1ra-429/2022 — art. 188 alin.2 lit. b, d, f CP

1ra-429/2022 — art. 188 alin.2 lit. b, d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-429/2022

1-20115103-01-1ra-18032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către inculpatul Uzun

Anatoli, de către inculpatul Chelea Veaceslav și de către avocatul acestuia, Reșulschi

Galina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 07 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Chelea Veaceslav xxxx

Chiciuc Ivan xxxx

Uzun Anatoli xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.09.2020 – 27.01.2021;

Instanța de apel: 02.06.2021 – 07.12.2021;

Instanța de recurs: 18.03.2022 – 18.10.2022.

a c o n s t a t a t:

Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin. (2) lit. b), d), f)

Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Uzun Anatoli a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin. (2) lit.

b), d), f) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Chiciuc Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit.

b), c) Cod penal, la 2 ani 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

A fost dispusă încasarea mod solidar de la Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și

Uzun Anatoli în beneficiul lui Buțenco Iurii suma de 800 lei, cu titlu de compensație

pentru prejudiciul material cauzat, reprezentat de valoarea bunului sustras.

A fost dispusă încasarea mod solidar de la Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în

beneficiul lui Avramenco Mihail suma de 950 lei, cu titlu de compensație pentru

prejudiciul material cauzat.

1

A fost dispusă încasarea de la Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în

beneficiu statului suma de 5 972 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

împreună cu Uzun Anatoli, la data de 30 iulie 2020, aproximativ la ora 22:00, aflându-

se în satul Andrușul de Sus r-nul Cahul împreună și de comun acord cu Chiciuc Ivan,

acționând intenționat cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane

împărțind rolurile la comiterea sustragerii pe ascuns s-au deplasat spre marginea satului

Lucești, raionului Cahul, nu departe de teritoriul SRL „Buten Agro”, unde acționând

intenționat cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor împărțind rolurile la comiterea

sustragerii pe ascuns au comis următoarele:

Chiciuc Ivan a rămas la perghea în automobilul de model ,,Renault Megane”, cu

numărul de înmatriculare XXXX, iar Chelea Veaceslav împreună cu Uzun Anatoli au

pătruns pe teritoriul ocolului de ovine al SRL „Buten Agro”, situat la marginea satului

Lucești, raionul Cahul de unde pe ascuns au încercat să sustragă un miel în valoarea de

800 lei.

Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, reușind să-l (un miel) scoată din ocolul de

vite, însă fiind depistați de către paznicul Avramenco Mihail pe teritoriul ocolului de

vite al SRL „Buten Agro”, în scopul continuării acțiunilor ilegale de sustragere Chelea

Veaceslav împreună cu Uzun Anatoli au intrat în camera de odihnă a paznicului unde

având scopul comiterii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane pentru finisarea

sustragerii, l-au atacat pe paznicul Avramenco Mihail, aplicându-i multiple lovituri

peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului leziuni corporale în formă de

echimoze pe fața din dreapta, brațul drept, pe gât din dreapta, pavilionul urechii stingi,

antebrațul drept, excoriații pe față din dreapta, pe partea piloasă a capului și ambii

genunchi, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică medico-legal

ca vătămare corporală ușoară.

în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Chelea Veaceslav în baza art.188

alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 9 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; lui Uzun Anatoli în baza

art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 10 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; lui

Chiciuc Ivan în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe termen de 10 ani, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea apelului a invocat că, pedeapsa aplicată inculpaților Chelea

Veaceslav și Uzun Anatoli este prea blândă, considerând că această soluție este una

greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a

inculpaților, ținând cont de faptul că anterior au fost condamnați pentru о infracțiune

intenționată gravă, săvârșind din nou cu intenție о infracțiune gravă, ce se consideră

recidivă periculoasă.

De asemenea, a invocat că prima instanță neîntemeiat a calificat fapta comisă de

Chiciuc Ivan în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, având în vedere că acțiunile

lui Chiciuc Ivan la 30 iulie 2020, în prealabil cu Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav au

2

fost îndreptate în scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane pentru

sustragerea bunurilor, fapt confirmat de către Chelea Veaceslav în cadrul audierii

acestuia în calitate de învinuit.

A indicat, că componența de infracțiune prevăzută de art.188 Cod penal, este una

formală materială, astfel încât atacul tâlhăresc fiind considerat a fi consumat în

momentul comiterii atacului propriu-zis, fără a fi obligatorie survenirea consecințelor

unui atac. Or, în acest context, instanța de judecată diminuează acel factor de abținere

de la comiterea unor asemenea infracțiuni de către alte persoane sau chiar de către

inculpat. Acest fapt urmează a fi apreciat și prin prisma gravitații pe care о are această

infracțiune, precum și în raport cu riscul de a transforma săvârșirea acestei în

îndeletnicire, în condițiile când va fi sesizat de către infractor faptul dezinteresului

statului de a condamna asemenea cazuri.

3.1. Inculpatul Chiciuc Ivan, a contestat sentința cu apel, prin care a solicitat

casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a invocat, că prima instanță eronat a recalificat acțiunile din

art.188 Cod penal în art.186 alin.(2) Cod penal întrucât reieșind din declarațiile părților

vătămate se atestă că, Chiciuc Ivan nu a pătruns nicăieri, nu a lovit pe nimeni și nu a

sustras nimic, nici nu știa de acest fapt, locul acesteia fiind la 2 kilometri distanță de la

locul comiterii infracțiunii.

A menționat, că acuzarea nu a prezentat dovezi convingătoare și reale privind

implicarea sa în comiterea infracțiunii prevăzute la art.188 Cod penal.

3.2. Inculpatul Chiciuc Ivan, a depus apel suplimentar împotriva sentinței, prin

care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea apelului suplimentar a invocat că la 30 iulie 2020 în privința sa a

fost pornită cauza penală în temeiul art.188 alin.(2) Cod penal. Organul de urmărire

penală în timpul urmăririi penale i-a imputat fapte pe care nu le-a săvârșit, organul de

urmărire penală la învinuirea s-a bazat pe probe care au fost administrate cu încălcări

grave. Rechizitoriul este bazat pe declarațiile a patru persoane care nu sunt justificate

prin probe, deoarece declarațiile în cază demonstrează că acesta nu a comis nimic ilegal,

conform art.93 Cod de procedură penală, în concluzie instanța de fond nu a examinat

cauza în mod obiectiv.

A indicat, că în cadrul ședinței de judecată, a depus o cerere conform art.96 Cod

de procedură penală iar instanța de judecată nu a prezentat date reale conform art.93

alin.(1), (2) pct.1), 7) Cod de procedură penală.

A susținut, că prima instanță eronat a recalificat acțiunile din art.188 Cod penal

în art.186 alin.(2) Cod penal, or în cadrul judecării cauzei nu s-a demonstrat prezența

elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) Cod penal, deoarece

presupusul bun material este declarativ cât și lipsa probării costului bunului (mielului),

în valoare de 800 lei.

Pe faptul dat a depus cerere în instanța de fond privind confirmarea prin probă a

costului mielului însă instanța de judecată nu a examinat cererea în cauză și nu s-a expus

asupra acesteia, prin ce au fost încălcate prevederile art.24 alin.(4) Cod de procedură

penală, principiul contradicției în procesul penal.

De asemenea, a invocat că a depus la Consiliul Superior al Procurorilor o plângere

3

împotriva acțiunilor și actelor organului de urmărire penală, care neîntemeiat a fost

respinsă.

3.3. Avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Chiciuc Ivan, a contestat

sentința cu apel, ulterior a depus apel suplimentar, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Chiciuc Ivan să fie achitat din motivul că fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii incriminate.

În motivarea apelului a indicat, că sentința primei instanțe a fost adoptată în lipsa

unor probe care să demonstreze vinovăția inculpatului Chiciuc Ivan în comiterea

infracțiunii incriminate, nefiind cercetate toate probele complet și obiectiv, or acțiunile

inculpatului Chiciuc Ivan nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, deoarece lipsesc și semnele laturii subiective:

lipsa intenției de a sustrage mielul prin atac, aplicarea violenței periculoase sau

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, lipsa înțelegeri prealabile în acest sens

asupra persoanei, acțiunile inculpatului urmând a fi calificate conform art.186 alin.(2)

lit. b), c) Cod penal, deoarece acțiunile lui Chiciuc Ivan au fost îndreptate în prealabil

cu Uzun și Chelea la sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane și nu prin atac

tâlhăresc, fără să facă referire la probele pe care se bazează instanța referitor la aceste

concluzii că s-ar demonstra vinovăția lui Chiciuc Ivan în săvârșirea furtului, de doua

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere sau alt loc de depozitare și cauzării

de daune în proporții considerabile, având în vedere că din declarațiile a inculpaților cât

și a părții vătămate a fost constatat faptul că Chiciuc Ivan s-a aflat tot timpul în

automobilul defectat și nu era la curent despre cele petrecute pe teritoriul de unde a fost

adus mielul și nici nu a văzut când a fost pus în automobil.

A menționat, că instanța de fond la soluționarea cauzei, fără nici un temei legal a

preluat argumentele acuzării și abuziv a respins circumstanțele obiective invocate de

apărare, or în cadrul judecării cauzei, instanței de judecată nu i-au fost prezentate probe

pertinente și concludente pentru soluționarea obiectivă a cauzei.

3.4. Inculpatul Uzun Anatoli, a declarat apel împotriva sentinței, prin care a

solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea apelului a invocat că instanța de fond a examinat doar probele

prezentate de partea acuzării, fără a fi luate în calcul și alte circumstanțe și anume faptul

că, pe teritoriul SRL „Buten Agro”, Avramenco Mihail, care era în stare de ebrietate, a

considerat că el și Chelea sunt hoți și a început să-i taie cu un cuțit.

Ulterior, după ce a aflat că aceștia au venit după apă fără careva intenții rele, când

a înțeles că se vor adresa la organele de poliție pentru leziunile aplicate, Avramenco

Mihail i-a rugat să nu se adreseze nicăieri și să clarifice pe loc incidentul dat, i-a dat un

miel și i-a arătat altă ieșire de pe teritoriu.

A menționat, că leziunile corporale obținute sunt confirmate prin raporturile de

expertiză medico-legală, iar declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, depuse în

cadrul acuzei penale, sunt diferite, declarând că posibil a aplicat lovituri cu cuțitul, în

altele a declarat că nu ține minte, iar în alte declarații a comunicat că nu a aplicat careva

leziuni.

Totodată, a mai indicat că, reieșind din declarațiile părții vătămate Avramenco

Mihail, acesta a comunicat că presupune că Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, l-au lovit

4

cu o furcă în cap din spate pe când raportul de expertiză medico-legală, arată că nu au

fost aplicate loviturile sus indicate.

A susținut, că probatoriul pe cauza este insuficient pentru a fi pus la baza sentinței

de condamnare și nu sunt de natură să confirme vinovăția sa în comiterea infracțiuni

incriminate, iar declarațiile părții vătămate urmau a fi apreciate critic, deoarece au fost

modificate de trei ori.

3.5. Inculpatul Chelea Veaceslav, a declarat apel împotriva sentinței, prin care a

solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a indicat, că partea acuzării nu a administrat suficiente

probe și nu a demonstrat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal.

3.6. Avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Chelea Veaceslav, a

declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Chelea Veaceslav să fie achitat de sub

învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a invocat, că instanța de fond nu a apreciat probele din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și, în așa mod, a ajuns la concluzia

greșită că Chelea Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.188 alin.(2) lit. b),

d), f) Cod penal.

A menționat, că elementele componenței de infracțiune prevăzută de art.188

alin.(2) Cod penal, nu s-au stabilit, ori, după cum rezultă din dispoziția art.188 Cod

penal, atacul asupra victimei este săvârșit în scopul sustragerii. Dar din declarațiile părții

vătămate și a inculpaților, inculpatul a sustras bunul și apoi s-a întors la stână fiind

strigat de Avramenco Mihail.

A remarcat apărarea, că o dată cu săvârșirea atacului, începe realizarea scopului

de sustragere. Prin „atac” se înțelege acțiunea agresivă a făptuitorului, surprinzătoare

pentru victimă, care este însoțită de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. În contextul

tâlhăriei, noțiunea de atac, dobândește semnificație juridică numai în corelație cu

noțiunile „violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” și

„amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate”. Or, tâlhăria presupune nu oricare violență periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate (nu oricare amenințare cu aplicarea unei asemenea

violențe, ci doar acea care este legată de atac asupra unei persoane.

A menționat, că prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate se înțelege săvârșirea asupra victimei a unui act de

natură să-i inspire temerea că va fi supusă, în mod real și imediat, violenței periculoase

pentru viața sau sănătatea ei, act care о pune în situația de a nu mai avea resurse psihice

necesare pentru a rezista constrângerii.

Amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să fie percepută de

aceasta ca fiind reală și imediată. În virtutea acestui fapt, amenințarea trebuie sa creeze

convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina

împotrivire din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată. Infracțiunea de

tâlhărie este о infracțiune formală și se consideră consumată din momentul săvârșirii

5

atacului asupra victimei, dacă acesta este însoțit de aplicarea violenței periculoase

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea de aplicarea unei

asemenea violențe.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub forma de

intenție directă, scopul special fiind cel de sustragere și care se exprima prin cupiditate.

Consideră că vina inculpatului Chelea Veaceslav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, nu s-a demonstrat, mai mult partea

vătămată nu poate indica dacă inculpații au comis această infracțiune astfel cum nu i-a

văzut la față fiind noapte afară, iar mielul ridicat de la domiciliul lui Chiciuc Ivan nu

denotă faptul că anume acesta îi aparține părții vătămate Buțenco Iurii.

Cât privește încasarea prejudiciului material părții vătămate Avramenco Mihail

și Buțenco Iurii acest fapt nu a fost demonstrat în cadrul ședinței de judecată prin acte

confirmative, prin urmare instanța trebuia sa lase fără examinare, nefiind înaintată о

acțiune civilă în acest sens.

Cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat la fel o consideră

neîntemeiată, or, reieșind din faptul că inculpatul nu are surse financiare pentru achitarea

cheltuielilor judiciare în mărime de 5 972 lei, aceste urmează să fie încasate din bugetul

de stat, ori ordonatorul acestor expertize este Inspectoratul de Poliție Cahul.

au fost respinse apelurile declarate de procuror, de avocatul Reșulschi Galina în numele

inculpatului Chelea Veaceslav, de inculpatul Chelea Veaceslav și de inculpatul Uzun

Anatoli, ca nefondate, admise apelurile declarate de avocatul Grosu Eugen în numele

inculpatului Chiciuc Ivan și de inculpatul Chiciuc Ivan, casată sentința parțial, în partea

condamnării inculpatului Chiciuc Ivan și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Chiciuc Ivan recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal a fost încetat, în legătură

că fapta constituie contravenție prevăzută de art.105 Cod Contravențional.

A fost încetat procesul contravențional în privința lui Chiciuc Ivan, în legătură cu

prescripția tragerii la răspundere contravențională.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță

a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele

administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele,

complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpaților

Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal.

Instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpaților Chelea Veaceslav și

Uzun Anatoli în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod

penal în baza probelor cercetate, coroborându-le între ele, cum ar fi: declarațiile părților

vătămate Buțenco Iurii, Avramenco Mihail, declarațiile martorilor Postu Veaceslav,

Arteni Vlad, procesul-verbal de constatare a plângerii lui Avramenco Mihail din 31 iulie

2020 (f.d.3, vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 iulie 2020 și Planșa

fotografică (f.d.5, 6-11, vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului în apropierea

satului Lucești, raionului Cahul din 31 iulie 2020 și Planșa fotografică (f.d.12, 13-14,

vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului în satul Andrușul de Sus, raionului

Cahul din 31 iulie 2020 și Planșa fotografică (f.d.15, 16-18, vol. I), raportul de expertiză

judiciară nr. 202011P0475 din 03 august 2020 (f.d.212-213, vol. I), raportul de expertiză

6

judiciară nr. 202011P0473 din 03 august 2020 (f.d.225, vol. I), raportul de expertiză

judiciară nr. 202011P0474 din 03 august 2020 (f.d.237-238, vol. I), raportul de expertiză

judiciară nr. 202011P0478 din 03 august 2020 (f.d.250-251, vol. I), procesul-verbal de

ridicare din 06 august 2020, potrivit căruia au fost colectate mostre de sânge de la Uzun

Anatoli (f.d.258, vol. II), procesul-verbal de ridicare din 06 august 2020, potrivit căruia

au fost colectate mostre de sânge de la Chelea Veaceslav (f.d.260, vol. II), procesul-

verbal de ridicare din 06 august 2020, potrivit căruia au fost colectate mostre de sânge

de la Chiciuc Ivan (f.d.262, vol. II), raportul de expertiză judiciară nr. 20200500305 din

09 septembrie 2020 (f.d.272-274, vol. II), procesul-verbal de ridicare din 03 august 2020

(f.d.281,vol. II), procesul-verbal de examinare a obiectului din data de 06 august 2020

(f.d.286,vol. II).

În acest context, apreciind probele din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, instanța de apel a ajuns la concluzia că vinovăția inculpaților

Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2)

lit. b), d), f) Cod penal, a fost dovedită.

Raportând motivele invocate în cererile de apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că acestea nu s-au confirmat în raport cu starea de fapt a cauzei

penale, iar în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente,

concludente, veridice și utile, care demonstrează în totalitate vinovăția inculpaților

Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2)

lit. b), d), f) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a menționat că latura obiectivă a infracțiunii imputate

inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli prevăzută de art.188 alin.(2) lit. b), d), f)

Cod penal se probează prin declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail care a

declarat că, la data de 30 iulie 2019 fiind la serviciu, la un moment dat, prin geam, a

observat că două persoane aruncă peste gard un berbec, le-a spus că va suna la poliție

și întorcându-se în cameră a reușit să formeze numărul de telefon a lui Buțenco Iurii,

însă a fost dărmat pe pat, în cameră au intrat două persoane. Nu cunoaște cine din

acele persoane i-a aplicat lovituri. Persoanele i-au aplicat lovituri doar în interiorul

imobilului, afară nu a fost lovit, fiind lovit în picior cu coada furcii și în regiunea

capului, a mai mers aproximativ 5 metri și a căzut jos.

Prin declarațiile părții vătămate Buțenco Iurii care a declarat că, la data de 30

iunie 2020, fiind acasă, a primit un apel telefonic de la Avramenco Mihail, dar nu se

auzea vocea lui, doar sunete de parcă se bătea cineva, apoi a auzit un glas care i-a spus

,,pe mine mă bat și au furat cârlanii”. Au mers la camera paznicului, acesta era plin de

sânge, oile erau împrăștiate pe teritoriu, paznicul stătea jos bătut, însângerat, vomitat

și maltratat. Din spusele paznicului a înțeles că au fost două persoane și afară fiind

lumină a văzut cum acele două persoane au dat peste gard doi cârlani, apoi au venit

spre Buțenco Iurii și i-au aplicat lovituri.

Instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a reținut și declarațiile

martorilor Arteni Vlad și Postu Veaceslav, în confirmarea vinovăției inculpaților Chelea

Veaceslav și Uzun Anatoli în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b),

d), f) Cod penal, care a declarat că, la data de 30 iulie 2019 au mers la iaz în satul

Lucești și au văzut o mașină de culoare sură de model ,,Renault”, care se deplasa cu

viteză excesivă din direcția depozitului de cereale din satul Lucești, iar martorul Postu

7

Veaceslav a declarat că, era ora 22-22:30 și a observat, lângă un turn de apă un

automobil de model ,,Renault” de culoare sură, în automobil a observat trei persoane,

l-a chemat pe Chiciuc Ivan la poartă, în timpul discuției a venit și Uzun Anatoli și

Chelea Veaceslav.

Argumentele inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli precum că, aceștia

au venit după apă ( pentru autovehicul), fără careva intenții rele, iar Avramenco Mihail,

fiind în stare de ebrietate a considerat că sunt hoți și a început să-i taie cu un cuțit,

ulterior, ca inculpații să nu se adreseze la organele de poliție i-au propus să i-a un miel,

instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or, reieșind din declarațiile părții

vătămate Buțenco Iurii, care a declarat că, a primit un apel telefonic de la paznicul său

Avramenco Mihail, nu a auzit careva voci dar se auzea sunete de parcă se bate cineva

apoi a auzit glasul paznicului care i-a spus „pe mine mă bat și au furat cârlanii”, fapt

ce demonstrează declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, care a comunicat că,

peste geam a văzut două persoane care aruncau peste gard un miel, a ieșit și s-a apropiat

de aceste persoane și le-a zis să n facă nimic și ei au sărit peste gard, în acel moment le-

a spus că va suna la Poliție, și s-a întors în cameră și a reușit să formeze numărul lui

Buțenco Iurii, însă nu a reușit să-i spună ceva, deoarece a fost doborât la pământ.

Cu referire la argumentele inculpatului Uzun Anatoli precum că declarațiile părții

vătămate Avramenco Mihail, sunt diferite, în unele situații acesta a declarat că posibil a

aplicat lovituri cu cuțitul, în altele situații a declarat că nu ține minte, iar în alte declarații

a comunicat că nu a aplicat careva leziuni, instanța de apel a subliniat că aceasta nu

constituie temei de achitare a inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli de fapta

imputată prevăzută de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, întrucât partea vătămată

Avramenco Mihail s-a autoapărat, iar Avramenco Mihail în ședința instanței de fond nu

a negat faptul că a luat cuțitul atunci când unul din inculpații a strigat „Uite cuțitul”.

Argumentele inculpatului Uzun Anatoli referitor evenimentele descrise de partea

vătămată Avramenco Mihail care a comunicat că Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, l-

au lovit cu o furcă în cap din spate pe când din raportul de expertiză medico-legală, nu

au fost stabilite loviturile date, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or

reieșind din declarațiile părții vătămate Avramenco Mihail, acesta a comunicat că, a fost

lovit în picior și în regiunea capului cu coada unei furci, și ulterior a căzut jos,

declarațiile date fiind confirmate prin raportul de expertiză judiciară nr.202011P0475

din 03 august 2020.

Instanța de apel a subliniat că a ajuns la concluzia că nu există dubii în ce privește

existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2)

lit. b), d), f) Cod penal, în acțiunile inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, iar

faptul că inculpații nu-și recunosc vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a fost

considerat de instanță drept o metodă de apărare, dar aceasta se combate prin cumulul

de probe administrat.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a respins argumentele apărării cu

privire la achitarea inculpaților, deoarece probele cercetate în ședința de judecată

dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii incriminate.

În continuare instanța de apel a reiterat, că potrivit sentinței, prima instanță a

constatat că, învinuirea adusă de către acuzare inculpatului Chiciuc Ivan în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, în ședința de judecată

nu și-a găsit confirmare, având în vedere că inițial toți trei inculpații au avut înțelegerea

8

la comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor - furtul, dar la efectuarea acțiunilor

îndreptate la sustragerea bunului din partea inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun

Anatoli a avut loc exces de autor, prin comiterea tâlhăriei, acțiune infracțională care nu

a fost cuprinsă în intenția inculpatului Chiciuc Ivan.

Astfel, prima instanță a reținut în sarcina inculpatului Chiciuc Ivan comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, conform indicilor, furtul

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de două sau mai multe

persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare.

În acest context, consideră instanța de apel, că prima instanță corect a constatat

că acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, pe motiv că lipsesc

semnele laturii subiective: lipsa intenției de a sustrage mielul prin atac, aplicarea

violenței periculoase sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, lipsa

înțelegeri prealabile în acest sens asupra persoanei, iar acțiunile inculpatului Chiciuc

Ivan au fost îndreptate în prealabil cu Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav la sustragerea

pe ascuns a bunurilor altei persoane și nu prin atac tâlhăresc.

Prin urmare, instanța de apel a constatat, că reieșind din plângerea părții vătămate

Avramenco Mihail (f.d.3, vol. I), ultimul solicită să fie luate măsuri cu două persoane

necunoscute care la data de 30 iulie 2020, aproximativ la ora 22-22:30 au pătruns pe

teritoriul SRL „Buten Agro” în apropiere de satul Lucești raionul Cahul, l-au agresat

fizic, cauzându-i suferințe fizice, fapt susținut și prin declarațiile depuse atât în cadrul

urmăririi penale cât și în ședința de judecată a instanței de fond.

Totodată, instanța de apel a menționat că nici un martor sau careva probele

materiale nu atestă că, Chiciuc Ivan ar fi comis atacul tâlhăresc asupra lui Avramenco

Mihail, iar reieșind din declarațiile inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli

aceștia au confirmat că Chiciuc Ivan a rămas în automobilul de model ,,Renault

Megane”.

În continuare instanța de apel a reiterat, că prima instanță la recalificarea faptei

conform art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal nu a ținut cont de mărimea prejudiciului

patrimonial cauzat, de valoarea bunului sustras, având în vedere că potrivit cererii părții

vătămate Buțenco Iurii (f.d.23, vol. I) se atestă că prejudiciul cauzat îl estimează la suma

de 800 lei (prețul mielului sustras din ocolul de vite).

Instanța de apel a menționat, că valoarea bunului sustras (mielul) este în mărime

de 800 lei care se atribuie la proporții mici conform art.18 Cod contravențional și nici

într-un fel nu face parte din categoria proporțiilor descrise la art.126 Cod penal ce

descrie proporțiile pentru existența infracțiunii, respectiv în acțiunile lui Chiciuc Ivan,

cu certitudine se atestă elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.105

Cod contravențional. Raportând norma enunțată la situația din speță, instanța de apel a

reținut prezența elementelor constitutive în acțiunile lui Chiciuc Ivan a contravenției

prevăzute de art.105 Cod contravențional, conform indicilor „sustragerea în proporții

mici din avutul proprietarului prin furt ”.

Instanța de apel a respins argumentele procurorului precum că, în cazul calificării

faptei comise de către Chiciuc Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186

alin.(2) lit. b), c) Cod penal, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că acțiunile lui

Chiciuc Ivan la 30 iulie 2020, în prealabil cu Uzun Anatoli și Chelea Veaceslav au fost

îndreptate în scopul săvârșirii unui atac tâlhăresc asupra unei persoane pentru

9

sustragerea bunurilor, fapt confirmat de către Chelea Veaceslav în cadrul audierii

acestuia în calitate de învinuit, or, nici partea vătămată Avramenco Mihail, nici

inculpații Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, nu au declarat că Chiciuc Ivan ar fi comis

atac asupra lui Avramenco Mihail, iar Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli au declarat că

Chiciuc Ivan a rămas în automobilul de model „Renaut Megane”, astfel nu a fost

demonstrat prin probe că Chiciuc Ivan a avut înțelegere cu Uzun Anatoli și Chelea

Veaceslav de a ataca paznicul în scopul sustragerii deschise a mielului cu aplicarea

violenței periculoase împotriva ultimului.

Subsidiar, instanța de apel a respins argumentele apărării privind achitarea lui

Chiciuc Ivan, întrucât fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, prevăzute

la art.188 sau art.186 Cod penal, întrucât în acțiunile acestuia sunt prezente elementele

constitutive ale contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional.

Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a constatat, că prima instanță

acordând eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, le-a stabilit inculpaților Chelea

Veaceslav și Uzun Anatoli pedeapsă în limitele sancțiunii art.188 alin.(2) lit. b), d), f)

Cod penal, care este corespunzătoare celor săvârșite, racordată la toate circumstanțele

stabilite, la personalitatea inculpaților, antecedentele penale și scopul pedepsei penale.

Având în vedere că instanța de apel l-a recunoscut vinovat pe Chiciuc Ivan în

comiterea contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional, iar fapta a fost

comisă la data de 30 iulie 2020, respectiv sunt aplicabile prevederile art.30 alin.(1), (2)

Cod contravențional, prescripția înlătură răspunderea contravențională. Termenul

general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an.

Astfel, instanța de apel a reținut, că procesul contravențional în baza art.105 Cod

contravențional în privința lui Chiciuc Ivan urmează a fi încetat pe motivul intervenirii

prescripției de atragere la răspundere contravențională, deoarece fapta ultimului a fost

comisă la 30 iulie 2020 și a trecut mai mult de un an.

Cu privire la acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal, instanța de apel

a reținut că prima instanță corect a admis acțiunea civilă înaintată de Buțenco Iurii și

Avramenco Mihail, cu încasarea în mod solidar de la Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și

Uzun Anatoli, în beneficiul lui Buțenco Iurii a sumei de 800 lei cu titlu de compensație

pentru prejudiciul material cauzat, reprezentat de valoarea bunurilor sustrase și în

beneficiul lui Avramenco Mihail în sumă de 950 lei, cu titlu de compensație pentru

prejudiciul material cauzat.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a dispus

încasarea din contul inculpaților Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli a

cheltuielilor suportate pentru efectuarea raporturilor de expertize judiciare în sumă

totală de 5 972 lei, reținând prevederile art.227-229 și art.143 Cod de procedura penală,

a constatat lipsa interdicțiilor legale de încasarea cheltuielilor judiciare suportate pe

parcursul urmăririi penale pentru efectuarea raporturilor de expertize judiciare, de la

inculpații Chelea Veaceslav, Uzun Anatoli și Chiciuc Ivan, precum și faptul că încasarea

cheltuielilor din contul inculpaților va influința negativ situația materială a acestora, nu

a fost stabilit faptul că inculpații nu dețin mijloace financiare pentru achitarea

cheltuielilor de judecată.

declară recurs ordinar, solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare.

10

În argumentarea recursului invocă acuzarea că instanța de apel, menținând soluția

primei instanțe prin care a recalificat și reîncadrat acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan de

la art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal la art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal și la

recunoscut vinovat pe Chiciuc Ivan în comiterea contravenției prevăzute de art.105 Cod

contravențional, nu a dat apreciere tuturor probelor administrate la cauza penală,

reținând doar declarațiile inculpaților și a apreciat selectiv declarațiile martorilor Postu

Veaceslav, Arteni Vlad, fără a evalua aceste declarații în întregime, fiind efectuată o

apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale.

Susține, că instanțele de fond corect au constatat că acțiunile inculpatului Chiciuc

Ivan au fost îndreptate în prealabil cu Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli la sustragerea

bunurilor altei persoane, însă instanțele n-au analizat acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan,

după săvârșirea atacului tâlhăresc de către inculpații Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli,

prin prisma comiterii de către Chiciuc Ivan la complicitatea în comiterea infracțiunii,

având în vedere că inculpatul Chiciuc Ivan știind că la efectuarea acțiunilor îndreptate

la sustragerea bunului din partea inculpaților Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli, care a

avut loc prin comiterea tâlhăriei, a transportat pe Chelea Veaceslav și Uzun Anatoli la

locul comiterii infracțiunii, ulterior, împreună cu bunul sustras prin tâlhărire, cu

automobilul de model „Renaut Megane”, care îi aparține a transportat pe Chelea

Veaceslav și Uzun Anatoli și bunul sustras la domiciliul său.

Astfel, precizează că instanțele de fond nu au analizat și nu au apreciat

corespunzător declarațiile martorilor Postu Veaceslav, Arteni Vlad, acestea reținând

doar declarațiile depuse de către inculpați. Mai mult, instanța de apel nici nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În acest sens, acuzarea reiterând motivele invocate în apel, susține că instanța de

apel contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală, greșit a apreciat probele

administrate la cauza penală, reținând doar declarațiile inculpaților.

5.1. Inculpatul Uzun Anatoli, a contestat decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

într-un alt complet de judecată, invocând argumente similare cu cele indicate în apel

(pct. 3.4. din prezenta decizie).

5.2. Inculpatul Chelea Veaceslav, a contestat decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar, a invocat motive similare cu cele din apel,

descrise la pct. 3.5. din prezenta decizii.

5.3. Avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului Chelea Veaceslav, în

temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar,

solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului ordinar, a invocat motive similare cu cele din apel,

descrise la pct. 3.6. din prezenta decizii.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

acestea urmează a fi admise, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

11

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-

a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate

și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță, acestea se

întemeiază pe prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 12)

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse

de către titularii cererii de recurs și-au găsit parțial confirmare în speța dedusă judecății,

iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

După cum rezultă din materialele dosarului penal Chiciuc Ivan, Chelea Veaceslav

și Uzun Anatoli, potrivit rechizitoriului au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în alt

loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Fiind învestită cu judecarea în fond a cauzei penale, prima instanță a reîncadrat

acțiunile inculpatului Chiciuc Ivan din prevederile art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod

penal, în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, și anume, furtul adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de două sau mai multe persoane, prin

pătrundere în alt loc pentru depozitare.

La rândul său, instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii ca nefondate a

apelurilor declarate de către procuror, de către avocatul Reșulschi Galina în numele

inculpatului Chelea Veaceslav, de către inculpatul Chelea Veaceslav și de către

12

inculpatul Uzun Anatoli, și admițând apelurile declarate de către avocatul Grosu Eugen

în numele inculpatului Chiciuc Ivan și de către inculpatul Chiciuc Ivan, a dispus casarea

parțială a sentinței, în partea condamnării inculpatului Chiciuc Ivan, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispus încetarea

procesului penal în privința lui Chiciuc Ivan învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, în legătură că fapta constituie contravenție

prevăzută de art.105 Cod Contravențional, a dispus încetat procesul contravențional în

privința lui Chiciuc Ivan, în legătură cu prescripția tragerii la răspundere

contravențională, în rest, dispozițiile sentinței primei instanțe fiind menținute.

Analizând soluția instanței de apel, în raport cu argumentele aduse de acuzare în

cererile de apel și de recurs, prin care invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond

privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Chiciuc Ivan din prevederile art.188 alin.(2)

lit. b), d), f) Cod penal în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, inclusiv și încetarea

procesului penal în privința lui Chiciuc Ivan în legătură că fapta constituie contravenție

prevăzută de art.105 Cod contravențional, Colegiul penal lărgit atestă că, judecând

cauza în ordine de apel, instanța de apel nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate

de către acuzare.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, întreaga motivare a deciziei instanței de

apel, în partea ce se referă la învinuirea înaintată lui Chiciuc Ivan în baza art.186 alin.(2)

lit. b), c) Cod penal, se axează pe aprecierea declarațiilor inculpaților Chelea Veaceslav

și Uzun Anatoli, cât și a martorilor Postu Veaceslav, Arteni Vlad, date pe parcursul

examinării cauzei atât în cadrul primei instanțe, precum și în instanța de apel,

concluzionând în acest sens că acuzarea nu a prezentat suficiente probe care să confirme

vinovăția inculpatului Chiciuc Ivan în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Colegiul penal lărgit consideră că concluzia respectivă a instanței de apel este

pripită și nu rezultă din analiza minuțioasă a probelor în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, precum și în coroborare cu întregul cumul de probe

administrate la dosar.

În contextul celor enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că deși

din textul apelului declarat de către procuror, rezultă că acesta a făcut referire la

declarațiile martorilor Postu Veaceslav și Arteni Vlad, din cadrul urmăririi penale, în

sensul că acestea fiind coroborate cu declarațiile părților vătămate Buțenco Iurii și

Avramenco Mihail date la urmărirea penală, demonstrează vinovăția inculpatului

Chiciuc Ivan în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod

penal, totuși instanța de apel a omis să dea apreciere legală acestor argumente și probe,

fiind efectuată o apreciere de ordin general a probatoriului administrat în speță.

Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă că declarațiile

martorilor Postu Veaceslav și Arteni Vlad din cadrul urmăririi penale, au fost apreciate

în coroborare cu întregul cumul de probe administrate la dosar, ignorând faptul că

aceștia au dat declarații asemănătoare după conținut și care confirmă implicarea lui

Chiciuc Ivan în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

De altfel, instanța de apel nici nu a analizat discrepanțele evidente prezente în

declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor Postu Veaceslav și Arteni Vlad de la

etapa urmăririi penale, comparativ cu declarațiile acestora în ședințele de judecată atât

în prima instanță, cât și în instanța de apel, cu toate că aceste discordanțe au fost pe

13

deplin desfășurate în apelul procurorului, și drept urmare, prin prisma prevederilor art.

414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să le dea apreciere.

Colegiul penal lărgit atestă că, argumentele invocate în apelul procurorului

referitor la vinovăția inculpatului Chiciuc Ivan de săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, nu au fost supuse verificării de către instanța de

apel, argumente care, de fapt, țin de soluționarea fondului apelului și neexpunerea

asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia

atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a

Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să

decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora

pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea

unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța

discutată, și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul

căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea

unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

Totodată, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile declarate de inculpații

Uzun Anatolie și Chelea Veaceslav și de către avocatul acestuia, Reșulschi Galina,

urmează a fi admise de asemenea din motivul oferirii de către instanța de apel a unei

motivări insuficiente asupra argumentelor invocate în apelurile ultimilor, fără a ține cont

de practica judiciară constantă și jurisprudența CtEDO la acest capitol, în cadrul

rejudecării cauzei instanța de apel urmând să examineze cauza inclusiv și în această

parte complet, obiectiv și multilateral, ținând cont de principiul contradictorialității,

conform art.art.24, 314 Cod de procedură penală, precum și de motivele invocate, în

vederea asigurării dreptului lor la un proces echitabil, cu oferirea răspunsurilor asupra

tuturor argumentelor părților.

Prin urmare, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină

seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză,

având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apeluri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată

și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

14

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către inculpatul Uzun Anatolie, de către

inculpatul Chelea Veaceslav și de către avocatul acestuia, Reșulschi Galina, casează

total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Chelea Veaceslav xxxx, Chiciuc Ivan xxxx, și Uzun Anatoli xxxx,

și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

15