1ra-2190/21 — art.165 al.3, art.220 al.1, art.220 al.3 CP

1ra-2190/21 — art.165 al.3, art.220 al.1, art.220 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2190/21

1-16019261-01-1ra-06122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08

septembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Jeca Sergiu xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx,

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 165 alin. (3), 220 alin. (1), 220

alin. (3) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 11.11.2016 - 29.10.2018;

instanța de apel: 14.11.2018-21.10.2019;

instanța de recurs: 09.01.2020 – 02.06.2020;

instanța de apel: 07.07.2020-08.09.2021;

instanța de recurs: 06.12.2021 – 01.11.2022.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

octombrie 2018, Jeca Sergiu a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 165 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

A fost încetat procesul penal în privința lui Jeca Sergiu, învinuit de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin. (2), lit. a), c), art. 220 alin. (l) Cod penal,

în baza art. art. 1, 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25 de

ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016.

rechizitoriului, Jeca Sergiu a fost învinuit de faptul că organizându-se în prealabil

pentru a comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii României, Xxxxx

și Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat, în perioada lunii

februarie 2016, urmărind scopul de îndemnarea, determinarea, înlesnirea

practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de

către alte persoane, au îndemnat și au determinat pe cetățencele Republicii

1

Moldova, Xxxxxși Xxxxx, să practice prostituția în orașul Galați, România, cu

împărțirea venitului în jumătate, după ce au contribuit prin asigurarea cu banii

pentru perfectarea pașapoartelor și traversarea frontierei de stat a Republicii

Moldova cu România a cet. Xxxxx la 07 martie 2016, în jurul orelor 21:00, și cet.

Xxxxxla 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, unde în orașul Galați, România, au

închiriat apartamente pentru prestarea de către Xxxxxși Xxxxx a serviciilor

sexuale contra plată, au asigurat informarea publicului despre prestarea

serviciilor sexuale de către Xxxxxși Xxxxx, prin publicarea numerelor lor de

telefoane de contact și a pozelor victimelor cu fețele astupate, pe un site de

publicitate "Public 24”, obținând de la părțile vătămate Xxxxxși Xxxxx, în urma

practicării de către dânsele a prostituției, mijloace bănești.

În special, Jeca Sergiu a transmis pentru perfectarea pașaportului biometric

lui Xxxxx100 euro și lui Xxxxx Alexe 200 RON, iar lui Xxxxx 1300 lei MD.

Acțiunile inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate juridic de către organul

de urmărire penală în conformitate cu art. 220 alin. (3) Cod penal, conform

indicilor calificativi – ”îndemnul, determinarea la prostituție, înlesnirea practicării

prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă

persoană, acțiuni săvârșite asupra a două persoane, de mai multe persoane, acțiuni

săvârșite de un grup criminal organizat.

2.1. Tot, inculpatului Jeca Sergiu i s-a incriminat că organizându-se în

prealabil pentru a comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii României

Xxxxx Alexe și Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat, în

perioada lunii februarie 2016, urmărind scopul de exploatare sexuală comercială

și necomercială a persoanei, au recrutat pe Xxxxx, care locuia temporar la gazdă

în orașul Cahul, strada I.L. Caragiale 25, cu consimțământul dânsei, prin abuz

de poziție de vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, manifestată prin

convingerea că Xxxxxo să practice numai prostituția în orașul Galați, România,

cu împărțirea venitului în jumătate, după ce Jeca Sergiu a transmis lui

Xxxxxpentru perfectarea pașaportului biometric 100 euro și când Xxxxxa

perfectat-o, la 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, acționând prin înțelegere

prealabilă cu cetățenii României, Xxxxx Alexe și Xxxxx, a organizat transportarea

lui Xxxxxîn orașul Galați, România, unde, fiind ajunsă în aceiași zi, a fost

adăpostită de Xxxxx Alexe într-un apartament.

Ulterior, în realitate Xxxxxîn afară de prestarea serviciilor sexuale contra

plată, a fost impusă de complicele grupului criminal organizat Xxxxx Alexe și

Xxxxx să presteze servicii sexuale fără plată lui Xxxxx și altor persoane, adică a

fost exploatată sexual necomercial, după mai multe încercări de a mai fi supusă

exploatării sexuale în orașul Galați, România, la 27 martie 2016 a fost nevoită să

fugă de pe teritoriul României în Republica Moldova, cu ajutorul unui cunoscut

de origine turcă pe numele Abdula.

Acțiunile inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate juridic de organul de

urmărire penală în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi

– ”recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea unei persoane, cu

consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială și necomercială,

săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe

persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”.

2.3. Tot, inculpatului Jeca Sergiu i s-a incriminat că aflându-se în orașul

Cahul, în perioada de timp între 28 martie 2016- 06 aprilie 2016, urmărind scopul

de tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către altă persoană, a

îndemnat și o determina pe Xxxxxsă se ocupe cu prostituție în mun. Chișinău și

în străinătate, însă ultima s-a refuzat.

2

Acțiunile inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate juridic de organul de

urmărire penală în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi

– ”îndemnul și determinarea la prostituție”.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Osadcenco Timofei, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Jeca Sergiu să fie recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (3), lit. a) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a exercita activitatea în domeniul organizării plecării

persoanelor în scopul turismului sau la muncă, pe un termen de 4 ani; în baza

art. 220 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 6 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis; în baza art. 220 alin. (l) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis; conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, să-i fie stabilită lui Jeca Sergiu pedeapsa definitivă de 12 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a exercita activitatea în domeniul organizării plecării persoanelor în scopul

turismului sau la muncă, pe un termen de 4 ani; în termenul de pedeapsă să fie

inclusă perioada aflării inculpatului sub arest preventiv și sub arest la domiciliu.

În motivarea apelului a indicat următoarele argumente:

- la calificarea acțiunilor inculpatului Jeca Sergiu s-a ținut cont de faptul

că se cunoștea de mai mult timp cu cetățenii României, Xxxxx Alexe, și Xxxxx,

fiind implicat cu ultimii în afaceri dubioase, ceia ce reiese din depozițiile

inculpatului, audierea părților vătămate și chiar, a rechizitoriului remis de

autoritățile României și a Informației de la Centrul Comun Galați nr. 25/7-2024

din 27.09.2016, prin care organele competente a României informează, că Jeca

Sergiu împreună cu Xxxxx Alexe, Xxxxx și alte persoane, au făcut obiectul

dosarului penal nr. 31/D/2016, înregistrat la DIICOT - Serviciul Teritorial Galați,

cauza fiind trimisă cu rechizitoriu la data de 30.06.2016, persoanele indicate fiind

trimiși în judecată pentru "constituirea de grup infracțional organizat” și

"contrabandă”. Conform probelor prezentate instanței, dobândite atât la

urmărirea penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că

acțiunile lui Jeca Sergiu cu complicele sale, au fost bine gândite, au fost

repartizate din timp rolurile fiecăruia în comiterea infracțiunilor, Jeca Sergiu fiind

responsabil de depistarea și racolarea fetelor de pe teritoriul R. Moldova și pentru

practicarea prostituției;

- Jeca Sergiu primul a făcut cunoștință, mai întâi cu Xxxxx, după și cu

Xxxxx, propunându-le să plece în țările Europene pentru practicarea prostituției,

ulterior participând la discuțiile avute loc cu Xxxxx Alexe și Xxxxx privind

convingerea părților vătămate de a pleca în or. Galați, România pentru practicarea

prostituției. Astfel, acțiunile lui Jeca Sergiu la comiterea infracțiunilor imputate,

au avut loc conform unui plan bine determinat, care caracterizează acțiunile unui

grup criminal organizat;

- acțiunile lui Jeca Sergiu în privința lui Xxxxxconțin elementele

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal. Conform probelor

prezentate, inculpatul a fost responsabil pentru deplasarea lui Xxxxxpe teritoriul

R. Moldova până la punctul de trecere a frontierei de stat cu România, unde având

intenția de a o deplasa în România, s-a înțeles cu XxxxxV., care se afla în rând cu

automobilul inculpatului pentru a traversa frontiera de stat, în vederea

transportării lui Xxxxxîn or. Galați, unde era așteptată de Xxxxx. Totodată până

3

la transportarea părții vătămate până la frontieră, inculpatul a avut un rol activ

în perfectarea actelor părții vătămate într-un termen mai restrâns, transmiterea

unor mijloace bănești;

- Jeca Sergiu cu Xxxxx și Xxxxx au convins-o pe Xxxxxși Xxxxx să practice

prostituția în Galați, însă în afară de aceasta, Xxxxxa fost supusă unei exploatări

sexuale necomerciale din partea lui Xxxxx și Xxxxxa și a cunoscuților lor, despre

care fapt Jeca Sergiu a știut, deoarece Xxxxxi-a comunicat despre acest fapt prin

telefon și l-a rugat să întreprindă măsuri, însă fără rezultat, fiind nevoită să fugă

de pe teritoriul României, după o nouă încercare de a fi supusă exploatării sexuale

fără plată, de un grup de persoane. Aceste circumstanțe se confirmă prin probele

anexate la materialele cauzei: depozițiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxx,

procesul-verbal de consemnare a plângerii de la Xxxxx; extrasuri din sistemul

informațional al Poliției de Frontieră privitor la traversarea frontierei de stat de

părțile vătămate, învinuitul, suspecții și a transportului; extrasul din Registrul de

stat al Populației în privința părții vătămate Xxxxx și extrasul din Registrul de stat

al populației în privința părții vătămate Xxxxx; ancheta socială în privința părții

vătămate Xxxxx; nota informativă întocmită de asistența socială în privința părții

vătămate Xxxxx; nota informativă întocmită de asistența socială în privința părții

vătămate Xxxxx; informația de la Centrul comun Galați nr. 25/7-024 din

27.09.2016 de la organele competente a României; informația de la ÎS ”Cris

Registru”; confruntare dintre partea vătămată Xxxxx și învinuitul Jeca Sergiu;

confruntare între partea vătămată Xxxxxși învinuitul Jeca Sergiu; descifrările

convorbirilor telefonice dintre părțile vătămate și învinuitul Jeca Sergiu;

- martorul XxxxxVitalie nu a putut fi audiat în ședința de judecată,

deoarece nu se afla în R. Moldova, iar prin încheierea instanței de judecată a fost

privat de dreptul de a prezenta această probă;

- prima instanță neîntemeiat a aplicat în privința inculpatului Jeca Sergiu,

învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) și art.

220 alin. (l) Cod penal, art. 1, 2 din Legea privind amnistia, deoarece acesta nu s-

a autodenunțat de bună voie, nu a contribuit activ la descoperirea infracțiunilor

investigate, nu a recunoscut vinovăția. Mai mult, depunând cerere prin care

solicită aplicarea amnistiei, a menționat că nu recunoaște vinovăția, nici parțial.

2019, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată integral sentința

primei instanțe, inclusiv din oficiu, rejudecată cauza, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, după cum urmează:

Jeca Sergiu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin.

(3) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Jeca Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal la o pedeapsă de 5 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 220 alin. (l) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 1000 unități convenționale, echivalent a 20 000 (douăzeci mii) lei.

Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, lui Jeca Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și

amendă în mărime de 20 000 lei, care se execută de sine stătător.

Potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoare aplicată inculpatului Jeca Sergiu, cu stabilirea perioadei

de probațiune de 2 ani.

4

prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului ordinar, acuzarea a invocat următoarele:

Cu referire la capătul de învinuire pe art. 165 alin. (3) Cod penal:

- pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este de ajuns

existența cel puțin a unei acțiuni (inacțiuni) infracționale menționate, în cel puțin

unul din scopurile enumerate și care este săvârșită măcar prin unul din mijloacele

specificate;

- instanța de apel a menționat că „Colegiul judiciar constată necesitatea de

a-l achita pe Jeca Sergiu de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (3)

Cod penal, în temeiul prevăzut de art. 390 alin. (l) pct. 1) Cod de procedură penală,

din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că recrutarea persoanei în

contextul traficului de ființe umane nu a fost dovedită.

Însă, recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea

persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile

stipulate în art. 165 Cod penal.

Aici trebuie de menționat că, Jeca Sergiu s-a întâlnit cu Xxxxx, a dus discuții

despre familia, starea materială și socială a acesteia și a propus să presteze servicii

sexuale contra plată în favoarea lui în Italia, unde vor câștiga mulți bani. De

asemenea, Jeca Sergiu le-a spus că are prieteni și în România, iar peste câteva

zile acesta le-a propus să meargă la lucru în România, facându-le cunoștință cu

doi cetățeni Români Xxxxx și Marian (f.d. 48-50, Vol. I).

Prin discuții ce a dus Jeca Sergiu cu Xxxxxdespre starea personală, familiară

și materială, despre locul unde urma să presteze servicii sexuale contra plată,

acesta a atras prin selectare pe partea vătămată în vederea exploatării sexuale

comerciale și necomerciale;

- instanța de apel a menționat că, partea vătămată nu se afla într-o stare de

vulnerabilitate.

Abuzul de poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către traficant a

stării speciale în care se găsește o persoană datorită: a) situației sale precare din

punct de vedere al supraviețuirii sociale; b) situației create de o sarcină, boală,

infirmitate, deficiență fizică sau mintală; c) situației sale precare și ilegale legate

de intrare sau ședere în țară, de tranzit sau destinație. Starea de vulnerabilitate

poate fi condiționată de diferiți factori cum ar fi: izolarea victimei, situația ei

economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa de resurse sociale și altele.

Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie element al traficului.

Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip de

vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în

vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte

exploatarea sa.

S-a constatat că, partea vătămată Xxxxxse afla într-o stare care poate fi

considerată vulnerabilă. Or, avea la întreținere un copil minor, nu avea ajutor din

partea tatălui copilului, prin ancheta socială din 14.10.2016 s-a considerat că

familia lui XxxxxD. este o familie vulnerabilă. Venitul lunar obținut era mai mic

decât cheltuielile;

- instanța de apel a menționat că lipsesc probe ce confirm obținerea prin

înșelăciune consimțământul părții vătămate Xxxxxpentru a o convinge să practice

prostituția.

5

Însă, potrivit declarațiile părții vătămate Xxxxx, inculpatul Jeca Sergiu i-a

promis o activitate de prestare a serviciilor sexuale fără probleme și cu profit, pe

când în realitate Xxxxxa fost obligată să achite cetățenilor români jumătate din

sumele obținute în urma prestării serviciilor sexuale, a prestat servicii sexuale

contra voință odată la mai multe persoane, a fost impusă, prin convorbiri, de către

Jeca S. să presteze servicii sexuale și să se întoarcă la cetățenii români Xxxxx și

Marian, pentru a câștiga banii și să întoarcă banii dați de către Jeca S. (f.d. 48-

50, Vol. I);

- instanța de apel s-a expus că, organizarea transportării părții vătămate

Xxxxxîn or. Galați, România, pentru prestarea serviciilor sexuale nu a fost

dovedită.

Prin transportare se înțelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul

în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport

ori pe jos.

Or, Jeca Sergiu a transmis, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, 100

euro pentru perfectarea pașaportului în scopul deplasării în România, după care

Jeca S. a dus pe XxxxxD. la punctul vamal al R. Moldova cu România, unde

văzând o persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, l-a rugat pe acesta

să o i-a pe XxxxxD. până în or. Galați, unde urma să practice prostituția;

- instanța de apel a menționat că acțiuni incriminate cum sunt transferarea

și adăpostirea părții vătămate Xxxxxnu au fost dovedite.

Însă, trebuie de menționat că, Jeca Sergiu a acționat împreună cu alte

persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată și transferată către

autoritățile competente din România. Este vorba despre cetățenii României Xxxxx

și Xxxxx, care au primit pe Xxxxx, întâlnind-o pe teritoriul României și

adăpostindo într-un apartament din or. Galați, găsit de către acești cetățeni.

Astfel, cât transferul către cetățenii români a părții vătămate, atât și

adăpostirea acesteia în or. Galați România, a fost dovedită;

- instanța de apel a menționat că nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu

într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de trafic de ființe

umane.

Grup criminal organizat prevăzută de alin. (3) art. 165 Cod penal, se

consideră reuniunea asociată criminală care întrunește semnele caracteristice

prevăzute de art. 46 Cod penal. Conform Convenției ONU privind crima organizată

transnațională din 15 noiembrie 2000 grupul criminal organizat este grupul

structurat din 3 sau mai multe persoane care funcționează o perioadă de timp și

acționează împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite

în conformitate cu această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a

unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale.

Astfel, reieșind din declarațiile părții vătămate XxxxxD. rezultă că, Jeca

Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx.

Jeca Sergiu avea rolul de recrutarea părții vătămate, ajutarea de perfectarea

actelor, în transportarea și transferul părții vătămate în or. Galați România;

- instanțelor de judecată a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d.

137-320, voi. II) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub

aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda

calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele

Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu cu mai multe personae,

inclusiv Xxxxx și Xxxxx;

6

- argumentul instanței de apel precum că, învinuirea inculpatului Jeca

Sergiu în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, nu este una completă și precisă. Or,

potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 21.10.2016 (f.d. 429, vol. III),

28.10.2016 (f.d. 491, vol. III) și rechizitoriului din 08.11.2016 (f.d. 502, vol. III) lui

Jeca Sergiu i-a fost înaintată învinuirea în comtierea infracțiunii de trafic de ființe

umane art. 165 alin. (3) Cod penal. Conform indicilor: recrutarea, transportarea,

transferul, adăpostirea unei persoane cu consimțământul acesteia, în sop de

exploatare sexuală comercială și necomercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz

de poziție de vulnerabilitate, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup

criminal organizat, ce constituie o învinuire completă, iar neindicarea lit. a) din

alin. (3) art. 165 Cod penal nu modifică sensul învinuirii înaintate, or, au fost

invocate toate articolele și alineatele din legea penală care prevăd faptele

prejudiciabile săvârșite;

- apărarea nu a contestat legalitatea punerii sub învinuire, nu a depus nici o

referință împotriva rechizitoriului, iar în instanța de fond și în apel inculpatul Jeca

S. a răspuns că învinuirea înaintată lui este clară și a înțeles-o. stfel, nu e posibilă

invocarea comiterea erorilor ce duc la nulitatea actelor de învinuire.

Cu referire la capătul de învinuire pe art. 220 alin. (3) Cod penal:

- instanța de apel greșit a constatat în acțiunile inculpatului prezența

componenței de infracțiune prevăzută de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal,

recalificând acțiunile inculpatului;

- instanța de apel a menționat că nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu

într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de trafic de ființe

umane.

Grup criminal organizat prevăzută de alin. (3) art. 220 Cod penal, se

consideră reuniunea asociată criminală care întrunește semnele caracteristice

prevăzute de art. 46 Cod penal. Conform Convenției ONU privind crima organizată

transnațională din 15 noiembrie 2000 grupul criminal organizat este grupul

structurat din 3 sau mai multe persoane care funcționează o perioadă de timp și

acționează împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite

în conformitate cu această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a

unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale.

Astfel, reieșind din declarațiile părților vătămate XxxxxD. și Cernova V.

rezultă că, Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români

Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu a îndemnat și a determinat pe XxxxxD. și Cernova

V., ajutarea de perfectarea actelor, în transportarea și transferul părții vătămate

în or. Galați România;

- instanțelor de judecată le-a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d.

137-320, vol. II) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub

aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda

calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele

Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu cu mai multe persoane,

inclusiv Xxxxx și Xxxxx;

- instanța de apel a stabilit inculpatului o pedeapsă neîntemeiată și ilegală în

partea suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare pe episodul

art. 220 alin. (2) Cod penal și amendă pe art. 220 alin. (l) Cod penal.

Traficul de ființe umane în diversele lui forme, proxenetismul agravat,

prezintă infracțiuni periculoase, care duc în mod esențial la încălcarea drepturilor

și libertăților persoanei.

7

Pedeapsa aplicată inculpatului Jeca Sergiu nu a fost individualizată în

conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, or, luînd în considerație

personalitatea inculpatului instanța de apel nu a descris care circumstanțe sau

caracteristici ale persoanei au determinat instanța să suspende condiționat

executarea pedepsei și să stabilească pedeapsa sub formă de amendă. Nu s-a luat

în considerație acțiunile lui Jeca Sergiu săvârșite în privința părților vătămate,

atitudinea inculpatului privind fapta infracțională comisă;

- pe toată durata urmăririi penale inculpatul Jeca Sergiu nu a recunoscut

vinovăția și nu s-a căit sincer în cele comise. Ultimul a acționat prin abuz de

poziție de vulnerabilitate a victimelor, manifestată prin situația precară a acestora

din punct de vedere a supraviețuirii sociale, a recrutat și a determinat părțile

vătămate în scop de exploatare sexuală comercială.

Instanța de apel nu a stabilit cu precizare care sunt acele circumstanțe care

pot fi considerate atenuante ale răspunderii penale, care pot întemeia aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, limitându-se doar la termene generale.

Instanța de apel nu a indicat motivele legale ale soluției adoptate referitoare

la liberarea de pedeapsă penală prin prisma art. 90 Cod penal.

Aplicarea acelorași circumstanțe (legate cu persoana inculpatului,

caracteristica acestuia) atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cât și la suspendarea condiționată a executării acesteia, a

considerat-o eronată și nu corespunde principiului individualizării pedepsei

penale, altfel, acestor circumstanțe se acordă o dublă valență juridică.

Respectiv, stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia, nu va contribui la realizarea scopurilor legii

penale și a pedepsei penale, prevăzute de art. 2 și 61 Cod penal.

iunie 2020 a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de

apel, recunoscându-l vinovat pe Jeca Sergiu de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, însă în partea descriptivă a deciziei a

descris fapta reținută prin rechizitoriu conform dispoziției art. 165 alin. (3) Cod

penal (f. d. 129-130, Vol. V).

În acest sens, instanța de recurs ordinar a conchis că, instanța de apel,

contrar dispozițiilor art. 385 Cod de procedură penală, eronat a constatat fapta în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

În continuare, lecturând decizia instanței de apel prin care a fost casată

sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, de achitare în baza art.

165 alin. (3) Cod penal, în privința inculpatului Jeca Sergiu, instanța de recurs

ordinar a constatat că aceasta este contradictorie.

Astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că, deși în partea dispozitivă a

hotărârii este indicat temeiul de achitare – nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, iar în partea descriptivă a hotărârii, instanța de judecată indică

concluzii din care rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în

dispozitiv.

Astfel, instanța de recurs ordinar a considerat esențial de elucidat următorul

aspect, prin prisma conținutului deciziei.

Potrivit hotărârii de achitare, în partea descriptivă, instanța de apel a indicat

un șir de concluzii cum ar fi:

8

- ,,Sub aspectul acțiunii de recrutare a persoanei în contextul traficului de

ființe umane, instanța de apel analizând prin coroborare cumulul de probe

administrate de partea acuzării în ședința de judecată, a considerat că procurorul

nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice întru demonstrarea

recrutării părții vătămate Xxxxxde către inculpatul Jeca Sergiu în vederea

exploatării sexuale comerciale si necomerciale”;

- ,,Învinuirea acuzatorului de stat precum că Jeca Sergiu prin abuz de poziție

de vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, a convins-o pe partea vătămată

Xxxxxsă practice prostituția în or. Galați, România, ca acțiune în realizarea faptei

prejudiciabile de trafic de ființe umane, instanța de apel, analizând declarațiile

părții vătămate Xxxxxsub acest aspect, cât și probele administrate de procurorul, a

considerat că partea vătămată Xxxxxla acel moment - luna februarie 2016, cu toate

că situația materială pe care o avea era una precară, totuși nu se afla într-o stare

de vulnerabilitate.”

Reieșind din concluziile enunțate mai sus de către instanța de apel, instanța

de recurs ordinar a atestat, că de fapt aceasta semnalează temeiul de achitare

prevăzut la pct. 3), alin. (1), art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat

că, sentința de achitare se adoptă dacă ,,fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii”.

Astfel, în urma sintezei concluziilor evocate de către instanța de apel în

hotărârea adoptată, instanța de recurs ordinar a stabilit o inadvertență în

stabilirea temeiului ce stă la baza achitării lui Jeca Sergiu, fiind constatate

concluzii cu temeiuri de achitare diferite: „fapta nu a fost săvârșită de inculpat” și

„fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, temeiuri prevăzute de

art. 390 alin. (1), pct. 2) și 3) Cod de procedură penală.

În consecință, instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu o motivare

contradictorie și contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor

omului.

2021 a fost admis apelul declarat, casată integral sentința Judecătoriei Cahul

(sediul Central) din 29 octombrie 2018, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Jeca Sergiu a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 165, alin.

(3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

Jeca Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal la o pedeapsă de 5 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 220 alin. (l) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 1300 unități convenționale, echivalentul a 26 000 (douăzeci mii) lei.

Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, lui Jeca Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și

amendă în mărime de 26 000 lei, care se execută de sine stătător.

Potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoare aplicată inculpatului Jeca Sergiu, cu stabilirea perioadei

de probațiune de 3 ani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat că prima instanță, în

rezultatul analizei și a aprecierii probelor administrate în cadrul cercetării

judecătorești cu respectarea principiului contradictorialității și egalității părților în

drepturi procesuale, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

9

veridicității probelor, precum și a coroborării lor, întemeiat a ajuns la concluzia de

a-l achita pe Jeca Sergiu de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

165 alin.(3) Cod penal, însă aplicarea dispozițiilor Legii cu privire la amnistie în

privința lui Jeca Sergiu este lipsită suport juridic, și contradictorie cu însăși

prevederile respectivei Legi. Cu toate acestea, prima instanță, la adoptarea

sentinței, a admis mai multe încălcări de procedură, rațiuni din care o astfel de

sentință nu poate fi menținută.

Așadar, instanța de apel a menționat că potrivit sentinței, Jeca Sergiu a fost

achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal, din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, precum și s-a

încetat procesul penal în privința inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(2) lit. a), c), și art. 220 alin.(1) Cod penal,

în baza art. 1,2 al Legii privind amnistia.

Însă, studiind sentința judecătorească, instanța de apel a reținut că la

determinarea temeiului de achitare a inculpatului Jeca Sergiu, conform art. 390

alin.(1) Cod de procedură penală, prima instanță a admis erori de procedură, pe

de o parte, a constatat lipsa în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu a faptei

prejudiciabile prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal, iar pe de altă parte, l-a

achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță, în rezultatul analizei

probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești, corect a reținut ca temei

de achitare a inculpatului Jeca Sergiu în baza art. 165 alin. (3) Cod penal că, fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, însă incorect a motivat

achitarea inculpatului în acest sens.

Totodată, deși prima instanță l-a achitat pe inculpatul Jeca Sergiu din motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, în partea descriptivă a sentinței nu

a constatat fapta prejudiciabilă reținută în acțiunile inculpatului, și cu

argumentarea lipsei elementului din totalitatea semnelor obiective și subiective,

stabilite de legea penală, ce califică fapta prejudiciabilă drept o infracțiune

concretă, fapt ce contravine art. 394 alin.(3), pct.2) Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel a reținut că în partea descriptivă a sentinței

prima instanță a constatat confirmarea vinovăției inculpatului Jeca Sergiu în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(2) lit. a), c) și art. 220 alin.(1)

Cod penal, reîncadrând acțiunile inculpatului Jeca Sergiu din art. 220 alin.(3) Cod

penal, în art. 220 alin.(2), lit. a), c) Cod penal, din considerentul că partea acuzării

nu a probat acționarea inculpatului în cadrului unui grup criminal organizat. Cu

toate acestea, prima instanță în partea descriptivă nu a descris fapta

prejudiciabilă, considerată ca fiind dovedită, dar a indicat învinuirea în baza

căreia cauza în privința inculpatului a fost trimisă în judecată, ceia ce este specific

unei sentințe de achitare, or reieșind din esența sentinței, la caz, a fost adoptată

pe un capăt de învinuire o sentință de achitare și pe alte două capete de învinuire

o sentință de condamnare în privința inculpatului Jeca Sergiu.

Drept urmare, s-au constatat contradicții esențiale între partea descriptivă a

sentinței și dispozitivul acesteia, rațiuni din care, instanța de apel a ajuns la

concluzia de a casa sentința primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Instanța de apel a administrat direct și nemijlocit probele prezentate de partea

acuzării, conform regulilor generale pentru examinarea cauzei în prima instanță,

și a constatat:

10

Potrivit rechizitoriului, Jeca Sergiu a fost învinuit de faptul că organizându-

se în prealabil pentru a comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii

României Xxxxx și Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat,

în perioada lunii februarie 2016, urmărind scopul de îndemnarea, determinarea,

înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării

prostituției de către alte persoane, au îndemnat și au determinat pe cetățencele

Republicii Moldova Xxxxxși Xxxxx să practice prostituție în orașul Galați,

România, cu împărțirea venitului în jumătate, după ce au contribuit prin

asigurarea cu banii pentru perfectarea pașapoartelor și traversarea frontierei de

stat a Republicii Moldova cu România a cet. Xxxxx la 07 martie 2016, în jurul

orelor 21:00, și cet. Xxxxxla 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, unde în orașul

Galați, România, au închiriat apartamente pentru prestarea de către Xxxxxși

Xxxxx a serviciilor sexuale contra plată, au asigurat informarea publicului despre

prestarea serviciilor sexuale de către Xxxxxși Xxxxx, prin publicarea numerelor

lor de telefoane de contact și a pozelor victimelor cu fețele astupate, pe un site de

publicitate "Public 24”, obținând de la părțile vătămate Xxxxxși Xxxxx, în urma

practicării de către dânsele a prostituției, mijloace bănești.

În special, Jeca Sergiu a transmis pentru perfectarea pașaportului biometric

lui Xxxxx100 euro și Xxxxx Alexe 200 RON, iar lui Xxxxx 1300 lei MD.

Acțiunile respective ale inculpatului Jeca Sergiu au fost calificate de organul

de urmărire penală în conformitate cu art. 220 alin. (3) Cod penal, conform

indicilor: „îndemnul, determinarea la prostituție, înlesnirea practicării prostituției,

tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană,

acțiuni săvârșite asupra a două persoane, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite

de un grup criminal organizat”.

Tot Jeca Sergiu, i s-a incriminat că, el, organizându-se în prealabil pentru a

comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii României Xxxxx Alexe și

Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat, în perioada lunii

februarie 2016, urmărind scopul de exploatare sexuală comercială și

necomercială a persoanei, au recrutat pe Xxxxx, care locuia temporar la gazdă în

orașul Cahul, strada I. L. Caragiale 25, cu consimțământul dânsei, prin abuz de

poziție de vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, manifestată prin

convingerea că Xxxxxo să practice numai prostituția în orașul Galați, România,

cu împărțirea venitului în jumătate, după ce Jeca Sergiu a transmis lui

Xxxxxpentru perfectarea pașaportului biometric 100 (o sută) de euro și când

Xxxxxa perfectat-o, la 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, acționând prin

înțelegere prealabilă cu cetățenii României, Xxxxx Alexe și Xxxxx, a organizat

transportarea lui Xxxxxîn orașul Galați, România, unde, fiind ajunsă în aceiași zi,

a fost adăpostită de Xxxxx Alexe într-un apartament.

Ulterior, în realitate Xxxxxîn afară de prestarea serviciilor sexuale contra

plată, a fost impusă de complicele grupului criminal organizat Xxxxx Alexe și

Xxxxx să presteze servicii sexuale fără plată lui Xxxxx și altor persoane, adică a

fost exploatată sexual necomercial, după mai multe încercări de a mai fi supusă

exploatării sexuale în orașul Galați, România, la 27 martie 2016 a fost nevoită să

fugă de pe teritoriul României în Republica Moldova, cu ajutorul unui cunoscut

de origine turcă pe numele Abdula.

Acțiunile respective ale inculpatului Jeca Sergiu au fost calificate de organul

de urmărire penală în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, conform indicilor:

„recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea unei persoane, cu

consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială și necomercială,

11

săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe

persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”.

Tot Jeca Sergiu, i s-a incriminat, că el, aflându-se în orașul Cahul, în

perioada de timp între 28 martie 2016-06 aprilie 2016, urmărind scopul de

tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către altă persoană, a

îndemnat și o determina pe Xxxxxsă se ocupe cu prostituție în mun. Chișinău și

în străinătate, însă ultima s-a refuzat.

Acțiunile respective ale inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate în baza art.

220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: „îndemnul și determinarea la prostituție”.

În instanța de apel, de către acuzatorul de stat au fost prezentate următoarele

probe în susținerea învinuirii aduse inculpatului Jeca Sergiu, și anume,

declarațiile părților vătămate Arnautov (Diacenco) Diana, Xxxxx, precum și

procesul-verbal de confruntare dintre Xxxxx și Jeca Sergiu din cadrul urmăririi

penale.

Acuzatorul de stat, în vederea probării comiterii de către inculpatul Jeca

Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal, precum și a

infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(3) și art. 220 alin.(1) Cod penal, a

prezentat în ședința de judecată, și alte probe administrate de către organul de

urmărire penală, și anume: procesul-verbal privind actele de constatare din 31

iulie 2016, cu consemnarea declarațiilor persoanei Xxxxx; extrasul din baza de

date a Poliției de Frontieră a RM, privitor la traversarea frontierei de stat de

mijlocul de transport ”Mercedes Vito 112CDI-2005”, conform căruia sunt

înregistrați ca pasageri a acestei unități de transport Xxxxx la 07.03.2016, ora

19:29:33 și Xxxxx, iar ca șofer Xxxxx; extrasul din baza de stat a Poliției de

Frontieră a RM privitor la traversarea frontierei de stat de către Xxxxx, potrivit

cărui la data de 12.03.2016, ora 20:09:24 a traversat frontiera de stat în calitate

de pasager cu automobilul ”xxxxxx”, a revenit în țară la 27.03.2016; extrasul din

baza de stat a Poliției de Frontieră a RM privitor la traversarea frontierei de stat

de către Xxxxx, conform căruia la 07.03.2016, ora 21:02:35 a traversat frontiera

de stat cu unitatea de transport ”xxxxx”, ulterior a revenit în țară la 27.03.2016

cu același automobil; extrasul din baza de date a Poliției de Frontieră a RM privitor

la traversarea frontierei de stat de către Jeca Sergiu, din care reiese că în perioada

lunilor februarie – martie 2016 a traversat frontiera de stat de mai multe prin

punctul de trecere a frontierei de stat Giurgiulești – Galați Auto; extrasul din baza

de stat a Poliției de Frontieră a RM, privitor la traversarea frontierei de stat de

către mijlocul de transport ”xxxxx”, din care rezultă că această unitate de

transport a traversat frontiera de stat de mai multe ori în perioada lunilor

februarie – martie 2016, avându-l ca șofer pe Jeca Sergiu; procesul-verbal de

consemnare a plângerii depuse de Xxxxxla 11 august 2016; ancheta socială din

16 aprilie 2016, privitor la cercetarea condițiilor de trai ale familiei lui Xxxxx, din

care rezultă că starea igienică sanitară a locuinței este adecvată normelor sanitare,

venitul familiei este de 6000 lei obținut din lucru peste hotarele țării, în România

Galați; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11 august 2016, conform

căruia Xxxxxa recunoscut persoana cu nr. 3, care este Jeca Sergiu; procesul-

verbal de constatare a infracțiunii din 24 mai 2016; rechizitoriu întocmit de

Direcție de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

(DIICOT) Serviciul Teritorial Galați la 30 iunie 2016, sub aspectul constituirii unui

grup criminal organizat specializat în comiterea infracțiunii de contrabandă

calificată cu țigări din Republica Moldova în România, constituit din cetățeni a

celor două state, în care este menționat și numele lui Jeca Sergiu, ca membru al

grupului infracțional organizat, însă din motiv că nu s-au administrat toate

12

mijloacele de probă care să dovedească implicarea acestuia în activitățile

infracționale, cauza în privința acestuia a fost disjunsă; procesul-verbal de

confruntare din 02 septembrie 2016 între Xxxxxși martorul XxxxxVitalie, potrivit

căruia partea vătămată Xxxxxl-a recunoscut pe XxxxxVitalie ca fiind persoana

care la 12 martie 2016 a transportat-o în or. Galați, România, unde a lăsat-o la

porțile pieței din Galați, fiind așteptată de Xxxxx, cet. a României; procesul-verbal

de predare a informației în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații

”Culegerea informației de la instituțiile de comunicații electronice” conform

interpelării nr.5127/16, în temeiul căruia ÎM ”Moldcell” SA a prezentat informații

despre nr. xxxxx pe perioada 01.02.2016 – 10.08.2016, care era utilizat de Xxxxx;

procesul-verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurilor speciale de

investigații ”Culegerea informației de la instituțiile de comunicații electronice”

conform interpelării nr.5128/16, în temeiul căruia ÎM ”Moldcell” SA a prezentat

informații despre nr. xxxxx pe perioada 01.02.2016 – 10.08.2016, care era utilizat

de Jeca Sergiu; procesul-verbal de predare a informației în cadrul efectuării

măsurilor speciale de investigații ”Culegerea informației de la instituțiile de

comunicații electronice” conform interpelării nr.5491/16, în temeiul căruia ÎM

”Moldcell” SA a prezentat informații despre nr. xxxxx pe perioada 01.02.2016 –

10.08.2016, care era utilizat de Jeca Sergiu; procesul-verbal de predare a

informației în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații ”Culegerea

informației de la instituțiile de comunicații electronice” conform interpelării

nr.5490/16, în temeiul căruia ÎM ”Moldcell” SA a prezentat informații despre nr.

xxxxx pe perioada 01.02.2016 – 10.08.2016, care era utilizat de Jeca Sergiu;

procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Xxxxx și învinuitul Jeca

Sergiu, din 05 octombrie 2016; procesul-verbal de confruntare din 14 octombrie

2016 dintre partea vătămată Xxxxxși învinuitul Jeca Sergiu; nota informativă nr.

106 din 07 octombrie 2016, eliberată de Primăria s. Alexander Feld, r-nul Cahul,

întocmită în privința lui Xxxxx; ancheta socială din 14 octombrie 2016 întocmită

privitor la condițiile de trai ale familiei lui Xxxxx, fiind constatat că locuința este

curată, îngrijită, starea igienică sanitară este una satisfăcătoare, familia

beneficiază de ajutor social, patologii lipsesc, fiind considerată o familie

vulnerabilă.

Analizând cumulul de probe enunțate mai sus din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu

– din punct de vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în

urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege, instanța de apel a considerat că Jeca Sergiu necesită a fi

achitat în baza art. 165 alin.(3) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, precum și de a fi recunoscut vinovat inculpatul

Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(2) lit. a), c) și

art. 220 alin.(1) Cod penal.

Cu privire la învinuirea înaintată inculpatului Jeca Sergiu în baza art. 165

alin.(3) Cod penal, instanța de apel a indicat că în urma analizei declarațiilor

părților vătămate Xxxxxși Xxxxx, precum și a inculpatului Jeca Sergiu, depuse pe

parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de

apel, instanța de apel a constatat că, părțile vătămate în cadrul ședinței instanței

de apel și-au schimbat declarațiile în favoarea inculpatului Jeca Sergiu, în

detrimentul celor depuse la urmărirea penală.

În consecință, instanța de apel, apreciind declarațiile părților vătămate

Xxxxxși Xxxxx în coroborare cu alte probele materiale administrate la cauza

penală, a considerat ca pertinente, concludente, utile și veridice declarațiile

13

părților vătămate depuse în cadrul urmăririi penale, or, părțile vătămate audiate

în cadrul urmăririi penale au depus declarații concrete, în care au detaliat

circumstanțele faptice privitor la acțiunile inculpatului Jeca Sergiu, care inclusiv

au fost susținute de către acestea la efectuarea confruntării cu inculpatul Jeca

Sergiu. Prin urmare, instanța de apel nu a stabilit careva dubii în veridicitatea

declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în cadrul urmăririi penale,

care au fost luate ca bază la adoptarea deciziei. Cât privește declarațiile părților

vătămate depuse în instanța de apel, în partea în care nu susțin depozițiile de la

urmărirea penală, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind depuse în scopul

confirmării versiunii inculpatului Jeca Sergiu, precum și a contribui la

dezincriminarea și astfel la evitarea răspunderii penale pentru faptele comise.

Sub aspectul acțiunii de recrutare a persoanei în contextul traficului de ființe

umane, instanța de apel analizând prin coroborare cumulul de probe administrate

de partea acuzării în ședința de judecată, a considerat că procurorul nu a

prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice întru demonstrarea

recrutării părți vătămate Xxxxxde către inculpatul Jeca Sergiu în vederea

exploatării sexuale comerciale și necomerciale.

Totodată, instanța de apel, în urma analizei declarațiilor părților vătămate

Xxxxxși Xxxxx a reținut că acuzarea nu a prezentat probe concludente care ar

demonstra că inculpatul Jeca Sergiu a racolat-o pe partea vătămată Xxxxx, ținând

cont de starea socială și materială a acesteia, și i-a propus prestarea serviciilor

sexuale contra plată, în vederea exploatării sexuale comerciale și necomerciale.

Or, procurorul nu a dovedit prin probe că propunerea de prestarea a serviciilor

sexuale făcută părții vătămate Xxxxxa urmărit exploatarea sexuală comercială sau

necomercială a acesteia, în condițiile în care prin exploatare sexuală se înțelege

impunerea persoanei la practicarea prostituției sau a altor acțiuni cu caracter

sexual. La caz, partea vătămată Xxxxx, a declarat că, Jeca Sergiu i-a propus ei și

lui Xxxxx, care de fapt a făcut cunoștință pe o rețea de socializare cu acesta, să

practice prostituția în Italia, propunere cu care au fost de acord, iar ulterior,

benevol s-a deplasat în România, or. Galați, unde a prestat o perioadă de timp

servicii sexuale contra plată. Mai mult, primeau personal banii de la fiecare client,

și era liberă să dispună de aceștia, în proporție de 50% care îi aparțineau ei, iar

ceilalți 50% le transmiteau persoanelor de origine română.

Cât privește învinuirea lui Jeca Sergiu că, ultimul prin abuz de poziție de

vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, ar fi a convins-o pe partea vătămată

Xxxxxsă practice prostituția în or. Galați România, ca acțiune în realizarea faptei

prejudiciabile de trafic de ființe umane, instanța de apel a reținut că nici această

acțiune nu și-a găsit confirmare, or, într-adevăr partea vătămată Xxxxxse afla într-

o stare care poate fi considerată vulnerabilă, așa cum avea la întreținere un copil

minor, nu avea ajutor din partea tatălui copilului, prin ancheta socială din

14.10.2016 s-a considerat că familia lui Xxxxx. este o familie vulnerabilă, venitul

lunar obținut era mai mic decât cheltuielile, însă inculpatul Jeca Sergiu nu a

abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxxîn vederea exploatării

sexuale comerciale și necomerciale.

Mai mult, starea fizică și mentală a părții vătămate Xxxxx, nu a împiedicat-o

de a-și căuta un alt loc de muncă și de a obține surse de venit exercitând alte

activități, așa cum procedează majoritatea oamenilor. În afară de aceasta, ceia ce

este foarte important, Xxxxxnu era dependentă de Jeca Sergiu în nici un fel, cum

ar fi: relații de serviciu, datorii materiale, informații cu care ar fi putut fi șantajată.

De asemenea, Xxxxxa menționat că, în perioada aflării sale în or. Galați,

România, când presta servicii sexuale contra plată, nu era izolată, amenințată,

14

influențată psihic și impusă la practicarea acestui tip de serviciu, nu a fost lipsită

de documentele de identitate, de banii pentru procurarea strictului necesar, având

oricând posibilitate de a reveni în R. Moldova, astfel, partea vătămată Xxxxxîn

mod conștient presta servicii sexuale contra plată, în scopul obținerii de profit, în

legătură cu starea materială precară.

Referitor la acțiunea incriminată de acuzatorul de stat, inculpatului Jeca

Sergiu, precum că, prin înșelăciune a obținut consimțământul părții vătămate

Xxxxxpentru a o convinge să practice prostituția în or. Galați, România, instanța

de apel a reținut că în lipsa unor probe concludente și utile, a constatat o astfel

de incriminare inculpatului Jeca Sergiu ca fiind neîntemeiată, în condițiile în care

partea vătămată Xxxxxnu a fost dusă în eroare, nu i s-au prezentat careva fapte

mincinoase sau inversate despre activitatea ce urma să o desfășoare în or. Galați,

România. Dimpotrivă, i-au fost comunicate toate condițiile în care urma să fie

practicat serviciul respectiv, propunere și condiții, care au fost acceptate de către

Xxxxx, conștientizând caracterul serviciilor ce urma să le presteze, și benevol s-a

deplasat în or. Galați, România pentru a practica prostituția, primea personal

banii de la clienții cărora le presta servicii cu caracter sexual și era liberă să

dispună de aceștia. Astfel, părții vătămate Xxxxxnu i-au fost făcute promisiuni

false cu tăinuirea unor circumstanțe reale, or partea vătămată a cunoscut de la

bun început caracterul muncii propuse de Jeca Sergiu pentru a fi prestat în or.

Galați, România, iar acceptarea unei astfel de propuneri este o decizie personală

a părții vătămate.

Acțiunea inculpatului Jeca Sergiu privitor la transmiterea părții vătămate

Xxxxxa unei sume de bani pentru perfectarea pașaportului biometric, nu poate fi

reținută ca o acțiune în contextul recrutării persoanei pentru a trafica ființa

umană, deoarece partea vătămată Xxxxxîn declarațiile sale a indicat că, încercând

să traverseze frontiera R. Moldova cu România, nu i s-a permis așa cum

pașaportul său nu era valabil, atunci Xxxxx Mocanu l-a sunat pe Jeca Sergiu să

meargă după dânsa la punctul vamal. La fel, Jeca Sergiu i-a dat bani pentru a-și

perfecta pașaportul biometric. Dânsa și-a perfectat pașaportul biometric, iar după

aceasta l-a sunat pe Jeca Sergiu, care a dus-o până la punctul vamal al R.

Moldova, în continuare inculpatul a urcat-o într-un alt automobil cu care a

traversat frontiera de stat, și s-a deplasat în or. Galați România, unde a fost

întâmpinată de Xxxxx și de Xxxxx Mocanu. Analizând în complex circumstanțele

declarate de partea vătămată Xxxxxreferitor la banii obținuți de la inculpatul Jeca

Sergiu pentru a-și perfecta pașaport biometric, în scopul plecării sale în or. Galați,

România, unde urma să practice prostituția, instanța de apel a notat că, Xxxxxla

secția de evidență și documentare a populației a mers singură pentru a-și perfecta

pașaportul, ulterior personal și fără a fi urmată de alte persoane, a ridicat

pașaportul, despre care fapt i-a comunicat lui Jeca Sergiu, care la rândul lui, cu

automobilul personal a transportat-o până la punctul vamal, fără a-i ridica și

reține pașaportul părții vătămate, în vederea controlării acțiunilor acesteia.

Astfel, instanța de apel a constatat lipsa în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu

recrutarea părții vătămate Xxxxxîn vederea comiterii faptei de trafic de ființe

umane, or faptele inculpatului de a o transporta pe aceasta la postul vamal, și de

a-i transmite bani pentru perfectarea pașaportului în vederea plecării peste

hotare, nu întrunesc elementele infracțiunii de trafic de ființe umane.

O altă acțiune incriminată inculpatului Jeca Sergiu în contextul săvârșirii

faptei de trafic de ființe umane, este „organizarea transportării părții vătămate

Xxxxxîn or. Galați, România”, unde a ajuns în aceiași zi.

15

În acest sens, instanța de apel a menționat declarațiile părții vătămate Xxxxx,

care explică că Jeca Sergiu a dus-o cu automobilul personal până la punctul

vamal Giurgiulești – Oancea, pentru ca dânsa să traverseze frontiera cu România,

iar la punctul vamal inculpatul a rugat niște persoane cunoscute să o i-a cu dânșii

până în Galați, direcția lor de deplasare, iar dânsa s-a urcat în automobilul

persoanelor respective, și și-a continuat deplasarea până în or. Galați, România,

unde a fost întâmpinată de Xxxxx și de Xxxxx Mocanu. Apreciind aceste declarații

a părții vătămate Xxxxx, instanța de apel nu poate reținute împrejurarea de a

transporta partea vătămată Xxxxxpână la punctul vamal al R. Moldova ca o

acțiune a inculpatului Jeca Sergiu, ce ar demonstra săvârșirea faptei de trafic de

ființa umane, or, din declarațiile părții vătămate Xxxxxși a inculpatului Jeca

Sergiu, rezultă că Xxxxxi-a comunicat ultimului despre ridicarea pașaportului, iar

inculpatul la rugămintea acesteia și a unui cetățean de origine română Xxxxx, a

dus-o până la punctul vamal al R. Moldova, iar la punctul vamal a văzut o

persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, pe care l-a rugat să o i-a cu

dânsul și pe Xxxxxpână în or. Galați, unde urma să practice prostituția. Respectiv,

procurorul nu a prezentat probe care ar demonstra că persoana care a preluat-o

pe Xxxxxdin punctul vamal al Republicii Moldova și a împreună cu care aceasta a

traversat frontiera de stat, acționa în comun cu Jeca Sergiu, urmărind săvârșirea

faptei de trafic de ființe umane, astfel, nu există careva indicii ce are confirma că

Jeca Sergiu prin intermediul acestei persoane cunoscute, ar fi deținut controlul

asupra comportamentului părții vătămate Xxxxxpe tot parcursul traseului din

punctul vamal al Republicii Moldova până în or. Galați, România.

Celelalte acțiuni incriminate inculpatului Jeca Sergiu de către acuzatorul de

stat cum sunt transferul și adăpostirea părții vătămate Xxxxx, instanța de apel le-

a considerat neîntemeiate, în condițiile în care procurorul nu a prezentat probe

întru demonstrarea acestora, iar adăpostirea părții vătămate, chiar din esența

învinuirii, a fost făcută de către cetățeanul de origine română Xxxxx Mocanu, ceia

ce odată în plus denotă că, faptele inculpatului Jeca Sergiu nu întrunesc

elementele infracțiunii.

Concomitent, instanța de apel nu a putut reține în acțiunile inculpatului Jeca

Sergiu nici circumstanțele precum că ”în realitate Xxxxxîn afară de prestarea

serviciilor sexuale contra plată, a fost impusă de complicele grupului criminal în

privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură separată să presteze servicii

sexuale fără plată acestora și altor persoane”. Întru demonstrarea acestor

circumstanțe, procurorul a prezentat doar declarațiile părții vătămate Xxxxx, care

a relatat despre faptul că peste o săptămână de când se afla în România, în

apartamentul unde locuiau, au venit cetățenii de origine română, la propunerea

cărora a mers în or. Galați să presteze servicii sexuale, iar unul dintre ei cu alți

doi prieteni de ai lor au impus-o forțat la întreținerea relațiilor sexuale, violând-o

timp de aproximativ 2 ore, în acel timp Xxxxx se afla la bucătărie. Audiată de mai

multe ori pe parcursul urmăririi penale Xxxxx despre o astfel de întâmplare cu

Xxxxxîn or. Galați, nu a povestit, iar în ședința instanței de apel a negat existența

unui astfel de caz.

Astfel, procurorul nu a prezentat probe concludente și utile ce ar demonstra

obligarea părții vătămate Xxxxxde către inculpatul Jeca Sergiu să presteze servicii

sexuale fără plată cetățenilor români cu concursul cărora aceasta a ajuns în or.

Galați, România să presteze servicii sexuale, precum și altor persoane. Mai mult

ca atât, partea vătămată Xxxxxreferitor la acțiunile de viol săvârșite împotriva sa,

nu s-a adresat autorităților competente române.

16

Totodată, referitor la faptul că partea acuzării i-a încriminat inculpatului Jeca

Sergiu săvârșirea faptei de trafic de ființa umane de un grup criminal organizat,

adică într-o reuniune stabilită cu cetățenii ai României în privința cărora cauza a

fost disjunsă într-o procedură separată, instanța de apel a reiterat că din probele

prezentate de acuzatorul de stat nu s-a stabilit că Jeca Sergiu a constituit

împreună cu cetățenii români în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, un

grup criminal organizat, cu împărțirea rolurilor între ei, în vederea săvârșirii mai

multor infracțiuni, inclusiv și de genul aceleia de care este învinuit, iar faptul că

inculpatul Jeca Sergiu și cetățenii români în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă, se cunosc și deseori se întâlneau cu diferite ocazii, astfel, nu poate fi

reținută ca existența unui grup criminal organizat în sensul art. 46 Cod penal.

Totodată, argumentul acuzării că inculpatul Jeca Sergiu ar face parte dintr-

un grup criminal organizat, indicând în acest sens drept probe rechizitoriul din

30.06.2016 (f.d. 137-320, vol. II) întocmit de către Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial

Galați, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în

contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era

menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu mai

multe personae, inclusiv Xxxxx și Xxxxx, instanța de apel a constatat că, în

această cauză Jeca Sergiu nu are statut de inculpat în cazul de contrabandă

calificată cu țigări cercetat de respectiva autoritate, și nici în cadrul acestui grup

criminal organizat nu a fost stabilită implicarea inculpatului Jeca Sergiu în

constituirea grupului, precum și rolul pe care l-ar avea în cadrul acestuia.

Astfel, analizând în ansamblu învinuirea înaintată lui Jeca Sergiu de comitere

a infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a constatat

că, faptele admise de către inculpat nu întrunesc elementele infracțiunii de trafic

de ființe umane, conform indicilor: „recrutarea, transportarea, transferul,

adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare

sexuală comercială și necomercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de

vulnerabilitate, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal

organizat”.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Jeca Sergiu de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 220 alin.(3), lit. a), c) Cod penal, instanța de apel a

statuat că în urma analizei materialelor cauzei, s-a stabilit cu certitudine prezența

elementelor infracțiunii vizate în acțiunile inculpatului, conform următoarelor

semne calificative: „îndemnul, determinarea la prostituție, înlesnirea practicării

prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă

persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane, acțiuni

săvârșite asupra a două persoane, de mai multe persoane”, iar acțiunile acestuia

corect au fost reîncadrate de către instanța de fond din art.220 alin.(3) în art. 220

alin.(2), lit. a), c) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că, Jeca Sergiu în perioada lunii februarie

2016, urmărind scopul de a îndemna, determina, înlesni practicarea prostituției,

și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane,

acționând prin înțelegere prealabilă cu cetățenii României, în privința cărora cauza

a fost disjunsă într-o procedură separată, le-a îndemnat și determinat pe

cetățencele Republicii Moldova, Xxxxxși Xxxxx să practice prostituție în orașul

Galați, România, înlesnind practicarea prostituției prin asigurarea cu banii a

acestora pentru perfectarea pașapoartelor biometrice lui Xxxxx100 euro și lui

Xxxxx 1300 lei MD, și ulterior, prin traversarea frontierei de stat a Republicii

Moldova cu România a cet. Xxxxxla 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, în orașul

17

Galați, pentru prestarea de către Xxxxxși Xxxxx a serviciilor sexuale contra plată,

obținând de la părțile vătămate în urma practicării prostituției, mijloace bănești.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx

depuse în instanța de apel, referitor la negarea implicării inculpatului Jeca Sergiu

în săvârșirea infracțiunilor de proxenetism în privința lor, prin îndemna,

determina, înlesni practicarea prostituției, și tragerea de foloase de pe urma

practicării prostituției de către ele în luna februarie 2016, în or. Galați, România,

deoarece aceste declarații vin în contradicție cu depozițiile părților vătămate făcute

în cadrul urmăririi penale, în care au detaliat coerent circumstanțele în care au

ajuns să practice prostituția în or. Galați, România, același declarații fiind susține

în cadrul confruntării petrecute între părțile vătămate și inculpat în cadrul

urmăririi penale, cât și celelalte probe administrate la materialele cauzei și

cercetate în ședința de judecată, cum sunt extras-urile din baza de stat a Poliției

de Frontieră a RM, care confirmă declarațiile părților vătămate că, la 07 martie

2016 Xxxxx, și la 12 martie 2017 Xxxxxau traversat frontiera de stat prin punctul

de trecere Cahul – Oancea Auto; Xxxxx cu automobilul condus de Xxxxx, iar

Xxxxxcu automobilul condus de XxxxxVitalie, care a revenit în țară la 27 martie

2016 (f.d.17-22, vol.1).

Or, din declarațiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxxrezultă cu certitudine că

acestea cunoșteau despre activitatea pe care urmau să o practice în or. Galați,

România - prostituția, expunându-și acordul în acest sens. Astfel, inculpatul Jeca

Sergiu și alte persoane cetățeni ai României, în privința cărora cauza a fost

disjunsă, cunoscând despre situația financiară precară a părților vătămate au

recurs la îndemnarea și determinarea la practicarea prostituției în or. Galați,

România în favoarea lor, cu împărțirea veniturilor în jumătate, convingându-le că

din această activitatea vor obține venituri mai mari, care le v-a permite să-și

depășească situația materială. Aici, se menționează că acordul părților vătămate

de a presta servicii sexuale contra plată în or. Galați, România, oferit inculpatului

Jeca Sergiu și cetățenilor români, a fost unul benevol, conștient de serviciile ce

urmau a fi prestate, condițiile de prestare a serviciilor respective, fără a fi duse în

eroare sau distorsionată situația reală.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neveridice declarațiile părților vătămate

Xxxxxși Xxxxx precum că la discuțiile dintre ele și cetățenii români referitor la

prestarea serviciilor sexuale, inculpatul Jeca Sergiu nu era prezent, or acestea vin

în contradicție cu declarațiile depuse la urmărirea penală, în care părțile vătămate

descriu detaliat discuțiile avute cu Jeca Sergiu privitor la practicarea prostituției

în or. Galați, România, care la rândul său, le-a făcut cunoștință cu alți cetățeni

români, prin intermediul și cu suportul cărora au ajuns în or. Galați, unde o

perioadă de timp au practicat prostituția, cu împărțirea veniturilor obținute în

jumătate. Declarațiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxxcă le-a fost propusă

prestarea serviciilor sexuale în or. Galați doar de către cetățenii români, dar nu și

de către inculpatul Jeca Sergiu, la fel sunt apreciate ca neveridice, fiind depuse în

scopul confirmării versiunii înaintate de inculpat.

Declarațiile părții vătămate Xxxxxîn instanța de apel, precum că, inculpatul

Jeca Sergiu i-a transmis bani pentru a-și perfecta buletinul de identitate și nu

pașaportul, iar Victoriei Cernova i-a dat bani cetățeanul român, în privința căruia

cauza a fost disjunsă, urmează a fi apreciate ca neveridice, în condițiile în care

acesta sunt divergente cu cele depuse la urmărirea penală, de asemenea, depuse

cu scopul de a confirma versiunea inculpatului.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că declarațiile părților vătămate Xxxxx

și Xxxxxdepuse la urmărirea penală, confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil

18

vinovăția inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 220

alin.(2) lit. a), c) Cod penal.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că partea acuzării nu a

prezentat probe ce ar demonstra săvârșirea de către inculpatul Jeca Sergiu a

infracțiunii prevăzute de art. 220 alin.(3) Cod penal, conform indicilor: îndemnul,

determinarea la prostituție, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase

de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite

asupra a două persoane, de mai multe persoane, de un grup criminal organizat.

Or, trăsăturile caracteristice unui grup criminal organizat în sensul art. 46 Cod

penal, nu și-au găsit confirmarea în circumstanțele cauzei descrise de procuror în

actul de învinuire. Mai mult, acuzatorul de stat cu toate că incriminează

inculpatului săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat, nu a indicat

rolul inculpatului în cadrul grupului. Simplu fapt că inculpatul se află în relații

bune cu cetățenii români, în privința cărora cauza a fost disjunsă, și împreună cu

care a îndemnat, determinat, înlesnit practicarea prostituției, și tragerea de foloase

de pe urma practicării prostituției de către părțile vătămate Xxxxxși Xxxxx, nu

indică la constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârșirii infracțiunii

de proxenetism.

Declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în instanța de apel, în

care indică că depozițiile de la urmărirea penală, prin care îl incriminează pe

inculpatul Jeca Sergiu, au fost depuse sub amenințarea colaboratorilor de poliție,

instanța de apel le-a apreciat critic, în condițiile în care părțile vătămate nu au

depus plângeri la autoritățile competente împotriva acțiunilor colaboratorilor de

poliție.

Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile părților vătămate Xxxxxși

Xxxxx prin care au declarat că au fost impuse la urmărirea penală să depună

declarațiile respective împotriva inculpatului Jeca Sergiu, fiind amenințate de

către colaboratorii de poliție. În acest sens, instanța de apel a enunțat că părțile

vătămate confirmă că procesele-verbale de audiere a lor în cadrul urmăririi penale,

sunt semnate de ele, iar declarațiile notate de ofițerul de urmărire penală în cadrul

audierii, le susțin doar în partea care nu se referă la inculpatul Jeca Sergiu,

negând implicarea ultimului în procesul de a ajunge să presteze prostituția, cât și

prestarea propriu-zisă a serviciilor sexuale contra plată de către dânsele. Aici,

instanța de apel a menționat că declarațiile părților vătămate conțin

circumstanțele detaliate a întregul proces, prin care acestea au ajuns să presteze

servicii sexuale contra plată în or. Galați, România în luna februarie 2016,

circumstanțe pe care ofițerul de urmărire penală nu avea cum să le cunoască în

prealabil pentru a le impune pe părțile vătămate să le declare astfel, decât din

spusele părților vătămate.

Analizând cumulul de probe administrate direct și nemijlocit în ședința

instanței de apel, și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța

de apel a constatat că în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu există componența de

infracțiune prevăzută de art. 220 alin.(1) Cod penal, conform următoarelor semne

calificative: „îndemnul, și determinarea la prostituție”.

Infracțiunea de proxenetism fiind o infracțiune formală, se consumă din

momentul îndemnării la prostituție, indiferent dacă persoana îndemnată a

adoptat sau nu hotărârea de a practica prostituția, iar în modalitatea de

determinare la prostituție, proxenetismul se consideră consumat din momentul

19

luării de către victimă a hotărârii de a practica prostituția, indiferent dacă această

hotărâre a fost sau nu realizată.

În ședința instanței de apel s-a constatat că, Jeca Sergiu, aflându-se în orașul

Cahul, în perioada de timp între 28 martie 2016 – 06 aprilie 2016, urmărind

scopul de tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către altă

persoană, a îndemnat-o și a determinat-o pe Xxxxxsă ocupe cu prostituție în mun.

Chișinău și în străinătate, însă ultima l-a refuzat.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a notat declarațiile părții

vătămate Xxxxxdin cadrul urmăririi penale, potrivit cărora, Jeca Sergiu după

revenirea sa din or. Galați, România, a venit la domiciliul ei, unde i-a cerut banii

transmiși pentru perfectarea pașaportului, acordându-i un termen în acest sens,

iar ulterior i-a propus de mai multe ori să practice prostituția în mun. Chișinău,

cât și în străinătate, însă dânsa l-a refuzat și nici banii nu ia restituit, văzând că

nu acceptă propunerea sa, a lăsat-o în pace (f.d.50, vol.1).

Instanța de apel a considerat că declarațiile părții vătămate Xxxxxnotate, sunt

susceptibile de a demonstra vinovăția inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea

infracțiunii de proxenetism, așa cum îndemnarea și determinarea părții vătămate

să practice prostituția în mun. Chișinău și alte țări străine de către inculpatul Jeca

Sergiu, s-au desfășurat într-un cadrul privat, se atestă a fi imposibilă

administrarea de alte probe confirmative. Mai mult ca atât, partea apărării nu a

pus la îndoială veridicitatea declarațiilor respective ale părții vătămate.

Cât privește faptul că, partea vătămată Xxxxxîn cadrul ședinței instanței de

apel fiind audiată a negat că, inculpatul Jeca Sergiu a îndemnat-o și determinat-

o să practice prostituția în mun. Chișinău și alte țări străine în favoarea sa,

instanța de apel le-a apreciat critic, așa cum aceasta este o metodă de apărare a

inculpatului. La fel, critic au fost apreciate și declarațiile inculpatului Jeca Sergiu

precum că, dânsul nu a propus părților vătămate practicarea prostituției în or.

Galați, România, și nici lui Xxxxxîn mun. Chișinău; nu a transmis acestora sume

de bani pentru perfectarea pașapoartelor biometrice în vederea înlesnirii

practicării prostituției de părțile vătămate, apreciind-o ca fiind o metodă de

apărare. La fel, se apreciază critic și declarațiile inculpatului privitor la faptul că

nu a cunoscut scopul deplasării lui Xxxxxîn or. Galați, când a condus-o până la

punctul vamal, așa cum aceste declarații sunt în contradicție cu depozițiile părții

vătămate depuse în cadrul urmăririi penale. Or, nerecunoașterea vinovăției de

către inculpatul Jeca Sergiu în săvârșirea faptelor de proxenetism nu constituie

un temei de adoptarea unei sentințe de achitare, în condițiile în care există probe

suficiente care dovedesc săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor imputate.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanța de apel a considerat ca fiind

confirmată săvârșirea de către inculpatul Jeca Sergiu a infracțiunii prevăzută de

art. 220 alin.(1) Cod penal.

În acest sens, a apreciat drept eronată concluzia instanței de fond care a

ajuns la concluzia de a aplica în privința inculpatului Jeca Sergiu pe capetele de

acuzare în baza art. 220 alin.(2) lit. a), c) și art. 220 alin.(1) Cod penal, Legea cu

privire la amnistie nr. 210 din 29 iulie 2016, cu încetarea procesului penale.

În acest sens, a indicat prevederile art. 1 alin. (1), (2) al Legii nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, conform cărora prezenta lege se aplică

condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă

căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate

pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului

20

de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau

redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art.2–9, 11 și 12.

Analizând concluziile primei instanțe privitor la aplicarea în privința

inculpatului a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, instanța de apel a

constatat că, inculpatul nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor

incriminate de către acuzatorul de stat în rechizitoriu, respectiv, nu a manifestat

căință activă pe întregul proces penal, motiv din care actul de amnistie în privința

acestuia nu poate fi aplicat.

La stabilirea pedepsei inculpatului Jeca Sergiu, instanța de apel a ținut cont

de principiile de individualizare a pedepsei penale reglementate în art. 7, 75 Cod

penal, de gravitatea infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și

de condițiile de viață ale familiei acestuia.

este contestată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Calendari Dumitru, prin

care, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea parțială a acesteia în partea achitării Iui Jeca Sergiu pe art.165

alin.(3) Cod penal și recalificării acțiunilor Jeca Sergiu Anatol din prevederile art.

220 alin. (3) Cod penal în prevederile art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către instanța de apel, în alt

complet de judecată, deoarece eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța

de recurs. În temeiul art.435 alin.(3), în coroborare cu art.417 alin.(l), pct.91) Cod

de procedură penală, a solicitat menținerea actelor procedurale, ca fiind valabile,

de la care procesul trebuie să-și reia cursul- audierile părților vătămate Cemova

Victoria Victor și XxxxxMihail la Curtea de Apel Cahul.

În susținerea argumentelor invocate, recurentul a reținut că decizia instanței

de apel din 08 septembrie 2021 în partea achitării Iui Jeca Sergiu pe art.165

alin.(3) Cod penal și recalificării acțiunilor inculpatului din prevederile art. 220

alin. (3) Cod penal în prevederile art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, este

neîntemeiată și pasibilă casării.

Cu referire la capătul de învinuire pe art. 165 alin. (3) Cod penal, recurentul a

menționat următoarele:

- instanța de apel, achitându-l pe inculpatul Jeca Sergiu pe învinuirea

înaintată în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, a mneționat că recrutarea persoanei în

contextul traficului de ființe umane nu a fost dovedită. Însă, inculpatul Jeca

Sergiu s-a întîlnit cu Xxxxx, a dus discuții despre familia, starea materială și

socială a acesteia și a propus să presteze servicii sexuale contra plată în favoarea

lui în Italia, unde vor cîștiga mulți bani. De asemenea, Jeca Sergiu le-a spus că

are prieteni și în România, iar peste cîteva zile acesta le-a propus să meargă la

lucru în România, facându-le cunoștință cu doi cetățeni Români Xxxxx și Marian.

Or, prin discuțiile dintre Jeca Sergiu și Xxxxxdespre starea personală, familiar și

materială, despre locul unde urma să presteze servicii sexuale contra plată, acesta

a atras prin selectare pe partea vătămată în vederea exploatării sexuale comerciale

și necomerciale.

- constatările instanței de apel că ”într-adevăr partea vătămată Xxxxxse afla

într-o stare care poate fi considerată vulnerabilă, așa cum avea la întreținere un

copil minor, nu avea ajutor din partea tatălui copilului, prin ancheta socială din

14.10.2016 s-a considerat că familia lui Xxxxxeste o familie vulnerabilă. Venitul

21

lunar obținut era mai mic decât cheltuielile, însă inculpatul Jeca Sergiu nu a

abuzat de poziție de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxxîn vederea exploatării

sexuale comerciale si necomerciale”, vin în contradicție cu declarațiile părții

vătămate Xxxxx, prin care a invocat că ”... Sergiu a propus lor să presteze servicii

sexuale contra plată în favoarea lui, în Italia, știind starea lor socială si spunea că

acolo ele o să cîștigă mulți bani”.

Astfel, concluzia instanței de apel precum că, “starea fizică și mentală a părții

vătămate Xxxxx, nu a împiedicat-o de a-și căuta un alt loc de muncă și de a obține

surse de venit exercitând alte activități ” - este neîntemeiată, or, reieșind din

situația precară a acesteia din punct de vedere a supraviețuirii sociale, stării ei

psiho-emoționale scăzute în acel moment, de care și s-a profitat inculpatul Jeca

Sergiu, abuzându-se de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx, unica

soluția din punct de vedere a părții vătămate, în condițiile expuse supra, a fost

acceptarea promisiunii inculpatului Jeca Sergiu, să practice prostituția în orașul

Galați, România;

Astfel, a considerat că în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu

certitudine că inculpatul Jeca Sergiu cunoștea și a abuzat de poziția de

vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxxdatorată situației financiare precare a

acesteia.

- deși instanța de apel a menționat că lipsesc probe ce confirmă obținerea

prin înșelăciune a consimțămîntului părții vătămate Xxxxxpentru a o convinge să

practice prostituția, însă, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, inculpatul

Jeca Sergiu i-a promis o activitate de prestare a serviciilor sexuale fără probleme

și cu profit, pe cînd, în realitate, Xxxxxa fost obligată să achite cetățenilor români

jumătate din sumele obținute în urma prestării serviciilor sexuale, a prestart

servicii sexuale contra voința, odată la mai multe persoane, a fost impusă, prin

convorbiri, de către Jeca Sergiu să presteze servicii sexuale și să se întoarcă la

cetățenii români Xxxxx și Marian, pentru a cîștiga banii și să întoarcă banii dați

de către Jeca Sergiu (f.d.48-50, vol.l);

- instanța de apel s-a expus că, organizarea transportării părții vătămate

Xxxxxîn or. Galați, România, pentru prestarea serviciilor sexuale nu a fost

dovedită. Or, Jeca Sergiu a transmis, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx,

100 euro pentru perfectarea pașaportului în scopul deplasării în România, după

care Jeca Sergiu a dus-o pe Xxxxxla punctul vamal al Republicii Moldova cu

România, unde, văzând o persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, l-a

rugat pe acesta să o ia pe Xxxxxpînă în or. Galați, unde urma să practice

prostituția;

- instanța de apel a menționat că ”acțiuni incriminate cum sunt transferarea

și adăpostirea părții vătămate Xxxxxnu au fost dovedite”. Însă, inculpatul Jeca

Sergiu a acționat împreună cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală

a fost disjungată și transferată către autoritățile competente din România, și

anume, cetățenii României Xxxxx și Xxxxx, care au primit pe Xxxxx, întîlnid-o pe

teritoriul României și adăpostind-o într-un apartament din or. Galați, găsit de

către acești cetățeni. Astfel, cât transferarea către cetățenii români a părții

vătămate, atît și adăpostirea acesteia în or. Galați România, a fost dovedită;

- instanța de apel a menționat că ”nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu

într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de traffic de finite

umane. Reieșind din declarațiile părții vătămate XxxxxD. rezultă că, Jeca Sergiu

cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx. Jeca

Sergiu avea rolul de recrutare părții vătămate, ajutarea de perfectarea actelor, în

transportarea și transferul părții vătămate în or.Galați România. Mai mult ca atît,

22

instanțelor de judecată le-a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d. 137-

320, vol.2) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub

aspexctul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda

calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele

Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu mai multe persoane,

inclusiv Xxxxx și Xxxxx.

Cu referire la capătul de învinuire pe art. 220 alin. (3) Cod penal, recurentul a

invocat următoarele argumente:

- instanța de apel greșit a constatat în acțiunile inculpatului prezența

componenței de infracțiune prevăzută de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal,

recalificînd acțiunile inculpatului;

- instanța de apel a menționat că nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu

într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de trafic de finite

umane, însă, reieșind din declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx rezultă că

Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și

Xxxxx, mai mult, Jeca Sergiu le-a îndemnat și le-a determinat pe XxxxxD. și

Cernova V., le-a ajutat la perfectarea actelor, în transportarea și transferul părții

vătămate în or. Galați România;

- instanțelor de fond le-a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d.l37-

320, vol.2) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub

aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda

calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele

Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu cu mai multe persoane,

inclusiv Xxxxx și Xxxxx;

- instanța de apel a stabilit inculpatului o pedeapsă neîntemeiată și ilegală în

partea suspendării condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe episodul

art. 220 alin.(2) Cod penal, or instanța de apel nu a stabilit cu precizare care sunt

acele circumstanțe care pot fi considerate atenuante ale răspunderii penale, care

pot întemeia aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, limitându-se doar la termene

generale.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

În expunerea motivelor ce au stat la baza admiterii recursului ordinar

declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit pornește de la prevederile art. 435

alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul,

instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate, cu

dispunerea rejudecării cauzei, având în vedere că esența erorilor judiciare admise

nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere

recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic

inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

23

Prin alte cuvinte, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția

instanței de apel și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se

constată admiterea unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea

echității procedurii desfășurate în privința persoanei deferite judecății.

În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din Codul de

procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile

invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele

de fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art. 417 alin. (1), pct. 8) din

același Cod, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului și

temeiurile, care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea acestuia, precum

și motivele adoptării unei atare soluții.

Așadar, potrivit recursului declarat, procurorul își întemeiază dezacordul cu

decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1), pct.

6), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, Colegiul penal lărgit reiterează că din conținutul recursului ordinar

declarat de către acuzatorul de stat, se atestă dezacordul acestuia cu decizia

instanței de apel prin care Jeca Sergiu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 165, alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii; precum și cu reîncadrarea acțiunilor

inculpatului Jeca Sergiu din prevederile art. 220 alin. (3) în prevederile art. 220

alin. (2), lit. a), c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse prin prisma art. 90 Cod

penal.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății.

În acest context, instanța de recurs menționează că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel

sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată

să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Respectiv, la judecarea

apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de

prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost

evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și pentru formularea

unei concluzii temeinice vis-a-vis de acuzația imputată inculpatului prin actul de

învinuire și cel de sesizare a instanței.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

24

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

Analizând motivele aduse de către partea acuzării atât în cererea de apel, dar

și în cererea de recurs ordinar, Colegiul penal lărgit subliniază că în cazul în care

instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de către

procuror în sensul condamnării inculpatului în baza art. 165 alin. (3), art. 220

alin. (3) Cod penal, atunci aceasta urma să dezvăluie soluția adoptată și să își

expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii,

fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general

a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul

administrat pe cauză.

În acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că instanța de apel,

menținând sentința primei instanțe în partea achitării inculpatului Jeca Sergiu pe

învinuirea înaintată în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, din motiv că în acțiunile

acestuia nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, nu a efectuat o investigație

eficientă în vederea clarificării tuturor circumstanțelor cauzei, or instanța de apel,

în fundamentarea concluziilor sale, pripit a statuat că, ”Analizând cumulul de

probe enunțate mai sus din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblul, sub

toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, Colegiul judiciar consideră

că Jeca Sergiu necesită a fi achitat în baza art. 165 alin.(3) Cod penal, din motiv că,

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, precum și de a fi recunoscut

vinovat inculpatul Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220

alin.(2) lit. a), c) și art. 220 alin.(1) Cod penal...

Analizând declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx, precum și a

inculpatului Jeca Sergiu, depuse pe parcursul procesului penal, atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în instanța de apel, Colegiul judiciar constată că, părțile

vătămate în cadrul ședinței instanței de apel și-au schimbat declarațiile în favoarea

inculpatului Jeca Sergiu, în detrimentul celor depuse la urmărirea penală.

În consecință, Colegiul judiciar apreciind declarațiile părților vătămate

Xxxxxși Xxxxx în coroborare cu alte probele materiale administrate la cauza penală,

consideră ca pertinente, concludente, utile și veridice declarațiile părților vătămate

depuse în cadrul urmăririi penale, or, părțile vătămate audiate în cadrul urmăririi

penale au depus declarații concrete, în care au detaliat circumstanțele faptice

privitor la acțiunile inculpatului Jeca Sergiu, care inclusiv au fost susținute de către

acestea la efectuarea confruntării cu inculpatul Jeca Sergiu. Prin urmare, Colegiul

nu are nici un dubiu în veridicitatea declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx

depuse în cadrul urmăririi penale, care vor fi luate ca bază la adoptarea deciziei.

Cât privește declarațiile părților vătămate depuse în instanța de apel, în partea în

care nu susțin depozițiile de la urmărirea penală, Colegiul judiciar le va aprecia

critic, fiind depuse în scopul confirmării versiunii inculpatului Jeca Sergiu, precum

și a contribui la dezincriminarea și astfel la evitarea răspunderii penale pentru

faptele comise” (f.d. 39-50 Vol. VI).

Așadar, Colegiul penal lărgit constată, inclusiv faptul, că deși instanța de apel

a descris în partea descriptivă a deciziei la f. d 34-59, Vol. VI, ansamblu de probe

ce a fundamentat adoptarea hotărârii sale, totuși această soluție nu rezultă din

aprecierea acestor probe separat și în coroborare cu celelalte probe reținute în

25

sprijinul învinuirii în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor

cauzei penale. Or, omisiunea instanței de apel de a face o analiză a probatoriului

administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu

certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la

această etapă a procedurilor, urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin

rejudecarea cauzei.

Potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură

penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza

probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au

stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează

a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

Colegiul penal lărgit, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1)

- (4) Cod de procedură penală, remarcă că verificarea probelor este o activitate a

instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii

datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă

în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei

de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de Cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a

enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul

altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a

argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă efectuat de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești,

cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei

activități.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după

veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o

corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care

aceasta o probează. Toate probele în ansamblu sunt apreciate din punct de vedere

al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că cercetarea

judecătorească este un proces de stabilire a adevărului și constă în analiza

complexă și multilaterală a probelor de către instanțe pentru a demonstra

existența sau inexistența faptei reprobabile și dacă eventuala persoană inculpată

a comis sau nu fapta infracțională care i se impută.

Instanțelor de judecată le revine sarcina de a aprecia probele în baza legii.

Exigențele dreptului la un proces echitabil impun ca aprecierea probelor să nu fie

arbitrară sau nerezonabilă în mod evident. În caz contrar, se încalcă articolul 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea De Tommaso v. Italia

[MC], 23 februarie 2017, § 170, și Hodžić v. Croația, 4 aprilie 2019, § 58; Makeyan

și alții v. Armenia, 5 decembrie 2019, § 47).

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că libera apreciere a

probelor exclude posibilitatea conferirii unei puteri probante dinainte stabilite

26

unei probe. Aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată ca urmare a

examinării conjugate a tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Libera apreciere a probelor nu presupune arbitrariu, ci libertatea de a aprecia

probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele aprecierii probelor sunt

prezentate de către instanța de judecată în acte procedurale, care trebuie să fie

motivate în mod obiectiv și sub toate aspectele potrivit legii. Motivarea constă în

faptul că la admiterea unor probe și la respingerea altora judecătorul este obligat

să prezinte argumentele unei asemenea soluții (a se vedea HCC nr. 18 din 22 mai

2017, § 68 și § 70).

Așadar, potrivit art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere

al coroborării lor. Respectarea acestor criterii permite instanțelor de judecată să

tragă concluzii privind existența sau inexistența faptelor și implicit constatarea

vinovăției sau a nevinovăției făptuitorului. Aprecierea probelor contrar criteriilor

enunțate de lege ar putea crea o aparență falsă asupra unor fapte care trebuie

dovedite și, totodată, ar putea conduce instanța la concluzii eronate asupra

realității. În ipoteza în care prima instanță și/sau instanța de apel ar comite erori

care denaturează realitatea, numite în lege „erori grave de fapt”, corectarea lor,

așa cum este stabilit în articolul 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, îi

revine instanței de recurs.

Eroarea gravă de fapt vizează stabilirea eronată a faptelor și constă în

confirmarea eronată a existenței sau inexistenței lor. În esență, stabilirea faptelor

urmărește aflarea adevărului. Aceasta este posibil ca urmare a aprecierii probelor

din perspectiva veridicității lor. Prin urmare, stabilirea faptelor se află într-o

legătură indisolubilă cu aprecierea probelor.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră constatările instanței

de apel, precum că ”recrutarea persoanei în contextul traficului de ființe umane nu

a fost dovedită în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu”, ca fiind neîntemeiate, or, din

declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx date în cadrul urmăririi penale (f.d.

35-36, 48-50, Vol. I), confirmate prin procesele-verbale de confruntare dintre

acestea și inculpatul Jeca Sergiu (f.d. 409-411, 412-416, Vol. III), reiese că ”Jeca

Sergiu, făcând cunoștință cu Xxxxx și Xxxxx, a aflat despre situația materială și

socială precară a acestora și le-a propus să presteze servicii sexuale contra plată în

favoarea lui în Italia, unde vor cîștiga mulți bani, venitul obținul îl vor împărți egal.

Or, cunoscuții săi, cetățeni ai României, Xxxxx și Marian, le va organiza plecarea în

Italia”.

În lumina faptului că recrutarea, ca una din modalitățile acțiunii principale

din cadrul infracținii prevăzute de art. 165 Cod penal, presupune racolarea (prin

selectare) a victimei în vederea deplasării ei către punctul de destinație, or,

existența recrutării nu depinde nici de realizarea scopului de exploatare, nici de

faptul dacă după ea vor urma etapele de transportare, transfer, adăpostire sau

primire a victimei, Colegiul penal lărgit remarcă că inculpatul Jeca Sergiu le-a

racolat pe părțile vătămate, inițiind cu acestea o discuție, prin selectare, cu partea

vătămată Xxxxx pe o rețea de socializare, ulterior abordând-o și pe Xxxxxprin

intermediul ultimei, iar ca soluție a situației financiare precare a acestora, le-a

propus ajutor în practicarea prostituției, iar ulterior să le facă cunoștință cu

prietenii săi, cetățeni ai României, care le va organiza plecarea în Italia.

Subsidiar, atât din declarațiile părții vătămate Xxxxx, care în discuție cu Jeca

Sergiu a menționat că ”Sergiu se interesa despre viața sa, i-a povestit cât de greu

îi este să supraviețuiască, nu are un loc de muncă permanent, are la întreținere un

27

copil minor, precum și pe tatăl său”, cât și din declarațiile părții vătămate Xxxxx,

care i-a relatat că ”provine dintr-o familie săracă, starea socială și familială foarte

grea, are la întreținere un copil minor, nu are ajutor din partea tatălui copilului”, se

deduce faptul că inculpatul Jeca Sergiu a abuzat de poziție de vulnerabilitate a

părților vătămate în vederea exploatării sexuale comerciale si necomerciale.

În elucidarea acestui aspect, Colegiu penal lărgit stipulează că abuzul de

poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către traficant a stării speciale în

care se găsește o persoană datorită: a) situației sale precare din punct de vedere

al supraviețuirii sociale; b) situației create de o sarcină, boală, infirmitate,

deficiență fizică sau mintală; c) situației sale precare și ilegale legate de intrare

sau ședere în țară, de tranzit sau destinație.

Starea de vulnerabilitate poate fi condiționață de diferiți factori cum ar fi:

izolarea victimei, situația ei economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa

de resurse sociale și altele. Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei

constituie element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează

de înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau

economică. Se are în vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om

să accepte exploatarea sa.

Or, partea vătămată Xxxxx, audiată în cadrul urmăririi penale a declarat că,

“.... Sergiu a propus lor să presteze servicii sexuale contra plată în favoarea lui, în

Italia, știind starea lor socială si spunea că acolo ele o să câștige mulți bani".

În această ordine de idei, în corelație cu ancheta socială a părții vătămate

Xxxxx, potrivit căreia aceasta nu are locuință proprie, din lipsa surselor financiare

pleacă peste hotarele Republicii Moldova pentru a întreține familia, venitul este mai

mic decât cheltuielile (f.d.53, Vol. I), Colegiul penal lărgit constată că inculpatul

Jeca Sergiu cunoștea despre situația precară a acesteia din punct de vedere a

supraviețuirii sociale, a stării ei psiho-emoționale scăzute în acel moment, astfel,

a profitat și a abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate, încât, singura

soluție a părții vătămate, în condițiile expuse supra, a fost acceptarea promisiunii

inculpatului Jeca Sergiu, să practice prostituția în orașul Galați, România.

În concluzie, ține a se reitera că, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit

cu certitudine că inculpatul Jeca Sergiu cunoștea despre situația financiară

precare a acesteia și a abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx.

În continuare, deși instanța de apel a constatat lipsa probelor ce confirmă

obținerea prin înșelăciune a consimțămîntul părții vătămate Xxxxxpentru a o

convinge să practice prostituția, Colegiul penal lărgit reiterează că potrivit

declarațiilor părții vătămate Xxxxx, inculpatul Jeca Sergiu i-a promis o activitate de

prestare a serviciilor sexuale fără probleme și cu profit, pe când în realitate Xxxxxa

fost obligată să achite cetățenilor români jumătate din sumele obținute în urma

prestării serviciilor sexuale, prestarea serviciilor sexuale contra voinței odată la mai

multe persoane, a fost impusă, prin convorbiri, de către Jeca S. să presteze servicii

sexuale și să se întoarcă la cetățenii români Xxxxx și Marian, pentru a cîștiga banii

și să întoarcă banii dați de către Jeca S. (f.d.48-50, Vol. I), or, inculpatul Jeca

Sergiu prin prezentarea vădit falsă a realității, a convins-o pe partea vătămată

Xxxxxsă practice prostituția.

Subsidiar, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, ”Jeca Sergiu a transmis

100 euro pentru perfectarea pașaportului în scopul deplasării acesteia în România,

ulterior Jeca Sergiu a dus-o pe Xxxxxla punctul vamal al Republicii Moldova cu

România, unde văzând o persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, l-a

rugat pe acesta să o ia pe XxxxxD. pînă în or.Galați, unde urma să practice

prostituția”.

28

Mai mult, potrivit materialelor cauzei, inculpatul Jeca Sergiu a fost

responsabil pentru deplasarea părții vătămate Xxxxxpe teritoriul Republicii

Moldova până la punctul de trecere a frontierei de stat cu România, unde având

intenția de a o deplasa în România, s-a înțeles cu XxxxxVitalie, care se afla în

rând cu automobilul inculpatului pentru a traversa frontiera de stat, în vederea

transportării lui Xxxxxîn or. Galați, unde era așteptată de Xxxxx. Totodată, până

la transportarea părții vătămate până la frontieră, inculpatul a avut un rol activ

în perfectarea actelor părții vătămate într-un termen mai restrâns, și transmiterea

unor mijloace bănești.

În acest sens, instanța de recurs ordinar subliniază că organizarea

transportării părții vătămate Xxxxxîn or. Galați, România, pentru prestarea

serviciilor sexuale a fost dovedită. Or, prin transportare se înțelege deplasarea unei

persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind

diferite mijloace de transport ori pe jos.

În circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit enunță că decad aprecierile

instanței de apel că nu au fost dovedite transferul și adăpostirea părții vătămate

Xxxxxîn acțiunile inculpatului. Mai mult, din materialele cauzei rezultă că Jeca

Sergiu a acționat împreună cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală

a fost disjungată și transferată către autoritățile competente din România, printre

care cetățenii României, Xxxxx și Xxxxx, care au primit-o pe Xxxxx, întîlnid-o pe

teritoriul României și au adăpost-o într-un apartament din or. Galați, care a fost

închiriat, la fel, de către acești cetățeni.

În continuarea expunerilor sale, instanța de recurs ordinar, făcând trimitere

la prevederile art. 46 Cod penal, statuează că prin grup criminal organizat se

subînțelege o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru

a comite una sau mai multe infracțiuni. Or, scopul acestui grup criminal este

obținerea, directă ori indirectă, a unui avantaj financiar sau unui alt avantaj

material.

Notorii cazului sunt și prevederile Convenției ONU privind crima organizată

transnațională din 15 noiembrie 2000, potrivit cărora expresia “grup infracțional

organizat” desemnează un grup structurat alcătuit din trei sau mai multe

persoane, care există de o anumită perioadă și acționează în înțelegere, în scopul

săvîrșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave sau infracțiuni prevăzute de

prezenta Convenție, pentru a obține, direct ori indirect, un avantaj financiar sau

un alt avantaj material.

Revenind la materialele cauzei, prin prisma interpretărilor legale expuse

supra, Colegiul penal lărgit, contrar constatărilor instanței de apel, precum că, la

caz, nu a fost săvârșit traficul de ființe umane de către un grup criminal organizat,

relatează că din declarațiile părții vătămate Xxxxx, reiese că ”Jeca Sergiu cunoștea

și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu avea

rolul de recrutare părții vătămate, ajutarea de perfectarea actelor, în transportarea

și transferul părții vătămate în or. Galați, România. Concomitent, a fost stabilit

faptul că Jeca Sergiu se cunoștea de mai mult timp cu cetățenii României, Xxxxx

Alexe, și Xxxxx, fiind implicat cu ultimii în afaceri dubioase, ceia ce reiese,

inclusiv, din depozițiile inculpatului, or, potrivit rechizitoriului (f. d. 137-320, Vol.

II) remis de autoritățile României și a Informației de la Centrul Comun Galați nr.

25/7-2024 din 27.09.2016, organele competente a României informează, că Jeca

Sergiu împreună cu Xxxxx Alexe, Xxxxx și alte persoane, au făcut obiectul

dosarului penal nr. 31/D/2016, înregistrat la DIICOT - Serviciul Teritorial Galați,

cauza fiind trimisă cu rechizitoriu la 30.06.2016, persoanele indicate fiind trimiși

în judecată pentru "constituirea de grup infracțional organizat” și "contrabandă”.

29

Astfel, conform probelor prezentate instanțelor de fond, dobândite atât la

urmărirea penală, cât și în cadrul cercetărilor judecătorești, s-a constatat că

acțiunile lui Jeca Sergiu cu complicii săi, au fost bine gândite, au fost repartizate

din timp rolurile fiecăruia în comiterea infracțiunilor, Jeca Sergiu fiind responsabil

de depistarea și racolarea fetelor de pe teritoriul Republicii Moldova și pentru

practicarea prostituției.

Elocvent, Colegiul penală lărgit subliniază că potrivit declarațiilor părților

vătămate, inculpatul Jeca Sergiu cu Xxxxx și Xxxxx au convins-o pe Xxxxxși

Xxxxx să practice prostituția în Galați, inclusiv, Xxxxxa fost supusă unei

exploatări sexuale necomerciale din partea lui Xxxxx și Xxxxxa și a cunoscuților

lor, despre care fapt Jeca Sergiu a știut, deoarece Xxxxxi-a comunicat despre acest

fapt prin telefon și l-a rugat să întreprindă măsuri, însă fără rezultat, fiind nevoită

să fugă de pe teritoriul României, după o nouă încercare de a fi supusă exploatării

sexuale fără plată, de un grup de persoane. Or, aceste circumstanțe se mai

confirmă prin probele anexate la materialele cauzei, și anume, depozițiile părților

vătămate Xxxxx și Xxxxx, procesul-verbal de consemnare a plângerii de la Xxxxx;

extrasurile din sistemul informațional al Poliției de Frontieră privitor la

traversarea frontierei de stat de părțile vătămate, învinuitul, suspecții și a

transportului; extrasul din Registrul de stat al Populației în privința părții

vătămate Xxxxx și extrasul din Registrul de stat al populației în privința părții

vătămate Xxxxx; ancheta socială în privința părții vătămate Xxxxx; nota

informativă întocmită de asistența socială în privința părții vătămate Xxxxx; nota

informativă întocmită de asistența socială în privința părții vătămate Xxxxx;

informația de la Centrul comun Galați nr. 25/7-024 din 27.09.2016 de la organele

competente a României; informația de la ÎS ”Cris Registru”; confruntare dintre

partea vătămată Xxxxx și învinuitul Jeca Sergiu; confruntare între partea

vătămată Xxxxxși învinuitul Jeca Sergiu; descifrările convorbirilor telefonice

dintre părțile vătămate și învinuitul Jeca Sergiu.

Subsecvent, instanța de recurs ordinar a stabilit că instanța de apel, în

motivarea soluției adoptate a indicat că, ”cu privire la învinuirea înaintată

inculpatului Jeca Sergiu în baza art. 165 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a

indicat că în urma analizei declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx, precum

și a inculpatului Jeca Sergiu, depuse pe parcursul procesului penal, atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în instanța de apel, instanța de apel a constatat că, părțile

vătămate în cadrul ședinței instanței de apel și-au schimbat declarațiile în favoarea

inculpatului Jeca Sergiu, în detrimentul celor depuse la urmărirea penală.

În consecință, instanța de apel, apreciind declarațiile părților vătămate

Xxxxxși Xxxxx în coroborare cu alte probele materiale administrate la cauza

penală, a considerat ca pertinente, concludente, utile și veridice declarațiile părților

vătămate depuse în cadrul urmăririi penale, or, părțile vătămate audiate în cadrul

urmăririi penale au depus declarații concrete, în care au detaliat circumstanțele

faptice privitor la acțiunile inculpatului Jeca Sergiu, care inclusiv au fost susținute

de către acestea la efectuarea confruntării cu inculpatul Jeca Sergiu.

Prin urmare, instanța de apel nu a stabilit careva dubii în veridicitatea

declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în cadrul urmăririi penale, care

au fost luate ca bază la adoptarea deciziei. Cât privește declarațiile părților

vătămate depuse în instanța de apel, în partea în care nu susțin depozițiile de la

urmărirea penală, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind depuse în scopul

confirmării versiunii inculpatului Jeca Sergiu, precum și a contribui la

dezincriminarea și astfel la evitarea răspunderii penale pentru faptele comise”,

așadar, fiind constatată o divergență în aprecierea declarațiilor părților vătămate

30

de către instanța de apel, parțial fiindu-le oferite veridicitate declarațiilor date în

cadrul urmăririi penale, ulterior, celor date în cadrul ședințelor de judecată.

În acest sens, Colegiul penal lărgit nu a identificat baremul de care s-a

condus instanța de apel la aprecierea declarațiilor părților vătămate depuse la

diferite etape ale procesului penal.

Într-o altă ordine de idei, cu referire la recalificarea acțiunilor inculpatului Jeca

Sergiu de către instanțele de fond din prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal în

prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal din motiv că nu a fost probată săvârșirea

infracțiunii de proxenetism într-un grup criminal organizat de către inculpatul

Jeca Sergiu, Colegiul penal lărgit reține că prin grup criminal organizat, în sensul

art. 220 alin.(3) Cod penal, se subînțelege reuniunea asociată criminală care

întrunește semnele caracteristice prevăzute de art.46 Cod penal. Or, potrivit

Convenției ONU privind crima organizată transnațională din 15 noiembrie 2000,

grupul criminal organizat este grupul structurat din 3 sau mai multe persoane care

funcționează o perioadă de timp și acționează împreună pentru a comite una sau

mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu această Convenție, în

scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte avantaje

materiale.

Așadar, reieșind din declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx rezultă că

inculpatul Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români

Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu a îndemnat-o și a determinat-o pe Xxxxxși Xxxxx să

practice prostituția, le-a ajutat cu perfectarea actelor, precum și le-a transportat

și transferat în or. Galați, România.

Subsidiar, ține a se atenționa că la materialele cauzei este anexat rechizitoriu

din 30.06.2016 (f.d.l37-320, Vol. II), întocmit de către Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial

Galați, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în

contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era

menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu mai

multe persoane, inclusiv Xxxxx și Xxxxx.

În aserțiunea dată, Colegiul penal lărgit reiterează că instanța de apel pripit

a ajuns la concluzia de a menține recalificarea acțiunilor inculpatului Jeca Sergiu

de către prima instanță din prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal în prevederile

art. 220 alin. (2) Cod penal, în lipsa unei analize minuțioase ale materialelor

prezentei cauze penale.

Relevant, în acest sens, Colegiul penal lărgit consideră a se menționa că

încadrarea juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii

penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul

rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al

acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea

textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente

periculoasă ce face obiectul cauzei penale.

În consecință, Colegiul penal lărgit găsește întemeiate criticele titularului

dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării deciziei adoptate de

instanța de apel și consideră relevant de a puncta că, o hotărîre motivată, în

sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie

să conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la

adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în

raport cu analiza probatoriului administrat în cauză. Totodată, trebuie de reținut

că obligația instanței de a-și motiva hotărîrea face parte din setul de garanții

stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței

31

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis

că o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit constată că în speța

discutată și-au găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427

alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspect că instanța de apel nu s-a

pronunțat pe motivele invocate de procuror în apel și decizia atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce duce la casarea deciziei instanței

de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa

lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale

indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din

recursul ordinar declarat, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele

constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată

contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru.

Se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08

septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Jeca Sergiu xxxxx și se dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

32

Cobzac Elena

33