1re-103/22 — art.264-1 al.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 10 decembrie 2021, Grîu Sergiu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

De către organul de urmărire penală, lui Grîu Sergiu i-a fost înaintată învinuirea în faptul, că la data de 21 august 2020, aproximativ la orele 21:40, deținând permis de conducere cu nr.096400615 emis la data de 13.07.2009 cu categoria "B", Grîu Sergiu a condus automobilul de model „Volkswagen Passat" cu n/î xxx pe strada s. Cîșlița-Prut, r-nul Cahul, în stare de ebrietate alcoolică, prin ce a încălcat cerințele art.14 lit. a) Regulamentului circulației rutiere, potrivit căruia "conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate ... ", fiindu-i propus de a fi supus testării alcoolscopice cu aparatul "Drager", în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, Grîu Sergiu a refuzat categoric, încălcând pct.11) lit. j) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, potrivit căruia „conducătorul de vehicul, este obligat să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice 1 în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare". Potrivit rechizitoriului, acțiunile inculpatului Grîu Sergiu au fost încadrate în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, conform indicilor calificativi: „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și refuzul acestuia de la testarea alcoolscopică săvârșit de către o persoană care nu deține permisul de conducere sau a fost privat de acesta". În cursul judecării cauzei în prima instanță, în conformitate cu art.326 Cod de procedură penală, procurorul a modificat învinuirea, iar potrivit ordonanței de modificare a învinuirii din 09.12.2021, Grîu Sergiu a fost învinuit de săvârșirea faptei penale, încadrată de procuror în baza art.2641 alin.(3) Cod penal - „refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical".

Procurorul, a contestat cu recurs sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Grîu Sergiu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, și să-i fie aplicată pedeapsa 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În motivarea cererii de recurs, acuzarea a invocat că, martorul Șoimu Victor activează în calitate de colaborator al Inspectoratului National de Securitate Publică. În cazul dat, a acționat în calitate de agent în scopul de a curma săvârșirea unei infracțiuni, declarațiile sale nu pot fi apreciate critic, ca fiind îndoielnice și care nu corespund adevărului, cu atât mai mult că ele se confirmă prin alte probe, ca înregistrările video și procesele-verbale de constatare a infracțiunii. Faptul ridicării și transportării cu evacuatorul a mijlocului de transport Volkswagen Passat n/î GL10USH, cu care se deplasa Grîu Sergiu, de către agenții de patrulare, este explicat de martorul Șoimu Victor, prin aceia că volanul automobilului a fost blocat de inculpatul Grîu Sergiu, care deținea cheile. Acuzarea a reiterat declarațiile inculpatului, care fiind audiat în calitate de inculpat, în ședință de judecată Grîu Sergiu a declarat că în seara zilei de 21 august 2020 nu a condus automobilul Volkswagen Passat n/î GL10USH, automobilul dat se afla în strada s. Cîșlița-Prut, r-l Cahul de o perioadă îndelungată, el doar a venit să verifice mijlocul de transport și, aflându-se lângă acesta, de către colaboratorii de politie a fost documentat pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, deși a declarat de nenumărate ori că nu a condus automobilul. Nicidecum nu pot fi apreciate ca fiind veridice afirmațiile inculpatului Grîu Sergiu, că dânsul se afla lângă automobil în calitate pieton. Declarațiile lui Grîu Sergiu sânt un mijloc de apărare, dar nu apreciate ca fiind veridice, deoarece nu se confirmă prin alte probe. Instanța de judecată a apreciat ca fiind sincere declarațiile inculpatului Grîu Sergiu, deoarece din înregistrările video se constată că Grîu Sergiu de mai multe ori declară colaboratorilor de poliție că nu a condus mijlocul de transport. In același timp la aprecierea declarațiilor inculpatului Grîu Sergiu ca fiind veridice, instanța de judecată urma să analizeze și personalitatea inculpatului. 2 Din materialele cauzei se constată, că anterior inculpatul Grîu Sergiu a fost condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal la pedeapsa de 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani, în privința acestuia au fost întocmite mai multe procese-verbale cu privire la contravenții. Astfel, Grîu Sergiu nu este pentru prima dată pe banca acuzaților și la prima abatere de lege, este predispus în continuare de a săvârși infracțiuni și contravenții, iar pentru faptele sale urmează a fi stabilită o pedeapsă penală. În drept, acuzarea și-a întemeiat recursul pe prevederile art.art.51, 53, 437, 438, 439, 444, 445 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 iunie 2022, a fost admis recursul ordinar declarat, casată integral sentința, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Grîu Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod penal, și i-a fost aplicată pedeapsa în formă de muncă neremunerată în folosul comunității cu durata de 220 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că, verificând aspectele de fapt și de drept operate de prima instanță, la adoptarea soluției de achitare a inculpatului Grîu Sergiu din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, instanța de recurs a considerat că prima instanță nu a stabilit în deplină măsură circumstanțele de fapt și de drept, iar argumentele invocate în sentința de achitare sunt eronate și lipsite de suport, instanța de judecată nu a dat o apreciere justă tuturor probelor, prin coroborarea acestora, fapt care a derivat în stabilirea eronată a nevinovăției inculpatului Grîu Sergiu. Instanța de recurs a apreciat ca fiind eronată concluzia primei instanțe, precum că există dubii suficient de serioase referitoare la vinovăția lui Grîu Sergiu, și care nu au fost înlăturate în cadrul cercetării judecătorești, or, cumulul probelor administrate combat această viziune. Instanța de recurs a constatat în fapt că, la data de 21 august 2020 aproximativ la orele 21:40, deținând permisul de conducere nr.096400615 cu categoria "B", eliberat la 13.07.2009, a condus automobilul de model "Volkswagen Passat" cu n/î CL10USH pe strada satului Cîșlița-Prut, raionul Cahul, și, fiindu-i propus de a fi supus testării alcoolscopice cu aparatul "Drager", în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, Grîu Sergiu a refuzat categoric, încălcând pct.11) lit. j) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, potrivit căruia „conducătorul de vehicul, este obligat să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare". Fapta penală constatată, pentru care Grîu Sergiu este găsit vinovat, a fost calificată de instanța de recurs în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, conform indiciilor: „refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei". 3 Instanța de recurs a menționat că, organul de urmărire penală (procurorul) neîntemeiat i-a incriminat inculpatului conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce o asemenea stare poate fi considerată ca fiind constatată doar în urma aplicării unor procedee de testare sau examinare medicală care oferă un rezultat concret cu privire la concentrația alcoolului în aerul expirat sau în probele biologice prelevate. Probele administrate atestă că, inculpatul Grîu Sergiu nu a fost supus nici testării alcoolscopice, pe motivul refuzului de a accepta o asemenea testare, nici examinării medicale sau prelevării de probe biologice, și în aceste circumstanțe nu există un fundament factologic pentru a reține starea de ebrietate a inculpatului și, ca consecință, încălcarea de către el a prevederilor art.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere. La fel, instanța de recurs a constatat că, nu există nici un temei pentru a pune la dubii probatoriul administrat. Or, prin declarațiile martorului Șoimu Victor, care fiind audiat în instanțele de fond și de recurs, a atestat că agenții de patrulare în localitatea Cîșlița-Prut au observat 2 mijloace de transport care veneau în întimpinare unul după altul, a fost conectat girofarul roșu/albastru și semnalul sonor. Primul automobil a realizat manevra de cotire la dreapta și oprire în fața porții unei case particulare, iar a 2 mașină a oprit pe dreapta, la distanță de aproximativ 4-5 metri de la primul automobil. Cel de-al 2-lea mijloc de transport era "Volkswagen Passat" cu nr. (RO), de la volanul cărau a coborât Grîu Sergiu, care a fost suspectat că conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate produsă de alcool. I-a fost propus testul alcoolscopic însă inculpatul a refuzat, comunicând că nu s-a deplasat cu mijlocul de transport. Martorul Soimu Victor a explicat că în înregistrarea video nu se vede dacă S. Grîu se deplasa, din motiv că nu au cunoscut din start că S. Grîu se află în stare de ebrietate. Au apărut suspiciuni din cauza că Grîu Sergiu a luat-o brusc spre dreapta și s-a oprit. Apoi inculpatul a întors volanul, a încuiat mașina, a aruncat cheile, întimpinând probleme cu evacuarea unității de transport, deoarece roțile erau blocate. De asemenea, instanța de recurs a reținut că, versiunea inculpatului Grîu Sergiu, în care susține că automobilul era parcat de către proprietar cu mult timp în urmă, că ar fi cu ușile neîncuiate, că era în stare nefuncțională, și că a venit în căutarea unor acte pe automobil, în opinia instanței de recurs este contradictorie cu probele administrate la materialele cauzei penale, inclusiv cu declarațiile martorului Șoimu Victor, care relatează direct că în întimpinarea mașinii de serviciu se deplasau două automobile, dintre care unul a virat brusc spre dreapta și s-a oprit pe acostament, în automobil se afla inculpatul Grîu Sergiu. Astfel, deși inculpatul a negat constant săvârșirea infracțiunii în cadrul ședinței de judecată, susținerea acestuia nu are suport probator. Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată, respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe. Or, conștientizând consecințele refuzului de a trece testarea alcoolscopică, fiind informat că refuzul testării alcoolscopice este pasibil răspunderii penale, inculpatul Grîu Sergiu nu s-a conformat cerințelor colaboratorilor de poliție, refuzul fiind documentat de către agentul constatator Șoimu Victor în procesul-verbal cu privire la constatarea 4 infracțiunii din 21.08.2020, unde se menționează că, la propunerea de a fi testat cu aparatul „Drager" 6820, Grîu Sergiu a refuzat categoric testarea alcoolscopică. În consecință, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de recurs a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului Grîu Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, și anume refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică. 4.2. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Grîu Sergiu pentru fapta prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod penal, instanța de recurs a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influenta pedepselor aplicate asupra corectării si reeducării vinovatului. Potrivit art.16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de inculpatul Grîu Sergiu este una ușoară, care în conformitate cu art.2641 alin.(3) Cod penal se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Instanța de recurs a reținut lipsa circumstanțelor atenuate, prezența circumstanțelor agravante - anterior inculpatul Grîu Sergiu a fost condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, se caracterizează pozitiv la locul de trai, are la întreținere 2 copii minori, nu are vicii sociale persistente, în complex aceste circumstanțe determină instanța de recurs de a aplica în privința inculpatului Grîu Sergiu pedeapsa în formă de muncă neremunerată în folosul comunității, coborâtă spre limita minimă prevăzută de lege, în mărime de 220 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Astfel, pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea inculpatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea ilicită și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului Grîu Sergiu, în temeiul art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, declară recurs în anulare și solicitând casarea hotărârii instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei și menținerea sentinței, din motiv că recursul a fost greșit admis. În motivarea cerințelor sale, recurentul enumeră acțiunile organului de urmărire penală considerând că au fost efectuate cu admiterea abaterilor de la legislația procesual penală. De asemenea, apărarea a evidențiat încălcarea termenului de menținere în calitate de bănuit. Apărarea consideră că, drept rezultat al analizei tuturor circumstanțelor cauzei, instanța de recurs ordinar a avut și a dispus de un șir de temeiuri legale pentru a respinge recursul ordinar al procurorului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art.456 Cod de procedură penală, recursul în anulare fiind supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să 5 examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art.art.431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În acord cu art.453 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal atestă că, una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. Din textul recursului în anulare, rezută că recurentul indică prezența viciului fundamental, exprimat prin faptul că organul de urmărire penală a admis un șir de încălcări la etapa urmăririi penale. Potrivit art.456 alin.(1) Cod de procedură penală, în coroborare cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat, este precedată de verificarea temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a prezenta vreo carență de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia. Prezintă relevanță și specificarea că, la această etapă a procedurilor, instanța de recurs în anulare nu declanșează un control asupra fondului cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu verifică argumentele care nu au fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente de judecare a cauzei, ci verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis vreun viciu fundamental de natură să determine casarea soluției devenite irevocabile, adoptate pe caz. Așadar, analizând argumentele recursului în anulare declarat, prin prisma sensului atribuit de legislația procesuală penală a noțiunii de viciu fundamental, Colegiul penal consideră că titularul cererii de recurs în anulare nu a adus argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta decizia atacată. Reieșind din textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal constată că recurentul invocă în calitate de viciu fundamental care a afectat decizia contestată, faptul că instanța de recurs neîntemeiat l-a condamnat pe Grîu Sergiu în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, deoarece probele administrate la materialele cauzei penale nu demonstrează vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate, acestea fiind nule prin prisma art.251 Cod de procedură penală, precum și faptul că 6 a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Însă cu referire la aceste argumente, Colegiul penal reține că, instanța de recurs a remarcat că analizând fiecare probă sub aspectul admisibilității ei, nu s-a constatat nici un temei legal pentru a declara inadmisibile probele administrate de partea acuzării, precum și nici careva încălcări de procedură ce atrag nulitatea actelor de procedură, în sensul prevăzut de art.251 Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal constată că argumentele recurentului cu privire la încălcarea termenului de menținere în calitate de bănuit, nici nu au fost invocate în instanțele ierarhic inferioare. Prin urmare, reieșind din semnificația juridică atribuită noțiunii de viciu fundamental, se menționează că argumentele invocate de avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului Grîu Sergiu, pe care acesta le încadrează în conceptul de „viciu fundamental", nu sunt incidente la caz și nu pot servi temei de admitere a recursului în anulare, or, din materialele dosarului rezultă cert motivele pentru care instanțele de judecată au optat pentru soluția adoptată. Or, modalitatea de apreciere a probelor în modul propus de către apărare nu se încadrează în noțiunea de viciu fundamental care ar constitui temei de intervenire în procedura precedentă. Potrivit art.art.27 alin.(1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei. Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței judecătorești, or, invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul, este lipsită de orice suport juridic și nu constituie în sine un viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă. Colegiul penal reține că, instanța de recurs a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect concluzionând în privința vinovăției condamnatului Grîu Sergiu în fapta incriminată, și just fiind încadrate acțiunile acestuia în baza art.2641 alin. (3) Cod penal. Colegiul penal menționează faptul că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Roșca vs Republica Moldova nr. 6267/02, § 24, din 22 martie 2005; Mitropolia Basarabiei și Parohia Nașterea Maicii Domnului vs Republica Moldova, nr. 65637/10, din 01 octombrie 2019), iar potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Prin urmare, Colegiul penal constată că, hotărârea contestată nu este afectată 7 de un careva viciu fundamental, fiind în conformitate cu prevederile legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. Colegiul penal conchide că, la examinarea prezentului recurs în anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la prezența unui viciu fundamental în cauză care ar afecta hotărârea irevocabilă, iar existența unei alte păreri a părții apărării asupra circumstanțelor cauzei și probatoriului administrat la dosar, nu poate servi temei pentru reexaminarea cazului. În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.art.456, 432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Grîu Sergiu xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 15 decembrie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Plămădeală Ghenadie 8