1ra-2190/21 — art.165 al.3, art.220 al.1, art.220 al.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 29 octombrie 2018, Jeca Sergiu a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. A fost încetat procesul penal în privința lui Jeca Sergiu, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin. (2), lit. a), c), art. 220 alin. (l) Cod penal, în baza art. art. 1, 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, potrivit rechizitoriului, Jeca Sergiu a fost învinuit de faptul că organizându-se în prealabil pentru a comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii României, Xxxxx și Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat, în perioada lunii februarie 2016, urmărind scopul de îndemnarea, determinarea, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, au îndemnat și au determinat pe cetățencele Republicii 1 Moldova, Xxxxxși Xxxxx, să practice prostituția în orașul Galați, România, cu împărțirea venitului în jumătate, după ce au contribuit prin asigurarea cu banii pentru perfectarea pașapoartelor și traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova cu România a cet. Xxxxx la 07 martie 2016, în jurul orelor 21:00, și cet. Xxxxxla 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, unde în orașul Galați, România, au închiriat apartamente pentru prestarea de către Xxxxxși Xxxxx a serviciilor sexuale contra plată, au asigurat informarea publicului despre prestarea serviciilor sexuale de către Xxxxxși Xxxxx, prin publicarea numerelor lor de telefoane de contact și a pozelor victimelor cu fețele astupate, pe un site de publicitate "Public 24”, obținând de la părțile vătămate Xxxxxși Xxxxx, în urma practicării de către dânsele a prostituției, mijloace bănești. În special, Jeca Sergiu a transmis pentru perfectarea pașaportului biometric lui Xxxxx100 euro și lui Xxxxx Alexe 200 RON, iar lui Xxxxx 1300 lei MD. Acțiunile inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în conformitate cu art. 220 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”îndemnul, determinarea la prostituție, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite asupra a două persoane, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat. 2.1. Tot, inculpatului Jeca Sergiu i s-a incriminat că organizându-se în prealabil pentru a comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii României Xxxxx Alexe și Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat, în perioada lunii februarie 2016, urmărind scopul de exploatare sexuală comercială și necomercială a persoanei, au recrutat pe Xxxxx, care locuia temporar la gazdă în orașul Cahul, strada I.L. Caragiale 25, cu consimțământul dânsei, prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, manifestată prin convingerea că Xxxxxo să practice numai prostituția în orașul Galați, România, cu împărțirea venitului în jumătate, după ce Jeca Sergiu a transmis lui Xxxxxpentru perfectarea pașaportului biometric 100 euro și când Xxxxxa perfectat-o, la 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, acționând prin înțelegere prealabilă cu cetățenii României, Xxxxx Alexe și Xxxxx, a organizat transportarea lui Xxxxxîn orașul Galați, România, unde, fiind ajunsă în aceiași zi, a fost adăpostită de Xxxxx Alexe într-un apartament. Ulterior, în realitate Xxxxxîn afară de prestarea serviciilor sexuale contra plată, a fost impusă de complicele grupului criminal organizat Xxxxx Alexe și Xxxxx să presteze servicii sexuale fără plată lui Xxxxx și altor persoane, adică a fost exploatată sexual necomercial, după mai multe încercări de a mai fi supusă exploatării sexuale în orașul Galați, România, la 27 martie 2016 a fost nevoită să fugă de pe teritoriul României în Republica Moldova, cu ajutorul unui cunoscut de origine turcă pe numele Abdula. Acțiunile inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate juridic de organul de urmărire penală în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială și necomercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”. 2.

Tot, inculpatului Jeca Sergiu i s-a incriminat că aflându-se în orașul Cahul, în perioada de timp între 28 martie 2016- 06 aprilie 2016, urmărind scopul de tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către altă persoană, a îndemnat și o determina pe Xxxxxsă se ocupe cu prostituție în mun. Chișinău și în străinătate, însă ultima s-a refuzat. 2 Acțiunile inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate juridic de organul de urmărire penală în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”îndemnul și determinarea la prostituție”. 3. Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Osadcenco Timofei, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Jeca Sergiu să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (3), lit. a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea în domeniul organizării plecării persoanelor în scopul turismului sau la muncă, pe un termen de 4 ani; în baza art. 220 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; în baza art. 220 alin. (l) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, să-i fie stabilită lui Jeca Sergiu pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea în domeniul organizării plecării persoanelor în scopul turismului sau la muncă, pe un termen de 4 ani; în termenul de pedeapsă să fie inclusă perioada aflării inculpatului sub arest preventiv și sub arest la domiciliu. În motivarea apelului a indicat următoarele argumente: - la calificarea acțiunilor inculpatului Jeca Sergiu s-a ținut cont de faptul că se cunoștea de mai mult timp cu cetățenii României, Xxxxx Alexe, și Xxxxx, fiind implicat cu ultimii în afaceri dubioase, ceia ce reiese din depozițiile inculpatului, audierea părților vătămate și chiar, a rechizitoriului remis de autoritățile României și a Informației de la Centrul Comun Galați nr. 25/7-2024 din 27.09.2016, prin care organele competente a României informează, că Jeca Sergiu împreună cu Xxxxx Alexe, Xxxxx și alte persoane, au făcut obiectul dosarului penal nr. 31/D/2016, înregistrat la DIICOT - Serviciul Teritorial Galați, cauza fiind trimisă cu rechizitoriu la data de 30.06.2016, persoanele indicate fiind trimiși în judecată pentru "constituirea de grup infracțional organizat” și "contrabandă”. Conform probelor prezentate instanței, dobândite atât la urmărirea penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că acțiunile lui Jeca Sergiu cu complicele sale, au fost bine gândite, au fost repartizate din timp rolurile fiecăruia în comiterea infracțiunilor, Jeca Sergiu fiind responsabil de depistarea și racolarea fetelor de pe teritoriul R. Moldova și pentru practicarea prostituției; - Jeca Sergiu primul a făcut cunoștință, mai întâi cu Xxxxx, după și cu Xxxxx, propunându-le să plece în țările Europene pentru practicarea prostituției, ulterior participând la discuțiile avute loc cu Xxxxx Alexe și Xxxxx privind convingerea părților vătămate de a pleca în or. Galați, România pentru practicarea prostituției. Astfel, acțiunile lui Jeca Sergiu la comiterea infracțiunilor imputate, au avut loc conform unui plan bine determinat, care caracterizează acțiunile unui grup criminal organizat; - acțiunile lui Jeca Sergiu în privința lui Xxxxxconțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) lit. a) Cod penal. Conform probelor prezentate, inculpatul a fost responsabil pentru deplasarea lui Xxxxxpe teritoriul R. Moldova până la punctul de trecere a frontierei de stat cu România, unde având intenția de a o deplasa în România, s-a înțeles cu XxxxxV., care se afla în rând cu automobilul inculpatului pentru a traversa frontiera de stat, în vederea transportării lui Xxxxxîn or. Galați, unde era așteptată de Xxxxx. Totodată până 3 la transportarea părții vătămate până la frontieră, inculpatul a avut un rol activ în perfectarea actelor părții vătămate într-un termen mai restrâns, transmiterea unor mijloace bănești; - Jeca Sergiu cu Xxxxx și Xxxxx au convins-o pe Xxxxxși Xxxxx să practice prostituția în Galați, însă în afară de aceasta, Xxxxxa fost supusă unei exploatări sexuale necomerciale din partea lui Xxxxx și Xxxxxa și a cunoscuților lor, despre care fapt Jeca Sergiu a știut, deoarece Xxxxxi-a comunicat despre acest fapt prin telefon și l-a rugat să întreprindă măsuri, însă fără rezultat, fiind nevoită să fugă de pe teritoriul României, după o nouă încercare de a fi supusă exploatării sexuale fără plată, de un grup de persoane. Aceste circumstanțe se confirmă prin probele anexate la materialele cauzei: depozițiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxx, procesul-verbal de consemnare a plângerii de la Xxxxx; extrasuri din sistemul informațional al Poliției de Frontieră privitor la traversarea frontierei de stat de părțile vătămate, învinuitul, suspecții și a transportului; extrasul din Registrul de stat al Populației în privința părții vătămate Xxxxx și extrasul din Registrul de stat al populației în privința părții vătămate Xxxxx; ancheta socială în privința părții vătămate Xxxxx; nota informativă întocmită de asistența socială în privința părții vătămate Xxxxx; nota informativă întocmită de asistența socială în privința părții vătămate Xxxxx; informația de la Centrul comun Galați nr. 25/7-024 din 27.09.2016 de la organele competente a României; informația de la ÎS ”Cris Registru”; confruntare dintre partea vătămată Xxxxx și învinuitul Jeca Sergiu; confruntare între partea vătămată Xxxxxși învinuitul Jeca Sergiu; descifrările convorbirilor telefonice dintre părțile vătămate și învinuitul Jeca Sergiu; - martorul XxxxxVitalie nu a putut fi audiat în ședința de judecată, deoarece nu se afla în R. Moldova, iar prin încheierea instanței de judecată a fost privat de dreptul de a prezenta această probă; - prima instanță neîntemeiat a aplicat în privința inculpatului Jeca Sergiu, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) și art. 220 alin. (l) Cod penal, art. 1, 2 din Legea privind amnistia, deoarece acesta nu s- a autodenunțat de bună voie, nu a contribuit activ la descoperirea infracțiunilor investigate, nu a recunoscut vinovăția. Mai mult, depunând cerere prin care solicită aplicarea amnistiei, a menționat că nu recunoaște vinovăția, nici parțial.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 octombrie 2019, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată integral sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu, rejudecată cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: Jeca Sergiu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (3) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Jeca Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 220 alin. (l) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, echivalent a 20 000 (douăzeci mii) lei. Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Jeca Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și amendă în mărime de 20 000 lei, care se execută de sine stătător. Potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare aplicată inculpatului Jeca Sergiu, cu stabilirea perioadei de probațiune de 2 ani. 4

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului ordinar, acuzarea a invocat următoarele: Cu referire la capătul de învinuire pe art. 165 alin. (3) Cod penal: - pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este de ajuns existența cel puțin a unei acțiuni (inacțiuni) infracționale menționate, în cel puțin unul din scopurile enumerate și care este săvârșită măcar prin unul din mijloacele specificate; - instanța de apel a menționat că „Colegiul judiciar constată necesitatea de a-l achita pe Jeca Sergiu de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (3) Cod penal, în temeiul prevăzut de art. 390 alin. (l) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”. Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că recrutarea persoanei în contextul traficului de ființe umane nu a fost dovedită. Însă, recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 Cod penal. Aici trebuie de menționat că, Jeca Sergiu s-a întâlnit cu Xxxxx, a dus discuții despre familia, starea materială și socială a acesteia și a propus să presteze servicii sexuale contra plată în favoarea lui în Italia, unde vor câștiga mulți bani. De asemenea, Jeca Sergiu le-a spus că are prieteni și în România, iar peste câteva zile acesta le-a propus să meargă la lucru în România, facându-le cunoștință cu doi cetățeni Români Xxxxx și Marian (f.d. 48-50, Vol. I). Prin discuții ce a dus Jeca Sergiu cu Xxxxxdespre starea personală, familiară și materială, despre locul unde urma să presteze servicii sexuale contra plată, acesta a atras prin selectare pe partea vătămată în vederea exploatării sexuale comerciale și necomerciale; - instanța de apel a menționat că, partea vătămată nu se afla într-o stare de vulnerabilitate. Abuzul de poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către traficant a stării speciale în care se găsește o persoană datorită: a) situației sale precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale; b) situației create de o sarcină, boală, infirmitate, deficiență fizică sau mintală; c) situației sale precare și ilegale legate de intrare sau ședere în țară, de tranzit sau destinație. Starea de vulnerabilitate poate fi condiționată de diferiți factori cum ar fi: izolarea victimei, situația ei economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa de resurse sociale și altele. Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte exploatarea sa. S-a constatat că, partea vătămată Xxxxxse afla într-o stare care poate fi considerată vulnerabilă. Or, avea la întreținere un copil minor, nu avea ajutor din partea tatălui copilului, prin ancheta socială din 14.10.2016 s-a considerat că familia lui XxxxxD. este o familie vulnerabilă. Venitul lunar obținut era mai mic decât cheltuielile; - instanța de apel a menționat că lipsesc probe ce confirm obținerea prin înșelăciune consimțământul părții vătămate Xxxxxpentru a o convinge să practice prostituția. 5 Însă, potrivit declarațiile părții vătămate Xxxxx, inculpatul Jeca Sergiu i-a promis o activitate de prestare a serviciilor sexuale fără probleme și cu profit, pe când în realitate Xxxxxa fost obligată să achite cetățenilor români jumătate din sumele obținute în urma prestării serviciilor sexuale, a prestat servicii sexuale contra voință odată la mai multe persoane, a fost impusă, prin convorbiri, de către Jeca S. să presteze servicii sexuale și să se întoarcă la cetățenii români Xxxxx și Marian, pentru a câștiga banii și să întoarcă banii dați de către Jeca S. (f.d. 48- 50, Vol. I); - instanța de apel s-a expus că, organizarea transportării părții vătămate Xxxxxîn or. Galați, România, pentru prestarea serviciilor sexuale nu a fost dovedită. Prin transportare se înțelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos. Or, Jeca Sergiu a transmis, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, 100 euro pentru perfectarea pașaportului în scopul deplasării în România, după care Jeca S. a dus pe XxxxxD. la punctul vamal al R. Moldova cu România, unde văzând o persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, l-a rugat pe acesta să o i-a pe XxxxxD. până în or. Galați, unde urma să practice prostituția; - instanța de apel a menționat că acțiuni incriminate cum sunt transferarea și adăpostirea părții vătămate Xxxxxnu au fost dovedite. Însă, trebuie de menționat că, Jeca Sergiu a acționat împreună cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată și transferată către autoritățile competente din România. Este vorba despre cetățenii României Xxxxx și Xxxxx, care au primit pe Xxxxx, întâlnind-o pe teritoriul României și adăpostindo într-un apartament din or. Galați, găsit de către acești cetățeni. Astfel, cât transferul către cetățenii români a părții vătămate, atât și adăpostirea acesteia în or. Galați România, a fost dovedită; - instanța de apel a menționat că nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane. Grup criminal organizat prevăzută de alin. (3) art. 165 Cod penal, se consideră reuniunea asociată criminală care întrunește semnele caracteristice prevăzute de art. 46 Cod penal. Conform Convenției ONU privind crima organizată transnațională din 15 noiembrie 2000 grupul criminal organizat este grupul structurat din 3 sau mai multe persoane care funcționează o perioadă de timp și acționează împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale. Astfel, reieșind din declarațiile părții vătămate XxxxxD. rezultă că, Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu avea rolul de recrutarea părții vătămate, ajutarea de perfectarea actelor, în transportarea și transferul părții vătămate în or. Galați România; - instanțelor de judecată a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d. 137-320, voi. II) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu cu mai multe personae, inclusiv Xxxxx și Xxxxx; 6 - argumentul instanței de apel precum că, învinuirea inculpatului Jeca Sergiu în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, nu este una completă și precisă. Or, potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 21.10.2016 (f.d. 429, vol. III), 28.10.2016 (f.d. 491, vol. III) și rechizitoriului din 08.11.2016 (f.d. 502, vol. III) lui Jeca Sergiu i-a fost înaintată învinuirea în comtierea infracțiunii de trafic de ființe umane art. 165 alin. (3) Cod penal. Conform indicilor: recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea unei persoane cu consimțământul acesteia, în sop de exploatare sexuală comercială și necomercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat, ce constituie o învinuire completă, iar neindicarea lit. a) din alin. (3) art. 165 Cod penal nu modifică sensul învinuirii înaintate, or, au fost invocate toate articolele și alineatele din legea penală care prevăd faptele prejudiciabile săvârșite; - apărarea nu a contestat legalitatea punerii sub învinuire, nu a depus nici o referință împotriva rechizitoriului, iar în instanța de fond și în apel inculpatul Jeca S. a răspuns că învinuirea înaintată lui este clară și a înțeles-o. stfel, nu e posibilă invocarea comiterea erorilor ce duc la nulitatea actelor de învinuire. Cu referire la capătul de învinuire pe art. 220 alin. (3) Cod penal: - instanța de apel greșit a constatat în acțiunile inculpatului prezența componenței de infracțiune prevăzută de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, recalificând acțiunile inculpatului; - instanța de apel a menționat că nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane. Grup criminal organizat prevăzută de alin. (3) art. 220 Cod penal, se consideră reuniunea asociată criminală care întrunește semnele caracteristice prevăzute de art. 46 Cod penal. Conform Convenției ONU privind crima organizată transnațională din 15 noiembrie 2000 grupul criminal organizat este grupul structurat din 3 sau mai multe persoane care funcționează o perioadă de timp și acționează împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale. Astfel, reieșind din declarațiile părților vătămate XxxxxD. și Cernova V. rezultă că, Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu a îndemnat și a determinat pe XxxxxD. și Cernova V., ajutarea de perfectarea actelor, în transportarea și transferul părții vătămate în or. Galați România; - instanțelor de judecată le-a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d. 137-320, vol. II) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu cu mai multe persoane, inclusiv Xxxxx și Xxxxx; - instanța de apel a stabilit inculpatului o pedeapsă neîntemeiată și ilegală în partea suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare pe episodul art. 220 alin. (2) Cod penal și amendă pe art. 220 alin. (l) Cod penal. Traficul de ființe umane în diversele lui forme, proxenetismul agravat, prezintă infracțiuni periculoase, care duc în mod esențial la încălcarea drepturilor și libertăților persoanei. 7 Pedeapsa aplicată inculpatului Jeca Sergiu nu a fost individualizată în conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, or, luînd în considerație personalitatea inculpatului instanța de apel nu a descris care circumstanțe sau caracteristici ale persoanei au determinat instanța să suspende condiționat executarea pedepsei și să stabilească pedeapsa sub formă de amendă. Nu s-a luat în considerație acțiunile lui Jeca Sergiu săvârșite în privința părților vătămate, atitudinea inculpatului privind fapta infracțională comisă; - pe toată durata urmăririi penale inculpatul Jeca Sergiu nu a recunoscut vinovăția și nu s-a căit sincer în cele comise. Ultimul a acționat prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimelor, manifestată prin situația precară a acestora din punct de vedere a supraviețuirii sociale, a recrutat și a determinat părțile vătămate în scop de exploatare sexuală comercială. Instanța de apel nu a stabilit cu precizare care sunt acele circumstanțe care pot fi considerate atenuante ale răspunderii penale, care pot întemeia aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, limitându-se doar la termene generale. Instanța de apel nu a indicat motivele legale ale soluției adoptate referitoare la liberarea de pedeapsă penală prin prisma art. 90 Cod penal. Aplicarea acelorași circumstanțe (legate cu persoana inculpatului, caracteristica acestuia) atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cât și la suspendarea condiționată a executării acesteia, a considerat-o eronată și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale, altfel, acestor circumstanțe se acordă o dublă valență juridică. Respectiv, stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, nu va contribui la realizarea scopurilor legii penale și a pedepsei penale, prevăzute de art. 2 și 61 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 iunie 2020 a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de apel, recunoscându-l vinovat pe Jeca Sergiu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, însă în partea descriptivă a deciziei a descris fapta reținută prin rechizitoriu conform dispoziției art. 165 alin. (3) Cod penal (f. d. 129-130, Vol. V). În acest sens, instanța de recurs ordinar a conchis că, instanța de apel, contrar dispozițiilor art. 385 Cod de procedură penală, eronat a constatat fapta în baza căruia a fost condamnat inculpatul. În continuare, lecturând decizia instanței de apel prin care a fost casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, de achitare în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, în privința inculpatului Jeca Sergiu, instanța de recurs ordinar a constatat că aceasta este contradictorie. Astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că, deși în partea dispozitivă a hotărârii este indicat temeiul de achitare – nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar în partea descriptivă a hotărârii, instanța de judecată indică concluzii din care rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv. Astfel, instanța de recurs ordinar a considerat esențial de elucidat următorul aspect, prin prisma conținutului deciziei. Potrivit hotărârii de achitare, în partea descriptivă, instanța de apel a indicat un șir de concluzii cum ar fi: 8 - ,,Sub aspectul acțiunii de recrutare a persoanei în contextul traficului de ființe umane, instanța de apel analizând prin coroborare cumulul de probe administrate de partea acuzării în ședința de judecată, a considerat că procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice întru demonstrarea recrutării părții vătămate Xxxxxde către inculpatul Jeca Sergiu în vederea exploatării sexuale comerciale si necomerciale”; - ,,Învinuirea acuzatorului de stat precum că Jeca Sergiu prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, a convins-o pe partea vătămată Xxxxxsă practice prostituția în or. Galați, România, ca acțiune în realizarea faptei prejudiciabile de trafic de ființe umane, instanța de apel, analizând declarațiile părții vătămate Xxxxxsub acest aspect, cât și probele administrate de procurorul, a considerat că partea vătămată Xxxxxla acel moment - luna februarie 2016, cu toate că situația materială pe care o avea era una precară, totuși nu se afla într-o stare de vulnerabilitate.” Reieșind din concluziile enunțate mai sus de către instanța de apel, instanța de recurs ordinar a atestat, că de fapt aceasta semnalează temeiul de achitare prevăzut la pct. 3), alin. (1), art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, sentința de achitare se adoptă dacă ,,fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”. Astfel, în urma sintezei concluziilor evocate de către instanța de apel în hotărârea adoptată, instanța de recurs ordinar a stabilit o inadvertență în stabilirea temeiului ce stă la baza achitării lui Jeca Sergiu, fiind constatate concluzii cu temeiuri de achitare diferite: „fapta nu a fost săvârșită de inculpat” și „fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin. (1), pct. 2) și 3) Cod de procedură penală. În consecință, instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu o motivare contradictorie și contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2021 a fost admis apelul declarat, casată integral sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 29 octombrie 2018, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. Jeca Sergiu a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 165, alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Jeca Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 220 alin. (l) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1300 unități convenționale, echivalentul a 26 000 (douăzeci mii) lei. Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Jeca Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și amendă în mărime de 26 000 lei, care se execută de sine stătător. Potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare aplicată inculpatului Jeca Sergiu, cu stabilirea perioadei de probațiune de 3 ani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat că prima instanță, în rezultatul analizei și a aprecierii probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești cu respectarea principiului contradictorialității și egalității părților în drepturi procesuale, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și 9 veridicității probelor, precum și a coroborării lor, întemeiat a ajuns la concluzia de a-l achita pe Jeca Sergiu de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal, însă aplicarea dispozițiilor Legii cu privire la amnistie în privința lui Jeca Sergiu este lipsită suport juridic, și contradictorie cu însăși prevederile respectivei Legi. Cu toate acestea, prima instanță, la adoptarea sentinței, a admis mai multe încălcări de procedură, rațiuni din care o astfel de sentință nu poate fi menținută. Așadar, instanța de apel a menționat că potrivit sentinței, Jeca Sergiu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, precum și s-a încetat procesul penal în privința inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(2) lit. a), c), și art. 220 alin.(1) Cod penal, în baza art. 1,2 al Legii privind amnistia. Însă, studiind sentința judecătorească, instanța de apel a reținut că la determinarea temeiului de achitare a inculpatului Jeca Sergiu, conform art. 390 alin.(1) Cod de procedură penală, prima instanță a admis erori de procedură, pe de o parte, a constatat lipsa în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu a faptei prejudiciabile prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal, iar pe de altă parte, l-a achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal. Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță, în rezultatul analizei probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești, corect a reținut ca temei de achitare a inculpatului Jeca Sergiu în baza art. 165 alin. (3) Cod penal că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, însă incorect a motivat achitarea inculpatului în acest sens. Totodată, deși prima instanță l-a achitat pe inculpatul Jeca Sergiu din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, în partea descriptivă a sentinței nu a constatat fapta prejudiciabilă reținută în acțiunile inculpatului, și cu argumentarea lipsei elementului din totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică fapta prejudiciabilă drept o infracțiune concretă, fapt ce contravine art. 394 alin.(3), pct.2) Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel a reținut că în partea descriptivă a sentinței prima instanță a constatat confirmarea vinovăției inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(2) lit. a), c) și art. 220 alin.(1) Cod penal, reîncadrând acțiunile inculpatului Jeca Sergiu din art. 220 alin.(3) Cod penal, în art. 220 alin.(2), lit. a), c) Cod penal, din considerentul că partea acuzării nu a probat acționarea inculpatului în cadrului unui grup criminal organizat. Cu toate acestea, prima instanță în partea descriptivă nu a descris fapta prejudiciabilă, considerată ca fiind dovedită, dar a indicat învinuirea în baza căreia cauza în privința inculpatului a fost trimisă în judecată, ceia ce este specific unei sentințe de achitare, or reieșind din esența sentinței, la caz, a fost adoptată pe un capăt de învinuire o sentință de achitare și pe alte două capete de învinuire o sentință de condamnare în privința inculpatului Jeca Sergiu. Drept urmare, s-au constatat contradicții esențiale între partea descriptivă a sentinței și dispozitivul acesteia, rațiuni din care, instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa sentința primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Instanța de apel a administrat direct și nemijlocit probele prezentate de partea acuzării, conform regulilor generale pentru examinarea cauzei în prima instanță, și a constatat: 10 Potrivit rechizitoriului, Jeca Sergiu a fost învinuit de faptul că organizându- se în prealabil pentru a comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii României Xxxxx și Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat, în perioada lunii februarie 2016, urmărind scopul de îndemnarea, determinarea, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, au îndemnat și au determinat pe cetățencele Republicii Moldova Xxxxxși Xxxxx să practice prostituție în orașul Galați, România, cu împărțirea venitului în jumătate, după ce au contribuit prin asigurarea cu banii pentru perfectarea pașapoartelor și traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova cu România a cet. Xxxxx la 07 martie 2016, în jurul orelor 21:00, și cet. Xxxxxla 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, unde în orașul Galați, România, au închiriat apartamente pentru prestarea de către Xxxxxși Xxxxx a serviciilor sexuale contra plată, au asigurat informarea publicului despre prestarea serviciilor sexuale de către Xxxxxși Xxxxx, prin publicarea numerelor lor de telefoane de contact și a pozelor victimelor cu fețele astupate, pe un site de publicitate "Public 24”, obținând de la părțile vătămate Xxxxxși Xxxxx, în urma practicării de către dânsele a prostituției, mijloace bănești. În special, Jeca Sergiu a transmis pentru perfectarea pașaportului biometric lui Xxxxx100 euro și Xxxxx Alexe 200 RON, iar lui Xxxxx 1300 lei MD. Acțiunile respective ale inculpatului Jeca Sergiu au fost calificate de organul de urmărire penală în conformitate cu art. 220 alin. (3) Cod penal, conform indicilor: „îndemnul, determinarea la prostituție, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite asupra a două persoane, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”. Tot Jeca Sergiu, i s-a incriminat că, el, organizându-se în prealabil pentru a comite infracțiuni într-o reuniune stabilă cu cetățenii României Xxxxx Alexe și Xxxxx, fiind membru activ al acestui grup criminal organizat, în perioada lunii februarie 2016, urmărind scopul de exploatare sexuală comercială și necomercială a persoanei, au recrutat pe Xxxxx, care locuia temporar la gazdă în orașul Cahul, strada I. L. Caragiale 25, cu consimțământul dânsei, prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, manifestată prin convingerea că Xxxxxo să practice numai prostituția în orașul Galați, România, cu împărțirea venitului în jumătate, după ce Jeca Sergiu a transmis lui Xxxxxpentru perfectarea pașaportului biometric 100 (o sută) de euro și când Xxxxxa perfectat-o, la 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, acționând prin înțelegere prealabilă cu cetățenii României, Xxxxx Alexe și Xxxxx, a organizat transportarea lui Xxxxxîn orașul Galați, România, unde, fiind ajunsă în aceiași zi, a fost adăpostită de Xxxxx Alexe într-un apartament. Ulterior, în realitate Xxxxxîn afară de prestarea serviciilor sexuale contra plată, a fost impusă de complicele grupului criminal organizat Xxxxx Alexe și Xxxxx să presteze servicii sexuale fără plată lui Xxxxx și altor persoane, adică a fost exploatată sexual necomercial, după mai multe încercări de a mai fi supusă exploatării sexuale în orașul Galați, România, la 27 martie 2016 a fost nevoită să fugă de pe teritoriul României în Republica Moldova, cu ajutorul unui cunoscut de origine turcă pe numele Abdula. Acțiunile respective ale inculpatului Jeca Sergiu au fost calificate de organul de urmărire penală în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, conform indicilor: „recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială și necomercială, 11 săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”. Tot Jeca Sergiu, i s-a incriminat, că el, aflându-se în orașul Cahul, în perioada de timp între 28 martie 2016-06 aprilie 2016, urmărind scopul de tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către altă persoană, a îndemnat și o determina pe Xxxxxsă se ocupe cu prostituție în mun. Chișinău și în străinătate, însă ultima s-a refuzat. Acțiunile respective ale inculpatului Jeca Sergiu au fost încadrate în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: „îndemnul și determinarea la prostituție”. În instanța de apel, de către acuzatorul de stat au fost prezentate următoarele probe în susținerea învinuirii aduse inculpatului Jeca Sergiu, și anume, declarațiile părților vătămate Arnautov (Diacenco) Diana, Xxxxx, precum și procesul-verbal de confruntare dintre Xxxxx și Jeca Sergiu din cadrul urmăririi penale. Acuzatorul de stat, în vederea probării comiterii de către inculpatul Jeca Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) Cod penal, precum și a infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(3) și art. 220 alin.(1) Cod penal, a prezentat în ședința de judecată, și alte probe administrate de către organul de urmărire penală, și anume: procesul-verbal privind actele de constatare din 31 iulie 2016, cu consemnarea declarațiilor persoanei Xxxxx; extrasul din baza de date a Poliției de Frontieră a RM, privitor la traversarea frontierei de stat de mijlocul de transport ”Mercedes Vito 112CDI-2005”, conform căruia sunt înregistrați ca pasageri a acestei unități de transport Xxxxx la 07.03.2016, ora 19:29:33 și Xxxxx, iar ca șofer Xxxxx; extrasul din baza de stat a Poliției de Frontieră a RM privitor la traversarea frontierei de stat de către Xxxxx, potrivit cărui la data de 12.03.2016, ora 20:09:24 a traversat frontiera de stat în calitate de pasager cu automobilul ”xxxxxx”, a revenit în țară la 27.03.2016; extrasul din baza de stat a Poliției de Frontieră a RM privitor la traversarea frontierei de stat de către Xxxxx, conform căruia la 07.03.2016, ora 21:02:35 a traversat frontiera de stat cu unitatea de transport ”xxxxx”, ulterior a revenit în țară la 27.03.2016 cu același automobil; extrasul din baza de date a Poliției de Frontieră a RM privitor la traversarea frontierei de stat de către Jeca Sergiu, din care reiese că în perioada lunilor februarie – martie 2016 a traversat frontiera de stat de mai multe prin punctul de trecere a frontierei de stat Giurgiulești – Galați Auto; extrasul din baza de stat a Poliției de Frontieră a RM, privitor la traversarea frontierei de stat de către mijlocul de transport ”xxxxx”, din care rezultă că această unitate de transport a traversat frontiera de stat de mai multe ori în perioada lunilor februarie – martie 2016, avându-l ca șofer pe Jeca Sergiu; procesul-verbal de consemnare a plângerii depuse de Xxxxxla 11 august 2016; ancheta socială din 16 aprilie 2016, privitor la cercetarea condițiilor de trai ale familiei lui Xxxxx, din care rezultă că starea igienică sanitară a locuinței este adecvată normelor sanitare, venitul familiei este de 6000 lei obținut din lucru peste hotarele țării, în România Galați; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11 august 2016, conform căruia Xxxxxa recunoscut persoana cu nr. 3, care este Jeca Sergiu; procesul- verbal de constatare a infracțiunii din 24 mai 2016; rechizitoriu întocmit de Direcție de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Serviciul Teritorial Galați la 30 iunie 2016, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în comiterea infracțiunii de contrabandă calificată cu țigări din Republica Moldova în România, constituit din cetățeni a celor două state, în care este menționat și numele lui Jeca Sergiu, ca membru al grupului infracțional organizat, însă din motiv că nu s-au administrat toate 12 mijloacele de probă care să dovedească implicarea acestuia în activitățile infracționale, cauza în privința acestuia a fost disjunsă; procesul-verbal de confruntare din 02 septembrie 2016 între Xxxxxși martorul XxxxxVitalie, potrivit căruia partea vătămată Xxxxxl-a recunoscut pe XxxxxVitalie ca fiind persoana care la 12 martie 2016 a transportat-o în or. Galați, România, unde a lăsat-o la porțile pieței din Galați, fiind așteptată de Xxxxx, cet. a României; procesul-verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații ”Culegerea informației de la instituțiile de comunicații electronice” conform interpelării nr.5127/16, în temeiul căruia ÎM ”Moldcell” SA a prezentat informații despre nr. xxxxx pe perioada 01.02.2016 – 10.08.2016, care era utilizat de Xxxxx; procesul-verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații ”Culegerea informației de la instituțiile de comunicații electronice” conform interpelării nr.5128/16, în temeiul căruia ÎM ”Moldcell” SA a prezentat informații despre nr. xxxxx pe perioada 01.02.2016 – 10.08.2016, care era utilizat de Jeca Sergiu; procesul-verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații ”Culegerea informației de la instituțiile de comunicații electronice” conform interpelării nr.5491/16, în temeiul căruia ÎM ”Moldcell” SA a prezentat informații despre nr. xxxxx pe perioada 01.02.2016 – 10.08.2016, care era utilizat de Jeca Sergiu; procesul-verbal de predare a informației în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații ”Culegerea informației de la instituțiile de comunicații electronice” conform interpelării nr.5490/16, în temeiul căruia ÎM ”Moldcell” SA a prezentat informații despre nr. xxxxx pe perioada 01.02.2016 – 10.08.2016, care era utilizat de Jeca Sergiu; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Xxxxx și învinuitul Jeca Sergiu, din 05 octombrie 2016; procesul-verbal de confruntare din 14 octombrie 2016 dintre partea vătămată Xxxxxși învinuitul Jeca Sergiu; nota informativă nr. 106 din 07 octombrie 2016, eliberată de Primăria s. Alexander Feld, r-nul Cahul, întocmită în privința lui Xxxxx; ancheta socială din 14 octombrie 2016 întocmită privitor la condițiile de trai ale familiei lui Xxxxx, fiind constatat că locuința este curată, îngrijită, starea igienică sanitară este una satisfăcătoare, familia beneficiază de ajutor social, patologii lipsesc, fiind considerată o familie vulnerabilă. Analizând cumulul de probe enunțate mai sus din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel a considerat că Jeca Sergiu necesită a fi achitat în baza art. 165 alin.(3) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, precum și de a fi recunoscut vinovat inculpatul Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(2) lit. a), c) și art. 220 alin.(1) Cod penal. Cu privire la învinuirea înaintată inculpatului Jeca Sergiu în baza art. 165 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a indicat că în urma analizei declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx, precum și a inculpatului Jeca Sergiu, depuse pe parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de apel, instanța de apel a constatat că, părțile vătămate în cadrul ședinței instanței de apel și-au schimbat declarațiile în favoarea inculpatului Jeca Sergiu, în detrimentul celor depuse la urmărirea penală. În consecință, instanța de apel, apreciind declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx în coroborare cu alte probele materiale administrate la cauza penală, a considerat ca pertinente, concludente, utile și veridice declarațiile 13 părților vătămate depuse în cadrul urmăririi penale, or, părțile vătămate audiate în cadrul urmăririi penale au depus declarații concrete, în care au detaliat circumstanțele faptice privitor la acțiunile inculpatului Jeca Sergiu, care inclusiv au fost susținute de către acestea la efectuarea confruntării cu inculpatul Jeca Sergiu. Prin urmare, instanța de apel nu a stabilit careva dubii în veridicitatea declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în cadrul urmăririi penale, care au fost luate ca bază la adoptarea deciziei. Cât privește declarațiile părților vătămate depuse în instanța de apel, în partea în care nu susțin depozițiile de la urmărirea penală, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind depuse în scopul confirmării versiunii inculpatului Jeca Sergiu, precum și a contribui la dezincriminarea și astfel la evitarea răspunderii penale pentru faptele comise. Sub aspectul acțiunii de recrutare a persoanei în contextul traficului de ființe umane, instanța de apel analizând prin coroborare cumulul de probe administrate de partea acuzării în ședința de judecată, a considerat că procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice întru demonstrarea recrutării părți vătămate Xxxxxde către inculpatul Jeca Sergiu în vederea exploatării sexuale comerciale și necomerciale. Totodată, instanța de apel, în urma analizei declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx a reținut că acuzarea nu a prezentat probe concludente care ar demonstra că inculpatul Jeca Sergiu a racolat-o pe partea vătămată Xxxxx, ținând cont de starea socială și materială a acesteia, și i-a propus prestarea serviciilor sexuale contra plată, în vederea exploatării sexuale comerciale și necomerciale. Or, procurorul nu a dovedit prin probe că propunerea de prestarea a serviciilor sexuale făcută părții vătămate Xxxxxa urmărit exploatarea sexuală comercială sau necomercială a acesteia, în condițiile în care prin exploatare sexuală se înțelege impunerea persoanei la practicarea prostituției sau a altor acțiuni cu caracter sexual. La caz, partea vătămată Xxxxx, a declarat că, Jeca Sergiu i-a propus ei și lui Xxxxx, care de fapt a făcut cunoștință pe o rețea de socializare cu acesta, să practice prostituția în Italia, propunere cu care au fost de acord, iar ulterior, benevol s-a deplasat în România, or. Galați, unde a prestat o perioadă de timp servicii sexuale contra plată. Mai mult, primeau personal banii de la fiecare client, și era liberă să dispună de aceștia, în proporție de 50% care îi aparțineau ei, iar ceilalți 50% le transmiteau persoanelor de origine română. Cât privește învinuirea lui Jeca Sergiu că, ultimul prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei și prin înșelăciune, ar fi a convins-o pe partea vătămată Xxxxxsă practice prostituția în or. Galați România, ca acțiune în realizarea faptei prejudiciabile de trafic de ființe umane, instanța de apel a reținut că nici această acțiune nu și-a găsit confirmare, or, într-adevăr partea vătămată Xxxxxse afla într- o stare care poate fi considerată vulnerabilă, așa cum avea la întreținere un copil minor, nu avea ajutor din partea tatălui copilului, prin ancheta socială din 14.10.2016 s-a considerat că familia lui Xxxxx. este o familie vulnerabilă, venitul lunar obținut era mai mic decât cheltuielile, însă inculpatul Jeca Sergiu nu a abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxxîn vederea exploatării sexuale comerciale și necomerciale. Mai mult, starea fizică și mentală a părții vătămate Xxxxx, nu a împiedicat-o de a-și căuta un alt loc de muncă și de a obține surse de venit exercitând alte activități, așa cum procedează majoritatea oamenilor. În afară de aceasta, ceia ce este foarte important, Xxxxxnu era dependentă de Jeca Sergiu în nici un fel, cum ar fi: relații de serviciu, datorii materiale, informații cu care ar fi putut fi șantajată. De asemenea, Xxxxxa menționat că, în perioada aflării sale în or. Galați, România, când presta servicii sexuale contra plată, nu era izolată, amenințată, 14 influențată psihic și impusă la practicarea acestui tip de serviciu, nu a fost lipsită de documentele de identitate, de banii pentru procurarea strictului necesar, având oricând posibilitate de a reveni în R. Moldova, astfel, partea vătămată Xxxxxîn mod conștient presta servicii sexuale contra plată, în scopul obținerii de profit, în legătură cu starea materială precară. Referitor la acțiunea incriminată de acuzatorul de stat, inculpatului Jeca Sergiu, precum că, prin înșelăciune a obținut consimțământul părții vătămate Xxxxxpentru a o convinge să practice prostituția în or. Galați, România, instanța de apel a reținut că în lipsa unor probe concludente și utile, a constatat o astfel de incriminare inculpatului Jeca Sergiu ca fiind neîntemeiată, în condițiile în care partea vătămată Xxxxxnu a fost dusă în eroare, nu i s-au prezentat careva fapte mincinoase sau inversate despre activitatea ce urma să o desfășoare în or. Galați, România. Dimpotrivă, i-au fost comunicate toate condițiile în care urma să fie practicat serviciul respectiv, propunere și condiții, care au fost acceptate de către Xxxxx, conștientizând caracterul serviciilor ce urma să le presteze, și benevol s-a deplasat în or. Galați, România pentru a practica prostituția, primea personal banii de la clienții cărora le presta servicii cu caracter sexual și era liberă să dispună de aceștia. Astfel, părții vătămate Xxxxxnu i-au fost făcute promisiuni false cu tăinuirea unor circumstanțe reale, or partea vătămată a cunoscut de la bun început caracterul muncii propuse de Jeca Sergiu pentru a fi prestat în or. Galați, România, iar acceptarea unei astfel de propuneri este o decizie personală a părții vătămate. Acțiunea inculpatului Jeca Sergiu privitor la transmiterea părții vătămate Xxxxxa unei sume de bani pentru perfectarea pașaportului biometric, nu poate fi reținută ca o acțiune în contextul recrutării persoanei pentru a trafica ființa umană, deoarece partea vătămată Xxxxxîn declarațiile sale a indicat că, încercând să traverseze frontiera R. Moldova cu România, nu i s-a permis așa cum pașaportul său nu era valabil, atunci Xxxxx Mocanu l-a sunat pe Jeca Sergiu să meargă după dânsa la punctul vamal. La fel, Jeca Sergiu i-a dat bani pentru a-și perfecta pașaportul biometric. Dânsa și-a perfectat pașaportul biometric, iar după aceasta l-a sunat pe Jeca Sergiu, care a dus-o până la punctul vamal al R. Moldova, în continuare inculpatul a urcat-o într-un alt automobil cu care a traversat frontiera de stat, și s-a deplasat în or. Galați România, unde a fost întâmpinată de Xxxxx și de Xxxxx Mocanu. Analizând în complex circumstanțele declarate de partea vătămată Xxxxxreferitor la banii obținuți de la inculpatul Jeca Sergiu pentru a-și perfecta pașaport biometric, în scopul plecării sale în or. Galați, România, unde urma să practice prostituția, instanța de apel a notat că, Xxxxxla secția de evidență și documentare a populației a mers singură pentru a-și perfecta pașaportul, ulterior personal și fără a fi urmată de alte persoane, a ridicat pașaportul, despre care fapt i-a comunicat lui Jeca Sergiu, care la rândul lui, cu automobilul personal a transportat-o până la punctul vamal, fără a-i ridica și reține pașaportul părții vătămate, în vederea controlării acțiunilor acesteia. Astfel, instanța de apel a constatat lipsa în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu recrutarea părții vătămate Xxxxxîn vederea comiterii faptei de trafic de ființe umane, or faptele inculpatului de a o transporta pe aceasta la postul vamal, și de a-i transmite bani pentru perfectarea pașaportului în vederea plecării peste hotare, nu întrunesc elementele infracțiunii de trafic de ființe umane. O altă acțiune incriminată inculpatului Jeca Sergiu în contextul săvârșirii faptei de trafic de ființe umane, este „organizarea transportării părții vătămate Xxxxxîn or. Galați, România”, unde a ajuns în aceiași zi. 15 În acest sens, instanța de apel a menționat declarațiile părții vătămate Xxxxx, care explică că Jeca Sergiu a dus-o cu automobilul personal până la punctul vamal Giurgiulești – Oancea, pentru ca dânsa să traverseze frontiera cu România, iar la punctul vamal inculpatul a rugat niște persoane cunoscute să o i-a cu dânșii până în Galați, direcția lor de deplasare, iar dânsa s-a urcat în automobilul persoanelor respective, și și-a continuat deplasarea până în or. Galați, România, unde a fost întâmpinată de Xxxxx și de Xxxxx Mocanu. Apreciind aceste declarații a părții vătămate Xxxxx, instanța de apel nu poate reținute împrejurarea de a transporta partea vătămată Xxxxxpână la punctul vamal al R. Moldova ca o acțiune a inculpatului Jeca Sergiu, ce ar demonstra săvârșirea faptei de trafic de ființa umane, or, din declarațiile părții vătămate Xxxxxși a inculpatului Jeca Sergiu, rezultă că Xxxxxi-a comunicat ultimului despre ridicarea pașaportului, iar inculpatul la rugămintea acesteia și a unui cetățean de origine română Xxxxx, a dus-o până la punctul vamal al R. Moldova, iar la punctul vamal a văzut o persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, pe care l-a rugat să o i-a cu dânsul și pe Xxxxxpână în or. Galați, unde urma să practice prostituția. Respectiv, procurorul nu a prezentat probe care ar demonstra că persoana care a preluat-o pe Xxxxxdin punctul vamal al Republicii Moldova și a împreună cu care aceasta a traversat frontiera de stat, acționa în comun cu Jeca Sergiu, urmărind săvârșirea faptei de trafic de ființe umane, astfel, nu există careva indicii ce are confirma că Jeca Sergiu prin intermediul acestei persoane cunoscute, ar fi deținut controlul asupra comportamentului părții vătămate Xxxxxpe tot parcursul traseului din punctul vamal al Republicii Moldova până în or. Galați, România. Celelalte acțiuni incriminate inculpatului Jeca Sergiu de către acuzatorul de stat cum sunt transferul și adăpostirea părții vătămate Xxxxx, instanța de apel le- a considerat neîntemeiate, în condițiile în care procurorul nu a prezentat probe întru demonstrarea acestora, iar adăpostirea părții vătămate, chiar din esența învinuirii, a fost făcută de către cetățeanul de origine română Xxxxx Mocanu, ceia ce odată în plus denotă că, faptele inculpatului Jeca Sergiu nu întrunesc elementele infracțiunii. Concomitent, instanța de apel nu a putut reține în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu nici circumstanțele precum că ”în realitate Xxxxxîn afară de prestarea serviciilor sexuale contra plată, a fost impusă de complicele grupului criminal în privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură separată să presteze servicii sexuale fără plată acestora și altor persoane”. Întru demonstrarea acestor circumstanțe, procurorul a prezentat doar declarațiile părții vătămate Xxxxx, care a relatat despre faptul că peste o săptămână de când se afla în România, în apartamentul unde locuiau, au venit cetățenii de origine română, la propunerea cărora a mers în or. Galați să presteze servicii sexuale, iar unul dintre ei cu alți doi prieteni de ai lor au impus-o forțat la întreținerea relațiilor sexuale, violând-o timp de aproximativ 2 ore, în acel timp Xxxxx se afla la bucătărie. Audiată de mai multe ori pe parcursul urmăririi penale Xxxxx despre o astfel de întâmplare cu Xxxxxîn or. Galați, nu a povestit, iar în ședința instanței de apel a negat existența unui astfel de caz. Astfel, procurorul nu a prezentat probe concludente și utile ce ar demonstra obligarea părții vătămate Xxxxxde către inculpatul Jeca Sergiu să presteze servicii sexuale fără plată cetățenilor români cu concursul cărora aceasta a ajuns în or. Galați, România să presteze servicii sexuale, precum și altor persoane. Mai mult ca atât, partea vătămată Xxxxxreferitor la acțiunile de viol săvârșite împotriva sa, nu s-a adresat autorităților competente române. 16 Totodată, referitor la faptul că partea acuzării i-a încriminat inculpatului Jeca Sergiu săvârșirea faptei de trafic de ființa umane de un grup criminal organizat, adică într-o reuniune stabilită cu cetățenii ai României în privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, instanța de apel a reiterat că din probele prezentate de acuzatorul de stat nu s-a stabilit că Jeca Sergiu a constituit împreună cu cetățenii români în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, un grup criminal organizat, cu împărțirea rolurilor între ei, în vederea săvârșirii mai multor infracțiuni, inclusiv și de genul aceleia de care este învinuit, iar faptul că inculpatul Jeca Sergiu și cetățenii români în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, se cunosc și deseori se întâlneau cu diferite ocazii, astfel, nu poate fi reținută ca existența unui grup criminal organizat în sensul art. 46 Cod penal. Totodată, argumentul acuzării că inculpatul Jeca Sergiu ar face parte dintr- un grup criminal organizat, indicând în acest sens drept probe rechizitoriul din 30.06.2016 (f.d. 137-320, vol. II) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu mai multe personae, inclusiv Xxxxx și Xxxxx, instanța de apel a constatat că, în această cauză Jeca Sergiu nu are statut de inculpat în cazul de contrabandă calificată cu țigări cercetat de respectiva autoritate, și nici în cadrul acestui grup criminal organizat nu a fost stabilită implicarea inculpatului Jeca Sergiu în constituirea grupului, precum și rolul pe care l-ar avea în cadrul acestuia. Astfel, analizând în ansamblu învinuirea înaintată lui Jeca Sergiu de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a constatat că, faptele admise de către inculpat nu întrunesc elementele infracțiunii de trafic de ființe umane, conform indicilor: „recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială și necomercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe persoane, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat”. Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Jeca Sergiu de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 220 alin.(3), lit. a), c) Cod penal, instanța de apel a statuat că în urma analizei materialelor cauzei, s-a stabilit cu certitudine prezența elementelor infracțiunii vizate în acțiunile inculpatului, conform următoarelor semne calificative: „îndemnul, determinarea la prostituție, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane, acțiuni săvârșite asupra a două persoane, de mai multe persoane”, iar acțiunile acestuia corect au fost reîncadrate de către instanța de fond din art.220 alin.(3) în art. 220 alin.(2), lit. a), c) Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat că, Jeca Sergiu în perioada lunii februarie 2016, urmărind scopul de a îndemna, determina, înlesni practicarea prostituției, și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, acționând prin înțelegere prealabilă cu cetățenii României, în privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, le-a îndemnat și determinat pe cetățencele Republicii Moldova, Xxxxxși Xxxxx să practice prostituție în orașul Galați, România, înlesnind practicarea prostituției prin asigurarea cu banii a acestora pentru perfectarea pașapoartelor biometrice lui Xxxxx100 euro și lui Xxxxx 1300 lei MD, și ulterior, prin traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova cu România a cet. Xxxxxla 12 martie 2016, în jurul orelor 20:00, în orașul 17 Galați, pentru prestarea de către Xxxxxși Xxxxx a serviciilor sexuale contra plată, obținând de la părțile vătămate în urma practicării prostituției, mijloace bănești. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în instanța de apel, referitor la negarea implicării inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunilor de proxenetism în privința lor, prin îndemna, determina, înlesni practicarea prostituției, și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către ele în luna februarie 2016, în or. Galați, România, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu depozițiile părților vătămate făcute în cadrul urmăririi penale, în care au detaliat coerent circumstanțele în care au ajuns să practice prostituția în or. Galați, România, același declarații fiind susține în cadrul confruntării petrecute între părțile vătămate și inculpat în cadrul urmăririi penale, cât și celelalte probe administrate la materialele cauzei și cercetate în ședința de judecată, cum sunt extras-urile din baza de stat a Poliției de Frontieră a RM, care confirmă declarațiile părților vătămate că, la 07 martie 2016 Xxxxx, și la 12 martie 2017 Xxxxxau traversat frontiera de stat prin punctul de trecere Cahul – Oancea Auto; Xxxxx cu automobilul condus de Xxxxx, iar Xxxxxcu automobilul condus de XxxxxVitalie, care a revenit în țară la 27 martie 2016 (f.d.17-22, vol.1). Or, din declarațiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxxrezultă cu certitudine că acestea cunoșteau despre activitatea pe care urmau să o practice în or. Galați, România - prostituția, expunându-și acordul în acest sens. Astfel, inculpatul Jeca Sergiu și alte persoane cetățeni ai României, în privința cărora cauza a fost disjunsă, cunoscând despre situația financiară precară a părților vătămate au recurs la îndemnarea și determinarea la practicarea prostituției în or. Galați, România în favoarea lor, cu împărțirea veniturilor în jumătate, convingându-le că din această activitatea vor obține venituri mai mari, care le v-a permite să-și depășească situația materială. Aici, se menționează că acordul părților vătămate de a presta servicii sexuale contra plată în or. Galați, România, oferit inculpatului Jeca Sergiu și cetățenilor români, a fost unul benevol, conștient de serviciile ce urmau a fi prestate, condițiile de prestare a serviciilor respective, fără a fi duse în eroare sau distorsionată situația reală. Instanța de apel a apreciat ca fiind neveridice declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx precum că la discuțiile dintre ele și cetățenii români referitor la prestarea serviciilor sexuale, inculpatul Jeca Sergiu nu era prezent, or acestea vin în contradicție cu declarațiile depuse la urmărirea penală, în care părțile vătămate descriu detaliat discuțiile avute cu Jeca Sergiu privitor la practicarea prostituției în or. Galați, România, care la rândul său, le-a făcut cunoștință cu alți cetățeni români, prin intermediul și cu suportul cărora au ajuns în or. Galați, unde o perioadă de timp au practicat prostituția, cu împărțirea veniturilor obținute în jumătate. Declarațiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxxcă le-a fost propusă prestarea serviciilor sexuale în or. Galați doar de către cetățenii români, dar nu și de către inculpatul Jeca Sergiu, la fel sunt apreciate ca neveridice, fiind depuse în scopul confirmării versiunii înaintate de inculpat. Declarațiile părții vătămate Xxxxxîn instanța de apel, precum că, inculpatul Jeca Sergiu i-a transmis bani pentru a-și perfecta buletinul de identitate și nu pașaportul, iar Victoriei Cernova i-a dat bani cetățeanul român, în privința căruia cauza a fost disjunsă, urmează a fi apreciate ca neveridice, în condițiile în care acesta sunt divergente cu cele depuse la urmărirea penală, de asemenea, depuse cu scopul de a confirma versiunea inculpatului. Prin urmare, instanța de apel a reținut că declarațiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxxdepuse la urmărirea penală, confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil 18 vinovăția inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal. Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că partea acuzării nu a prezentat probe ce ar demonstra săvârșirea de către inculpatul Jeca Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 220 alin.(3) Cod penal, conform indicilor: îndemnul, determinarea la prostituție, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite asupra a două persoane, de mai multe persoane, de un grup criminal organizat. Or, trăsăturile caracteristice unui grup criminal organizat în sensul art. 46 Cod penal, nu și-au găsit confirmarea în circumstanțele cauzei descrise de procuror în actul de învinuire. Mai mult, acuzatorul de stat cu toate că incriminează inculpatului săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat, nu a indicat rolul inculpatului în cadrul grupului. Simplu fapt că inculpatul se află în relații bune cu cetățenii români, în privința cărora cauza a fost disjunsă, și împreună cu care a îndemnat, determinat, înlesnit practicarea prostituției, și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către părțile vătămate Xxxxxși Xxxxx, nu indică la constituirea unui grup criminal organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism. Declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în instanța de apel, în care indică că depozițiile de la urmărirea penală, prin care îl incriminează pe inculpatul Jeca Sergiu, au fost depuse sub amenințarea colaboratorilor de poliție, instanța de apel le-a apreciat critic, în condițiile în care părțile vătămate nu au depus plângeri la autoritățile competente împotriva acțiunilor colaboratorilor de poliție. Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx prin care au declarat că au fost impuse la urmărirea penală să depună declarațiile respective împotriva inculpatului Jeca Sergiu, fiind amenințate de către colaboratorii de poliție. În acest sens, instanța de apel a enunțat că părțile vătămate confirmă că procesele-verbale de audiere a lor în cadrul urmăririi penale, sunt semnate de ele, iar declarațiile notate de ofițerul de urmărire penală în cadrul audierii, le susțin doar în partea care nu se referă la inculpatul Jeca Sergiu, negând implicarea ultimului în procesul de a ajunge să presteze prostituția, cât și prestarea propriu-zisă a serviciilor sexuale contra plată de către dânsele. Aici, instanța de apel a menționat că declarațiile părților vătămate conțin circumstanțele detaliate a întregul proces, prin care acestea au ajuns să presteze servicii sexuale contra plată în or. Galați, România în luna februarie 2016, circumstanțe pe care ofițerul de urmărire penală nu avea cum să le cunoască în prealabil pentru a le impune pe părțile vătămate să le declare astfel, decât din spusele părților vătămate. Analizând cumulul de probe administrate direct și nemijlocit în ședința instanței de apel, și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu există componența de infracțiune prevăzută de art. 220 alin.(1) Cod penal, conform următoarelor semne calificative: „îndemnul, și determinarea la prostituție”. Infracțiunea de proxenetism fiind o infracțiune formală, se consumă din momentul îndemnării la prostituție, indiferent dacă persoana îndemnată a adoptat sau nu hotărârea de a practica prostituția, iar în modalitatea de determinare la prostituție, proxenetismul se consideră consumat din momentul 19 luării de către victimă a hotărârii de a practica prostituția, indiferent dacă această hotărâre a fost sau nu realizată. În ședința instanței de apel s-a constatat că, Jeca Sergiu, aflându-se în orașul Cahul, în perioada de timp între 28 martie 2016 – 06 aprilie 2016, urmărind scopul de tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către altă persoană, a îndemnat-o și a determinat-o pe Xxxxxsă ocupe cu prostituție în mun. Chișinău și în străinătate, însă ultima l-a refuzat. În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a notat declarațiile părții vătămate Xxxxxdin cadrul urmăririi penale, potrivit cărora, Jeca Sergiu după revenirea sa din or. Galați, România, a venit la domiciliul ei, unde i-a cerut banii transmiși pentru perfectarea pașaportului, acordându-i un termen în acest sens, iar ulterior i-a propus de mai multe ori să practice prostituția în mun. Chișinău, cât și în străinătate, însă dânsa l-a refuzat și nici banii nu ia restituit, văzând că nu acceptă propunerea sa, a lăsat-o în pace (f.d.50, vol.1). Instanța de apel a considerat că declarațiile părții vătămate Xxxxxnotate, sunt susceptibile de a demonstra vinovăția inculpatului Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunii de proxenetism, așa cum îndemnarea și determinarea părții vătămate să practice prostituția în mun. Chișinău și alte țări străine de către inculpatul Jeca Sergiu, s-au desfășurat într-un cadrul privat, se atestă a fi imposibilă administrarea de alte probe confirmative. Mai mult ca atât, partea apărării nu a pus la îndoială veridicitatea declarațiilor respective ale părții vătămate. Cât privește faptul că, partea vătămată Xxxxxîn cadrul ședinței instanței de apel fiind audiată a negat că, inculpatul Jeca Sergiu a îndemnat-o și determinat- o să practice prostituția în mun. Chișinău și alte țări străine în favoarea sa, instanța de apel le-a apreciat critic, așa cum aceasta este o metodă de apărare a inculpatului. La fel, critic au fost apreciate și declarațiile inculpatului Jeca Sergiu precum că, dânsul nu a propus părților vătămate practicarea prostituției în or. Galați, România, și nici lui Xxxxxîn mun. Chișinău; nu a transmis acestora sume de bani pentru perfectarea pașapoartelor biometrice în vederea înlesnirii practicării prostituției de părțile vătămate, apreciind-o ca fiind o metodă de apărare. La fel, se apreciază critic și declarațiile inculpatului privitor la faptul că nu a cunoscut scopul deplasării lui Xxxxxîn or. Galați, când a condus-o până la punctul vamal, așa cum aceste declarații sunt în contradicție cu depozițiile părții vătămate depuse în cadrul urmăririi penale. Or, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Jeca Sergiu în săvârșirea faptelor de proxenetism nu constituie un temei de adoptarea unei sentințe de achitare, în condițiile în care există probe suficiente care dovedesc săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor imputate. Având în vedere cele expuse mai sus, instanța de apel a considerat ca fiind confirmată săvârșirea de către inculpatul Jeca Sergiu a infracțiunii prevăzută de art. 220 alin.(1) Cod penal. În acest sens, a apreciat drept eronată concluzia instanței de fond care a ajuns la concluzia de a aplica în privința inculpatului Jeca Sergiu pe capetele de acuzare în baza art. 220 alin.(2) lit. a), c) și art. 220 alin.(1) Cod penal, Legea cu privire la amnistie nr. 210 din 29 iulie 2016, cu încetarea procesului penale. În acest sens, a indicat prevederile art. 1 alin. (1), (2) al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, conform cărora prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului 20 de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art.2–9, 11 și

Analizând concluziile primei instanțe privitor la aplicarea în privința inculpatului a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, instanța de apel a constatat că, inculpatul nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate de către acuzatorul de stat în rechizitoriu, respectiv, nu a manifestat căință activă pe întregul proces penal, motiv din care actul de amnistie în privința acestuia nu poate fi aplicat. La stabilirea pedepsei inculpatului Jeca Sergiu, instanța de apel a ținut cont de principiile de individualizare a pedepsei penale reglementate în art. 7, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 8. Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel din 08 septembrie 2021 este contestată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Calendari Dumitru, prin care, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a acesteia în partea achitării Iui Jeca Sergiu pe art.165 alin.(3) Cod penal și recalificării acțiunilor Jeca Sergiu Anatol din prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal în prevederile art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. În temeiul art.435 alin.(3), în coroborare cu art.417 alin.(l), pct.91) Cod de procedură penală, a solicitat menținerea actelor procedurale, ca fiind valabile, de la care procesul trebuie să-și reia cursul- audierile părților vătămate Cemova Victoria Victor și XxxxxMihail la Curtea de Apel Cahul. În susținerea argumentelor invocate, recurentul a reținut că decizia instanței de apel din 08 septembrie 2021 în partea achitării Iui Jeca Sergiu pe art.165 alin.(3) Cod penal și recalificării acțiunilor inculpatului din prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal în prevederile art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, este neîntemeiată și pasibilă casării. Cu referire la capătul de învinuire pe art. 165 alin. (3) Cod penal, recurentul a menționat următoarele: - instanța de apel, achitându-l pe inculpatul Jeca Sergiu pe învinuirea înaintată în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, a mneționat că recrutarea persoanei în contextul traficului de ființe umane nu a fost dovedită. Însă, inculpatul Jeca Sergiu s-a întîlnit cu Xxxxx, a dus discuții despre familia, starea materială și socială a acesteia și a propus să presteze servicii sexuale contra plată în favoarea lui în Italia, unde vor cîștiga mulți bani. De asemenea, Jeca Sergiu le-a spus că are prieteni și în România, iar peste cîteva zile acesta le-a propus să meargă la lucru în România, facându-le cunoștință cu doi cetățeni Români Xxxxx și Marian. Or, prin discuțiile dintre Jeca Sergiu și Xxxxxdespre starea personală, familiar și materială, despre locul unde urma să presteze servicii sexuale contra plată, acesta a atras prin selectare pe partea vătămată în vederea exploatării sexuale comerciale și necomerciale. - constatările instanței de apel că ”într-adevăr partea vătămată Xxxxxse afla într-o stare care poate fi considerată vulnerabilă, așa cum avea la întreținere un copil minor, nu avea ajutor din partea tatălui copilului, prin ancheta socială din 14.10.2016 s-a considerat că familia lui Xxxxxeste o familie vulnerabilă. Venitul 21 lunar obținut era mai mic decât cheltuielile, însă inculpatul Jeca Sergiu nu a abuzat de poziție de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxxîn vederea exploatării sexuale comerciale si necomerciale”, vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate Xxxxx, prin care a invocat că ”... Sergiu a propus lor să presteze servicii sexuale contra plată în favoarea lui, în Italia, știind starea lor socială si spunea că acolo ele o să cîștigă mulți bani”. Astfel, concluzia instanței de apel precum că, “starea fizică și mentală a părții vătămate Xxxxx, nu a împiedicat-o de a-și căuta un alt loc de muncă și de a obține surse de venit exercitând alte activități ” - este neîntemeiată, or, reieșind din situația precară a acesteia din punct de vedere a supraviețuirii sociale, stării ei psiho-emoționale scăzute în acel moment, de care și s-a profitat inculpatul Jeca Sergiu, abuzându-se de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx, unica soluția din punct de vedere a părții vătămate, în condițiile expuse supra, a fost acceptarea promisiunii inculpatului Jeca Sergiu, să practice prostituția în orașul Galați, România; Astfel, a considerat că în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Jeca Sergiu cunoștea și a abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxxdatorată situației financiare precare a acesteia. - deși instanța de apel a menționat că lipsesc probe ce confirmă obținerea prin înșelăciune a consimțămîntului părții vătămate Xxxxxpentru a o convinge să practice prostituția, însă, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, inculpatul Jeca Sergiu i-a promis o activitate de prestare a serviciilor sexuale fără probleme și cu profit, pe cînd, în realitate, Xxxxxa fost obligată să achite cetățenilor români jumătate din sumele obținute în urma prestării serviciilor sexuale, a prestart servicii sexuale contra voința, odată la mai multe persoane, a fost impusă, prin convorbiri, de către Jeca Sergiu să presteze servicii sexuale și să se întoarcă la cetățenii români Xxxxx și Marian, pentru a cîștiga banii și să întoarcă banii dați de către Jeca Sergiu (f.d.48-50, vol.l); - instanța de apel s-a expus că, organizarea transportării părții vătămate Xxxxxîn or. Galați, România, pentru prestarea serviciilor sexuale nu a fost dovedită. Or, Jeca Sergiu a transmis, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, 100 euro pentru perfectarea pașaportului în scopul deplasării în România, după care Jeca Sergiu a dus-o pe Xxxxxla punctul vamal al Republicii Moldova cu România, unde, văzând o persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, l-a rugat pe acesta să o ia pe Xxxxxpînă în or. Galați, unde urma să practice prostituția; - instanța de apel a menționat că ”acțiuni incriminate cum sunt transferarea și adăpostirea părții vătămate Xxxxxnu au fost dovedite”. Însă, inculpatul Jeca Sergiu a acționat împreună cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată și transferată către autoritățile competente din România, și anume, cetățenii României Xxxxx și Xxxxx, care au primit pe Xxxxx, întîlnid-o pe teritoriul României și adăpostind-o într-un apartament din or. Galați, găsit de către acești cetățeni. Astfel, cât transferarea către cetățenii români a părții vătămate, atît și adăpostirea acesteia în or. Galați România, a fost dovedită; - instanța de apel a menționat că ”nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de traffic de finite umane. Reieșind din declarațiile părții vătămate XxxxxD. rezultă că, Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu avea rolul de recrutare părții vătămate, ajutarea de perfectarea actelor, în transportarea și transferul părții vătămate în or.Galați România. Mai mult ca atît, 22 instanțelor de judecată le-a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d. 137- 320, vol.2) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub aspexctul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu mai multe persoane, inclusiv Xxxxx și Xxxxx. Cu referire la capătul de învinuire pe art. 220 alin. (3) Cod penal, recurentul a invocat următoarele argumente: - instanța de apel greșit a constatat în acțiunile inculpatului prezența componenței de infracțiune prevăzută de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, recalificînd acțiunile inculpatului; - instanța de apel a menționat că nu s-a dovedit acționarea lui Jeca Sergiu într-un grup criminal organizat pentru comiterea infracțiunii de trafic de finite umane, însă, reieșind din declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx rezultă că Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx, mai mult, Jeca Sergiu le-a îndemnat și le-a determinat pe XxxxxD. și Cernova V., le-a ajutat la perfectarea actelor, în transportarea și transferul părții vătămate în or. Galați România; - instanțelor de fond le-a fost prezentat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d.l37- 320, vol.2) întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu cu mai multe persoane, inclusiv Xxxxx și Xxxxx; - instanța de apel a stabilit inculpatului o pedeapsă neîntemeiată și ilegală în partea suspendării condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe episodul art. 220 alin.(2) Cod penal, or instanța de apel nu a stabilit cu precizare care sunt acele circumstanțe care pot fi considerate atenuante ale răspunderii penale, care pot întemeia aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, limitându-se doar la termene generale. 9. Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. În expunerea motivelor ce au stat la baza admiterii recursului ordinar declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit pornește de la prevederile art. 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei, având în vedere că esența erorilor judiciare admise nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii. Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. 23 Prin alte cuvinte, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității procedurii desfășurate în privința persoanei deferite judecății. În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din Codul de procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art. 417 alin. (1), pct. 8) din același Cod, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului și temeiurile, care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea acestuia, precum și motivele adoptării unei atare soluții. Așadar, potrivit recursului declarat, procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, Colegiul penal lărgit reiterează că din conținutul recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat, se atestă dezacordul acestuia cu decizia instanței de apel prin care Jeca Sergiu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165, alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; precum și cu reîncadrarea acțiunilor inculpatului Jeca Sergiu din prevederile art. 220 alin. (3) în prevederile art. 220 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse prin prisma art. 90 Cod penal. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În acest context, instanța de recurs menționează că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vis-a-vis de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. 24 La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Analizând motivele aduse de către partea acuzării atât în cererea de apel, dar și în cererea de recurs ordinar, Colegiul penal lărgit subliniază că în cazul în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror în sensul condamnării inculpatului în baza art. 165 alin. (3), art. 220 alin. (3) Cod penal, atunci aceasta urma să dezvăluie soluția adoptată și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză. În acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că instanța de apel, menținând sentința primei instanțe în partea achitării inculpatului Jeca Sergiu pe învinuirea înaintată în baza art. 165 alin. (3) Cod penal, din motiv că în acțiunile acestuia nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, nu a efectuat o investigație eficientă în vederea clarificării tuturor circumstanțelor cauzei, or instanța de apel, în fundamentarea concluziilor sale, pripit a statuat că, ”Analizând cumulul de probe enunțate mai sus din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, Colegiul judiciar consideră că Jeca Sergiu necesită a fi achitat în baza art. 165 alin.(3) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, precum și de a fi recunoscut vinovat inculpatul Jeca Sergiu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin.(2) lit. a), c) și art. 220 alin.(1) Cod penal... Analizând declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx, precum și a inculpatului Jeca Sergiu, depuse pe parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de apel, Colegiul judiciar constată că, părțile vătămate în cadrul ședinței instanței de apel și-au schimbat declarațiile în favoarea inculpatului Jeca Sergiu, în detrimentul celor depuse la urmărirea penală. În consecință, Colegiul judiciar apreciind declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx în coroborare cu alte probele materiale administrate la cauza penală, consideră ca pertinente, concludente, utile și veridice declarațiile părților vătămate depuse în cadrul urmăririi penale, or, părțile vătămate audiate în cadrul urmăririi penale au depus declarații concrete, în care au detaliat circumstanțele faptice privitor la acțiunile inculpatului Jeca Sergiu, care inclusiv au fost susținute de către acestea la efectuarea confruntării cu inculpatul Jeca Sergiu. Prin urmare, Colegiul nu are nici un dubiu în veridicitatea declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în cadrul urmăririi penale, care vor fi luate ca bază la adoptarea deciziei. Cât privește declarațiile părților vătămate depuse în instanța de apel, în partea în care nu susțin depozițiile de la urmărirea penală, Colegiul judiciar le va aprecia critic, fiind depuse în scopul confirmării versiunii inculpatului Jeca Sergiu, precum și a contribui la dezincriminarea și astfel la evitarea răspunderii penale pentru faptele comise” (f.d. 39-50 Vol. VI). Așadar, Colegiul penal lărgit constată, inclusiv faptul, că deși instanța de apel a descris în partea descriptivă a deciziei la f. d 34-59, Vol. VI, ansamblu de probe ce a fundamentat adoptarea hotărârii sale, totuși această soluție nu rezultă din aprecierea acestor probe separat și în coroborare cu celelalte probe reținute în 25 sprijinul învinuirii în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale. Or, omisiunea instanței de apel de a face o analiză a probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor, urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei. Potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. Colegiul penal lărgit, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă efectuat de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care aceasta o probează. Toate probele în ansamblu sunt apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că cercetarea judecătorească este un proces de stabilire a adevărului și constă în analiza complexă și multilaterală a probelor de către instanțe pentru a demonstra existența sau inexistența faptei reprobabile și dacă eventuala persoană inculpată a comis sau nu fapta infracțională care i se impută. Instanțelor de judecată le revine sarcina de a aprecia probele în baza legii. Exigențele dreptului la un proces echitabil impun ca aprecierea probelor să nu fie arbitrară sau nerezonabilă în mod evident. În caz contrar, se încalcă articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea De Tommaso v. Italia [MC], 23 februarie 2017, § 170, și Hodžić v. Croația, 4 aprilie 2019, § 58; Makeyan și alții v. Armenia, 5 decembrie 2019, § 47). În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că libera apreciere a probelor exclude posibilitatea conferirii unei puteri probante dinainte stabilite 26 unei probe. Aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată ca urmare a examinării conjugate a tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Libera apreciere a probelor nu presupune arbitrariu, ci libertatea de a aprecia probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele aprecierii probelor sunt prezentate de către instanța de judecată în acte procedurale, care trebuie să fie motivate în mod obiectiv și sub toate aspectele potrivit legii. Motivarea constă în faptul că la admiterea unor probe și la respingerea altora judecătorul este obligat să prezinte argumentele unei asemenea soluții (a se vedea HCC nr. 18 din 22 mai 2017, § 68 și § 70). Așadar, potrivit art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor. Respectarea acestor criterii permite instanțelor de judecată să tragă concluzii privind existența sau inexistența faptelor și implicit constatarea vinovăției sau a nevinovăției făptuitorului. Aprecierea probelor contrar criteriilor enunțate de lege ar putea crea o aparență falsă asupra unor fapte care trebuie dovedite și, totodată, ar putea conduce instanța la concluzii eronate asupra realității. În ipoteza în care prima instanță și/sau instanța de apel ar comite erori care denaturează realitatea, numite în lege „erori grave de fapt”, corectarea lor, așa cum este stabilit în articolul 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, îi revine instanței de recurs. Eroarea gravă de fapt vizează stabilirea eronată a faptelor și constă în confirmarea eronată a existenței sau inexistenței lor. În esență, stabilirea faptelor urmărește aflarea adevărului. Aceasta este posibil ca urmare a aprecierii probelor din perspectiva veridicității lor. Prin urmare, stabilirea faptelor se află într-o legătură indisolubilă cu aprecierea probelor. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră constatările instanței de apel, precum că ”recrutarea persoanei în contextul traficului de ființe umane nu a fost dovedită în acțiunile inculpatului Jeca Sergiu”, ca fiind neîntemeiate, or, din declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx date în cadrul urmăririi penale (f.d. 35-36, 48-50, Vol. I), confirmate prin procesele-verbale de confruntare dintre acestea și inculpatul Jeca Sergiu (f.d. 409-411, 412-416, Vol. III), reiese că ”Jeca Sergiu, făcând cunoștință cu Xxxxx și Xxxxx, a aflat despre situația materială și socială precară a acestora și le-a propus să presteze servicii sexuale contra plată în favoarea lui în Italia, unde vor cîștiga mulți bani, venitul obținul îl vor împărți egal. Or, cunoscuții săi, cetățeni ai României, Xxxxx și Marian, le va organiza plecarea în Italia”. În lumina faptului că recrutarea, ca una din modalitățile acțiunii principale din cadrul infracținii prevăzute de art. 165 Cod penal, presupune racolarea (prin selectare) a victimei în vederea deplasării ei către punctul de destinație, or, existența recrutării nu depinde nici de realizarea scopului de exploatare, nici de faptul dacă după ea vor urma etapele de transportare, transfer, adăpostire sau primire a victimei, Colegiul penal lărgit remarcă că inculpatul Jeca Sergiu le-a racolat pe părțile vătămate, inițiind cu acestea o discuție, prin selectare, cu partea vătămată Xxxxx pe o rețea de socializare, ulterior abordând-o și pe Xxxxxprin intermediul ultimei, iar ca soluție a situației financiare precare a acestora, le-a propus ajutor în practicarea prostituției, iar ulterior să le facă cunoștință cu prietenii săi, cetățeni ai României, care le va organiza plecarea în Italia. Subsidiar, atât din declarațiile părții vătămate Xxxxx, care în discuție cu Jeca Sergiu a menționat că ”Sergiu se interesa despre viața sa, i-a povestit cât de greu îi este să supraviețuiască, nu are un loc de muncă permanent, are la întreținere un 27 copil minor, precum și pe tatăl său”, cât și din declarațiile părții vătămate Xxxxx, care i-a relatat că ”provine dintr-o familie săracă, starea socială și familială foarte grea, are la întreținere un copil minor, nu are ajutor din partea tatălui copilului”, se deduce faptul că inculpatul Jeca Sergiu a abuzat de poziție de vulnerabilitate a părților vătămate în vederea exploatării sexuale comerciale si necomerciale. În elucidarea acestui aspect, Colegiu penal lărgit stipulează că abuzul de poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către traficant a stării speciale în care se găsește o persoană datorită: a) situației sale precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale; b) situației create de o sarcină, boală, infirmitate, deficiență fizică sau mintală; c) situației sale precare și ilegale legate de intrare sau ședere în țară, de tranzit sau destinație. Starea de vulnerabilitate poate fi condiționață de diferiți factori cum ar fi: izolarea victimei, situația ei economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa de resurse sociale și altele. Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte exploatarea sa. Or, partea vătămată Xxxxx, audiată în cadrul urmăririi penale a declarat că, “… Sergiu a propus lor să presteze servicii sexuale contra plată în favoarea lui, în Italia, știind starea lor socială si spunea că acolo ele o să câștige mulți bani". În această ordine de idei, în corelație cu ancheta socială a părții vătămate Xxxxx, potrivit căreia aceasta nu are locuință proprie, din lipsa surselor financiare pleacă peste hotarele Republicii Moldova pentru a întreține familia, venitul este mai mic decât cheltuielile (f.d.53, Vol. I), Colegiul penal lărgit constată că inculpatul Jeca Sergiu cunoștea despre situația precară a acesteia din punct de vedere a supraviețuirii sociale, a stării ei psiho-emoționale scăzute în acel moment, astfel, a profitat și a abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate, încât, singura soluție a părții vătămate, în condițiile expuse supra, a fost acceptarea promisiunii inculpatului Jeca Sergiu, să practice prostituția în orașul Galați, România. În concluzie, ține a se reitera că, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Jeca Sergiu cunoștea despre situația financiară precare a acesteia și a abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxxx. În continuare, deși instanța de apel a constatat lipsa probelor ce confirmă obținerea prin înșelăciune a consimțămîntul părții vătămate Xxxxxpentru a o convinge să practice prostituția, Colegiul penal lărgit reiterează că potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, inculpatul Jeca Sergiu i-a promis o activitate de prestare a serviciilor sexuale fără probleme și cu profit, pe când în realitate Xxxxxa fost obligată să achite cetățenilor români jumătate din sumele obținute în urma prestării serviciilor sexuale, prestarea serviciilor sexuale contra voinței odată la mai multe persoane, a fost impusă, prin convorbiri, de către Jeca S. să presteze servicii sexuale și să se întoarcă la cetățenii români Xxxxx și Marian, pentru a cîștiga banii și să întoarcă banii dați de către Jeca S. (f.d.48-50, Vol. I), or, inculpatul Jeca Sergiu prin prezentarea vădit falsă a realității, a convins-o pe partea vătămată Xxxxxsă practice prostituția. Subsidiar, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx, ”Jeca Sergiu a transmis 100 euro pentru perfectarea pașaportului în scopul deplasării acesteia în România, ulterior Jeca Sergiu a dus-o pe Xxxxxla punctul vamal al Republicii Moldova cu România, unde văzând o persoană cunoscută care se deplasa spre or. Galați, l-a rugat pe acesta să o ia pe XxxxxD. pînă în or.Galați, unde urma să practice prostituția”. 28 Mai mult, potrivit materialelor cauzei, inculpatul Jeca Sergiu a fost responsabil pentru deplasarea părții vătămate Xxxxxpe teritoriul Republicii Moldova până la punctul de trecere a frontierei de stat cu România, unde având intenția de a o deplasa în România, s-a înțeles cu XxxxxVitalie, care se afla în rând cu automobilul inculpatului pentru a traversa frontiera de stat, în vederea transportării lui Xxxxxîn or. Galați, unde era așteptată de Xxxxx. Totodată, până la transportarea părții vătămate până la frontieră, inculpatul a avut un rol activ în perfectarea actelor părții vătămate într-un termen mai restrâns, și transmiterea unor mijloace bănești. În acest sens, instanța de recurs ordinar subliniază că organizarea transportării părții vătămate Xxxxxîn or. Galați, România, pentru prestarea serviciilor sexuale a fost dovedită. Or, prin transportare se înțelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos. În circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit enunță că decad aprecierile instanței de apel că nu au fost dovedite transferul și adăpostirea părții vătămate Xxxxxîn acțiunile inculpatului. Mai mult, din materialele cauzei rezultă că Jeca Sergiu a acționat împreună cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată și transferată către autoritățile competente din România, printre care cetățenii României, Xxxxx și Xxxxx, care au primit-o pe Xxxxx, întîlnid-o pe teritoriul României și au adăpost-o într-un apartament din or. Galați, care a fost închiriat, la fel, de către acești cetățeni. În continuarea expunerilor sale, instanța de recurs ordinar, făcând trimitere la prevederile art. 46 Cod penal, statuează că prin grup criminal organizat se subînțelege o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Or, scopul acestui grup criminal este obținerea, directă ori indirectă, a unui avantaj financiar sau unui alt avantaj material. Notorii cazului sunt și prevederile Convenției ONU privind crima organizată transnațională din 15 noiembrie 2000, potrivit cărora expresia “grup infracțional organizat” desemnează un grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă și acționează în înțelegere, în scopul săvîrșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave sau infracțiuni prevăzute de prezenta Convenție, pentru a obține, direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj material. Revenind la materialele cauzei, prin prisma interpretărilor legale expuse supra, Colegiul penal lărgit, contrar constatărilor instanței de apel, precum că, la caz, nu a fost săvârșit traficul de ființe umane de către un grup criminal organizat, relatează că din declarațiile părții vătămate Xxxxx, reiese că ”Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu avea rolul de recrutare părții vătămate, ajutarea de perfectarea actelor, în transportarea și transferul părții vătămate în or. Galați, România. Concomitent, a fost stabilit faptul că Jeca Sergiu se cunoștea de mai mult timp cu cetățenii României, Xxxxx Alexe, și Xxxxx, fiind implicat cu ultimii în afaceri dubioase, ceia ce reiese, inclusiv, din depozițiile inculpatului, or, potrivit rechizitoriului (f. d. 137-320, Vol. II) remis de autoritățile României și a Informației de la Centrul Comun Galați nr. 25/7-2024 din 27.09.2016, organele competente a României informează, că Jeca Sergiu împreună cu Xxxxx Alexe, Xxxxx și alte persoane, au făcut obiectul dosarului penal nr. 31/D/2016, înregistrat la DIICOT - Serviciul Teritorial Galați, cauza fiind trimisă cu rechizitoriu la 30.06.2016, persoanele indicate fiind trimiși în judecată pentru "constituirea de grup infracțional organizat” și "contrabandă”. 29 Astfel, conform probelor prezentate instanțelor de fond, dobândite atât la urmărirea penală, cât și în cadrul cercetărilor judecătorești, s-a constatat că acțiunile lui Jeca Sergiu cu complicii săi, au fost bine gândite, au fost repartizate din timp rolurile fiecăruia în comiterea infracțiunilor, Jeca Sergiu fiind responsabil de depistarea și racolarea fetelor de pe teritoriul Republicii Moldova și pentru practicarea prostituției. Elocvent, Colegiul penală lărgit subliniază că potrivit declarațiilor părților vătămate, inculpatul Jeca Sergiu cu Xxxxx și Xxxxx au convins-o pe Xxxxxși Xxxxx să practice prostituția în Galați, inclusiv, Xxxxxa fost supusă unei exploatări sexuale necomerciale din partea lui Xxxxx și Xxxxxa și a cunoscuților lor, despre care fapt Jeca Sergiu a știut, deoarece Xxxxxi-a comunicat despre acest fapt prin telefon și l-a rugat să întreprindă măsuri, însă fără rezultat, fiind nevoită să fugă de pe teritoriul României, după o nouă încercare de a fi supusă exploatării sexuale fără plată, de un grup de persoane. Or, aceste circumstanțe se mai confirmă prin probele anexate la materialele cauzei, și anume, depozițiile părților vătămate Xxxxx și Xxxxx, procesul-verbal de consemnare a plângerii de la Xxxxx; extrasurile din sistemul informațional al Poliției de Frontieră privitor la traversarea frontierei de stat de părțile vătămate, învinuitul, suspecții și a transportului; extrasul din Registrul de stat al Populației în privința părții vătămate Xxxxx și extrasul din Registrul de stat al populației în privința părții vătămate Xxxxx; ancheta socială în privința părții vătămate Xxxxx; nota informativă întocmită de asistența socială în privința părții vătămate Xxxxx; nota informativă întocmită de asistența socială în privința părții vătămate Xxxxx; informația de la Centrul comun Galați nr. 25/7-024 din 27.09.2016 de la organele competente a României; informația de la ÎS ”Cris Registru”; confruntare dintre partea vătămată Xxxxx și învinuitul Jeca Sergiu; confruntare între partea vătămată Xxxxxși învinuitul Jeca Sergiu; descifrările convorbirilor telefonice dintre părțile vătămate și învinuitul Jeca Sergiu. Subsecvent, instanța de recurs ordinar a stabilit că instanța de apel, în motivarea soluției adoptate a indicat că, ”cu privire la învinuirea înaintată inculpatului Jeca Sergiu în baza art. 165 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a indicat că în urma analizei declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx, precum și a inculpatului Jeca Sergiu, depuse pe parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de apel, instanța de apel a constatat că, părțile vătămate în cadrul ședinței instanței de apel și-au schimbat declarațiile în favoarea inculpatului Jeca Sergiu, în detrimentul celor depuse la urmărirea penală. În consecință, instanța de apel, apreciind declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx în coroborare cu alte probele materiale administrate la cauza penală, a considerat ca pertinente, concludente, utile și veridice declarațiile părților vătămate depuse în cadrul urmăririi penale, or, părțile vătămate audiate în cadrul urmăririi penale au depus declarații concrete, în care au detaliat circumstanțele faptice privitor la acțiunile inculpatului Jeca Sergiu, care inclusiv au fost susținute de către acestea la efectuarea confruntării cu inculpatul Jeca Sergiu. Prin urmare, instanța de apel nu a stabilit careva dubii în veridicitatea declarațiilor părților vătămate Xxxxxși Xxxxx depuse în cadrul urmăririi penale, care au fost luate ca bază la adoptarea deciziei. Cât privește declarațiile părților vătămate depuse în instanța de apel, în partea în care nu susțin depozițiile de la urmărirea penală, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind depuse în scopul confirmării versiunii inculpatului Jeca Sergiu, precum și a contribui la dezincriminarea și astfel la evitarea răspunderii penale pentru faptele comise”, așadar, fiind constatată o divergență în aprecierea declarațiilor părților vătămate 30 de către instanța de apel, parțial fiindu-le oferite veridicitate declarațiilor date în cadrul urmăririi penale, ulterior, celor date în cadrul ședințelor de judecată. În acest sens, Colegiul penal lărgit nu a identificat baremul de care s-a condus instanța de apel la aprecierea declarațiilor părților vătămate depuse la diferite etape ale procesului penal. Într-o altă ordine de idei, cu referire la recalificarea acțiunilor inculpatului Jeca Sergiu de către instanțele de fond din prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal în prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal din motiv că nu a fost probată săvârșirea infracțiunii de proxenetism într-un grup criminal organizat de către inculpatul Jeca Sergiu, Colegiul penal lărgit reține că prin grup criminal organizat, în sensul art. 220 alin.(3) Cod penal, se subînțelege reuniunea asociată criminală care întrunește semnele caracteristice prevăzute de art.46 Cod penal. Or, potrivit Convenției ONU privind crima organizată transnațională din 15 noiembrie 2000, grupul criminal organizat este grupul structurat din 3 sau mai multe persoane care funcționează o perioadă de timp și acționează împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale. Așadar, reieșind din declarațiile părților vătămate Xxxxxși Xxxxx rezultă că inculpatul Jeca Sergiu cunoștea și avea legături de contact cu cetățenii români Xxxxx și Xxxxx. Jeca Sergiu a îndemnat-o și a determinat-o pe Xxxxxși Xxxxx să practice prostituția, le-a ajutat cu perfectarea actelor, precum și le-a transportat și transferat în or. Galați, România. Subsidiar, ține a se atenționa că la materialele cauzei este anexat rechizitoriu din 30.06.2016 (f.d.l37-320, Vol. II), întocmit de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul teritorial Galați, sub aspectul constituirii unui grup criminal organizat specializat în contrabanda calificată cu țigări din Republica Moldova în România, unde era menționat numele Jeca Sergiu ca membru al grupului criminal împreună cu mai multe persoane, inclusiv Xxxxx și Xxxxx. În aserțiunea dată, Colegiul penal lărgit reiterează că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia de a menține recalificarea acțiunilor inculpatului Jeca Sergiu de către prima instanță din prevederile art. 220 alin. (3) Cod penal în prevederile art. 220 alin. (2) Cod penal, în lipsa unei analize minuțioase ale materialelor prezentei cauze penale. Relevant, în acest sens, Colegiul penal lărgit consideră a se menționa că încadrarea juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente periculoasă ce face obiectul cauzei penale. În consecință, Colegiul penal lărgit găsește întemeiate criticele titularului dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării deciziei adoptate de instanța de apel și consideră relevant de a puncta că, o hotărîre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului administrat în cauză. Totodată, trebuie de reținut că obligația instanței de a-și motiva hotărîrea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței 31 constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspect că instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele invocate de procuror în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. 9. Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 10. În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru. Se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Jeca Sergiu xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie 32 Cobzac Elena 33