1re-103/22 — art.264-1 al.3 CP

1re-103/22 — art.264-1 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-103/2022

1-20119056-01-1r/e-23082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 iunie 2022, în cauza

penală în privința lui

Grîu Sergiu xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.09.2020 - 10.12.2021;

Instanța de recurs: 03.01.2022 - 08.06.2022;

Instanța de recurs în anulare: 23.08.2022 - 02.11.2022.

A C O N S T A T A T :

Grîu Sergiu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3)

Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

învinuirea în faptul, că la data de 21 august 2020, aproximativ la orele 21:40,

deținând permis de conducere cu nr.096400615 emis la data de 13.07.2009 cu

categoria "B", Grîu Sergiu a condus automobilul de model „Volkswagen Passat"

cu n/î xxx pe strada s. Cîșlița-Prut, r-nul Cahul, în stare de ebrietate alcoolică, prin

ce a încălcat cerințele art.14 lit. a) Regulamentului circulației rutiere, potrivit

căruia "conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de

ebrietate ... ", fiindu-i propus de a fi supus testării alcoolscopice cu aparatul

"Drager", în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, Grîu Sergiu a refuzat

categoric, încălcând pct.11) lit. j) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, potrivit căruia „conducătorul de

vehicul, este obligat să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare a

aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice

1

în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe

psihotrope sau de medicamente cu efecte similare".

Potrivit rechizitoriului, acțiunile inculpatului Grîu Sergiu au fost încadrate în

baza art.2641 alin.(4) Cod penal, conform indicilor calificativi: „conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat și refuzul acestuia de la testarea alcoolscopică săvârșit de

către o persoană care nu deține permisul de conducere sau a fost privat de acesta".

În cursul judecării cauzei în prima instanță, în conformitate cu art.326 Cod

de procedură penală, procurorul a modificat învinuirea, iar potrivit ordonanței de

modificare a învinuirii din 09.12.2021, Grîu Sergiu a fost învinuit de săvârșirea

faptei penale, încadrată de procuror în baza art.2641 alin.(3) Cod penal - „refuzul,

împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea

alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a

naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical".

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care inculpatul Grîu Sergiu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, și să-i fie aplicată pedeapsa 240 ore

muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

În motivarea cererii de recurs, acuzarea a invocat că, martorul Șoimu Victor

activează în calitate de colaborator al Inspectoratului National de Securitate

Publică. În cazul dat, a acționat în calitate de agent în scopul de a curma săvârșirea

unei infracțiuni, declarațiile sale nu pot fi apreciate critic, ca fiind îndoielnice și

care nu corespund adevărului, cu atât mai mult că ele se confirmă prin alte probe,

ca înregistrările video și procesele-verbale de constatare a infracțiunii. Faptul

ridicării și transportării cu evacuatorul a mijlocului de transport Volkswagen Passat

n/î GL10USH, cu care se deplasa Grîu Sergiu, de către agenții de patrulare, este

explicat de martorul Șoimu Victor, prin aceia că volanul automobilului a fost

blocat de inculpatul Grîu Sergiu, care deținea cheile.

Acuzarea a reiterat declarațiile inculpatului, care fiind audiat în calitate de

inculpat, în ședință de judecată Grîu Sergiu a declarat că în seara zilei de 21 august

2020 nu a condus automobilul Volkswagen Passat n/î GL10USH, automobilul dat

se afla în strada s. Cîșlița-Prut, r-l Cahul de o perioadă îndelungată, el doar a venit

să verifice mijlocul de transport și, aflându-se lângă acesta, de către colaboratorii

de politie a fost documentat pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică, deși a declarat de nenumărate ori că nu a condus automobilul.

Nicidecum nu pot fi apreciate ca fiind veridice afirmațiile inculpatului Grîu Sergiu,

că dânsul se afla lângă automobil în calitate pieton. Declarațiile lui Grîu Sergiu

sânt un mijloc de apărare, dar nu apreciate ca fiind veridice, deoarece nu se

confirmă prin alte probe. Instanța de judecată a apreciat ca fiind sincere declarațiile

inculpatului Grîu Sergiu, deoarece din înregistrările video se constată că Grîu

Sergiu de mai multe ori declară colaboratorilor de poliție că nu a condus mijlocul

de transport. In același timp la aprecierea declarațiilor inculpatului Grîu Sergiu ca

fiind veridice, instanța de judecată urma să analizeze și personalitatea inculpatului.

2

Din materialele cauzei se constată, că anterior inculpatul Grîu Sergiu a fost

condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal la pedeapsa de 160 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe termen de 3 ani, în privința acestuia au fost întocmite mai multe

procese-verbale cu privire la contravenții. Astfel, Grîu Sergiu nu este pentru prima

dată pe banca acuzaților și la prima abatere de lege, este predispus în continuare de

a săvârși infracțiuni și contravenții, iar pentru faptele sale urmează a fi stabilită o

pedeapsă penală.

În drept, acuzarea și-a întemeiat recursul pe prevederile art.art.51, 53, 437,

438, 439, 444, 445 Cod de procedură penală.

a fost admis recursul ordinar declarat, casată integral sentința, rejudecată cauza cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Grîu Sergiu a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod penal, și i-a fost aplicată

pedeapsa în formă de muncă neremunerată în folosul comunității cu durata de 220

ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că, verificând

aspectele de fapt și de drept operate de prima instanță, la adoptarea soluției de

achitare a inculpatului Grîu Sergiu din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, instanța de recurs a considerat că prima instanță nu a stabilit în deplină

măsură circumstanțele de fapt și de drept, iar argumentele invocate în sentința de

achitare sunt eronate și lipsite de suport, instanța de judecată nu a dat o apreciere

justă tuturor probelor, prin coroborarea acestora, fapt care a derivat în stabilirea

eronată a nevinovăției inculpatului Grîu Sergiu.

Instanța de recurs a apreciat ca fiind eronată concluzia primei instanțe,

precum că există dubii suficient de serioase referitoare la vinovăția lui Grîu Sergiu,

și care nu au fost înlăturate în cadrul cercetării judecătorești, or, cumulul probelor

administrate combat această viziune.

Instanța de recurs a constatat în fapt că, la data de 21 august 2020

aproximativ la orele 21:40, deținând permisul de conducere nr.096400615 cu

categoria "B", eliberat la 13.07.2009, a condus automobilul de model "Volkswagen

Passat" cu n/î CL10USH pe strada satului Cîșlița-Prut, raionul Cahul, și, fiindu-i

propus de a fi supus testării alcoolscopice cu aparatul "Drager", în vederea stabilirii

stării de ebrietate și naturii ei, Grîu Sergiu a refuzat categoric, încălcând pct.11) lit.

j) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357

din 13.05.2009, potrivit căruia „conducătorul de vehicul, este obligat să se supună,

la solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz,

examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de

medicamente cu efecte similare".

Fapta penală constatată, pentru care Grîu Sergiu este găsit vinovat, a fost

calificată de instanța de recurs în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, conform

indiciilor: „refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea

alcoolscopică în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei".

3

Instanța de recurs a menționat că, organul de urmărire penală (procurorul)

neîntemeiat i-a incriminat inculpatului conducerea mijlocului de transport în stare

de ebrietate alcoolică, în timp ce o asemenea stare poate fi considerată ca fiind

constatată doar în urma aplicării unor procedee de testare sau examinare medicală

care oferă un rezultat concret cu privire la concentrația alcoolului în aerul expirat

sau în probele biologice prelevate. Probele administrate atestă că, inculpatul Grîu

Sergiu nu a fost supus nici testării alcoolscopice, pe motivul refuzului de a accepta

o asemenea testare, nici examinării medicale sau prelevării de probe biologice, și

în aceste circumstanțe nu există un fundament factologic pentru a reține starea de

ebrietate a inculpatului și, ca consecință, încălcarea de către el a prevederilor art.14

lit. a) din Regulamentul circulației rutiere.

La fel, instanța de recurs a constatat că, nu există nici un temei pentru a pune

la dubii probatoriul administrat. Or, prin declarațiile martorului Șoimu Victor, care

fiind audiat în instanțele de fond și de recurs, a atestat că agenții de patrulare în

localitatea Cîșlița-Prut au observat 2 mijloace de transport care veneau în

întimpinare unul după altul, a fost conectat girofarul roșu/albastru și semnalul

sonor. Primul automobil a realizat manevra de cotire la dreapta și oprire în fața

porții unei case particulare, iar a 2 mașină a oprit pe dreapta, la distanță de

aproximativ 4-5 metri de la primul automobil. Cel de-al 2-lea mijloc de transport

era "Volkswagen Passat" cu nr. (RO), de la volanul cărau a coborât Grîu Sergiu,

care a fost suspectat că conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate produsă

de alcool. I-a fost propus testul alcoolscopic însă inculpatul a refuzat, comunicând

că nu s-a deplasat cu mijlocul de transport. Martorul Soimu Victor a explicat că în

înregistrarea video nu se vede dacă S. Grîu se deplasa, din motiv că nu au cunoscut

din start că S. Grîu se află în stare de ebrietate. Au apărut suspiciuni din cauza că

Grîu Sergiu a luat-o brusc spre dreapta și s-a oprit. Apoi inculpatul a întors

volanul, a încuiat mașina, a aruncat cheile, întimpinând probleme cu evacuarea

unității de transport, deoarece roțile erau blocate.

De asemenea, instanța de recurs a reținut că, versiunea inculpatului Grîu

Sergiu, în care susține că automobilul era parcat de către proprietar cu mult timp în

urmă, că ar fi cu ușile neîncuiate, că era în stare nefuncțională, și că a venit în

căutarea unor acte pe automobil, în opinia instanței de recurs este contradictorie cu

probele administrate la materialele cauzei penale, inclusiv cu declarațiile

martorului Șoimu Victor, care relatează direct că în întimpinarea mașinii de

serviciu se deplasau două automobile, dintre care unul a virat brusc spre dreapta și

s-a oprit pe acostament, în automobil se afla inculpatul Grîu Sergiu.

Astfel, deși inculpatul a negat constant săvârșirea infracțiunii în cadrul

ședinței de judecată, susținerea acestuia nu are suport probator. Simpla afirmație a

unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi

acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată, respectiv negarea realității

evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe. Or, conștientizând

consecințele refuzului de a trece testarea alcoolscopică, fiind informat că refuzul

testării alcoolscopice este pasibil răspunderii penale, inculpatul Grîu Sergiu nu s-a

conformat cerințelor colaboratorilor de poliție, refuzul fiind documentat de către

agentul constatator Șoimu Victor în procesul-verbal cu privire la constatarea

4

infracțiunii din 21.08.2020, unde se menționează că, la propunerea de a fi testat cu

aparatul „Drager" 6820, Grîu Sergiu a refuzat categoric testarea alcoolscopică.

În consecință, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, instanța de recurs a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului

Grîu Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, și

anume refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică.

4.2. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Grîu Sergiu

pentru fapta prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod penal, instanța de recurs a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului,

de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influenta

pedepselor aplicate asupra corectării si reeducării vinovatului.

Potrivit art.16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de inculpatul Grîu Sergiu

este una ușoară, care în conformitate cu art.2641 alin.(3) Cod penal se pedepsește

cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele

cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Instanța de recurs a reținut lipsa circumstanțelor atenuate, prezența

circumstanțelor agravante - anterior inculpatul Grîu Sergiu a fost condamnat în

baza art.2641 alin.(1) Cod penal, se caracterizează pozitiv la locul de trai, are la

întreținere 2 copii minori, nu are vicii sociale persistente, în complex aceste

circumstanțe determină instanța de recurs de a aplica în privința inculpatului Grîu

Sergiu pedeapsa în formă de muncă neremunerată în folosul comunității, coborâtă

spre limita minimă prevăzută de lege, în mărime de 220 ore, cu anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport. Astfel, pedeapsa aplicată urmează să contribuie

la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile

sociale și interesele protejate de acestea, din partea inculpatului, persoana să fie

silită să înceteze activitatea ilicită și să-și modifice comportamentul în

conformitate cu prevederile legii.

temeiul art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, declară recurs în anulare și

solicitând casarea hotărârii instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei și menținerea

sentinței, din motiv că recursul a fost greșit admis.

În motivarea cerințelor sale, recurentul enumeră acțiunile organului de

urmărire penală considerând că au fost efectuate cu admiterea abaterilor de la

legislația procesual penală. De asemenea, apărarea a evidențiat încălcarea

termenului de menținere în calitate de bănuit.

Apărarea consideră că, drept rezultat al analizei tuturor circumstanțelor

cauzei, instanța de recurs ordinar a avut și a dispus de un șir de temeiuri legale

pentru a respinge recursul ordinar al procurorului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art.456 Cod de procedură penală, recursul în anulare

fiind supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța

de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să

5

examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu

prevederile art.art.431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În acord cu art.453 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea

cererii.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal atestă că, una din

cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din

punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade

sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a

afectat hotărârea atacată.

Din textul recursului în anulare, rezută că recurentul indică prezența viciului

fundamental, exprimat prin faptul că organul de urmărire penală a admis un șir de

încălcări la etapa urmăririi penale.

Potrivit art.456 alin.(1) Cod de procedură penală, în coroborare cu art.432

alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

recursului în anulare declarat, în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune inadmisibilitatea recursului în

anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat, este precedată de verificarea

temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, drept urmare

constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a prezenta vreo carență de

natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia.

Prezintă relevanță și specificarea că, la această etapă a procedurilor, instanța

de recurs în anulare nu declanșează un control asupra fondului cauzei, nu dă o nouă

apreciere probelor administrate și cercetate și nu verifică argumentele care nu au

fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente de judecare a cauzei, ci

verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis vreun viciu fundamental de

natură să determine casarea soluției devenite irevocabile, adoptate pe caz.

Așadar, analizând argumentele recursului în anulare declarat, prin prisma

sensului atribuit de legislația procesuală penală a noțiunii de viciu fundamental,

Colegiul penal consideră că titularul cererii de recurs în anulare nu a adus

argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta decizia atacată.

Reieșind din textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal constată că

recurentul invocă în calitate de viciu fundamental care a afectat decizia contestată,

faptul că instanța de recurs neîntemeiat l-a condamnat pe Grîu Sergiu în baza

art.2641 alin.(3) Cod penal, deoarece probele administrate la materialele cauzei

penale nu demonstrează vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate,

acestea fiind nule prin prisma art.251 Cod de procedură penală, precum și faptul că

6

a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Însă cu referire la aceste argumente, Colegiul penal reține că, instanța de

recurs a remarcat că analizând fiecare probă sub aspectul admisibilității ei, nu s-a

constatat nici un temei legal pentru a declara inadmisibile probele administrate de

partea acuzării, precum și nici careva încălcări de procedură ce atrag nulitatea

actelor de procedură, în sensul prevăzut de art.251 Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul penal constată că argumentele recurentului cu privire la

încălcarea termenului de menținere în calitate de bănuit, nici nu au fost invocate în

instanțele ierarhic inferioare.

Prin urmare, reieșind din semnificația juridică atribuită noțiunii de viciu

fundamental, se menționează că argumentele invocate de avocatul Covaliov Vitali

în numele condamnatului Grîu Sergiu, pe care acesta le încadrează în conceptul de

„viciu fundamental", nu sunt incidente la caz și nu pot servi temei de admitere a

recursului în anulare, or, din materialele dosarului rezultă cert motivele pentru care

instanțele de judecată au optat pentru soluția adoptată.

Or, modalitatea de apreciere a probelor în modul propus de către apărare nu

se încadrează în noțiunea de viciu fundamental care ar constitui temei de

intervenire în procedura precedentă.

Potrivit art.art.27 alin.(1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea

hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei.

Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a

circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței

judecătorești, or, invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii

probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune

recurentul, este lipsită de orice suport juridic și nu constituie în sine un viciu

fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă.

Colegiul penal reține că, instanța de recurs a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, corect concluzionând în privința

vinovăției condamnatului Grîu Sergiu în fapta incriminată, și just fiind încadrate

acțiunile acestuia în baza art.2641 alin. (3) Cod penal.

Colegiul penal menționează faptul că principiul securității raporturilor

juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (hotărârea Roșca vs Republica Moldova nr. 6267/02, § 24, din

22 martie 2005; Mitropolia Basarabiei și Parohia Nașterea Maicii Domnului vs

Republica Moldova, nr. 65637/10, din 01 octombrie 2019), iar potrivit dispozițiilor

art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform legii și

procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de

natură să afecteze hotărârea pronunțată.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, hotărârea contestată nu este afectată

7

de un careva viciu fundamental, fiind în conformitate cu prevederile legale și

această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de

lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării

cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

Colegiul penal conchide că, la examinarea prezentului recurs în anulare, nu

s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la

prezența unui viciu fundamental în cauză care ar afecta hotărârea irevocabilă, iar

existența unei alte păreri a părții apărării asupra circumstanțelor cauzei și

probatoriului administrat la dosar, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cazului.

În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în

anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Covaliov Vitali

în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 08 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Grîu Sergiu xxx, deoarece

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 15 decembrie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Plămădeală Ghenadie

8