1ra-1763/21 — Art.171 al.2 lit.b,c,art.172 al.2 lit.b CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 31 mai 2018, Buzila Alexandr xxxx a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute la art.art.171 alin.(2) lit. b), c) și 172 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor. Pasat Ion xxxxx, a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxxx, au fost învinuiți de faptul că, în noaptea de 19 iulie 2016 spre 20 iulie 1 2016, fiind într-un domiciliu, amplasat pe strada xxxxx din municipiul Cahul, împreună și de comun acord, după ce împreună cu minora xxxxx au servit băuturi alcoolice, urmărind scopul întreținerii rapoartelor sexuale cu ultima, despre care știau că este de vârsta minoră și se află în odaie, aplicând forța fizică și psihică în scopul suprimării rezistenței victimei, profitând de superioritatea fizică și incapacitatea fizică a minorei Xxxxxx de a opune rezistență în legătură cu vârsta fragedă și aflarea sub influența băuturilor alcoolice, pe un pat, contrar voinței ultimei, fiecare au întreținut cu minora Xxxxxx, câte un raport sexual în formă naturală. Acțiunile lui Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, au fost încadrate în baza art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, conform indicilor – violul, raport sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșită cu bună-știință asupra unui minor, de două persoane. Tot el, Buzila Alexandr Xxxxxx, a fost învinuit și de faptul că, în noaptea de 19 iulie 2016 spre 20 iulie 2016, fiind într-o odaie la domiciliul amplasat pe strada xxxxxx din municipiul Cahul, continuând acțiunile sale infracționale, după ce a întreținut raport sexual în formă normală cu minora Xxxxxx, care se afla pe pat, prin influența psihică și constrângerea psihică, asupra acesteia, profitând de superioritatea fizică și incapacitatea fizică a minorei Xxxxxx de a opune rezistență în legătură cu vârsta fragedă și aflarea sub influența băuturilor alcoolice, contrar voinței, a întreținut cu minora Xxxxxx un raport sexual în formă perversă, manifestat prin introducerea organului său genital în cavitatea bucală a minorei Xxxxxx. Acțiunile lui Buzila Alexandr xxxx, au fost încadrate în baza art.172 alin.(2) lit. b) Cod penal, conform indicilor – satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin constrângere psihică a persoanei și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima dorința, săvârșită cu bună-știință asupra unui minor. Cauza a fost examinată în prima instanță, cu participarea inculpaților Buzila Alexandr xxxxxx și Pasat Ion xxxxx.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Cahul, Mîțăblîndă Sergiu, solicitând casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Buzila Alexandr, să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.artr.171 alin.(2) lit. b), c) și 172 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea următoarele pedepse: în baza art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal – 7 ani închisoare; în baza art.172 alin.(2) lit. b) Cod penal – 6 ani închisoare. Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, stabilirea pedepsei definitive sub formă de 8 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în instituție penitenciară de tip semiînchis. Pasat Ion, să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(2), lit. b), c) Cod penal, și a-i stabili pedeapsă sub formă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A încasa în mod solidar de la inculpații Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion 2 Xxxxxx, cheltuieli de judecată, în suma totală de 1 763 lei, în contul statului. 3.1. În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele argumente: - prima instanță a dat o apreciere eronată probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, fapt care a determinat pronunțarea unei soluției greșite; - concluziile instanței de fond precum că în speță nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor încriminate inculpaților vin în contradicție cu ansamblul probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul cercetării judecătorești în instanța de judecată; - prima instanță analizând probele acumulate în cadrul procesului penal nu a motivat poziția admiterii și respingerii unor probe. În cadrul urmăririi penale, atât și în ședința primei instanțe, partea vătămată Xxxxxx, a declarat minuțios și detaliat toate circumstanțele care au avut loc în noapte din 19 iulie 2016 spre 20 iulie 2016, în domiciliul amplasat în municipiul xxxxxx. Mai mult ca atât declarațiile părții vătămate, s-a confirmat prin declarațiile martorilor xxxxx, xxxx, xxxx precum și prin declarațiile reprezentantului legal xxxxx și ale expertului Cazacu Vasile; - instanța de fond, în afară de declarațiile părții vătămate și a martorilor, nu a apreciat și alte probe acumulate în cadrul urmăririi penale, care cu certitudine demonstrează vinovăția inculpaților; - instanța de fond în sentința atacată nu a dat apreciere declarațiilor expertului Cazacu Vasile, care a participat nemijlocit la efectuarea expertizei psihiatrice psihologice în privința părții vătămate minore Xxxxxx și care a declarat că, partea vătămată minoră nu are tendințe de fantezie, declarațiile acesteia corespund adevărului; - prima instanță nu a ținut cont de faptul că, la momentul săvârșirii infracțiunii inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxx cunoșteau cu certitudine că, partea vătămată Xxxxxx este minoră. Acest fapt a fost confirmat de către inculpatul Buzila Alexandr xxxx, în declarațiile depuse în fața instanței de fond; - instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile părții vătămate minore Xxxxxx, care a declarat că, inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxxxi, au insistat ca ea să consume alcool, fapt care de asemenea se confirmă prin declarațiile martorului Delean Vitalie, care a relatat același fapt; - prin cumulul probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, s-a demonstrat cu certitudine că, inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxxx, intenționat au creat o stare de imposibilitate a părții vătămate minore Xxxxxx, de a se apăra și de a-și exprima voința, prin inducerea în stare de ebrietate, în urma cărui fapt au întreținut cu ultima contrar voinței acesteia, raporturi sexuale în formă naturală și forma perversă.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 octombrie 2019, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează. Buzila Alexandr xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza în baza art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, la 7 ani închisoare; - în baza art.172 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 6 ani închisoare. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al 3 pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pasat Ion xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, pe un termen de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cerința procurorului, privind încasarea din contul lui Buzila Alexandr xxxxx și Pasat Ion xxxxx, a cheltuielilor judiciare a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate de către partea acuzării, apreciindu-le contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fapt ce a dus la soluționarea eronată a cauzei. Totodată, prima instanță nu a determinat în totalitate circumstanțele importante pentru justă soluționare a cauzei, ceea ce a generat adoptarea unei soluției eronate în cauza deferită judecății. Instanța de apel a notat că, în cazul din speță, cu certitudine s-a demonstrat că, inculpații Buzila Alexandr xxxx și Pasat Ion xxxxx, au realizat latura obiectivă al infracțiunii de viol, acest fapt fiind demonstrat prin probe incontestabile, prezentate de către procuror în cadrul examinării cauzei. Instanța de apel a stabilit existența infracțiunii de viol, precum și realizarea laturii obiective a acestei infracțiuni de către inculpați, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate minore Xxxxxx Xxxxxx, depuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul instanței de fond și instanței de apel. Instanța de apel analizând declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx xxxx, depuse cât în ședința instanței de apel, atât și în ședința primei instanțe și la faza de urmărire penală, a reținut că aceste declarații sânt logice, consecutive și urmează să fie apreciate ca veridice, or, aceste declarații coroborează cu totalitatea de probe prezentate în ședințele instanței de judecată. Astfel, instanța de fond în mod eronat a constatat că, declarațiile acesteia sânt unele declarative, menționând că declarațiile părții vătămate minore nu coroborează cu alte probe prezentate la materialele dosarului penal. La fel, prima instanță neîntemeiat a invocat că, concluzia privind vinovăția inculpaților este întemeiată, doar pe declarațiile părții vătămate, or, la materialele cauzei penale au fost prezentate și alte probe, care demonstrează existența infracțiunilor în cauză, precum și vinovăția inculpaților în săvârșirea acestora. Declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx x, coroborează pe deplin cu rezultatul expertizei psihiatric-legale de ambulatoriu nr.897 a-2016 din 06 octombrie 2016, efectuată în privința părții vătămate minore, Xxxxxx x, prin care se demonstrează că, partea vătămată minoră, în momentul acțiunilor infracționale îndreptate împotriva ei, a putut percepe corect conținutul acestor acțiuni ale inculpaților și în prezent le pate reda. Tot în acest raport s-a constatat că, probabilitatea influenței externe a părții vătămate minore, la depunerea declarațiilor referitor la acțiunile ce au avut loc împotriva ei, este una redusă, iar în urma acțiunilor menționate la partea vătămată minoră, Xxxxxx x, s-a dezvoltat o tulburare de stres post-traumatică, manifestată prin insomnie, frică, vise 4 terifiante, care au necesitat tratament medical la medicul psihiatru. Instanța de apel a notat și faptul că constatările din raportul de expertiză psihiatric- legală ambulatorie nr897 a-2016, din 06 octombrie 2016, coroborează cu declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx și cu declarațiile martorului xxxxx. Instanța de apel a stabilit că, declarațiile părții vătămate minore, urmează să fie apreciate ca unele credibile, iar concluziile primei instanțe privind formalitatea acestor declarații nu au nici un suport faptic, sau juridic, fiind unele eronate. Mai mult, în conținutul sentinței atacate, prima instanță nu a dat nici o apreciere raportului de expertiză psihiatric-legală ambulatorie, necătând la faptul că acest raport reprezintă drept o probă în condițiile art. 93 CPP. Or, concluziile raportului de expertiză psihiatric-legală ambulatorie, au fost susținute prin declarațiile expertului Cazacu Vasile, care a fost audiat în ședința primei instanțe a declarat că consumul băuturilor alcoolice și substanțelor narcotice nu poate afecta structura gândirii, ci afectează numai tempoul acesteia. Respectiv, a declarat că, în urma consumului alcoolului și a substanțelor narcotice, la partea vătămată nu a intervenit o psihoză și ultima era în stare să perceapă corect acțiunile îndreptate asupra ei și să înțeleagă conținutul lor. Instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a dat apreciere declarațiilor martorului xxxxx, precum că, dimineață a găsit în mașina de spălat lenjerie intimă pentru dame. Aceste declarații confirmă pe deplin cele relatate de partea vătămată, precum că din cauza fricii a uitat lenjeria în casa unde a înnoptat. De asemenea, instanța de apel a remarcat că prima instanță nu a elucidat divergențele dintre declarațiile inculpatului Pasat Ion xxxxx și ale martorului xxxxx, de către, fiind lăsate fără o apreciere din punct de vedere al coroborării lor, fapt care afectează soluția dată în speță. Or, afirmarea inculpatului Pasat Ionxxxx, precum că, el a achitat plata pentru chiria casei, iar Delean Vitalie a achitat o camera aparte, pentru a merge acolo cu partea vătămată minoră Xxxxxx x, urmărește scopul eschivării de la răspundere penală, inducând că el a închiriat casa doar pentru el și inculpatul Buzila Alexandr xxxx, dar nu pentru toți. Pe când Delean Vitalie, având intenția de a dormi împreună cu partea vătămată minoră, Xxxxxx x, și-a închiriat o cameră în aceeași casă. Această versiune a inculpatului Pasat Ion xxxxx nu și-a găsit confirmare în ședința instanței de apel, fiind combătută prin totalitatea probelor examinate în ședința instanței de apel. Totodată, instanța de fond în mod eronat a invocat că, în cadrul examinării cauzei penale nu s-a demonstrat faptul că partea vătămată minoră, Xxxxxx Xxxxxx, a fost influențată de către inculpații Buzila Alexandr xxxxx și Pasat Ion xxxxx, la consumarea băuturilor alcoolice. Or, faptul respectiv a fost demonstrat pe deplin prin declarațiile părții vătămate, care a declarat expres că, aflându-se în barul ,,Colibri” din municipiul Cahul, inculpații insistau ca ea să consume alcool și anume, inculpatul Pasat Ion xxxxx, a fost foarte insistent în acest sens. Ulterior, în timpul când se aflau în casa închiriată, inculpatul Buzila Alexandr xxxxx a insistat ca ea să consume substanțe narcotice. Mai mult ca atât, reieșind din învinuirea formulată, inculpaților li se impută, că au săvârșit infracțiunea de viol, profitând de imposibilitatea părții vătămate de a se apăra și de a-și exprima voința. Astfel, instanța de apel a considerat că pentru calificarea faptei de infracțiune de viol, 5 profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și de a-și exprima voința, nu este esențial de către cine este creată această starea a victimei. Mai mult ca atât, această stare poate fi creată chiar și de victimă însăși, însă principalul aspect, este că făptuitor a profitat de această stare. Instanța de apel a statuat că, chiar și în cazul în care partea vătămată minoră, Xxxxxx , nu a fost influențată direct de către inculpați să consume băuturi alcoolice și substanțe narcotice, această circumstanță nu poate servi ca temei pentru constatarea inexistența faptelor infracțiunilor imputate și exonerării inculpaților de răspunderea pentru săvârșirea acestora. Mai mult ca atât, potrivit probelor prezentate, s-a demonstrat o situație contrară și anume incontestabil s-a stabilit că, inculpații au insistat ca partea vătămată să consume băuturi alcoolice și substanțe narcotice. De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță în susținerea poziției sale de achitate a inculpaților a menționat că, declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx, se contrazic cu declarațiile martorului xxxxx, or ultima a declarat că, noaptea nu a auzit careva țipete. Însă acest argument nu poate fi unul decisiv pentru a constata inexistența infracțiunilor imputate și de a adopta o soluție de achitare a inculpaților, or faptul că martorul Xxxxxxnu a auzit careva țipete a părții vătămate minore, se datorează stării de neputință a acesteia ca urmare a consumului băuturilor alcoolice și substanțelor narcotice. Or, partea vătămată minoră, Xxxxxx, cât în ședința instanței de apel, atât și în ședința instanței de fond și în cadrul urmăririi penale, a declarat că, după ce a consumat substanțe narcotice a avut amețeli, nu vedea nimic și nu a putut să acționeze, ceea ce explică faptul că nimeni nu a auzit țipetele ei, deoarece nici nu au fost. La fel, instanța de apel a notat că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.566 din 21 iulie 2016, întocmit în urma examinării părții vătămate minore Xxxxxx , s-a constatat că, la nivelul himenului s-au depistat rupturi himenale vechi – himen deflorat, vechimea cărora este imposibil de apreciat, dar este nu mai puțin de 8-10 zile. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, proba respectivă în coroborare cu alte probe prezentate de acuzare și cercetate cât în cadrul examinării cauzei în prima instanță, atât și în instanța de apel, demonstrează existența relațiilor sexuale, iar în coroborare cu alte probe prezentate se demonstrează cu certitudine că, relațiile sexuale au avut loc în mod forțat, fără consimțământul părții vătămate minore. Instanța de apel a menționat că, nu pot fi puse la baza soluției privind inexistența faptelor infracțiunii și achitării inculpaților, argumentele instanței de fond precum că, partea vătămată minoră, Xxxxxx a fost de acord să meargă în municipiul Cahul cu Delean Vitalie și cu persoanele necunoscute, or, chiar și în cazul în care partea vătămată minoră, Xxxxxx, a fost de acord să meargă cu Delean Vitalie și inculpații Buzila Alexandr, și Pasat Ion, în municipiul Cahul, acest fapt nu denotă că, ultima a fost de acord la întreținerea unor relații sexuale, și nu acordă inculpaților nici un drept să întreprindă asupra acesteia careva acțiuni infracționale. Mai mult ca atât, partea vătămată minoră, a declarat că, a mers în municipiul Cahul, deoarece îl cunoștea pe Chesa Alla și avea încredere în el, iar inculpații au asigurat-o că totul va fi bine. Respectiv, săvârșirea infracțiunilor în cauză nici de cum nu poate fi imputabilă comportamentului părții vătămate minore, Xxxxxx, așa cum a 6 invocat prima instanță în sentința atacată. Instanța de apel a considerat că fiind incontestabil combătute și declarațiile martorului Delean Vitalie, precum că, în ziua respectivă, acesta a fost telefonat de către partea vătămată minoră Xxxxxx și l-a întrebat dacă are substanțe narcotice pentru consum. Or, incontestabil a fost demonstrat că, anume Delean Vitalie, a telefonat pe partea vătămată minoră, Xxxxxx și a rugat-o să iasă la strada centrală. Instanța de apel a menționat că, prima instanța, în sentința atacată la fel nu a dat nici o apreciere acestor contradicții dintre declarațiile martorului Delean Vitalie și ale părții vătămate minore, Xxxxxx. Totodată, prima instanță neîntemeiat a apreciat critic declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore, motivând concluzia prin faptul că, partea vătămată minoră, fiind în stare de stres urma imediat să povestească despre cele întâmplate, acest argument al instanței de fond fiind nefondat, or, potrivit raportului de expertiză psihiatric-legală rezultă că din cauza evenimentelor produse în privința părții vătămate minore, Xxxxxx, la aceasta s-a dezvoltat stare de stres posttraumatic. Mai mult ca atât, reieșind din declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore, depuse în ședința primei instanțe, se demonstrează că, partea vătămată minoră a povestit despre cele întâmplate mamei sale, în prima zi, seara după săvârșirea infracțiunilor în cauză, adică în data de 20 iulie 2016. Din cele din urmă rezultă că, partea vătămată minoră, Xxxxxx a declarat despre cele întâmplate într-un termen scurt după producerea evenimentelor în cauză. Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiată și concluzia instanței de fond precum că, partea vătămată minoră, Xxxxxx, a povestit despre cele întâmplate aflându-se sub presiunea mamei sale. Or, contrar acestora, din declarațiile lui xxxxx, depuse în calitate de martor, în instanța de apel, cât și în calitate de reprezentant legal al părții vătămate minore, în ședința primei instanțe, rezultă că în momentul când ea a aplicat părții vătămate minore două lovituri cu vargă, aceasta doar plângea și tremura, și nu i-a povestit nimic. Astfel, instanța de apel a menționat că, nu au fost prezentate careva probe care ar demonstra efectuarea unor presiuni, de orice natură asupra părții vătămate minore, din partea reprezentantului său legal, pentru a o determina la expunerea unor evenimente, fapte denaturate nu au fost prezentate. Instanța de apel a apreciat critic și constatările instanței de fond, precum că inculpații Buzila Alexandr xxxxx și Pasat Ion xxxxx nu cunoșteau despre vârsta minoră a părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx. Or, pe lângă faptul declarațiilor părții vătămate minore, Xxxxxx, prin care se demonstrează că, a fost întrebată de către inculpați ce vârstă are și a răspuns la această întrebare, aceste circumstanțe se mai demonstrează și prin raportul de expertiză medico-legală nr.566, din 21 iulie 2016, potrivit căruia, în urma examinării părții vătămate minore, Xxxxxx Xxxxxx, conform dezvoltării fizice, datelor antropometrice, ultima corespunde vârstei de 14-17 ani. Pe de altă parte, instanța de apel a menționat că declarațiile martorului Delean Vitalie, în această parte, precum că el nu cunoștea vârsta părții vătămate minore, pe care instanța de fond le-a pus la baza sentinței de achitare, urmau a fi apreciate critic. Or, din 7 declarațiile depuse de către martorului în ședința primei instanțe, rezultă că el cunoștea faptul că partea vătămată minoră este elevă, respectiv cunoștea cu certitudine că ultima este minoră. Prima instanță nu a dat o apreciere celor invocate, ceea ce a afectat temeinicia soluției pronunțate. Totodată, trimiterile instanței de fond la raporturile de expertiză medico-legală nr. 567 și 568 din 10 august 2016, întocmite în urma inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, și anume, că pe corpul acestora nu s-au depistat careva leziuni corporale și conform cercetării biologice, în frotiuri de amprentă pe glans penis, celulele cu aspect morfologic specifice celulelor vaginale nu au fost depistate, nu pot servi ca temei pentru constatarea inexistenței infracțiunilor în cauză și achitarea inculpaților. Or, reieșind din declarațiile părții vătămate minore, Xxxxxx Xxxxxx, după întreținerea raporturilor sexuale cu ea, inculpatul Buzila Alexandr Xxxxxx, a plecat în baie să se spele, iar ea la fel a fost spălată de către inculpatul Pasat Ion. Instanța de apel a reținut că anume prin acest fapt și se explică lipsa la inculpați a urmelor celulelor cu aspect specific celulelor epiteliului vaginal. Cu atât mai mult că, expertizele respective au fost efectuate la două zile de la săvârșirea infracțiunilor. În ceea ce ține de lipsa leziunilor corporale, instanța de apel a reiterat că, potrivit declarațiilor părții vătămate minore, care coroborează cu declarațiile inculpaților, partea vătămată minoră, era într-o stare de neputință provocată de consumul băuturilor alcoolice și substanțelor narcotice ce nu a permis să reacționeze, ceea ce demonstrează că, datorită acestei stări nu era în stare să opună o rezistență fizică efectivă, acțiunilor inculpaților, ce ar fi lăsat careva leziuni pe corpurile inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx. Or, potrivit declarațiilor părții vătămate minore, Xxxxxx Xxxxxx, ea a încercat să opună rezistență acțiunilor inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, însă reieșind din starea în care ea se afla și faptul că, ambii inculpați sunt fizic mai dezvoltați și o țineau cu forță, nu a reușit să opună o rezistență fizică efectivă. În continuare, cu referire la elementele componenței de infracțiune prevăzute de art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că vina inculpaților și-a găsit confirmare deplină, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii. La caz, instanța de apel a reiterat că latura obiectivă a infracțiunii caracterizată prin vinovăție sub formă de intenție directă de a avea relații sexuale cu partea vătămată minoră, a fost pe deplin demonstrată intenția directă a inculpaților. Or, în cazul în care inculpații nu aveau asemenea intenții, și știind cu certitudine că urmează să se întoarcă acasă în satul Giurgiulești, r-nul Cahul, nu aveau să consume băuturi alcoolice în compania părții vătămate minore, și nici nu rămâneau pe noapte în municipiul Cahul, ci urmai să se întoarcă în familie unde erau așteptați inclusiv și de copiii lor minori. Însă, aceștia în mod deliberat, cu intenție directă, au consumat băuturi alcoolice în compania părții vătămate minore și au insistat ca și ea să consume băuturi alcoolice și substanțe narcotice, ca ulterior să-și realizeze acțiunile lor infracționale. De asemenea, instanța de apel a constatat ca fiind demonstrată cu certitudine realizarea laturii subiective al infracțiunii de viol săvârșită de către inculpații Buzila 8 Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx. Iar, infracțiunea de viol imputată inculpaților, cu siguranță a avut loc, vinovăția inculpaților Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, în săvârșirea acesteia, a fost pe deplin demonstrată. În continuare, cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art.172 alin. (2), lit. b) Cod penal încriminat inculpatului Buzila Alexandr instanța de apel rezumând totalitatea circumstanțelor privind descrierea faptei infracționale comise de către inculpatul Buzila Alexandr, a ajuns la ferma convingere că vina inculpatului și-a găsit confirmare deplină, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii, mai mult fiind demonstrate la caz integral. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, stabilind inculpaților Buzila Alexandr și Pasat Ion o pedeapsă echitabilă în raport cu faptele săvârșite. Instanța de apel a reținut că inculpatul Buzila Alexandr a comis infracțiunile, în timpul executării pedepsei cu închisoare, cu suspendarea executării acesteia, cu stabilirea unui termen de probă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.264 alin. (3) lit. a) și art. 266 Cod penal, stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din 27 februarie 2015, considerând că, pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea de către inculpatul Buzila Alexandr a infracțiunilor prevăzute de art.171 alin. (2), lit. b), c) art.172 alin. (2) lit. b) Cod penal, și pentru inculpatul Pasat Ion Xxxxxx a infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(2), lit. b), c), Cod penal, vor fi unele echitabile și vor contribui la restabilirea echității sociale, afectată prin faptele prejudiciabile săvârșite. Instanța de apel a respins pretențiile procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpații Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, în contul statului, motivând prin faptul că toate expertizele medico-legale precum și expertiza psihiatric- legală ambulatorie, au fost dispuse în temeiul art.143 CPP, în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunilor, iar normele legislației procesual penale în vigoare la acel moment, stabileau în mod expres că, achitarea expertizelor numite în temeiul art. 143 CPP, urmează să fie din contul mijloacelor bugetului de stat.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel procurorul a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitând casarea parțială a deciziei, în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 1763 lei, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte.

Prin decizia Colegiul penal al curții supreme de Justiție din 20 mai 2020, a fost dispusă inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia instanței de apel din 30 octombrie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr. 7.1. Avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări. În susținerea cererii de recurs, avocatul invocă că, decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la data de 29 noiembrie 2019, inculpatul Pasat Ion nu a fost prezent la 9 examinarea cauzei în instanța de apel și nici la pronunțarea deciziei. Din cauza faptului că procurorul a declarat apel peste 5 luni de la soluționarea cauzei penale, inculpatul Pasat Ion nu avea de unde să cunoască despre existența cererii de apel și despre examinarea cauzei în instanța de apel. La data de 08.07.2021, Pasat Ion prin intermediul avocatului - Apărece Oleg a făcut cunoștință cu deciziei instanței de apel, prin urmare termenul de declarare a recursului începe să curgă de la această dată. Mai mult, deoarece prin sentința Judecătoriei Cahul din 31 mai 2018, a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art.171 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, Pasat Ion a mers la muncă în străinătate, împreună cu toată familia. La fel apărătorul consideră că instanță de apel greșit a admis apelul procurorului, găsindu-l vinovat pe inculpatul Pasat Ion și Buzilă Alexandr în comiterea infracțiunii de viol, punând la bază aceleași probe administrate și cercetate în prima instanță, or instanță de fond corect i- a achitat pe inculpați, având în vedere că în acțiunile acestora nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii încriminate. 7.2.Avocatul Chironahi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită repunerea în termen a apelului declarat, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări. În argumentarea recursului ordinar, avocatul indică că decizia motivată a Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la data de 20 noiembrie 2010, inculpatul Buzilă Alexandr nu a fost prezent la examinarea cauzei în instanța de apel și nici la pronunțarea deciziei. Inculpatul Buzilă Alexandr la data de 22.06.2021, prin intermediul avocatului Chironachi Vladimir a depus în cadrul Judecătoriei Cahul o cerere prin care a solicitat permisiunea de a face cunoștință cu materialele dosarului și remiterea deciziei. La data de 20.07.2021, avocatul Chironachi Vladimir a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale cât și cu decizia contestată. Apărătorul consideră că, învinuirea adusă lui Buzilă Alexandr în baza art.171 alin.(2) lit. b), c) și art.172 alin.(2) lit. b) Cod penal, nu s-a confirmat prin probe și se bazează doar pe presupuneri, care nu pot fi puse la baze unei sentințe de condamnare. Instanța de apel nu a ținut cont de prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpații. Conform materialelor cauzei penale, instanța de judecată s-a bazat în exclusivitate pe declarațiile victimei, care nu sunt confirmate prin alte probe veridice. Astfel, apărarea consideră că instanță de apel greșit a admis apelul procurorului, găsindu-l vinovat pe inculpatul Pasat Ion și Buzilă Alexandr în comiterea infracțiunii de viol, punând la bază aceleași probe administrate și cercetate în prima instanță, or instanță de fond corect i-a achitat pe inculpați, având în vedere că în acțiunile acestora nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii încriminate.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor de către avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece sunt lipsite de temeiuri legale. 10

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurile ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. Colegiul penal reține că, reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cât și o obligație de a formula cererea respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în art.art.427, 429, 430 Cod de procedură penală. Din conținutul prevederilor art.429 alin.(1) Cod de procedură penală, rezultă că recursul se depune de persoanele menționate în art.421 și trebuie să fie motivat. În temeiul art.421 Cod de procedură penală, raportat la art.401 alin.(2), titularul dreptului de recurs în numele persoanelor menționate în alin.(1), pct.2)-4) art.401 Cod de procedură penală, adică a inculpatului poate fi apărătorul împuternicit în modul prevăzut de lege (prin mandat). Conform art.67 alin.(4) Cod de procedură penală, avocatul care acordă asistență juridică bănuitului sau învinuitului la reținere sau arestare se consideră apărătorul lor pe această perioadă de timp și cu consimțământul lor el poate continua participarea în calitate de apărător până la terminarea procesului în cauza respectivă. În cazul în care, inculpatul își alege un alt apărător, decât cel care a participat în apel, pentru a-i reprezenta interesele în instanța de recurs, este necesar consimțământul lui expres. Prin alte cuvinte, această reglementare legală rămâne valabilă și pentru instanța de recurs. În corespundere cu prevederile art.432 alin.(1) în coroborare cu art.433 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în numele său. La fel, se impune precizarea că la examinarea cauzei în ordine de recurs, instanța de recurs verificând împuternicirile recurentului, o atenție deosebită acordă cazului când recursul este declarat de către un alt avocat ales în interesele inculpatului, care nu a participat în instanța de apel. Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art.70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere. 11 Din conținutul normei precizate, prin „invitația inculpatului” trebuie de înțeles inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un avocat concret, altul decât cel care a participat în apel. Prin urmare, avocatul declarând recurs ordinar în numele inculpatului împotriva deciziei instanței de apel, urmează să anexeze la recurs mandatul, care trebuie completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013, cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, trebuie să se indice că avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct.6, subpct.2) lit.a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013). În acest sens, Colegiul penal va reține și stipulările art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, potrivit cărora apărătorul nu este în drept fără consimțământul persoanei a cărei interese le apără să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția normei prescrise, dacă ele nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv, efectuarea de către apărător a cel puțin a unei acțiuni prevăzute la art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, cade sub sancțiunea nulității, dacă aceasta nu îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus. În cazurile când se va constata că lipsește semnătura inculpatului de pe verso mandatului, din motive de imposibilitate de a o aplica (aflarea peste hotarele țării, internarea într-o instituție medicală, etc.) recurentul trebuie să anexeze la recurs o cerere scrisă personal de către inculpat și semnată de acesta sau, după caz, procura în original. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion, Colegiul penal constată următoarele: La examinarea cauzei penale în prima instanță și în instanța de apel interesele inculpatului Pasat Ion au fost reprezentate de către avocatul Grosu Eugeniu (f.d.105, vol. I). Ulterior, în ședința instanței de apel, interesele inculpatului Pasat Ion au fost reprezentate și de către avocatul desemnat de oficiu, Chebec Ala, fiind anexat mandatul la materialele cauzei penale (f.d.232 vol. III). Totodată, Colegiul penal reiterează că, în instanța de apel inculpatul Pasat Ion, s-a eschivat să se prezinte în ședințele de judecată, motiv pentru care prin încheierea Curții de Apel Cahul din 27 februarie 2019, a fost anunțat în căutare (dosarul de căutare nr.2019150040 - f.d.203 vol. II). La 30 octombrie 2019, instanța de apel a admis apelul procurorului, a casată total sentința adoptată și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Buzila Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art.171 alin.(2) lit. b), c), 172 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.84 alin.(1) Cod penal, la 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar semiînchis. Atât avocații Grosu Eugeniu și Chebec Ala în numele inculpatului Pasat Ion, cât și inculpatul, nu au contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel. La data de 16 iulie 2021, avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion a 12 declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, anexând mandatul în care lipsesc careva mențiuni, prin care s-ar confirma împuternicirile acestuia pentru acordarea asistenței juridice inculpatului Pasat Ion în instanța de recurs ordinar (f.d.99, vol. III). Prin urmare, Colegiul penal constată că mandatul prezentat de avocatul Apărece Oleg nu conține semnătura inculpatului Pasat Ion, astfel avocatul nu are împuterniciri de a declara recurs ordinar în numele inculpatului, iar la materialele cauzei nu există un careva act ce ar confirma consimțământul inculpatului la momentul depunerii recursului, de a-i fi apărate drepturile de avocatul Apărece Oleg. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, Colegiul penal constată următoarele. Potrivit materialelor dosarului în cadrul examinării cauzei în prima instanță și în instanța de apel, interesele inculpatului Buzila Alexandr au fost reprezentate de avocatul Bojenco Nicolae, fiind anexat în acest sens mandatul avocatului (f.d.110 vol. I), acesta cuprinzând mențiunea despre împuternicirea de a acorda asistența juridică în cauza penală în privința lui Buzila Alexandr. Totodată, Colegiul penal reiterează că, în instanța de apel inculpatul Buzila Alexandr, s-a eschivat să se prezinte în ședințele de judecată, motiv pentru care prin încheierea Curții de Apel Cahul din 27 februarie 2019, a fost anunțat în căutare (dosarul de căutare nr.2019150039 - f.d.204 vol. II). La 30 octombrie 2019, instanța de apel a admis apelul procurorului, a casată total sentința adoptată și a pronunțată o nouă hotărâre, prin care Buzila Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.171 alin.(2) lit. b) Cod penal la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar semiînchis. Atât avocatul Bojenco Nicolae în numele inculpatului Buzila Alexandr, cât și inculpatul, nu au contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel. Împotriva deciziei instanței de apel la 26 iulie 2021, a declarat recurs ordinar avocatul Chironachi Vladimir. Studiind mandatul anexat de avocatul Chironachi Vladimir, Colegiul penal constată că acesta nu conține semnătura inculpatului Buzila Alexandr, astfel avocatul nu are împuterniciri de a declara recurs ordinar în numele inculpatului, la materialele cauzei nu există un careva act ce ar confirma consimțământul inculpatului la momentul depunerii recursului, de a-i fi apărate drepturile de avocatul Chironachi Vladimir. Prin urmare, în cazul în care apelul, cât și recursul este declarat de persoana căreia nu-i aparține acest drept, ținând cont de prevederile art.70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, atât apelul, cât și recursul declarat se consideră inadmisibil, din motiv că cererea a fost depusă de către o persoană care nu poate fi considerată ca titular legal al dreptului respectiv, astfel încât se impune soluția inadmisibilității recursurilor declarate. Potrivit art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute de art.429, 430 Cod de procedură penală. 13 În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Apărece Oleg în numele inculpatului Pasat Ion și de către avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Buzila Alexandr, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Buzila Alexandr Xxxxxx și Pasat Ion Xxxxxx, deoarece nu corespund cerințelor de formă și conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 25 noiembrie 2021. Președinte Cobzac Elena Judecători Țurcan Anatolie Catan Liliana 14