1ra-1763/21 — art.171 al.2 lit.b,c,art.172 al.2 lit.b CP

1ra-1763/21 — art.171 al.2 lit.b,c,art.172 al.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1763/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Cobzac Elena

Judecători Țurcan Anatolie

Catan Liliana

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către avocatul Chironachi

Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 octombrie 2019, în cauza penală

privindu-i pe

Buzila Alexandr xxxxx, născut la xxxx, domiciliat în s.

xxxx

și

Pasat Ion Xxxxxx, născut la xxxx domiciliat în s. xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.02.2017– 31.05.2018;

Instanța de apel: 27.12.2018 – 30.10.2019;

Instanța de recurs ordinar: 20.12.2019-20.05.2020.

Instanța de recurs ordinar: 09.08.2021 – 20.10.2021.

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

A C O N S T A T A T:

xxxx a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute la art.art.171

alin.(2) lit. b), c) și 172 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența

faptelor infracțiunilor.

Pasat Ion xxxxx, a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pasat Ion xxxxx, au fost învinuiți de faptul că, în noaptea de 19 iulie 2016 spre 20 iulie

1

2016, fiind într-un domiciliu, amplasat pe strada xxxxx din municipiul Cahul, împreună și

de comun acord, după ce împreună cu minora xxxxx au servit băuturi alcoolice, urmărind

scopul întreținerii rapoartelor sexuale cu ultima, despre care știau că este de vârsta minoră

și se află în odaie, aplicând forța fizică și psihică în scopul suprimării rezistenței victimei,

profitând de superioritatea fizică și incapacitatea fizică a minorei Xxxxxx de a opune

rezistență în legătură cu vârsta fragedă și aflarea sub influența băuturilor alcoolice, pe un

pat, contrar voinței ultimei, fiecare au întreținut cu minora Xxxxxx, câte un raport sexual

în formă naturală.

Acțiunile lui Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, au fost încadrate în baza

art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, conform indicilor – violul, raport sexual săvârșit prin

constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se

apăra și de a-și exprima voința, săvârșită cu bună-știință asupra unui minor, de două

persoane.

Tot el, Buzila Alexandr Xxxxxx, a fost învinuit și de faptul că, în noaptea de 19 iulie

2016 spre 20 iulie 2016, fiind într-o odaie la domiciliul amplasat pe strada xxxxxx din

municipiul Cahul, continuând acțiunile sale infracționale, după ce a întreținut raport sexual

în formă normală cu minora Xxxxxx, care se afla pe pat, prin influența psihică și

constrângerea psihică, asupra acesteia, profitând de superioritatea fizică și incapacitatea

fizică a minorei Xxxxxx de a opune rezistență în legătură cu vârsta fragedă și aflarea sub

influența băuturilor alcoolice, contrar voinței, a întreținut cu minora Xxxxxx un raport

sexual în formă perversă, manifestat prin introducerea organului său genital în cavitatea

bucală a minorei Xxxxxx.

Acțiunile lui Buzila Alexandr xxxx, au fost încadrate în baza art.172 alin.(2) lit. b)

Cod penal, conform indicilor – satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin

constrângere psihică a persoanei și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de

a-și exprima dorința, săvârșită cu bună-știință asupra unui minor.

Cauza a fost examinată în prima instanță, cu participarea inculpaților Buzila

Alexandr xxxxxx și Pasat Ion xxxxx.

Mîțăblîndă Sergiu, solicitând casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Buzila Alexandr, să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.artr.171 alin.(2) lit. b), c) și 172 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea următoarele

pedepse: în baza art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal – 7 ani închisoare; în baza art.172

alin.(2) lit. b) Cod penal – 6 ani închisoare.

Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor, stabilirea pedepsei definitive sub formă de 8 ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în instituție penitenciară de tip semiînchis.

Pasat Ion, să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art.171

alin.(2), lit. b), c) Cod penal, și a-i stabili pedeapsă sub formă de 6 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A încasa în mod solidar de la inculpații Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion

2

Xxxxxx, cheltuieli de judecată, în suma totală de 1 763 lei, în contul statului.

3.1. În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele argumente:

- prima instanță a dat o apreciere eronată probelor acumulate în cadrul urmăririi

penale, fapt care a determinat pronunțarea unei soluției greșite;

- concluziile instanței de fond precum că în speță nu s-a constatat existența faptei

infracțiunilor încriminate inculpaților vin în contradicție cu ansamblul probelor acumulate

în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul cercetării judecătorești în instanța de

judecată;

- prima instanță analizând probele acumulate în cadrul procesului penal nu a motivat

poziția admiterii și respingerii unor probe. În cadrul urmăririi penale, atât și în ședința

primei instanțe, partea vătămată Xxxxxx, a declarat minuțios și detaliat toate

circumstanțele care au avut loc în noapte din 19 iulie 2016 spre 20 iulie 2016, în domiciliul

amplasat în municipiul xxxxxx. Mai mult ca atât declarațiile părții vătămate, s-a confirmat

prin declarațiile martorilor xxxxx, xxxx, xxxx precum și prin declarațiile reprezentantului

legal xxxxx și ale expertului Cazacu Vasile;

- instanța de fond, în afară de declarațiile părții vătămate și a martorilor, nu a apreciat

și alte probe acumulate în cadrul urmăririi penale, care cu certitudine demonstrează

vinovăția inculpaților;

- instanța de fond în sentința atacată nu a dat apreciere declarațiilor expertului Cazacu

Vasile, care a participat nemijlocit la efectuarea expertizei psihiatrice psihologice în

privința părții vătămate minore Xxxxxx și care a declarat că, partea vătămată minoră nu

are tendințe de fantezie, declarațiile acesteia corespund adevărului;

- prima instanță nu a ținut cont de faptul că, la momentul săvârșirii infracțiunii

inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxx cunoșteau cu certitudine că, partea

vătămată Xxxxxx este minoră. Acest fapt a fost confirmat de către inculpatul Buzila

Alexandr xxxx, în declarațiile depuse în fața instanței de fond;

- instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile părții vătămate minore Xxxxxx, care

a declarat că, inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxxxi, au insistat ca ea să

consume alcool, fapt care de asemenea se confirmă prin declarațiile martorului Delean

Vitalie, care a relatat același fapt;

- prin cumulul probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, s-a demonstrat cu

certitudine că, inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxxx, intenționat au creat o

stare de imposibilitate a părții vătămate minore Xxxxxx, de a se apăra și de a-și exprima

voința, prin inducerea în stare de ebrietate, în urma cărui fapt au întreținut cu ultima

contrar voinței acesteia, raporturi sexuale în formă naturală și forma perversă.

fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează.

Buzila Alexandr xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza în baza art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, la 7 ani închisoare;

- în baza art.172 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 6 ani închisoare.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

3

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pasat Ion xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.171 alin.(2) lit.

b), c) Cod penal, pe un termen de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

Cerința procurorului, privind încasarea din contul lui Buzila Alexandr xxxxx și Pasat

Ion xxxxx, a cheltuielilor judiciare a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat o

apreciere corectă probelor prezentate de către partea acuzării, apreciindu-le contrar

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fapt ce a dus la soluționarea eronată a

cauzei. Totodată, prima instanță nu a determinat în totalitate circumstanțele importante

pentru justă soluționare a cauzei, ceea ce a generat adoptarea unei soluției eronate în cauza

deferită judecății.

Instanța de apel a notat că, în cazul din speță, cu certitudine s-a demonstrat că,

inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxxx, au realizat latura obiectivă al

infracțiunii de viol, acest fapt fiind demonstrat prin probe incontestabile, prezentate de

către procuror în cadrul examinării cauzei.

Instanța de apel a stabilit existența infracțiunii de viol, precum și realizarea laturii

obiective a acestei infracțiuni de către inculpați, fapt confirmat prin declarațiile părții

vătămate minore Xxxxxx Xxxxxx, depuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul

instanței de fond și instanței de apel.

Instanța de apel analizând declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx xxxx, depuse

cât în ședința instanței de apel, atât și în ședința primei instanțe și la faza de urmărire

penală, a reținut că aceste declarații sânt logice, consecutive și urmează să fie apreciate ca

veridice, or, aceste declarații coroborează cu totalitatea de probe prezentate în ședințele

instanței de judecată. Astfel, instanța de fond în mod eronat a constatat că, declarațiile

acesteia sânt unele declarative, menționând că declarațiile părții vătămate minore nu

coroborează cu alte probe prezentate la materialele dosarului penal.

La fel, prima instanță neîntemeiat a invocat că, concluzia privind vinovăția

inculpaților este întemeiată, doar pe declarațiile părții vătămate, or, la materialele cauzei

penale au fost prezentate și alte probe, care demonstrează existența infracțiunilor în cauză,

precum și vinovăția inculpaților în săvârșirea acestora.

Declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx x, coroborează pe deplin cu rezultatul

expertizei psihiatric-legale de ambulatoriu nr.897 a-2016 din 06 octombrie 2016, efectuată

în privința părții vătămate minore, Xxxxxx x, prin care se demonstrează că, partea

vătămată minoră, în momentul acțiunilor infracționale îndreptate împotriva ei, a putut

percepe corect conținutul acestor acțiuni ale inculpaților și în prezent le pate reda.

Tot în acest raport s-a constatat că, probabilitatea influenței externe a părții vătămate

minore, la depunerea declarațiilor referitor la acțiunile ce au avut loc împotriva ei, este una

redusă, iar în urma acțiunilor menționate la partea vătămată minoră, Xxxxxx x, s-a

dezvoltat o tulburare de stres post-traumatică, manifestată prin insomnie, frică, vise

4

terifiante, care au necesitat tratament medical la medicul psihiatru.

Instanța de apel a notat și faptul că constatările din raportul de expertiză psihiatric-

legală ambulatorie nr897 a-2016, din 06 octombrie 2016, coroborează cu declarațiile părții

vătămate minore, Xxxxxx și cu declarațiile martorului xxxxx.

Instanța de apel a stabilit că, declarațiile părții vătămate minore, urmează să fie

apreciate ca unele credibile, iar concluziile primei instanțe privind formalitatea acestor

declarații nu au nici un suport faptic, sau juridic, fiind unele eronate.

Mai mult, în conținutul sentinței atacate, prima instanță nu a dat nici o apreciere

raportului de expertiză psihiatric-legală ambulatorie, necătând la faptul că acest raport

reprezintă drept o probă în condițiile art. 93 CPP. Or, concluziile raportului de expertiză

psihiatric-legală ambulatorie, au fost susținute prin declarațiile expertului Cazacu Vasile,

care a fost audiat în ședința primei instanțe a declarat că consumul băuturilor alcoolice și

substanțelor narcotice nu poate afecta structura gândirii, ci afectează numai tempoul

acesteia. Respectiv, a declarat că, în urma consumului alcoolului și a substanțelor

narcotice, la partea vătămată nu a intervenit o psihoză și ultima era în stare să perceapă

corect acțiunile îndreptate asupra ei și să înțeleagă conținutul lor.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a dat apreciere declarațiilor martorului

xxxxx, precum că, dimineață a găsit în mașina de spălat lenjerie intimă pentru dame.

Aceste declarații confirmă pe deplin cele relatate de partea vătămată, precum că din cauza

fricii a uitat lenjeria în casa unde a înnoptat.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că prima instanță nu a elucidat divergențele

dintre declarațiile inculpatului Pasat Ion xxxxx și ale martorului xxxxx, de către, fiind

lăsate fără o apreciere din punct de vedere al coroborării lor, fapt care afectează soluția

dată în speță. Or, afirmarea inculpatului Pasat Ionxxxx, precum că, el a achitat plata pentru

chiria casei, iar Delean Vitalie a achitat o camera aparte, pentru a merge acolo cu partea

vătămată minoră Xxxxxx x, urmărește scopul eschivării de la răspundere penală, inducând

că el a închiriat casa doar pentru el și inculpatul Buzila Alexandr xxxx, dar nu pentru toți.

Pe când Delean Vitalie, având intenția de a dormi împreună cu partea vătămată minoră,

Xxxxxx x, și-a închiriat o cameră în aceeași casă. Această versiune a inculpatului Pasat Ion

xxxxx nu și-a găsit confirmare în ședința instanței de apel, fiind combătută prin totalitatea

probelor examinate în ședința instanței de apel.

Totodată, instanța de fond în mod eronat a invocat că, în cadrul examinării cauzei

penale nu s-a demonstrat faptul că partea vătămată minoră, Xxxxxx Xxxxxx, a fost

influențată de către inculpații Buzila Alexandr xxxxx și Pasat Ion xxxxx, la consumarea

băuturilor alcoolice. Or, faptul respectiv a fost demonstrat pe deplin prin declarațiile părții

vătămate, care a declarat expres că, aflându-se în barul ,,Colibri” din municipiul Cahul,

inculpații insistau ca ea să consume alcool și anume, inculpatul Pasat Ion xxxxx, a fost

foarte insistent în acest sens. Ulterior, în timpul când se aflau în casa închiriată, inculpatul

Buzila Alexandr xxxxx a insistat ca ea să consume substanțe narcotice. Mai mult ca atât,

reieșind din învinuirea formulată, inculpaților li se impută, că au săvârșit infracțiunea de

viol, profitând de imposibilitatea părții vătămate de a se apăra și de a-și exprima voința.

Astfel, instanța de apel a considerat că pentru calificarea faptei de infracțiune de viol,

5

profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și de a-și exprima voința, nu este

esențial de către cine este creată această starea a victimei. Mai mult ca atât, această stare

poate fi creată chiar și de victimă însăși, însă principalul aspect, este că făptuitor a profitat

de această stare.

Instanța de apel a statuat că, chiar și în cazul în care partea vătămată minoră, Xxxxxx

, nu a fost influențată direct de către inculpați să consume băuturi alcoolice și substanțe

narcotice, această circumstanță nu poate servi ca temei pentru constatarea inexistența

faptelor infracțiunilor imputate și exonerării inculpaților de răspunderea pentru săvârșirea

acestora. Mai mult ca atât, potrivit probelor prezentate, s-a demonstrat o situație contrară și

anume incontestabil s-a stabilit că, inculpații au insistat ca partea vătămată să consume

băuturi alcoolice și substanțe narcotice.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță în susținerea poziției sale

de achitate a inculpaților a menționat că, declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx, se

contrazic cu declarațiile martorului xxxxx, or ultima a declarat că, noaptea nu a auzit

careva țipete. Însă acest argument nu poate fi unul decisiv pentru a constata inexistența

infracțiunilor imputate și de a adopta o soluție de achitare a inculpaților, or faptul că

martorul Xxxxxxnu a auzit careva țipete a părții vătămate minore, se datorează stării de

neputință a acesteia ca urmare a consumului băuturilor alcoolice și substanțelor narcotice.

Or, partea vătămată minoră, Xxxxxx, cât în ședința instanței de apel, atât și în ședința

instanței de fond și în cadrul urmăririi penale, a declarat că, după ce a consumat substanțe

narcotice a avut amețeli, nu vedea nimic și nu a putut să acționeze, ceea ce explică faptul

că nimeni nu a auzit țipetele ei, deoarece nici nu au fost.

La fel, instanța de apel a notat că, potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr.566 din 21 iulie 2016, întocmit în urma examinării părții vătămate minore Xxxxxx , s-a

constatat că, la nivelul himenului s-au depistat rupturi himenale vechi – himen deflorat,

vechimea cărora este imposibil de apreciat, dar este nu mai puțin de 8-10 zile.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, proba respectivă în coroborare cu alte probe

prezentate de acuzare și cercetate cât în cadrul examinării cauzei în prima instanță, atât și

în instanța de apel, demonstrează existența relațiilor sexuale, iar în coroborare cu alte

probe prezentate se demonstrează cu certitudine că, relațiile sexuale au avut loc în mod

forțat, fără consimțământul părții vătămate minore.

Instanța de apel a menționat că, nu pot fi puse la baza soluției privind inexistența

faptelor infracțiunii și achitării inculpaților, argumentele instanței de fond precum că,

partea vătămată minoră, Xxxxxx a fost de acord să meargă în municipiul Cahul cu Delean

Vitalie și cu persoanele necunoscute, or, chiar și în cazul în care partea vătămată minoră,

Xxxxxx, a fost de acord să meargă cu Delean Vitalie și inculpații Buzila Alexandr, și Pasat

Ion, în municipiul Cahul, acest fapt nu denotă că, ultima a fost de acord la întreținerea unor

relații sexuale, și nu acordă inculpaților nici un drept să întreprindă asupra acesteia careva

acțiuni infracționale. Mai mult ca atât, partea vătămată minoră, a declarat că, a mers în

municipiul Cahul, deoarece îl cunoștea pe Chesa Alla și avea încredere în el, iar inculpații

au asigurat-o că totul va fi bine. Respectiv, săvârșirea infracțiunilor în cauză nici de cum

nu poate fi imputabilă comportamentului părții vătămate minore, Xxxxxx, așa cum a

6

invocat prima instanță în sentința atacată.

Instanța de apel a considerat că fiind incontestabil combătute și declarațiile

martorului Delean Vitalie, precum că, în ziua respectivă, acesta a fost telefonat de către

partea vătămată minoră Xxxxxx și l-a întrebat dacă are substanțe narcotice pentru consum.

Or, incontestabil a fost demonstrat că, anume Delean Vitalie, a telefonat pe partea

vătămată minoră, Xxxxxx și a rugat-o să iasă la strada centrală.

Instanța de apel a menționat că, prima instanța, în sentința atacată la fel nu a dat nici

o apreciere acestor contradicții dintre declarațiile martorului Delean Vitalie și ale părții

vătămate minore, Xxxxxx.

Totodată, prima instanță neîntemeiat a apreciat critic declarațiile reprezentantului

legal al părții vătămate minore, motivând concluzia prin faptul că, partea vătămată minoră,

fiind în stare de stres urma imediat să povestească despre cele întâmplate, acest argument

al instanței de fond fiind nefondat, or, potrivit raportului de expertiză psihiatric-legală

rezultă că din cauza evenimentelor produse în privința părții vătămate minore, Xxxxxx, la

aceasta s-a dezvoltat stare de stres posttraumatic. Mai mult ca atât, reieșind din declarațiile

reprezentantului legal al părții vătămate minore, depuse în ședința primei instanțe, se

demonstrează că, partea vătămată minoră a povestit despre cele întâmplate mamei sale, în

prima zi, seara după săvârșirea infracțiunilor în cauză, adică în data de 20 iulie 2016. Din

cele din urmă rezultă că, partea vătămată minoră, Xxxxxx a declarat despre cele întâmplate

într-un termen scurt după producerea evenimentelor în cauză.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiată și concluzia instanței de fond

precum că, partea vătămată minoră, Xxxxxx, a povestit despre cele întâmplate aflându-se

sub presiunea mamei sale. Or, contrar acestora, din declarațiile lui xxxxx, depuse în

calitate de martor, în instanța de apel, cât și în calitate de reprezentant legal al părții

vătămate minore, în ședința primei instanțe, rezultă că în momentul când ea a aplicat părții

vătămate minore două lovituri cu vargă, aceasta doar plângea și tremura, și nu i-a povestit

nimic.

Astfel, instanța de apel a menționat că, nu au fost prezentate careva probe care ar

demonstra efectuarea unor presiuni, de orice natură asupra părții vătămate minore, din

partea reprezentantului său legal, pentru a o determina la expunerea unor evenimente, fapte

denaturate nu au fost prezentate.

Instanța de apel a apreciat critic și constatările instanței de fond, precum că inculpații

Buzila Alexandr xxxxx și Pasat Ion xxxxx nu cunoșteau despre vârsta minoră a părții

vătămate Xxxxxx Xxxxxx. Or, pe lângă faptul declarațiilor părții vătămate minore,

Xxxxxx, prin care se demonstrează că, a fost întrebată de către inculpați ce vârstă are și a

răspuns la această întrebare, aceste circumstanțe se mai demonstrează și prin raportul de

expertiză medico-legală nr.566, din 21 iulie 2016, potrivit căruia, în urma examinării părții

vătămate minore, Xxxxxx Xxxxxx, conform dezvoltării fizice, datelor antropometrice,

ultima corespunde vârstei de 14-17 ani.

Pe de altă parte, instanța de apel a menționat că declarațiile martorului Delean

Vitalie, în această parte, precum că el nu cunoștea vârsta părții vătămate minore, pe care

instanța de fond le-a pus la baza sentinței de achitare, urmau a fi apreciate critic. Or, din

7

declarațiile depuse de către martorului în ședința primei instanțe, rezultă că el cunoștea

faptul că partea vătămată minoră este elevă, respectiv cunoștea cu certitudine că ultima

este minoră. Prima instanță nu a dat o apreciere celor invocate, ceea ce a afectat temeinicia

soluției pronunțate.

Totodată, trimiterile instanței de fond la raporturile de expertiză medico-legală nr.

567 și 568 din 10 august 2016, întocmite în urma inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și

Pasat Ion Xxxxxx, și anume, că pe corpul acestora nu s-au depistat careva leziuni

corporale și conform cercetării biologice, în frotiuri de amprentă pe glans penis, celulele cu

aspect morfologic specifice celulelor vaginale nu au fost depistate, nu pot servi ca temei

pentru constatarea inexistenței infracțiunilor în cauză și achitarea inculpaților. Or, reieșind

din declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx Xxxxxx, după întreținerea raporturilor

sexuale cu ea, inculpatul Buzila Alexandr Xxxxxx, a plecat în baie să se spele, iar ea la fel

a fost spălată de către inculpatul Pasat Ion. Instanța de apel a reținut că anume prin acest

fapt și se explică lipsa la inculpați a urmelor celulelor cu aspect specific celulelor

epiteliului vaginal. Cu atât mai mult că, expertizele respective au fost efectuate la două zile

de la săvârșirea infracțiunilor.

În ceea ce ține de lipsa leziunilor corporale, instanța de apel a reiterat că, potrivit

declarațiilor părții vătămate minore, care coroborează cu declarațiile inculpaților, partea

vătămată minoră, era într-o stare de neputință provocată de consumul băuturilor alcoolice

și substanțelor narcotice ce nu a permis să reacționeze, ceea ce demonstrează că, datorită

acestei stări nu era în stare să opună o rezistență fizică efectivă, acțiunilor inculpaților, ce

ar fi lăsat careva leziuni pe corpurile inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion

Xxxxxx. Or, potrivit declarațiilor părții vătămate minore, Xxxxxx Xxxxxx, ea a încercat să

opună rezistență acțiunilor inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, însă

reieșind din starea în care ea se afla și faptul că, ambii inculpați sunt fizic mai dezvoltați și

o țineau cu forță, nu a reușit să opună o rezistență fizică efectivă.

În continuare, cu referire la elementele componenței de infracțiune prevăzute de

art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că vina

inculpaților și-a găsit confirmare deplină, fiind întrunite toate elementele constitutive ale

infracțiunii.

La caz, instanța de apel a reiterat că latura obiectivă a infracțiunii caracterizată prin

vinovăție sub formă de intenție directă de a avea relații sexuale cu partea vătămată minoră,

a fost pe deplin demonstrată intenția directă a inculpaților. Or, în cazul în care inculpații nu

aveau asemenea intenții, și știind cu certitudine că urmează să se întoarcă acasă în satul

Giurgiulești, r-nul Cahul, nu aveau să consume băuturi alcoolice în compania părții

vătămate minore, și nici nu rămâneau pe noapte în municipiul Cahul, ci urmai să se

întoarcă în familie unde erau așteptați inclusiv și de copiii lor minori. Însă, aceștia în mod

deliberat, cu intenție directă, au consumat băuturi alcoolice în compania părții vătămate

minore și au insistat ca și ea să consume băuturi alcoolice și substanțe narcotice, ca ulterior

să-și realizeze acțiunile lor infracționale.

De asemenea, instanța de apel a constatat ca fiind demonstrată cu certitudine

realizarea laturii subiective al infracțiunii de viol săvârșită de către inculpații Buzila

8

Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx. Iar, infracțiunea de viol imputată inculpaților, cu

siguranță a avut loc, vinovăția inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx,

în săvârșirea acesteia, a fost pe deplin demonstrată.

În continuare, cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art.172 alin. (2),

lit. b) Cod penal încriminat inculpatului Buzila Alexandr instanța de apel rezumând

totalitatea circumstanțelor privind descrierea faptei infracționale comise de către inculpatul

Buzila Alexandr, a ajuns la ferma convingere că vina inculpatului și-a găsit confirmare

deplină, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii, mai mult fiind

demonstrate la caz integral.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență

prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, stabilind inculpaților Buzila Alexandr și Pasat Ion

o pedeapsă echitabilă în raport cu faptele săvârșite.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Buzila Alexandr a comis infracțiunile, în

timpul executării pedepsei cu închisoare, cu suspendarea executării acesteia, cu stabilirea

unui termen de probă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.264 alin.

(3) lit. a) și art. 266 Cod penal, stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din 27 februarie

2015, considerând că, pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea de către inculpatul Buzila

Alexandr a infracțiunilor prevăzute de art.171 alin. (2), lit. b), c) art.172 alin. (2) lit. b) Cod

penal, și pentru inculpatul Pasat Ion Xxxxxx a infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(2), lit.

b), c), Cod penal, vor fi unele echitabile și vor contribui la restabilirea echității sociale,

afectată prin faptele prejudiciabile săvârșite.

Instanța de apel a respins pretențiile procurorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată de la inculpații Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, în contul statului,

motivând prin faptul că toate expertizele medico-legale precum și expertiza psihiatric-

legală ambulatorie, au fost dispuse în temeiul art.143 CPP, în vigoare la momentul

săvârșirii infracțiunilor, iar normele legislației procesual penale în vigoare la acel moment,

stabileau în mod expres că, achitarea expertizelor numite în temeiul art. 143 CPP, urmează

să fie din contul mijloacelor bugetului de stat.

recurs ordinar, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și

solicitând casarea parțială a deciziei, în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de

judecată în mărime de 1763 lei, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte.

dispusă inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

ordinare de către avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către

avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr.

7.1. Avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion, invocând prevederile

art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări.

În susținerea cererii de recurs, avocatul invocă că, decizia motivată a instanței de apel

a fost pronunțată la data de 29 noiembrie 2019, inculpatul Pasat Ion nu a fost prezent la

9

examinarea cauzei în instanța de apel și nici la pronunțarea deciziei. Din cauza faptului că

procurorul a declarat apel peste 5 luni de la soluționarea cauzei penale, inculpatul Pasat Ion

nu avea de unde să cunoască despre existența cererii de apel și despre examinarea cauzei în

instanța de apel. La data de 08.07.2021, Pasat Ion prin intermediul avocatului - Apărece

Oleg a făcut cunoștință cu deciziei instanței de apel, prin urmare termenul de declarare a

recursului începe să curgă de la această dată. Mai mult, deoarece prin sentința Judecătoriei

Cahul din 31 mai 2018, a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la

art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, Pasat Ion a mers la muncă în străinătate, împreună cu

toată familia.

La fel apărătorul consideră că instanță de apel greșit a admis apelul procurorului,

găsindu-l vinovat pe inculpatul Pasat Ion și Buzilă Alexandr în comiterea infracțiunii de

viol, punând la bază aceleași probe administrate și cercetate în prima instanță, or instanță

de fond corect i- a achitat pe inculpați, având în vedere că în acțiunile acestora nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii încriminate.

7.2.Avocatul Chironahi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, invocând

prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită repunerea în

termen a apelului declarat, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței fără modificări.

În argumentarea recursului ordinar, avocatul indică că decizia motivată a Curții de

Apel Cahul a fost pronunțată la data de 20 noiembrie 2010, inculpatul Buzilă Alexandr nu

a fost prezent la examinarea cauzei în instanța de apel și nici la pronunțarea deciziei.

Inculpatul Buzilă Alexandr la data de 22.06.2021, prin intermediul avocatului Chironachi

Vladimir a depus în cadrul Judecătoriei Cahul o cerere prin care a solicitat permisiunea de

a face cunoștință cu materialele dosarului și remiterea deciziei. La data de 20.07.2021,

avocatul Chironachi Vladimir a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale cât și cu

decizia contestată.

Apărătorul consideră că, învinuirea adusă lui Buzilă Alexandr în baza art.171 alin.(2)

lit. b), c) și art.172 alin.(2) lit. b) Cod penal, nu s-a confirmat prin probe și se bazează doar

pe presupuneri, care nu pot fi puse la baze unei sentințe de condamnare.

Instanța de apel nu a ținut cont de prezumția de nevinovăție de care beneficiază

inculpații. Conform materialelor cauzei penale, instanța de judecată s-a bazat în

exclusivitate pe declarațiile victimei, care nu sunt confirmate prin alte probe veridice.

Astfel, apărarea consideră că instanță de apel greșit a admis apelul procurorului,

găsindu-l vinovat pe inculpatul Pasat Ion și Buzilă Alexandr în comiterea infracțiunii de

viol, punând la bază aceleași probe administrate și cercetate în prima instanță, or instanță

de fond corect i-a achitat pe inculpați, având în vedere că în acțiunile acestora nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii încriminate.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor de către avocatul

Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către avocatul Chironachi Vladimir în

numele inculpatului Buzila Alexandr, menționând că acestea urmează a fi declarate

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece sunt lipsite de temeiuri legale.

10

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile

invocate se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură penală – în cazul în

care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes

deosebit pentru jurisprudență.

Colegiul penal reține că, reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar

împotriva deciziei instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual

de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cât și o obligație de a formula cererea

respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în art.art.427, 429, 430 Cod de

procedură penală.

Din conținutul prevederilor art.429 alin.(1) Cod de procedură penală, rezultă că

recursul se depune de persoanele menționate în art.421 și trebuie să fie motivat.

În temeiul art.421 Cod de procedură penală, raportat la art.401 alin.(2), titularul

dreptului de recurs în numele persoanelor menționate în alin.(1), pct.2)-4) art.401 Cod de

procedură penală, adică a inculpatului poate fi apărătorul împuternicit în modul prevăzut

de lege (prin mandat).

Conform art.67 alin.(4) Cod de procedură penală, avocatul care acordă asistență

juridică bănuitului sau învinuitului la reținere sau arestare se consideră apărătorul lor pe

această perioadă de timp și cu consimțământul lor el poate continua participarea în calitate

de apărător până la terminarea procesului în cauza respectivă. În cazul în care, inculpatul

își alege un alt apărător, decât cel care a participat în apel, pentru a-i reprezenta interesele

în instanța de recurs, este necesar consimțământul lui expres. Prin alte cuvinte, această

reglementare legală rămâne valabilă și pentru instanța de recurs.

În corespundere cu prevederile art.432 alin.(1) în coroborare cu art.433 alin.(1) Cod

de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și judecă

recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților.

Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea

inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat

recurs ordinar în numele său.

La fel, se impune precizarea că la examinarea cauzei în ordine de recurs, instanța de

recurs verificând împuternicirile recurentului, o atenție deosebită acordă cazului când

recursul este declarat de către un alt avocat ales în interesele inculpatului, care nu a

participat în instanța de apel.

Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat apărătorului

său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art.70 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul penal în

calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal

al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor

interesele cărora urmează să le apere.

11

Din conținutul normei precizate, prin „invitația inculpatului” trebuie de înțeles

inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un avocat concret, altul

decât cel care a participat în apel.

Prin urmare, avocatul declarând recurs ordinar în numele inculpatului împotriva

deciziei instanței de apel, urmează să anexeze la recurs mandatul, care trebuie completat în

corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013, cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, trebuie să se indice că avocatul este

împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la

Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura

inculpatului (pct.6, subpct.2) lit.a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013).

În acest sens, Colegiul penal va reține și stipulările art.68 alin.(5) Cod de procedură

penală, potrivit cărora apărătorul nu este în drept fără consimțământul persoanei a cărei

interese le apără să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția normei prescrise, dacă ele

nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea

clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv, efectuarea de către apărător a cel puțin a

unei acțiuni prevăzute la art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, cade sub sancțiunea

nulității, dacă aceasta nu îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus. În cazurile

când se va constata că lipsește semnătura inculpatului de pe verso mandatului, din motive

de imposibilitate de a o aplica (aflarea peste hotarele țării, internarea într-o instituție

medicală, etc.) recurentul trebuie să anexeze la recurs o cerere scrisă personal de către

inculpat și semnată de acesta sau, după caz, procura în original.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Apărece Oleg în numele

inculpatului Pasat Ion, Colegiul penal constată următoarele:

La examinarea cauzei penale în prima instanță și în instanța de apel interesele

inculpatului Pasat Ion au fost reprezentate de către avocatul Grosu Eugeniu (f.d.105, vol.

I). Ulterior, în ședința instanței de apel, interesele inculpatului Pasat Ion au fost

reprezentate și de către avocatul desemnat de oficiu, Chebec Ala, fiind anexat mandatul la

materialele cauzei penale (f.d.232 vol. III).

Totodată, Colegiul penal reiterează că, în instanța de apel inculpatul Pasat Ion, s-a

eschivat să se prezinte în ședințele de judecată, motiv pentru care prin încheierea Curții de

Apel Cahul din 27 februarie 2019, a fost anunțat în căutare (dosarul de căutare

nr.2019150040 - f.d.203 vol. II).

La 30 octombrie 2019, instanța de apel a admis apelul procurorului, a casată total

sentința adoptată și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Buzila Alexandr a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art.171 alin.(2) lit. b), c), 172 alin.(2) lit. b)

Cod penal, cu aplicarea art.84 alin.(1) Cod penal, la 8 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar semiînchis.

Atât avocații Grosu Eugeniu și Chebec Ala în numele inculpatului Pasat Ion, cât și

inculpatul, nu au contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel.

La data de 16 iulie 2021, avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion a

12

declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, anexând mandatul în care

lipsesc careva mențiuni, prin care s-ar confirma împuternicirile acestuia pentru acordarea

asistenței juridice inculpatului Pasat Ion în instanța de recurs ordinar (f.d.99, vol. III).

Prin urmare, Colegiul penal constată că mandatul prezentat de avocatul Apărece Oleg

nu conține semnătura inculpatului Pasat Ion, astfel avocatul nu are împuterniciri de a

declara recurs ordinar în numele inculpatului, iar la materialele cauzei nu există un careva

act ce ar confirma consimțământul inculpatului la momentul depunerii recursului, de a-i fi

apărate drepturile de avocatul Apărece Oleg.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Chironachi Vladimir în

numele inculpatului Buzila Alexandr, Colegiul penal constată următoarele.

Potrivit materialelor dosarului în cadrul examinării cauzei în prima instanță și în

instanța de apel, interesele inculpatului Buzila Alexandr au fost reprezentate de avocatul

Bojenco Nicolae, fiind anexat în acest sens mandatul avocatului (f.d.110 vol. I), acesta

cuprinzând mențiunea despre împuternicirea de a acorda asistența juridică în cauza penală

în privința lui Buzila Alexandr.

Totodată, Colegiul penal reiterează că, în instanța de apel inculpatul Buzila Alexandr,

s-a eschivat să se prezinte în ședințele de judecată, motiv pentru care prin încheierea Curții

de Apel Cahul din 27 februarie 2019, a fost anunțat în căutare (dosarul de căutare

nr.2019150039 - f.d.204 vol. II).

La 30 octombrie 2019, instanța de apel a admis apelul procurorului, a casată total

sentința adoptată și a pronunțată o nouă hotărâre, prin care Buzila Alexandr a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.171 alin.(2) lit. b) Cod penal la 7 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar semiînchis.

Atât avocatul Bojenco Nicolae în numele inculpatului Buzila Alexandr, cât și

inculpatul, nu au contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel.

Împotriva deciziei instanței de apel la 26 iulie 2021, a declarat recurs ordinar

avocatul Chironachi Vladimir. Studiind mandatul anexat de avocatul Chironachi Vladimir,

Colegiul penal constată că acesta nu conține semnătura inculpatului Buzila Alexandr,

astfel avocatul nu are împuterniciri de a declara recurs ordinar în numele inculpatului, la

materialele cauzei nu există un careva act ce ar confirma consimțământul inculpatului la

momentul depunerii recursului, de a-i fi apărate drepturile de avocatul Chironachi

Vladimir.

Prin urmare, în cazul în care apelul, cât și recursul este declarat de persoana căreia

nu-i aparține acest drept, ținând cont de prevederile art.70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură

penală, atât apelul, cât și recursul declarat se consideră inadmisibil, din motiv că cererea a

fost depusă de către o persoană care nu poate fi considerată ca titular legal al dreptului

respectiv, astfel încât se impune soluția inadmisibilității recursurilor declarate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute de

art.429, 430 Cod de procedură penală.

13

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursurilor

ordinare declarate de avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către

avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și conținut.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Apărece Oleg în

numele inculpatului Pasat Ion și de către avocatul Chironachi Vladimir în numele

inculpatului Buzila Alexandr, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 30 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Buzila Alexandr Xxxxxx și

Pasat Ion Xxxxxx, deoarece nu corespund cerințelor de formă și conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 25 noiembrie 2021.

Președinte Cobzac Elena

Judecători Țurcan Anatolie

Catan Liliana

14