1ra-429/2022 — art. 188 alin.2 lit. b, d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 27 ianuarie 2021, Chelea Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Uzun Anatoli a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Chiciuc Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, la 2 ani 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea mod solidar de la Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în beneficiul lui Buțenco Iurii suma de 800 lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat, reprezentat de valoarea bunului sustras. A fost dispusă încasarea mod solidar de la Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în beneficiul lui Avramenco Mihail suma de 950 lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat. 1 A fost dispusă încasarea de la Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în beneficiu statului suma de 5 972 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Chelea Veaceslav împreună cu Uzun Anatoli, la data de 30 iulie 2020, aproximativ la ora 22:00, aflându- se în satul Andrușul de Sus r-nul Cahul împreună și de comun acord cu Chiciuc Ivan, acționând intenționat cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane împărțind rolurile la comiterea sustragerii pe ascuns s-au deplasat spre marginea satului Lucești, raionului Cahul, nu departe de teritoriul SRL „Buten Agro”, unde acționând intenționat cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor împărțind rolurile la comiterea sustragerii pe ascuns au comis următoarele: Chiciuc Ivan a rămas la perghea în automobilul de model ,,Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXX, iar Chelea Veaceslav împreună cu Uzun Anatoli au pătruns pe teritoriul ocolului de ovine al SRL „Buten Agro”, situat la marginea satului Lucești, raionul Cahul de unde pe ascuns au încercat să sustragă un miel în valoarea de 800 lei. Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, reușind să-l (un miel) scoată din ocolul de vite, însă fiind depistați de către paznicul Avramenco Mihail pe teritoriul ocolului de vite al SRL „Buten Agro”, în scopul continuării acțiunilor ilegale de sustragere Chelea Veaceslav împreună cu Uzun Anatoli au intrat în camera de odihnă a paznicului unde având scopul comiterii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane pentru finisarea sustragerii, l-au atacat pe paznicul Avramenco Mihail, aplicându-i multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale în formă de echimoze pe fața din dreapta, brațul drept, pe gât din dreapta, pavilionul urechii stingi, antebrațul drept, excoriații pe față din dreapta, pe partea piloasă a capului și ambii genunchi, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Chelea Veaceslav în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 9 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; lui Uzun Anatoli în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 10 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; lui Chiciuc Ivan în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 10 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului a invocat că, pedeapsa aplicată inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli este prea blândă, considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților, ținând cont de faptul că anterior au fost condamnați pentru о infracțiune intenționată gravă, săvârșind din nou cu intenție о infracțiune gravă, ce se consideră recidivă periculoasă. De asemenea, a invocat că prima instanță neîntemeiat a calificat fapta comisă de Chiciuc Ivan în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, având în vedere că acțiunile lui Chiciuc Ivan la 30 iulie 2020, în prealabil cu Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav au 2 fost îndreptate în scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane pentru sustragerea bunurilor, fapt confirmat de către Chelea Veaceslav în cadrul audierii acestuia în calitate de învinuit. A indicat, că componența de infracțiune prevăzută de art.188 Cod penal, este una formală materială, astfel încât atacul tâlhăresc fiind considerat a fi consumat în momentul comiterii atacului propriu-zis, fără a fi obligatorie survenirea consecințelor unui atac. Or, în acest context, instanța de judecată diminuează acel factor de abținere de la comiterea unor asemenea infracțiuni de către alte persoane sau chiar de către inculpat. Acest fapt urmează a fi apreciat și prin prisma gravitații pe care о are această infracțiune, precum și în raport cu riscul de a transforma săvârșirea acestei în îndeletnicire, în condițiile când va fi sesizat de către infractor faptul dezinteresului statului de a condamna asemenea cazuri. 3.1. Inculpatul Chiciuc Ivan, a contestat sentința cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță eronat a recalificat acțiunile din art.188 Cod penal în art.186 alin.(2) Cod penal întrucât reieșind din declarațiile părților vătămate se atestă că, Chiciuc Ivan nu a pătruns nicăieri, nu a lovit pe nimeni și nu a sustras nimic, nici nu știa de acest fapt, locul acesteia fiind la 2 kilometri distanță de la locul comiterii infracțiunii. A menționat, că acuzarea nu a prezentat dovezi convingătoare și reale privind implicarea sa în comiterea infracțiunii prevăzute la art.188 Cod penal. 3.2. Inculpatul Chiciuc Ivan, a depus apel suplimentar împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea apelului suplimentar a invocat că la 30 iulie 2020 în privința sa a fost pornită cauza penală în temeiul art.188 alin.(2) Cod penal. Organul de urmărire penală în timpul urmăririi penale i-a imputat fapte pe care nu le-a săvârșit, organul de urmărire penală la învinuirea s-a bazat pe probe care au fost administrate cu încălcări grave. Rechizitoriul este bazat pe declarațiile a patru persoane care nu sunt justificate prin probe, deoarece declarațiile în cază demonstrează că acesta nu a comis nimic ilegal, conform art.93 Cod de procedură penală, în concluzie instanța de fond nu a examinat cauza în mod obiectiv. A indicat, că în cadrul ședinței de judecată, a depus o cerere conform art.96 Cod de procedură penală iar instanța de judecată nu a prezentat date reale conform art.93 alin.(1), (2) pct.1), 7) Cod de procedură penală. A susținut, că prima instanță eronat a recalificat acțiunile din art.188 Cod penal în art.186 alin.(2) Cod penal, or în cadrul judecării cauzei nu s-a demonstrat prezența elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) Cod penal, deoarece presupusul bun material este declarativ cât și lipsa probării costului bunului (mielului), în valoare de 800 lei. Pe faptul dat a depus cerere în instanța de fond privind confirmarea prin probă a costului mielului însă instanța de judecată nu a examinat cererea în cauză și nu s-a expus asupra acesteia, prin ce au fost încălcate prevederile art.24 alin.(4) Cod de procedură penală, principiul contradicției în procesul penal. De asemenea, a invocat că a depus la Consiliul Superior al Procurorilor o plângere 3 împotriva acțiunilor și actelor organului de urmărire penală, care neîntemeiat a fost respinsă. 3.3. Avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Chiciuc Ivan, a contestat sentința cu apel, ulterior a depus apel suplimentar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chiciuc Ivan să fie achitat din motivul că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În motivarea apelului a indicat, că sentința primei instanțe a fost adoptată în lipsa unor probe care să demonstreze vinovăția inculpatului Chiciuc Ivan în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind cercetate toate probele complet și obiectiv, or acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, deoarece lipsesc și semnele laturii subiective: lipsa intenției de a sustrage mielul prin atac, aplicarea violenței periculoase sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, lipsa înțelegeri prealabile în acest sens asupra persoanei, acțiunile inculpatului urmând a fi calificate conform art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, deoarece acțiunile lui Chiciuc Ivan au fost îndreptate în prealabil cu Uzun și Chelea la sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane și nu prin atac tâlhăresc, fără să facă referire la probele pe care se bazează instanța referitor la aceste concluzii că s-ar demonstra vinovăția lui Chiciuc Ivan în săvârșirea furtului, de doua sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere sau alt loc de depozitare și cauzării de daune în proporții considerabile, având în vedere că din declarațiile a inculpaților cât și a părții vătămate a fost constatat faptul că Chiciuc Ivan s-a aflat tot timpul în automobilul defectat și nu era la curent despre cele petrecute pe teritoriul de unde a fost adus mielul și nici nu a văzut când a fost pus în automobil. A menționat, că instanța de fond la soluționarea cauzei, fără nici un temei legal a preluat argumentele acuzării și abuziv a respins circumstanțele obiective invocate de apărare, or în cadrul judecării cauzei, instanței de judecată nu i-au fost prezentate probe pertinente și concludente pentru soluționarea obiectivă a cauzei. 3.

Inculpatul Uzun Anatoli, a declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În argumentarea apelului a invocat că instanța de fond a examinat doar probele prezentate de partea acuzării, fără a fi luate în calcul și alte circumstanțe și anume faptul că, pe teritoriul SRL „Buten Agro”, Avramenco Mihail, care era în stare de ebrietate, a considerat că el și Chelea sunt hoți și a început să-i taie cu un cuțit. Ulterior, după ce a aflat că aceștia au venit după apă fără careva intenții rele, când a înțeles că se vor adresa la organele de poliție pentru leziunile aplicate, Avramenco Mihail i-a rugat să nu se adreseze nicăieri și să clarifice pe loc incidentul dat, i-a dat un miel și i-a arătat altă ieșire de pe teritoriu. A menționat, că leziunile corporale obținute sunt confirmate prin raporturile de expertiză medico-legală, iar declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, depuse în cadrul acuzei penale, sunt diferite, declarând că posibil a aplicat lovituri cu cuțitul, în altele a declarat că nu ține minte, iar în alte declarații a comunicat că nu a aplicat careva leziuni. Totodată, a mai indicat că, reieșind din declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, acesta a comunicat că presupune că Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, l-au lovit 4 cu o furcă în cap din spate pe când raportul de expertiză medico-legală, arată că nu au fost aplicate loviturile sus indicate. A susținut, că probatoriul pe cauza este insuficient pentru a fi pus la baza sentinței de condamnare și nu sunt de natură să confirme vinovăția sa în comiterea infracțiuni incriminate, iar declarațiile părții vătămate urmau a fi apreciate critic, deoarece au fost modificate de trei ori. 3.

Inculpatul Chelea Veaceslav, a declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea apelului a indicat, că partea acuzării nu a administrat suficiente probe și nu a demonstrat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal. 3.

Avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Chelea Veaceslav, a declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Chelea Veaceslav să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea apelului a invocat, că instanța de fond nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și, în așa mod, a ajuns la concluzia greșită că Chelea Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal. A menționat, că elementele componenței de infracțiune prevăzută de art.188 alin.(2) Cod penal, nu s-au stabilit, ori, după cum rezultă din dispoziția art.188 Cod penal, atacul asupra victimei este săvârșit în scopul sustragerii. Dar din declarațiile părții vătămate și a inculpaților, inculpatul a sustras bunul și apoi s-a întors la stână fiind strigat de Avramenco Mihail. A remarcat apărarea, că o dată cu săvârșirea atacului, începe realizarea scopului de sustragere. Prin „atac” se înțelege acțiunea agresivă a făptuitorului, surprinzătoare pentru victimă, care este însoțită de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. În contextul tâlhăriei, noțiunea de atac, dobândește semnificație juridică numai în corelație cu noțiunile „violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” și „amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate”. Or, tâlhăria presupune nu oricare violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate (nu oricare amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, ci doar acea care este legată de atac asupra unei persoane. A menționat, că prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate se înțelege săvârșirea asupra victimei a unui act de natură să-i inspire temerea că va fi supusă, în mod real și imediat, violenței periculoase pentru viața sau sănătatea ei, act care о pune în situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista constrângerii. Amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să fie percepută de aceasta ca fiind reală și imediată. În virtutea acestui fapt, amenințarea trebuie sa creeze convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina împotrivire din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată. Infracțiunea de tâlhărie este о infracțiune formală și se consideră consumată din momentul săvârșirii 5 atacului asupra victimei, dacă acesta este însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea de aplicarea unei asemenea violențe. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub forma de intenție directă, scopul special fiind cel de sustragere și care se exprima prin cupiditate. Consideră că vina inculpatului Chelea Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, nu s-a demonstrat, mai mult partea vătămată nu poate indica dacă inculpații au comis această infracțiune astfel cum nu i-a văzut la față fiind noapte afară, iar mielul ridicat de la domiciliul lui Chiciuc Ivan nu denotă faptul că anume acesta îi aparține părții vătămate Buțenco Iurii. Cât privește încasarea prejudiciului material părții vătămate Avramenco Mihail și Buțenco Iurii acest fapt nu a fost demonstrat în cadrul ședinței de judecată prin acte confirmative, prin urmare instanța trebuia sa lase fără examinare, nefiind înaintată о acțiune civilă în acest sens. Cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat la fel o consideră neîntemeiată, or, reieșind din faptul că inculpatul nu are surse financiare pentru achitarea cheltuielilor judiciare în mărime de 5 972 lei, aceste urmează să fie încasate din bugetul de stat, ori ordonatorul acestor expertize este Inspectoratul de Poliție Cahul. 4. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2021, au fost respinse apelurile declarate de procuror, de avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Chelea Veaceslav, de inculpatul Chelea Veaceslav și de inculpatul Uzun Anatoli, ca nefondate, admise apelurile declarate de avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Chiciuc Ivan și de inculpatul Chiciuc Ivan, casată sentința parțial, în partea condamnării inculpatului Chiciuc Ivan și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chiciuc Ivan recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal a fost încetat, în legătură că fapta constituie contravenție prevăzută de art.105 Cod Contravențional. A fost încetat procesul contravențional în privința lui Chiciuc Ivan, în legătură cu prescripția tragerii la răspundere contravențională. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal. Instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal în baza probelor cercetate, coroborându-le între ele, cum ar fi: declarațiile părților vătămate Buțenco Iurii, Avramenco Mihail, declarațiile martorilor Postu Veaceslav, Arteni Vlad, procesul-verbal de constatare a plângerii lui Avramenco Mihail din 31 iulie 2020 (f.d.3, vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 iulie 2020 și Planșa fotografică (f.d.5, 6-11, vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului în apropierea satului Lucești, raionului Cahul din 31 iulie 2020 și Planșa fotografică (f.d.12, 13-14, vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului în satul Andrușul de Sus, raionului Cahul din 31 iulie 2020 și Planșa fotografică (f.d.15, 16-18, vol. I), raportul de expertiză judiciară nr. 202011P0475 din 03 august 2020 (f.d.212-213, vol. I), raportul de expertiză 6 judiciară nr. 202011P0473 din 03 august 2020 (f.d.225, vol. I), raportul de expertiză judiciară nr. 202011P0474 din 03 august 2020 (f.d.237-238, vol. I), raportul de expertiză judiciară nr. 202011P0478 din 03 august 2020 (f.d.250-251, vol. I), procesul-verbal de ridicare din 06 august 2020, potrivit căruia au fost colectate mostre de sânge de la Uzun Anatoli (f.d.258, vol. II), procesul-verbal de ridicare din 06 august 2020, potrivit căruia au fost colectate mostre de sânge de la Chelea Veaceslav (f.d.260, vol. II), procesul- verbal de ridicare din 06 august 2020, potrivit căruia au fost colectate mostre de sânge de la Chiciuc Ivan (f.d.262, vol. II), raportul de expertiză judiciară nr. 20200500305 din 09 septembrie 2020 (f.d.272-274, vol. II), procesul-verbal de ridicare din 03 august 2020 (f.d.281,vol. II), procesul-verbal de examinare a obiectului din data de 06 august 2020 (f.d.286,vol. II). În acest context, apreciind probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a ajuns la concluzia că vinovăția inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, a fost dovedită. Raportând motivele invocate în cererile de apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că acestea nu s-au confirmat în raport cu starea de fapt a cauzei penale, iar în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează în totalitate vinovăția inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal. Astfel, instanța de apel a menționat că latura obiectivă a infracțiunii imputate inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli prevăzută de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal se probează prin declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail care a declarat că, la data de 30 iulie 2019 fiind la serviciu, la un moment dat, prin geam, a observat că două persoane aruncă peste gard un berbec, le-a spus că va suna la poliție și întorcându-se în cameră a reușit să formeze numărul de telefon a lui Buțenco Iurii, însă a fost dărmat pe pat, în cameră au intrat două persoane. Nu cunoaște cine din acele persoane i-a aplicat lovituri. Persoanele i-au aplicat lovituri doar în interiorul imobilului, afară nu a fost lovit, fiind lovit în picior cu coada furcii și în regiunea capului, a mai mers aproximativ 5 metri și a căzut jos. Prin declarațiile părții vătămate Buțenco Iurii care a declarat că, la data de 30 iunie 2020, fiind acasă, a primit un apel telefonic de la Avramenco Mihail, dar nu se auzea vocea lui, doar sunete de parcă se bătea cineva, apoi a auzit un glas care i-a spus ,,pe mine mă bat și au furat cârlanii”. Au mers la camera paznicului, acesta era plin de sânge, oile erau împrăștiate pe teritoriu, paznicul stătea jos bătut, însângerat, vomitat și maltratat. Din spusele paznicului a înțeles că au fost două persoane și afară fiind lumină a văzut cum acele două persoane au dat peste gard doi cârlani, apoi au venit spre Buțenco Iurii și i-au aplicat lovituri. Instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a reținut și declarațiile martorilor Arteni Vlad și Postu Veaceslav, în confirmarea vinovăției inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, care a declarat că, la data de 30 iulie 2019 au mers la iaz în satul Lucești și au văzut o mașină de culoare sură de model ,,Renault”, care se deplasa cu viteză excesivă din direcția depozitului de cereale din satul Lucești, iar martorul Postu 7 Veaceslav a declarat că, era ora 22-22:30 și a observat, lângă un turn de apă un automobil de model ,,Renault” de culoare sură, în automobil a observat trei persoane, l-a chemat pe Chiciuc Ivan la poartă, în timpul discuției a venit și Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav. Argumentele inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli precum că, aceștia au venit după apă ( pentru autovehicul), fără careva intenții rele, iar Avramenco Mihail, fiind în stare de ebrietate a considerat că sunt hoți și a început să-i taie cu un cuțit, ulterior, ca inculpații să nu se adreseze la organele de poliție i-au propus să i-a un miel, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or, reieșind din declarațiile părții vătămate Buțenco Iurii, care a declarat că, a primit un apel telefonic de la paznicul său Avramenco Mihail, nu a auzit careva voci dar se auzea sunete de parcă se bate cineva apoi a auzit glasul paznicului care i-a spus „pe mine mă bat și au furat cârlanii”, fapt ce demonstrează declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, care a comunicat că, peste geam a văzut două persoane care aruncau peste gard un miel, a ieșit și s-a apropiat de aceste persoane și le-a zis să n facă nimic și ei au sărit peste gard, în acel moment le- a spus că va suna la Poliție, și s-a întors în cameră și a reușit să formeze numărul lui Buțenco Iurii, însă nu a reușit să-i spună ceva, deoarece a fost doborât la pământ. Cu referire la argumentele inculpatului Uzun Anatoli precum că declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, sunt diferite, în unele situații acesta a declarat că posibil a aplicat lovituri cu cuțitul, în altele situații a declarat că nu ține minte, iar în alte declarații a comunicat că nu a aplicat careva leziuni, instanța de apel a subliniat că aceasta nu constituie temei de achitare a inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli de fapta imputată prevăzută de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, întrucât partea vătămată Avramenco Mihail s-a autoapărat, iar Avramenco Mihail în ședința instanței de fond nu a negat faptul că a luat cuțitul atunci când unul din inculpații a strigat „Uite cuțitul”. Argumentele inculpatului Uzun Anatoli referitor evenimentele descrise de partea vătămată Avramenco Mihail care a comunicat că Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, l- au lovit cu o furcă în cap din spate pe când din raportul de expertiză medico-legală, nu au fost stabilite loviturile date, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or reieșind din declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, acesta a comunicat că, a fost lovit în picior și în regiunea capului cu coada unei furci, și ulterior a căzut jos, declarațiile date fiind confirmate prin raportul de expertiză judiciară nr.202011P0475 din 03 august 2020. Instanța de apel a subliniat că a ajuns la concluzia că nu există dubii în ce privește existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, în acțiunile inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, iar faptul că inculpații nu-și recunosc vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a fost considerat de instanță drept o metodă de apărare, dar aceasta se combate prin cumulul de probe administrat. În opinia instanței de apel, prima instanță corect a respins argumentele apărării cu privire la achitarea inculpaților, deoarece probele cercetate în ședința de judecată dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii incriminate. În continuare instanța de apel a reiterat, că potrivit sentinței, prima instanță a constatat că, învinuirea adusă de către acuzare inculpatului Chiciuc Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare, având în vedere că inițial toți trei inculpații au avut înțelegerea 8 la comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor - furtul, dar la efectuarea acțiunilor îndreptate la sustragerea bunului din partea inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli a avut loc exces de autor, prin comiterea tâlhăriei, acțiune infracțională care nu a fost cuprinsă în intenția inculpatului Chiciuc Ivan. Astfel, prima instanță a reținut în sarcina inculpatului Chiciuc Ivan comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, conform indicilor, furtul adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare. În acest context, consideră instanța de apel, că prima instanță corect a constatat că acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, pe motiv că lipsesc semnele laturii subiective: lipsa intenției de a sustrage mielul prin atac, aplicarea violenței periculoase sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, lipsa înțelegeri prealabile în acest sens asupra persoanei, iar acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan au fost îndreptate în prealabil cu Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav la sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane și nu prin atac tâlhăresc. Prin urmare, instanța de apel a constatat, că reieșind din plângerea părții vătămate Avramenco Mihail (f.d.3, vol. I), ultimul solicită să fie luate măsuri cu două persoane necunoscute care la data de 30 iulie 2020, aproximativ la ora 22-22:30 au pătruns pe teritoriul SRL „Buten Agro” în apropiere de satul Lucești raionul Cahul, l-au agresat fizic, cauzându-i suferințe fizice, fapt susținut și prin declarațiile depuse atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată a instanței de fond. Totodată, instanța de apel a menționat că nici un martor sau careva probele materiale nu atestă că, Chiciuc Ivan ar fi comis atacul tâlhăresc asupra lui Avramenco Mihail, iar reieșind din declarațiile inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli aceștia au confirmat că Chiciuc Ivan a rămas în automobilul de model ,,Renault Megane”. În continuare instanța de apel a reiterat, că prima instanță la recalificarea faptei conform art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal nu a ținut cont de mărimea prejudiciului patrimonial cauzat, de valoarea bunului sustras, având în vedere că potrivit cererii părții vătămate Buțenco Iurii (f.d.23, vol. I) se atestă că prejudiciul cauzat îl estimează la suma de 800 lei (prețul mielului sustras din ocolul de vite). Instanța de apel a menționat, că valoarea bunului sustras (mielul) este în mărime de 800 lei care se atribuie la proporții mici conform art.18 Cod contravențional și nici într-un fel nu face parte din categoria proporțiilor descrise la art.126 Cod penal ce descrie proporțiile pentru existența infracțiunii, respectiv în acțiunile lui Chiciuc Ivan, cu certitudine se atestă elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional. Raportând norma enunțată la situația din speță, instanța de apel a reținut prezența elementelor constitutive în acțiunile lui Chiciuc Ivan a contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional, conform indicilor „sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin furt ”. Instanța de apel a respins argumentele procurorului precum că, în cazul calificării faptei comise de către Chiciuc Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că acțiunile lui Chiciuc Ivan la 30 iulie 2020, în prealabil cu Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav au fost îndreptate în scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane pentru 9 sustragerea bunurilor, fapt confirmat de către Chelea Veaceslav în cadrul audierii acestuia în calitate de învinuit, or, nici partea vătămată Avramenco Mihail, nici inculpații Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, nu au declarat că Chiciuc Ivan ar fi comis atac asupra lui Avramenco Mihail, iar Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli au declarat că Chiciuc Ivan a rămas în automobilul de model „Renaut Megane”, astfel nu a fost demonstrat prin probe că Chiciuc Ivan a avut înțelegere cu Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav de a ataca paznicul în scopul sustragerii deschise a mielului cu aplicarea violenței periculoase împotriva ultimului. Subsidiar, instanța de apel a respins argumentele apărării privind achitarea lui Chiciuc Ivan, întrucât fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, prevăzute la art.188 sau art.186 Cod penal, întrucât în acțiunile acestuia sunt prezente elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional. Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a constatat, că prima instanță acordând eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, le-a stabilit inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli pedeapsă în limitele sancțiunii art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, care este corespunzătoare celor săvârșite, racordată la toate circumstanțele stabilite, la personalitatea inculpaților, antecedentele penale și scopul pedepsei penale. Având în vedere că instanța de apel l-a recunoscut vinovat pe Chiciuc Ivan în comiterea contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional, iar fapta a fost comisă la data de 30 iulie 2020, respectiv sunt aplicabile prevederile art.30 alin.(1), (2) Cod contravențional, prescripția înlătură răspunderea contravențională. Termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an. Astfel, instanța de apel a reținut, că procesul contravențional în baza art.105 Cod contravențional în privința lui Chiciuc Ivan urmează a fi încetat pe motivul intervenirii prescripției de atragere la răspundere contravențională, deoarece fapta ultimului a fost comisă la 30 iulie 2020 și a trecut mai mult de un an. Cu privire la acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a admis acțiunea civilă înaintată de Buțenco Iurii și Avramenco Mihail, cu încasarea în mod solidar de la Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, în beneficiul lui Buțenco Iurii a sumei de 800 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat, reprezentat de valoarea bunurilor sustrase și în beneficiul lui Avramenco Mihail în sumă de 950 lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat. De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a dispus încasarea din contul inculpaților Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli a cheltuielilor suportate pentru efectuarea raporturilor de expertize judiciare în sumă totală de 5 972 lei, reținând prevederile art.227-229 și art.143 Cod de procedura penală, a constatat lipsa interdicțiilor legale de încasarea cheltuielilor judiciare suportate pe parcursul urmăririi penale pentru efectuarea raporturilor de expertize judiciare, de la inculpații Chelea Veaceslav, Uzun Anatoli și Chiciuc Ivan, precum și faptul că încasarea cheltuielilor din contul inculpaților va influința negativ situația materială a acestora, nu a fost stabilit faptul că inculpații nu dețin mijloace financiare pentru achitarea cheltuielilor de judecată. 5. Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare. 10 În argumentarea recursului invocă acuzarea că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe prin care a recalificat și reîncadrat acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan de la art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal la art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal și la recunoscut vinovat pe Chiciuc Ivan în comiterea contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional, nu a dat apreciere tuturor probelor administrate la cauza penală, reținând doar declarațiile inculpaților și a apreciat selectiv declarațiile martorilor Postu Veaceslav, Arteni Vlad, fără a evalua aceste declarații în întregime, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale. Susține, că instanțele de fond corect au constatat că acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan au fost îndreptate în prealabil cu Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli la sustragerea bunurilor altei persoane, însă instanțele n-au analizat acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan, după săvârșirea atacului tâlhăresc de către inculpații Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, prin prisma comiterii de către Chiciuc Ivan la complicitatea în comiterea infracțiunii, având în vedere că inculpatul Chiciuc Ivan știind că la efectuarea acțiunilor îndreptate la sustragerea bunului din partea inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, care a avut loc prin comiterea tâlhăriei, a transportat pe Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli la locul comiterii infracțiunii, ulterior, împreună cu bunul sustras prin tâlhărire, cu automobilul de model „Renaut Megane”, care îi aparține a transportat pe Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli și bunul sustras la domiciliul său. Astfel, precizează că instanțele de fond nu au analizat și nu au apreciat corespunzător declarațiile martorilor Postu Veaceslav, Arteni Vlad, acestea reținând doar declarațiile depuse de către inculpați. Mai mult, instanța de apel nici nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel. În acest sens, acuzarea reiterând motivele invocate în apel, susține că instanța de apel contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală, greșit a apreciat probele administrate la cauza penală, reținând doar declarațiile inculpaților. 5.1. Inculpatul Uzun Anatoli, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, invocând argumente similare cu cele indicate în apel (pct. 3.4. din prezenta decizie). 5.2. Inculpatul Chelea Veaceslav, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar, a invocat motive similare cu cele din apel, descrise la pct. 3.5. din prezenta decizii. 5.3. Avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Chelea Veaceslav, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului ordinar, a invocat motive similare cu cele din apel, descrise la pct. 3.6. din prezenta decizii. 6. Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi admise, din considerentele ce succed. În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară 11 nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s- a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță, acestea se întemeiază pe prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse de către titularii cererii de recurs și-au găsit parțial confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată. După cum rezultă din materialele dosarului penal Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, potrivit rechizitoriului au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Fiind învestită cu judecarea în fond a cauzei penale, prima instanță a reîncadrat acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan din prevederile art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, și anume, furtul adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare. La rândul său, instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii ca nefondate a apelurilor declarate de către procuror, de către avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Chelea Veaceslav, de către inculpatul Chelea Veaceslav și de către 12 inculpatul Uzun Anatoli, și admițând apelurile declarate de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Chiciuc Ivan și de către inculpatul Chiciuc Ivan, a dispus casarea parțială a sentinței, în partea condamnării inculpatului Chiciuc Ivan, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispus încetarea procesului penal în privința lui Chiciuc Ivan învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, în legătură că fapta constituie contravenție prevăzută de art.105 Cod Contravențional, a dispus încetat procesul contravențional în privința lui Chiciuc Ivan, în legătură cu prescripția tragerii la răspundere contravențională, în rest, dispozițiile sentinței primei instanțe fiind menținute. Analizând soluția instanței de apel, în raport cu argumentele aduse de acuzare în cererile de apel și de recurs, prin care invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Chiciuc Ivan din prevederile art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, inclusiv și încetarea procesului penal în privința lui Chiciuc Ivan în legătură că fapta constituie contravenție prevăzută de art.105 Cod contravențional, Colegiul penal lărgit atestă că, judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate de către acuzare. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, întreaga motivare a deciziei instanței de apel, în partea ce se referă la învinuirea înaintată lui Chiciuc Ivan în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, se axează pe aprecierea declarațiilor inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, cât și a martorilor Postu Veaceslav, Arteni Vlad, date pe parcursul examinării cauzei atât în cadrul primei instanțe, precum și în instanța de apel, concluzionând în acest sens că acuzarea nu a prezentat suficiente probe care să confirme vinovăția inculpatului Chiciuc Ivan în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Colegiul penal lărgit consideră că concluzia respectivă a instanței de apel este pripită și nu rezultă din analiza minuțioasă a probelor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, precum și în coroborare cu întregul cumul de probe administrate la dosar. În contextul celor enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că deși din textul apelului declarat de către procuror, rezultă că acesta a făcut referire la declarațiile martorilor Postu Veaceslav și Arteni Vlad, din cadrul urmăririi penale, în sensul că acestea fiind coroborate cu declarațiile părților vătămate Buțenco Iurii și Avramenco Mihail date la urmărirea penală, demonstrează vinovăția inculpatului Chiciuc Ivan în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, totuși instanța de apel a omis să dea apreciere legală acestor argumente și probe, fiind efectuată o apreciere de ordin general a probatoriului administrat în speță. Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă că declarațiile martorilor Postu Veaceslav și Arteni Vlad din cadrul urmăririi penale, au fost apreciate în coroborare cu întregul cumul de probe administrate la dosar, ignorând faptul că aceștia au dat declarații asemănătoare după conținut și care confirmă implicarea lui Chiciuc Ivan în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. De altfel, instanța de apel nici nu a analizat discrepanțele evidente prezente în declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor Postu Veaceslav și Arteni Vlad de la etapa urmăririi penale, comparativ cu declarațiile acestora în ședințele de judecată atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, cu toate că aceste discordanțe au fost pe 13 deplin desfășurate în apelul procurorului, și drept urmare, prin prisma prevederilor art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să le dea apreciere. Colegiul penal lărgit atestă că, argumentele invocate în apelul procurorului referitor la vinovăția inculpatului Chiciuc Ivan de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, nu au fost supuse verificării de către instanța de apel, argumente care, de fapt, țin de soluționarea fondului apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. La același segment, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată, și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. Totodată, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile declarate de inculpații Uzun Anatolie și Chelea Veaceslav și de către avocatul acestuia, Reșulschi Galina, urmează a fi admise de asemenea din motivul oferirii de către instanța de apel a unei motivări insuficiente asupra argumentelor invocate în apelurile ultimilor, fără a ține cont de practica judiciară constantă și jurisprudența CtEDO la acest capitol, în cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmând să examineze cauza inclusiv și în această parte complet, obiectiv și multilateral, ținând cont de principiul contradictorialității, conform art.art.24, 314 Cod de procedură penală, precum și de motivele invocate, în vederea asigurării dreptului lor la un proces echitabil, cu oferirea răspunsurilor asupra tuturor argumentelor părților. Prin urmare, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit d e c i d e : 14 Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către inculpatul Uzun Anatolie, de către inculpatul Chelea Veaceslav și de către avocatul acestuia, Reșulschi Galina, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Chelea Veaceslav xxxx, Chiciuc Ivan xxxx, și Uzun Anatoli xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 15