iurii îl condamna la câte 3 (trei) luni de închisoare pentru ambele infracțiuni de fals, ceea ce este eronat; - instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului care poate fl reparată și în această cauză, recurentul fiind de părere că, în speță, a fost încălcat principiul prezumției de nevinovăție, hotărârea este motivată insuficient, a fost încălcat dreptul la apărare prin refuzul audierii de martori a apărării, lipsesc probe, or pâna la moment, nu există o acțiune procesuală prin care să fie recunoscut cadavrul Zalîmov Albert și sunt doar reproduse secvențe din declarațiile inculpatului Naboca Oleg. În plus, instanța de apel a constatat în 38 privința unor fapte imputate lui Cocîrlă Iurii că au fost comise „în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală” (pct. 18 a deciziei recurate).

În corespundere cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință nu a fost depusă.

Titularii recursurilor ordinare s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au depus cererile în termen.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Deci, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate, acestea se întemeiază pe temeiurile prevăzute la: art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția adoptată; art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii; art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală – instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În acest context instanța de recurs menționează, că instanțele ce judecă fondul cauzei au admis un șir de erori de drept și pornind de la faptul că art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, iar în lumina jurisprudenței CtEDO nerectificarea erorilor admise de instanțele ierarhic-inferioare, echivalează cu încălcarea art. 6 CoEDO (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia), casează total decizia cu dispunerea rejudecării în instanța de apel deoarece: - a fost încălcată procedura de judecare a cauzei. Referitor la procedura judecării cauzei în primă instanță și în cea de apel, normele imperative ale Codului de procedură penală prevăd că instanță de judecată 39 este obligată să judece cauza sub toate aspectele, audiind părțile și martorii cât și să cerceteze probele, prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii. Mai mult, în lumina jurisprudenței CtEDO, autoritatea responsabilă de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să asculte victimele, învinuitul și martorii în persoană și să evalueze seriozitatea și credibilitatea acestora, evaluarea credibilității fiind o sarcină complexă ce nu poate fi realizată, de obicei, doar prin citirea unei înregistrări a declarațiilor (hotărârea CtEDO Manoli versus Republica Moldova). Totodată, la audierea inculpatului, acestuia i se propune să declare tot ce știe despre fapta pentru care cauza a fost trimisă în judecată și să-și expună părerea asupra recunoașterii/nerecunoașterii vinei (art. 366 coroborat cu 367 Cod de procedură penală). Tot aici, se atestă că procedura de examinare a apelului se efectuează în ordinea prevăzută de prima instanța, cu unele excepții prevăzute în capitolul IV, secțiunea 1. La judecarea în apel, în linii mari, ședința are aceeași structură, sub aspectul etapelor procesuale ce o alcătuiesc, ca și judecata în prima instanță. La caz, aceste prescripții nu au fost respectate nici în primă instanță și nici în cea de apel. Astfel, în sensul celor reținute, se atestă că inculpații Cocîrlă Iurii, Cataev Serghei și Naboca Oleg, vis-a-vis de învinuirile aduse în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în baza art. 361 alin. (2) lit. b) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și respectiv în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (2 capete de acuzare) nu au fost audiați în conformitate cu prevederile expuse supra, audierea fiind formală, procesul-verbal de audiere în primă instanță a lui Cataev Serghei conținând doar 3 propoziții, al lui Naboca Oleg câte 4 propoziții pe fiecare din învinuirile nominalizate supra, iar al lui Cocîrlă Iurii până la 10 propoziții pe fiecare din învinuirile menționate (a se vedea f.d. 189-191, vol. X). De asemenea, din conținutul acestor declarații nu este clar, dacă inculpații recunosc sau nu vina și nu relatează în ce împrejurări au comis fapta incriminată precum și care sunt argumentele în susținerea apărării. În continuare, din materialele întocmite de instanța de apel, rezultă că fiind sesizată cu apel, instanța nu corectează această eroare de drept și la rândul său audiază formal inculpații Cocîrlă Iurii, Cataev Serghei și Naboca Oleg, declarațiile depuse de acestea având următorul conținut: „am fost audiat..., declarațiile le susțin..” (a se vedea f.d. 105-107, vol. XIII), cu toate că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța ar fi trebuit să purceadă la audierea părților, conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță (hotărârea CtEDO Cornelis versus Olanda). La fel, instanța nu a acordat cuvânt părților asupra apelurilor declarate, or un proces-verbal în acest sens nu se conține în materialele cauzei penale, iar cel anexat reflectă numai dezbaterile judiciare (a se vedea f.d. 139-142, vol. XIII). - instanța de apel a pus la baza concluziei de condamnare probe ce nu au fost cercetate în ședința de judecată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și 40 nu au fost consemnate în procesul-verbal. La caz, din materialele cauzei penale se reliefează împrejurarea că aceste prevederi legale nu au fost întocmai respectate, or probele puse la baza soluției condamnare a lui Cataev Serghei, Naboca Oleg și Cocîrlă Iurii nu au fost cercetate în ședința de judecată și nu au fost indicate în procesul-verbal al ședinței de judecată, or un proces-verbal în acest sens nu se conține în materialele cauzei penale, iar cele anexate nu conțin asemenea date. - a fost admisă o gravă eroare de fapt, nefiind făcută o apreciere a probelor în conformitate cu prevederile art. 101-101 Cod de procedură penală. În sensul celor constatate, Colegiul, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, evidențiază că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor și ea poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de normele de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Mai mult, justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate din punct de vedere al coroborării lor, după veridicitate, pertinența, concludența și utilitatea acestora. Doar simpla enumerare a probelor, fără coroborarea lor, nu reprezintă efectuarea procesului de apreciere a probelor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar hotărârea este bazată pe presupuneri, fără a se face o analiză multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii dintre ele. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel. Pentru a concluziona astfel, instanța de recurs reține că atât prima instanță cât și cea de apel nu au făcut o analiză și o coroborare între probele administrate. La caz, prima instanță a doar a enumerat probele și le-a descris conținutul lor (a se vedea f.d. 178-206, vol. X), iar instanța de apel le-a transcris pe cele indicate 41 în sentința, fără a descrie conținutul documentelor și a proceselor-verbale ale acțiunilor procesuale (a se vedea f.d. 97-108, vol. XIV), ambele instanțe neindicând ce confirm/infrimă aceste probe, fără a indica care din ele contrazic versiunea susținută în apărare precum și care din ele au dus la formarea concluziei de condamnare, achitare și excludere a unor calificative din învinuirile aduse lui Cataev Serghei, Naboca Oleg și Cocîrlă Iurii. Mai mult, nu a fost efectuată o analiză amplă, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității fiecărei probe în particular, precum și în ansamblu, prin coroborare, efectuând o analiză și motivare neconvingătoare a concluziilor sale, deviind astfel de la cerințele prevăzute de art. 384-397 Cod de procedură penală. Totodată, în instanța de apel de către apărare au fost administrate probe (f.d. 129-134, vol. XIII) care de asemenea nu au fost reflectate în textul hotărârii și au fost lăsate fără apreciere. - hotărârile sunt lipsite de motivare și s-a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul statuează că pentru a corespunde criteriilor de calitate, o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată suficient. Motivarea hotărârii judecătorești constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 CoEDO. Tot aici, Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. În speță, în partea descriptivă a sentinței, după enunțarea și descrierea conținutului probelor, se reiterează art. 101, 314 și 384 Cod de procedură penală și se concluzionează că a fost dovedită pe deplin „Vinovăția lui Cocîrlă Iurii în baza… Naboca Oleg în săvârșirea infracțiunilor prevăzute... Și vinovăția lui Cataev Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de...” (a se vedea f.d. 207, vol. X). Altă motivare în sensul confirmării/infirmării învinuirilor, actul judecătoresc nu conține. La fel ca și sentința, decizia instanței de apel nu conține o motivare la acest capitol, instanța de apel doar a constatat repetat starea de fapt și de drept, fără a indica motivele ce au determinat o asemenea acțiune. Și, dacă, referitor la Cataev Serghei și Naboca Oleg în pct. 35 a hotărârii, printr-o frază generală concluzionează că „Naboca Oleg și Cataev Serghei au comis infracțiunile imputate lor, și acțiunile inculpatului Naboca Oleg au fost corect calificate de către prima instanță..., cît și acțiunile inculpatului Cataev Serghei au fost corect calificate de către prima instanță ...”, atunci vis-a-vis de învinuirile aduse lui Cocîrlă Iurii în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (2 capete de acuzare) nu se expune în 42 nici un mod. Mai mult, mențiunea „au comis infracțiunile imputate lor” impune concluzionarea că Naboca Oleg și Cataev Serghei, ar fi condamnați de către instanța de apel pe toate capetele de acuzare, ceea ce contravine soluției adoptate. La fel, instanța de apel printr-o frază generală, motivează formal aprecierea critică a declarațiilor inculpatului Cocîrlă Iurii, indicând că „ ... declarațiile martorilor depuse în ședința de judecată, precum și din materialele cercetate în ședința de judecată rezultă cu certitudine faptul că, Cocîrlă Iurii comis în mod intenționat faptele stabilite mai sus.”, fără a arăta declarațiilor căror martori și care materiale ale cauzei penale confirmă această concluzie (a se vedea pct. 30 a deciziei recurate). Tot în termeni generali-vagi instanța de apel a motivat excluderea încadrării juridice a acțiunilor lui Cocîrlă Iurii în baza art. 46 Cod penal, menționându-se doar că „...acuzatorul de stat neîntemeiat a încadrat în acțiunile lui Cocîrlă Iurii în baza art. 46 Cod penal, crearea și conducerea unei organizației criminale, or din materialele cauzei nu se atestă faptul rolului de organizator, creator și respectiv de dirijator al grupului de către Cocîrlă Iurii, din care motive sentința instanței de fond urmează a fi casată.” (a se vedea pct. 31 a deciziei recurate). Insuficient motivată este și concluzia instanței de apel vis-a-vis de învinuirile aduse Naboca Oleg în baza art.46, 190 alin.(5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal și a lui Cataev Serghei în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal, or în pct. 32 a decizie recurate se specifică că „...din materialele cauzei se constată cu certitudine în acțiunile inculpatului Naboca Oleg lipsește latura subiectivă...” și respectiv în pct. 33 că „din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că, Cataev Serghei nu a avut nici un rol și nu a săvîrșit careva acțiuni în vederea deposedării părților vătămate de bunurile sale”. Totodată, se reține că în pct. 36 a deciziei instanței de apel se indică la necesitatea liberării de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei în cazul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) d) Cod penal, infracțiune de care este învinuit și condamnat și Cocîrlă Iurii. Astfel, instanța de apel constată ca infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal a fost comisă, în aceleași circumstanțe, împreună cu Cocîrla Iurii și Naboca Oleg, dar în privința ultimului aplică prevederile art. 60 Cod penal, pe când pe primul îl condamnă la 3 luni închisoare. Această soluție a instanței este una neclară și lipsită de o argumentare legală, or de la 24 martie 2015 până la 28 septembrie 2021, au expirat mai mult de 6 ani și 6 luni și nu s-a dovedit că prescripția tragerii la răspundere penală a inculpatului Cocîrla Iurii pentru această faptă a fost suspendată sau întreruptă prin comiterea de noi infracțiuni. Așadar, decizia este lipsită de claritate, ea neputând fi considerată motivată suficient, pentru a permite părților să înțeleagă motivele pe care se întemeiază actul de justiție, în vederea prezentării de contraargumente în instanțele superioare (hotărârea CtEDO Hadjianastassiou versus Grecia) și cele constatate de instanțele ierarhic-inferioare nu pot fi considerate ca corespunzând exigențelor CoEDO, or obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil și doar o hotărâre motivată demonstrează că 43 părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda); - nu a fost verificată corectitudinea încadrării juridice (eroare de drept constatată inclusiv prin prisma art. 424 alin. (2) Cod de procedură). Într-un prim aspect, Colegiul menționează că învinuirea lui Naboca Oleg în săvârșirea favorizării dinainte nepromisă a infracțiunii excepțional de grave nu a fost contestată de părți și soluția de condamnare a devenit definitivă, motiv pentru care instanța de recurs ordinar nu se va expune în această parte, chiar dacă apărătorul Vizdoga Ion și inculpatul Cocîrlă Iurii nu sunt de acord cu încadrarea juridică a acestor acțiuni. În continuare, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În conformitate cu prevederile art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite numai în cazurile și în condițiile prevăzute de normele procesual-penale. Art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) Cod de procedură penală, stipulează că la adoptarea hotărârii, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a hotărârii de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se modul săvârșirii ei, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Totodată, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. 44 În pofida prescripției legale arătate supra, potrivit descriptivului și dispozitivului hotărârilor instanțelor ce judecă fondul cauzei atât prima instanță cât și cea de apel nu au judecat cauza și nu au încadrat juridic acțiunile inculpaților Cataev Serghei, Naboca Oleg și Cocîrlă Iurii în raport cu învinuirile aduse, depășindu-se și limitele învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală). La acest capitol, Colegiul statuează că atât prima instanță cât și cea de apel descriind faptele criminale, considerate ca fiind dovedite și incriminate, nu le-au delimitat, nefiind clar ce învinuire și-a găsit confirmare și care nu (a se vedea pct. 18, 21 a deciziei recurate). În continuare, instanța de recurs precizează că: a) Învinuirea de falsificare a procurii AC786833 de către Cataev Serghei, Naboca Oleg și alte persoane: Potrivit rechizitoriului, Cataev Serghei a fost pus sub învinuire în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – organizarea confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de două sau mai multe persoane, iar Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal – deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de două sau mai multe persoane, fiind descrisă aceiași faptă criminală. Prima instanță a statuat că aceste învinuiri aduse lui Cataev Serghei și Naboca Oleg și-au găsit confirmare, constatând că „Cataev Serghei, împreună cu Naboca Oleg și alte persoane, ... au rugat o altă persoană, să confecționeze o procură falsă... Astfel, de către o persoană neidentificată a fost confecționată procura … , pe care Naboca Oleg a păstrat-o în automobilul său de marca „Honda Civic”, cu n/î C PP 924, până la 15 mai 2015, când a fost depistată în cadrul percheziției de către colaboratorii organelor de drept” și că „ Naboca Oleg, împreună cu Cataev Serghei, la rugămintea unei persoane, contra unei remunerări, l-au rugat pe o altă persoană, să confecționeze o procură... Astfel, în perioada sus indicată, de către o altă persoană a fost confecționată procura … pe care Naboca Oleg a păstrat-o … ”. Potrivit dispozitivului sentinței, Cataev Serghei a fost recunoscut vinovat baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar Naboca Oleg – în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de 250 unități convenționale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, admițând următoarele erori de drept: - nu descrie acțiunile din care rezultă calitatea de organizator al infracțiunii (art. 42 alin. (3) Cod penal) în cazul lui Cataev Serghei; - depășește limitele învinuirii în cazul lui Naboca Oleg, or lit. d) acestuia nu i-a fost incriminată; - în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Naboca Oleg se indică că el împreună cu Cataev Serghei „au confecționat documente oficiale false”, cu toate că acțiunea de confecționare acestuia nu i-a fost incriminată, depășindu-se astfel limitele învinuirii; - calificativul „soldate cu daune în proporții mari” indicat în starea de drept reținută în seama lui Cataev Serghei nu se arată în starea de fapt; 45 - calificativul „săvârșite de două persoane” a fost constatat la încadrarea juridică, cu toate că în starea de fapt se indică că la săvârșirea infracțiuni au participat Cataev Serghei, Naboca Oleg și o persoană, adică „mai multe persoane”, iar conjuncția sau în dispoziția normei prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal enumeră cazurile în care aceasta se aplică. Împotriva sentinței, referitor la această învinuire, apel, a declarat acuzatorul de stat, solicitând condamnarea lui Cataev Serghei în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale, iar Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. În instanța de apel, acuzatorul de stat a susținut integral cererea de apel, solicitând admiterea acesteia și concretizând că „...urmează a fi verificat termenul de prescripție pentru infracțiunea mai puțin gravă, or de la data comiterii până la data pronunțării hotărârii a trecut mai mult de 5 ani...” (a se vedea f.d. 139-140, vol. XIII). Instanța de apel, judecând apelurile, constată din nou starea de fapt și de drept reținută de prima instanță, repetând aceleași erori de drept menționate supra și fără a se expune asupra solicitărilor procurorului-apelant; b) Învinuirea de falsificare a actelor executorului judecătoresc și a încheierii nr. 25-12/2015 de către Naboca Oleg, Cocîrlă Iurii și alte persoane. Potrivit rechizitoriului, pe acest capăt de acuzare, Naboca Oleg și Cocârlă Iurii au fost puși sub învinuire în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, fiind descrisă faptă criminală în felul următor: Cocîrlă Iurii ... a creat și dirijat activitatea unui grup criminal organizat… Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună cu Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false (actele executorului judecătoresc și hotărârea instanței de judecată)… Totodată, conform raportului de expertiză nr.1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a fost executată de către Cocîrlă Iurii. Înscrisul manuscris „Încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (Avornic) Negru Maria, a fost executată de către Naboca Oleg la indicația lui Cocîrlă Iurii… Naboca Oleg, fiind membru al unui grup criminal organizat… Ulterior, acesta împreună cu Cocîrlă Iurii și Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false (actele executorului judecătoresc și hotărârea instanței de judecată)...Totodată, conform raportului de expertiză nr.1264 din 05 august 2015 s-a constatat că, inscripția manuscrisă „Чебан Виктор” din procesul-verbal de organizare a licitației repetate (partea I) cu nr. 080-N276 din 29 decembrie 2014, a fost executată de către Cocîrlă Iurii. Înscrisul manuscris „Încheierea a devenit irevocabilă la data de 26.01.2015” din încheierea din 12 ianuarie 2015 dosar nr. 25-12/2015 din numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (Avornic) Negru Maria, a fost executată de către Naboca Oleg la indicația lui Cocîrlă Iurii. 46 Prima instanță a constatat că fapta în modalitatea descrisă și incriminată lui Cocîrlă Iurii de către organul de urmărire penală și-a găsit confirmare, iar în privința lui Naboca Oleg lasă încadrarea juridică, descriind fapta infracțională că „Naboca Oleg, a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă Iurii (doar) încheierea nr. 25-12/2015” Instanța de apel, judecând apelurile, constată din nou starea de fapt și de drept reținută de prima instanță. Colegiul penal, raportând starea de fapt la cea de drept reținută atât în rechizitoriu cât și în sentință și decizie, constată că acestea nu concordă între ele, fiind prezentă eroarea de drept, deoarece: - în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă Iurii și Naboca Oleg se indică că ei împreună doar „au confecționat documente oficiale false”, cu toate că lor li se incriminează și acțiunile de deținere și folosire a documentelor oficiale false; - în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă Iurii se indică la săvârșirea infracțiunii în cadrul unui grup criminal organizat, cu toate acestea art. 46 Cod penal nu este reflectată la încadrarea juridică a acțiunilor; - în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă Iurii se indică la săvârșirea faptei de confecționare a documentelor oficial false împreună cu Zalîmov Albert „...Ulterior, în baza informațiilor obținute, împreună cu Zalîmov Albert au confecționat o serie de acte oficiale false...”, fără a fi arătată implicarea lui Naboca Oleg în săvârșirea acesteia. Totodată, în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Naboca Oleg se reține că „Naboca Oleg, a confecționat la solicitarea lui Cocîrlă Iurii,...” - calificativul „soldate cu daune în proporții mari” indicat în starea de drept reținută în seama lui Cocîrlă Iurii și Naboca Oleg nu se arată în starea de fapt; - calificativul „săvârșite de două persoane” a fost constatat la încadrarea juridică, cu toate că în starea de fapt se indică că la săvârșirea infracțiuni au participat „mai multe persoane.” c) Învinuirea de falsificare a încheierii nr. 10-592/2015 de către Cocîrlă Iurii și alte persoane. Pe acest capăt de acuzare, Cocîrlă Iurii a fost pus sub învinuire pentru faptul că „Tot el, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale criminale, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, … Ulterior, Cocîrlă Iurii, în continuarea acțiunilor sale îndreptate pentru atingerea scopului criminal propus, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a confecționat încheierea nr. 10-592/2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, judecător Sergiu Bularu, … ”. Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită de două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Judecând cauza, instanța de fond a preluat starea de fapt și de drept descrisă în rechizitoriu. 47 În continuare, judecând apelurile, instanța de apel în pct.18 și 29 a deciziei recurate a constatat aceiași stare de fapt și de drept. Ținând cont de cele arătate supra, Colegiul penal conchide că sunt prezente erori de drept, or starea de fapt nu corespunde cu cea de drept, de vreme ce în descrierea faptei criminale considerate ca fiind săvârșită de către Cocîrlă Iurii se indică că el doar „a confecționat documente oficiale false”, cu toate că acestea, lui i se incriminează și acțiunile de deținere și folosire a documentelor oficiale false. De asemenea, în starea de fapt a fost indicat că fapta infracțională a fost săvârșită „împreună cu membrii grupului criminal organizat”, dar cu toate acestea, în drept, o asemenea calificare nu se menționează. Mai mult, instanța de apel a reținut, la acest capitol a indicat că „...acuzatorul de stat neîntemeiat a încadrat în acțiunile lui Cocîrlă Iurii..., crearea și conducerea unei organizației criminale, or din materialele cauzei nu se atestă faptul rolului de organizator, creator și respectiv de dirijator al grupului de către Cocîrlă Iurii…” (a se vedea pct. pct. 31 a decizie recurate). Tot aici, se constată că „soldate cu daune în proporții mari” nu se regăsește în starea de fapt, iar calificativul „săvârșite de două persoane” a fost constatat la încadrarea juridică, cu toate că în starea de fapt se indică că la săvârșirea infracțiuni au participat „mai multe persoane. d) Învinuirea de escrocherie de către Cataev Serghei, Naboca Oleg, Cocîrlă Iurii și alte persoane de tentativă la escrocherie de către Cataev Serghei, Naboca Oleg, Cocîrlă Iurii și alte persoane. Potrivit rechizitoriului Cocîlă Iurii a fost pus sub învinuire pentru faptul că: 1) La 11 februarie 2015, Zalîmov Albert a prezentat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, procesul-verbal de organizare a licitației nr. 080-N276 partea I și II din 29 decembrie 2014 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, actul de primire-predare a obiectului din 04 februarie 2015 din numele executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, cît și încheierea nr. 25-12/2015 din 12 ianuarie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din numele judecătoarei Maria Avornic, prin care se confirma legalitatea petrecerii licitației de către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, acte despre care cunoștea cu certitudine că sunt false, în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, pe numele său. În rezultatul acțiunilor acestora, SC „City Development” SRL a fost deposedată de bunul imobil, teren pentru construcții, cu suprafața de 4,115 ha, situat în mun. Chișinău, str. N. Testimițanu 3, valoarea cadastrală a căruia este estimată la 22 196 312 lei. Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza în baza art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal – organizarea escrocherie, adică crearea și dirijarea unui grup criminal organizat în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari. 2) Tot el, conform planului elaborat, împreună cu membrii grupului criminal organizat, la începutul lunii februarie 2015 au … Aceste acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal – organizarea de 48 tentativă de escrocherie de către un grup criminal organizat, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari. Aceleași învinuiri au fost aduse și lui Cataev Serghei și Naboca Oleg. Prima instanță a constatat că starea de fapt și de drept și-a găsit confirmare, condamnându-l pe Cocîrlă Iurii, conform învinuirii aduse, fără a motiva soluția adoptată și fără a constata criteriile specifice grupului criminal organizat și fără a ține cont de faptul că acuzarea descriind faptele infracționale pe care ulterior le-a calificat în baza art. 46, 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal și în baza art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal, nu a indicat și nu a descris criteriile specifice grupului criminal organizat prevăzute de art. 46 Cod penal. Referitor la inculpații Cataev Serghei și Naboca Oleg prima instanță a adoptat o sentință de achitare, făcând o motivarea contradictorie. În continuare, instanța de apel, judecând cererile de apel, a constatat aceiași stare de fapt ca și prima instanță. Astfel, ea a condamnat pe Cocîrlă Iurii pentru faptele descrise în rechizitoriu, inclusiv că fapta de tentativă de escrocherie a fost săvârșită „împreună cu membrii grupului criminal organizat”, doar excluzând din încadrarea juridică calificativul „de către un grup criminal organizat” și reținând „organizarea”, iar în privința lui Cataev Serghei și Naboca Oleg a menținut sentința, fără a indica motivele ce au dus la adoptarea unei asemenea hotărâri. Prin urmare, instanța de apel nu a făcut o corectă calificare a acțiunilor inculpatului Cocîrlă Iurii, starea de fapt nefiind în conformitate cu cea de drept. e) Învinuirea de omor a lui Zalîmov Albert de către Cocîrlă Iurii. Referitor la această învinuire, Colegiul penal statuează că atât organul de urmărire penală cât și instanțele de judecată în descrierea componenței de infracțiune constatată ca fiind comisă de Cocîrlă Iurii au indicat că încadrează acțiunile inculpatului în baza „art. 145 alin. (2) lit. a), k) Cod penal – omorul intenționat a lui Zalîmov Albert săvârșit cu premeditare, în scopul de a ascunde o altă infracțiune.”Această abordare este una incorectă, or norma penală indicată în art. 145 Cod penal protejează toate persoanele și nu doar pe Zalîmov Albert, toți fiind egali în fața legii. - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apeluri. În lumina practicii CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului administrat în cauză (hotărârea Fomin versus Republica Moldova). Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus Romania). Totodată, deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere a fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania), acestea nu sunt scutite de obligația de a examina în modul corespunzător principalele motive invocate și de a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia). Potrivit prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr- 49 o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. În acest sens se atestă că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea argumentelor invocate de apelanți prin formularea unui răspuns la fiecare argument, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora. La caz, împotriva sentinței, apel a declarat acuzatorul de stat, solicitând condamnarea lui Cataev Serghei în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale, fără a indica temeiurile de fapt și de drept ce ar determina adoptarea unei asemenea soluții (a se vedea pct. 3.1. a prezentei hotărâri). În continuare, procurorul-apelant prin apel a solicitat și condamnarea lui Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, așa cum a fost înaintată învinuirea și cum a fost recunoscut vinovat de prima instanță, doar că condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. În instanța de apel, acuzatorul de stat a susținut integral cererea de apel, solicitând admiterea acesteia și concretizând că „...urmează a fi verificat termenul de prescripție pentru infracțiunea mai puțin gravă, or de la data comiterii până la data pronunțării hotărârii a trecut mai mult de 5 ani...” (a se vedea f.d. 139-140, vol. XIII). Judecând apelurile în mod formal, fără a concretiza cerințele procurorului- apelant, instanța de apel, constată din nou starea de fapt și de drept reținută de prima instanță, îi recunoaște vinovat Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar pe Naboca Oleg inclusiv și în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, liberându-i de pedeapsa penală pe motivul expirării termenului de prescripție, fără a se expune asupra cerințelor apelului declarat în favoarea inculpaților, or procurorul-apelant a solicitat excluderea art. 42 alin. (3) și lit. d) din învinuirea adusă lui Cataev Serghei și a lit. d) din învinuirea adusă lui Naboca Oleg. Mai mult, procurorul-apelant a solicitat dispunerea confiscării în folosul statului a mijlocului de transport „Renault Thalia”, cu n/î C NY 606, ce aparține cu drept de proprietate inculpatului Naboca Oleg, iar în textul hotărârii recurate nu se constată nici un argument a instanței asupra cerinței apelantului. La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor procurorului expuse în apel referitor la soluția de achitare a lui Naboca Oleg și Cataev Serghei de învinuirile aduse în baza art. 46, 190 alin. (5) și art. 46, 27, 190 alin. (5) Cod penal (a se vedea pct. 3.1. a prezentei hotărâri). Totodată, potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și în conformitate cu cerințele art. 415 Cod de procedură penală, în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie. 50 Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1. al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra, interpretându-le eronat. În acest context, se menționează că potrivit materialelor dosarului instanța de apel a fost sesizată cu apel și de către inculpatul Cocîrlă Iurii care în apelul declarat a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare din motivul lipsei elementelor infracțiunii și că faptele nu au fost săvârșite de inculpat, motivând că: - învinuirile aduse nu sunt clare și cauza a fost examinată superficial; - procesul în privința sa nu a fost contradictoriu, fiind refuzate toate cererile de examinare a probelor și de audiere a persoanelor ce dețin informații importante pentru cauză; - vinovăția sa a fost stabilită doar în baza declarațiilor lui Naboca Oleg, persoană interesată în obținerea unei situații sie favorabilă și prin inserarea mecanică din rechizitoriu a probelor administrate de procuror, unele din ele referindu-se la fapte ce nu i-au fost incriminate; - analiza declarațiilor sale s-a făcut printr-o singură propoziție generală și fără sens; - probele ce demonstrează nevinovăția nu au fost supuse analizei prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității; - instanța de fond nu a argumentat care acțiuni ale lui Cocîrlă Iurii determină latura obiectivă și subiectivă a infracțiunilor incriminate; - declarațiile inculpatului Naboca Oleg urmează a fi apreciate critic și reieșind din faptul că ele nu coroborează și nu completează celelalte probe administrate de acuzare, ba mai mult sunt contardictorii; - sentința de condamnare nu este motivată. (a se vedea f.d. 80-98, vol. XI0 Cu toate acestea, instanța de apel nu a reflectat aceste argumente ale inculpatului-apelant, ea doar a copiat parțial cererile de apel depuse de procuror și avocat (a se vedea pct. 11 a decizie recurate), menționând doar că cererile de apel urmează a fi admise parțial, fără a supune analizei și combaterii vreun motiv din cererile de apel (a se vedea pct. 13 a deciziei recurate). Așadar, se statuează că instanța de apel nu a judecat apelul declarat de inculpat și a omis să-l soluționeze, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului apelului. La fel, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra argumentelor din apelul avocatului declarat în numele inculpatului Cocîrlă Iurii referitoare la netemeinicia învinuirilor aduse și neconfirmarea vinovăției (a se vedea pct. 3.2. a prezentei hotărâri). - motivarea soluției adoptată de instanța de apel contrazice dispozitivul hotărârii. La acest capitol, Colegiul menționează că potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. În continuare, reieșind din jurisprudența națională constantă, se reține că dispozitivul hotărârii se întocmește în conformitate cu prevederile art. 395, 398 și 417 Cod de procedură penală. El este o parte esențială a hotărârii și reprezentă ceea 51 ce instanța a adoptat și pronunțat, fiind necesar ca acesta să coreleze cu motivarea soluției, să fie concis, explicit și categoric. Prin urmare, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă și să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv, or considerentele hotărârii reprezentă explicarea soluției din dispozitiv. Raportând cele menționate supra la textul hotărârii adoptate de instanța de apel referitor la învinuirea adusă în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal lui Cataev Serghei și în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal lui Naboca Oleg, Colegiul atestă că prescripțiile legale nu au fost întru totul respectate. Astfel, deși instanța de apel în partea descriptivă și dispozitiv indică că adoptă și pronunță o hotărâre de condamnare, în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală (a se vedea pct. 22, pt. 29 subpct. 3) pct. 35 a deciziei recurate), în pct. 36 a deciziei recurate motivează că „ Cu privire la răspunderea penală a inculpaților Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal... și Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal se consideră inadmisibilă aplicarea pedepsei, dat fiind că a intervenit termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. .. Naboca Oleg și Cataev Serghei se liberează de răspundere penală deoarece de la săvârșirea infracțiunii, anul 2015, până la ziua pronunțării prezentei decizii au expirat mai mult de 5 ani.”, întemeindu-și afirmația pe prevederile 332 alin. (1) Cod de procedură penală și concluzionează că „ În consecință, potrivit legii, se impune soluția de încetare a procesului penal în privința lui Naboca Oleg în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și Cataev Serghei în baza art. 42 alin. (3), 361 alin. (2) lit. b), d) Codul penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere penală.” Prin urmare, chiar dacă a fost adoptată și pronunțată o hotărâre de condamnare în legătură cu intervenirea prescripției, instanța de apel s-a călăuzit de art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, prevederi ce sunt aplicabile hotărârii de încetare. Prescripțiile legale menționate supra nu au fost respectate nici referitor la inculpatul Cocîrlă Iurii, or, cu toate că, instanța de apel în pct. 29 subpct. 1) lit. b) și c) a deciziei recurate indică că încadrează faptele în baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal și art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, în pct. 42 a decizie recurate concluzionează deja contradictoriu că „Respectiv, Cocîrlă Iurii pentru comiterea infracțiunilor menționate urmează a fi recunoscut vinovat în baza ... art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (luni) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5(cinci) ani; în baza art. 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative legate de gestionarea bunurilor pe un termen de 5(cinci) ani...”, iar în pct. 44 iarăși se referă la „...art. 42 alin. (3), 190 alin. (5), 42 alin. (3), 27, 190 alin. (5)...”. Având la bază raționamentele expuse, Colegiul conchide că instanța de apel nu a respectat procedura judecării apelurilor, prin discutarea și soluționarea tuturor chestiunilor invocate de apelanți, nu a respins argumentat toate alegațiile invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importantă decisivă în cauză. 52 Prin urmare, statuările instanțelor ierarhic-inferioare nu pot fi considerate ca corespunzând exigențelor legale, constatându-se erorile de drept arătate de recurenți și acestea nu permit preluarea concluziilor expuse în hotărârile atacate, ducând la desființarea deciziei instanței de apel, or erorile de drept arătate supra nu pot fi înlăturate de instanța de recurs, ultima ne fiind abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a adoptat și motivat o soluție ce contravine prevederilor procesual-penale. Mai mult, omisiunea instanțelor de a face o analiză a probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe cât și asupra argumentelor invocate de parte, este cu certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, ținând cont și de argumentele indicate de partea acuzării și apărării referitoare la întrunirea/neîntrunirea elementelor constitutive ale componențelor de infracțiune incriminate cât și să verifice respectarea principiului non bis in idem.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și avocatul Vizdoga Ion, în numele inculpatului Cocîrla Iurii, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021 în cauza penală privindu-i pe Cocîrla Iurii XXXXX, Naboca Oleg XXXXX și Cataev Serghei XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 16 decembrie 2022. Președinte TOMA Nadejda Judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BOICO Victor 53