1ra-783/22 — art.264/1 alin.4 CP

1ra-783/22 — art.264/1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-783/2022

1-20097395-01-1ra-23052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Catan Liliana și Plămădeală Ghenadie,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Cașu Iulian

în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui

Țulea Valeriu XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.08.2020 – 09.09.2021;

Instanța de apel: 24.01.2022- 01.03.2022;

Instanța de recurs: 23.05.2022-20.09.2022.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Țulea Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod

penal, la 10 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Țulea Valeriu la

data de 03.06.2020, aproximativ la ora 00:30, nedeținând permis de conducere,

conducând mijlocul de transport de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare

XXXXX, pe una din străzile din s. XXXXX, fiind stopat de către angajații poliției,

care având dubii că acesta conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate

alcoolică, i-au solicitat să treacă testarea la aparatul „DRAGER” pentru stabilirea

gradului stării de ebrietate, acesta fiind de acord. În rezultatul testului cu aparatul

„DRAGER” s-a constatat că acesta avea concentrația de alcool în aerul expirat de

0,71 mg/l, care conform art.13412 alin.(3) Cod penal constituie stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat.

Totodată, potrivit procesului-verbal nr.239 din 03.06.2020, al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și

naturii ei, Țulea Valeriu se afla în stare de ebrietate alcoolică și narcotică confirmată

prin THC pozitiv.

1

Respectiv, conducătorul vehiculului nu a respectat prevederile

Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din

13.05.2009, și anume pct.3 care prevede că „Participanții la trafic sunt obligați să

respecte regulile de circulație”, pct. 10 alin. (2) lit. a) care prevede că: „Persoana

care conduce un autovehicul trebuie să posede ... permisul de conducere perfectat

pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte

autovehiculul condus” și pct. 14 lit. a) care prevede că: „conducătorului de vehicul

îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Țulea Valeriu în baza art.2641

alin.(4) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiuni săvârșite de către o

persoană care nu deține permis de conducere.

Iulian în numele inculpatului Țulea Valeriu, prin care a solicitat casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- în partea aplicării prevederilor art.321 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură

penală, prima instanță nu a motivat nimic, deși urma să menționeze circumstanțele

de fapt și de drept, precum și probele administrate care justifică posibilitatea

examinării cauzei penale în lipsa inculpatului;

- despre sentința primei instanțe, inculpatul a fost informat atunci când a fost

reținut, la 06 ianuarie 2022.

a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută fără modificări sentința primei

instanțe.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în urma verificării

circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor apelantului, lipsesc careva

dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpatului, în comiterea

faptei incriminate precum și lipsa unor încălcări procesuale la etapa urmăririi penale.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit corect starea

de fapt, acțiunile inculpatului Țulea Valeriu fiind corect încadrate în baza art.2641

alin.(4) Cod penal.

La fel, cu referire la motivele invocate, precum că prima instanță a adoptat

soluția incorectă de individualizare a pedepsei, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă

prea aspră în raport cu fapta comisă, or, acesta și-a recunoscut vina, instanța de apel

a notat că aceste afirmații ale apelantului reprezintă opinia subiectivă a părții apărării

or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul

recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641

alin.(4) Cod penal, luând în considerare probele administrate legal de către organul

de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu

respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu

2

privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile

inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate.

Mai mult, instanța de apel a menționat că prima instanță s-a expus pe larg

asupra argumentelor invocate de către partea apărării, aplicând legislația pertinentă

speței, cu interpretarea justă a ei, apelul înaintat, în situația respectivă, are un caracter

declarativ și contravine faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate

corespunzător de către instanța de apel, conform art.414 Cod de procedură penală,

care s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor.

De asemenea, instanța de apel a conchis că nu are temei de a interveni în

sentința primei instanțe, nici în partea stabilirii pedepsei inculpatului or, la stabilirea

categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului, s-a ținut cont de toate circumstanțele

reale și personale privind individualizarea pedepsei, acestuia aplicându-i-se o

pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

În acest sens, instanța de apel a mai notat că, la evidenta medicului psihiatru

și narcolog nu se află, este caracterizat pozitiv, de date compromițătoare pe numele

lui, primăria or. Căușeni nu dispune.

Potrivit cazierului contravențional, Țulea Valeriu Alexandru a comis

contravenții prevăzute de art.85 alin.(1) și art.231 alin.(2) Cod contravențional.

Totodată, anterior Țulea Valeriu a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Căușeni

din 01.03.2016, și recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641

alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 luni,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei Căușeni din

17.06.2016, Țulea Valeriu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. l86 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 1 an și 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis. Prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 22.05.2019,

Țulea Valeriu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.2641 alin.(4) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un

termen de 3 trei luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Țulea Valeriu, a fost

adăugată în întregime, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 21.03.2018 , stabilindu-i pedeapsa definitivă pe un termen de 7

luni de închisoare.

Totodată, instanța de apel a stabilit că circumstanțe atenuante nu au fost

stabilite, fiind prezentă circumstanța agravantă – comiterea infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară.

3

Astfel, instanța de apel a concluzionat, reieșind din circumstanțele cauzei, că

infracțiunea comisă face parte din categoria celor ușoare, ținând cont de scopul

pedepsei penale în restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de persoana inculpatului Țulea Valeriu care

anterior a fost condamnat, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.2641

alin.(4), 186 alin.(2) și 2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i aplicate pedepse cu

închisoarea, care însă nu a fost suficiente și nu și-au atins scopul de reeducare,

vinovatul n-a făcut concluziile necesare și din nou a comis o infracțiune cu intenție.

În acest sens, instanța de apel a atestat că, pedeapsa aplicată a fost justificată,

iar Țulea Valeriu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod

penal, urmează să execute pedeapsa în limita stabilită sub formă de închisoare pe un

termen de 10 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, care este

una echitabilă în raport cu valorile sociale lezate și circumstanțele comiterii

infracțiunii.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu au fost constatate careva erori

procesuale la etapa urmăririi penale care ar servi drept temei reducerea termenului

pedepsei stabilit.

avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Țulea Valeriu, care indică temeiurile de

recurs prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală și solicită

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă următorele:

- cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei

părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- la examinarea cauzei în instanța de apel, partea apărării a solicitat în temeiul

art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, reducerea pedepsei inculpatului, deoarece

deși acesta a fost reținut la 07.08.2020, învinuirea i-a fost înaintată la 08.08.2020, pe

când urma să-i fie înaintată învinuirea în aceeași zi;

- de asemenea acestuia nu i s-au adus la cunoștință drepturile și obligațiile în

calitate de învinuite, fapt demonstrat la (f.d.79), lipsește semnătura învinuitului, fiind

doar a apărătorului acestuia;

- nu au fost luate în considerare circumstanțele atenuante – recunoașterea

vinovăției de către inculpat și că, la data examinării prezentei cauze penale, a expirat

mai mult de 2/3 din termenul de prescripție de tragere la răspundere penală.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

4

Astfel, indică cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.

5) Cod de procedură penală, că instanța de fond a examinat cauza în conformitate cu

prevederile art.321 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, or, în acest sens la

materialele cauzei penale sunt anexate încheierea din 08 iulie 2021 de aducere silită

a inculpatului Țulea Valeriu (f.d.123), raportul colaboratorilor de poliție din 16 iulie

2021 (f.d.124), încheierea din 16 iulie 2021 de anunțarea în căutare a lui Țulea

Valeriu (f.d.127, 128), iar potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din

instanța de apel din 01 martie 2022 (f.d.163-167), inculpatul Țulea Valeriu a fost

prezent la examinarea cauzei în ordine de apel.

În privința alegației recurentului, ce ține de neaplicarea de către instanța de

apel a prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, procurorul invocă că

un asemenea temei nu a fost invocat în cererea de apel, iar potrivit art.427 alin.(2)

Cod de procedură penală, această ingerință poate fi invocată în recurs în cazul în

care a fost invocată în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

De asemenea, consideră că nu corespunde realității nici argumentul că

învinuirea a fost înaintată lui Țulea Valeriu în afara termenului stabilit de lege, de la

ziua reținerii ultimului, or acestuia i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de punere

sub învinuire contra semnătură în termenul stabilit prin prisma dispoziției art.282

alin.(1) Cod de procedură penală, adică în termen de 48 ore de la ora și data reținerii.

Totodată, notează că potrivit procesului-verbal de informare a învinuitului și

apărătorului său, despre terminarea urmăririi penale din 08 august 2020 (f.d.98),

avocatul și inculpatul nu au înaintat careva cereri, demersuri sau obiecții.

La fel, indică că în susținerea temeiului de recurs prevăzut de art.427 alin.(1)

pct. 10) Cod de procedură penală, nu a fost invocat nici un argument.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține că, potrivit textului recursului, recurentul indică temeiurile de

recurs prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, sub

aspectele că: „cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală

a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

5

care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale;", manifestând dezacordul cu soluția primei instanțe de

examinare a cauzei în lipsa inculpatului, precum și cu soluția instanțelor de judecată

de neaplicare în privința inculpatului Țulea Valeriu a prevederilor art.385 alin.(4)

Cod de procedură penală, precum și cu neluarea în considerare a tuturor

circumstanțelor cauzei la stabilirea pedepsei inculpatului.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de recurs

nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei

a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală, și-a întemeiat just soluția în baza probelor verificate și apreciate

corect de instanța de apel prin prisma art.101 Cod de procedură penală, descrise și

analizate în decizie.

La fel, se atestă că, instanța de apel s-a expus asupra tuturor chestiunilor

relevante invocate în apel, invocate repetat în cererea de recurs ordinar, iar decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de

menținere a sentinței primei instanțe, cu o motivare a soluției ce corespunde

dispozitivului deciziei, care este expus clar.

Totodată, ce ține de alegațiile recurentului privind individualizarea pedepsei

stabilite inculpatului Țulea Valeriu și anume că: „nu au fost luate în considerare

circumstanțele atenuante – faptul recunoașterii vinovăției de către inculpat și că la

data examinării prezentei cauze penale a expirat mai mult de 2/3 din termenul de

prescripție de tragere la răspundere penală”, Colegiul penal lărgit conchide că nu

pot fi admise, or prima instanță în sentință (f.d.141 verso, 142) și instanța de apel în

decizia sa (f.d.179-181) și-au motivat corect soluția de aplicare în privința

inculpatului Țulea Valeriu a unei pedepse privative de libertate, sub formă de 10 luni

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, nefiind aplicată o pedeapsă

în cuantumul maxim prevăzut de art.2641 alin.(4) Cod penal.

În acest sens, se observă că instanțele de judecată au adoptat soluția în latura

pedepsei, ținând cont în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a

pedepsei penale, prevăzute de art.art.7, 75, 76, 77 Cod penal, precum și de cerințele

prevăzute de art. 61 alin. (2)Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de

restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului Țulea Valeriu,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului Țulea

Valeriu, cât și a altor persoane, prevederi legale care au fost raportate just la

circumstanțele cauzei penale, or inculpatul a săvârșit repetat, mai multe infracțiuni,

inclusiv similare, pentru săvârșirea cărora a fost condamnat la pedepse cu închisoare,

dar nu s-a reeducat și conștientizat gravitatea acțiunilor sale.

Prin urmare, se atestă că, instanțele ierarhic inferioare just au conchis că, în

privința inculpatului Țulea Valeriu, nu este echitabilă stabilirea unei non privative

de libertate, or, aceasta nu va atinge scopul pedepsei penale stabilit la art.61 alin.(2)

Cod penal.

6

Subsidiar, cu referire la alegațiile recurentului, că instanțele de judecată nu au

aplicat în privința inculpatului prevederile art.385 alin.(4) Cod de procedură penală

și nu i-au redus pedeapsa, având în vedere erorile procesuale admise în privința lui,

Colegiul penal consideră că nu pot fi acceptate, or criticile invocate de recurent nu

pot fi apreciate ca fiind relevante și că ar afecta în careva mod drepturile procesuale

ale inculpatului Țulea Valeriu.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că inculpatul Țulea Valeriu a

fost reținut la 07.08.2020, ora 16:00 (f.d.94), fiindu-i aduse la cunoștință și înmânate

sub semnătură ordonanța de punere sub învinuire, precum și explicate drepturile și

obligațiile acestuia la 08.08.2020, ora 10:48, la nici 24 ore de la reținere (f.d.78), ce

nu afectează în careva mod drepturile procesuale ale inculpatului.

Totodată, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 5) Cod

de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că a fost indicat fără a fi susținut

prin careva motive întemeiate.

Mai mult, Colegiul penal lărgit analizând materialele cauzei prin prisma

acestui aspect, observă că inculpatul Țulea Valeriu a fost citat legal (f.d.118), însă

acesta nu s-a prezentat în ședința instanței de judecată și nici nu a informat instanța

de motivele neprezentării (f.d.122), motiv din care, instanța de judecată prin

încheiere a dispus aducerea silită a inculpatului (f.d.123), dar în urma măsurilor de

căutare a colaboratorilor de poliție a IP Căușeni, acesta nu a fost găsit la domiciliul

său, fiind stabilit că este plecat peste hotarele țării (f.d.124), și astfel instanța de

judecată a dispus în mod repetat aducerea silită a inculpatului (f.d.127), dar locul

aflării acestuia nu a mai fost identificat.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță, după ce a efectuat toate

măsurile posibile de a asigura prezența inculpatului la ședința de judecată, întemeiat

și corect a dispus conform prevederilor art.321 alin.(2), (5), (6) Cod de procedură

penală, examinarea cauzei în lipsa inculpatului.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

relevante contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a

expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra chestiunilor esențiale invocate de

avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Țulea Valeriu, iar motivarea din decizia

acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de

recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest

fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece decizia adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

7

a fi menținută, iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit,

d e c i d e :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Cașu Iulian în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 01 martie 2022, în cauza penală în privința lui Țulea Valeriu XXXXX, cu

menținerea hotărârii contestate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Catan Liliana

Plămădeală Ghenadie

8