1ra-1061/2022 — art. 42 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, e, art. 42 alin. 5, 188 alin. 2 lit. b, d, e CP

1ra-1061/2022 — art. 42 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, e, art. 42 alin. 5, 188 alin. 2 lit. b, d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1061/2022

(1-19003588-01-1ra-19072022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Negoiță Valeriu în numele lui Cojoacă Mihail și a avocatului Bojenco Nicolae

în numele lui Botezatu Nicolae, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Comrat din 24 mai 2022, în cauza penală privindu-i pe

BOTEZATU Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat în

XXXXX;

COJOACĂ Mihail XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.03.2019 - 02.11.2021;

Instanța de apel: 10.01.2022 - 24.05.2022;

Instanța de recurs: 19.07.2022 - 19.10.2022.

c o n s t a t ă:

recunoscuți vinovați și condamnați:

- Botezatu Nicolae pe art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani;

- Cojoacă Mihail pe art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită condamnaților

Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail s-a suspendat condiționat pe termen de probațiune

de 2 (doi) ani și nu va fi executată dacă, în termenul de probațiune, condamnații nu

vor săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea termenului de probațiune, vor

îndreptăți încrederea ce li s-a acordat.

S-a încasat în mod solidar de la Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail în beneficiul

lui Nadejda Mihăieș suma de 4550,91 lei (patru mii cinci sute cinzeci lei și 91 bani) cu

titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat.

1

S-a încasat de la Botezatu Nicolae în beneficiul lui Nadejda Mihăieș suma de 5000

lei (cinci mii) cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

S-a încasat de la Cojoacă Mihail în beneficiul lui Nadejda Mihăieș suma de 5000

lei (cinci mii) cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail în

beneficiul statului suma de 10.572,92 lei (zece mii cinci sute șaptezeci și doi lei 92

bani) cu titlu de cheltuieli judiciare.

Nicolae la data de 13 decembrie 2016, aproximativ la ora 04:00, aflându-se în

XXXXX, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîrciu Dumitru și

Cojoacă Mihail, urmărind scopul sustragerii a bunurilor altei persoane, împărțind

rolurile, Botezatu a rămas la pândă, iar Pîrciu Dumitru, care era mascat cu o haină în

regiunea feței, înarmat cu un băț de lemn, împreună cu Cojoacă Mihail au pătruns în

casa, ce aparținea lui Mihăieș Nadejda, unde Pîrciu Dumitru prin forțarea ușii a intrat

în dormitorul ultimei, și a cerut de la dânsa banii, a atacat-o pe Mihăieș Nadejda,

aplicându-i lovituri cu bățul de lemn în regiunea corpului, cauzându-i astfel părții

vătămate conform raportului de expertiză judiciară nr. 14/D din 02 februarie 2017,

fractura închisă a capului osului radial drept, echimoză pe suprafață laterală a coapsei

stângi, echimoză pe suprafața posterioară a gambei stângi, produse la acțiunea

traumatică cu obiect contondent dur, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și se califică ca vătămare medie, după care, au părăsit locul săvârșirii

infracțiunii.

Acțiunile lui Botezatu Nicolae au fost încadrate în baza art. 42 alin. (5), 188 alin.

(2) lit. b), d), e) Cod penal, conform indicilor: „complicitatea la tîlhăria, adică

contribuirea la atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșită

de mai multe persoane; prin pătrundere în locuință; cu aplicarea altor obiecte folosite

în calitate de armă”.

Cojoacă Mihail a fost condamnat pe faptul că, la data de 13 decembrie 2016,

aproximativ la ora 04:00, aflându-se în XXXXX, acționând de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Botezatu Nicolae și Pîrciu Dumitru, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, împărțind rolurile, astfel în timp ce Botezatu

Nicolae a rămas la pândă, Cojoacă împreună cu Pîrciu Dumitru, care era mascat cu o

haină în regiunea feței, înarmat cu un băț de lemn, au pătruns în casă, care aparținea lui

Mihăieș Nadejda, unde Pîrciu Dumitru prin forțarea ușii a intrat în dormitorul ultimei,

și a cerut de la dânsa banii, a atacat-o pe Mihăieș Nadejda, aplicându-i lovituri cu bățul

de lemn în regiunea corpului, cauzându-i astfel părții vătămate conform raportului de

expertiză judiciară nr. 14/D din 02 februarie 2017, fractura închisă a capului osului

radial drept, echimoză pe suprafață laterală a coapsei stângi, echimoză pe suprafața

posterioară a gambei stângi, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur,

ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie.

După care, au părăsit locul săvârșirii infracțiunii.

2

Acțiunile lui Cojoacă Mihail au fost încadrate în baza art. 42 alin. (2), 188

alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal, conform indicilor: „Tîlhăria, adică atacul săvîrșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșită de mai multe persoane; prin

pătrundere în locuință; cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă”.

către avocatul Negoiță Valeriu în interesele lui Cojoacă Mihail, de procuror și de

avocata Gîrneț Zinaida în interesele părții vătămate Mihăieș Nadejda, prin care au

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Cahul.

3.1 La 15 noiembrie 2021 avocatul Negoiță Valeriu în interesele inculpatului

Cojoacă Mihail a depus apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței în privința lui Cojoacă Mihail, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit

pentru prima instanță și a pronunța o nouă decizie prin care să admită parțial acțiunea

civilă formulată de reprezentantul părții vătămate Mihăieș Nadejda, avocat Gîrneț

Zinaida.

Să se încaseze de la Botezatu Nicolae în beneficiul Nadejdei Mihăieș suma de

4550,91 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat. Să se încaseze

de la Cojoacă Mihail în beneficiul Nadejdei Mihăieș suma de 1000 lei cu titlu de

compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

Să se respingă cererea acuzatorului de stat privind încasarea în beneficiul statului

a sumei de 10572,92 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, ca neîntemeiată.

În rest a menține sentința în privința lui Cojoacă Mihail fără modificări.

În motivarea apelului s-a menționat că cu cheltuielile judiciare în sumă de

10572,92 lei nu este de acord, invocând prevederile art. 142 alin. (2), 227 alin. (2) și

(3) și 229 alin. (1) Cod de procedură penală cât și prevederile art. 75 alin. (3) a Legii

nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar,

ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o cerere

de la părți și plățile necesare pentru efectuarea expertizei urmau a fi achitate din contul

mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Cu referire la încasarea în mod solidar de la Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail

suma de 4550,91 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat și

încasarea de la Cojoacă Mihail în beneficiul Nadejdei Mihăieș suma de 5000 lei cu

titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat, apelantul prin invocarea

prevederile art. 2022 alin. (1), 2036 alin. (4) și 2037 Cod civil, menționează faptul că

prejudiciul material cauzat Nadejdei Mihăieș în suma de 4550, 91 lei nu a fost cauzat

de către Cojoacă Mihail deoarece ultimul nu a aplicat violentă față de partea vătămată,

astfel că nu poate fi obligat să fie achitat prejudiciul material suportat în urma

tratamentului de către partea vătămată.

Iar compensația pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 5000 lei este una

exagerat reieșind din acțiunile lui Cojoacă Mihail, totodată ultimul a acționat în

condiții de discernământ redus având capacitate de prevedere și în deosebi, prognozare

a acțiunilor sale limitată, incompletă, în legătură cu faptul că Cojoacă Mihail a fost

3

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin.(2) lit. b), c)

Cod penal, consideră că oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate, astfel va putea

obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit. Cojoacă Mihail

la momentul de față nu este angajat în câmpul muncii ceia ce este foarte dificil să achite

suma de 5000 lei, considerând că suma de 1000 lei ar fi una echitabilă reieșind din

posibilitățile reale ale lui Cojoacă Mihail cât și reieșind din acțiunile sale

prejudiciabile.

3.2 Procurorul a depus apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță, prin care:

Botezatu Nicolae să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal și a-i stabili în baza art. 78 Cod

penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 ani și 8 luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Cojoacă Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 42 alin. (2), 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal și a-i stabili în baza art. 78 Cod

pena, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 ani, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

A admite acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Mihăieș Nadejda și a încasa

cheltuieli judiciare în suma totală de 10572,92 lei.

În motivarea cererii de apel, acuzatorul de stat a indicat că instanța nu a făcut o

analiza obiectivă a tuturor probelor anexate la dosar și cercetate în cadrul ședinței de

judecată, nu le-a examinat în ansamblu, reținând neîntemeiat doar probele oportune

pentru concluzia exprimată în sentință, dând o apreciere juridică greșită a acțiunilor

inculpaților.

Astfel, procurorul invocă că nu s-a făcut o analiză obiectivă a declarațiilor părții

vătămate Mihăieș Nadejda, a martorilor Mihăieș Dumitru Grigore, Luța Vitalie,

materialelor cauzei penale.

Procurorul invocă că inculpații în cadrul cercetării judecătorești și-au schimbat

declarațiile în favoarea lor, aceasta este o metodă de a denatura stabilirea adevărului și

de a se eschiva de la răspundere penală. Așa cum, declarațiile inculpaților se contrazic

prin întregul sistem de probe cercetate în instanță, care combat în întregime versiunea

inculpaților, și anume declarațiile părții vătămate, a martorilor audiați și a probelor

materiale. Astfel, instanța urma să rețină ca veridice declarațiile inculpaților date la

urmărirea penală, deoarece ele au fost date imediat după comiterea infracțiunii, cu

respectarea prevederilor legale, iar declarațiile date în instanță urmau a fi apreciate

critic.

De asemenea, s-a menționat că instanța de fond a calificat acțiunile lui Pîrciu

Dumitru, care a lovit-o pe partea vătămată Mihăieș Nadejda, ca fiind exces de autor,

or inițial nu au fost cuprinse de intenția celorlalți participanți. Indica că la acest capăt

se impune a fi menționat, faptul că Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail nu au aplicat

violență fizică față de partea vătămată, nu putea fi reținut ca o circumstanță care

4

demonstrează că inculpații nu au participat împreună cu Pîrciu Dumitru la săvârșirea

infracțiunii, or conform tuturor probelor anexate la dosar, anume Botezatu Nicolae a

propus ca Cojoacă Mihail împreună cu Pîrciu Dumitru să intre în casă la Mihăieș

Nadejda, deoarece are bani și au hotărât să intre și să i-a banii. Botezatu Nicolae din

motiv că Mihăieș Nadejda îl cunoaște a rămas afară. Pîrciu Dumitru s-a dus acasă, a

luat o mânecă de la o bluză veche și s-a întors, a rupt-o în regiunea ochilor și-a pus-o

pe cap, a luat din ogradă un băț și împreună cu Cojoacă Mihail au intrat în casă. Pîrciu

Dumitru mergea înainte, iar Cojoacă Mihail mergea în urma lui. Ușa de la intrare era

deschisă, au intrat în coridor. Într-o odaie s-a văzut că lucra televizorul, Pîrciu Dumitru

a lovit în ușa cu piciorul. Mihăieș Nadejda a strigat din odaie la soțul ei întrebându-1

dacă este el sau nu. Ei nu i-au răspuns nimic. Pîrciu Dumitru a lovit a treia oară cu

piciorul în ușă și aceasta s-a deschis. Ultimul a intrat în odaie, iar Cojoacă Mihail era

în spatele lui. Când Mihăieș Nadejda l-a văzut l-a întrebat ce caută. Pîrciu Dumitru a

început a-i spune: „bani, dă banii”. Pîrciu Dumitru a lovit-o pe Mihăieș Nadejda și ei

au fugit. Când au ieșit din ogradă au fugit cu toții spre pădure. Pîrciu Dumitru și

Botezatu Nicolae i-au spus lui Cojoacă Mihail să meargă și să arunce adidașii la râpă,

deoarece a lăsat urme și să meargă și să facă alte urme.

După care, Botezatu Nicolae a rămas la poartă, iar Cojoacă Mihail doar a intrat

în domiciliul, mergea din urma lui Pîrciu Dumitru, nu putea fi reținută ca o

circumstanță care indica că inculpații nu au participat la săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie, în condiția în care toți trei după ce nu au găsit migdalele în gospodărie, au

decis să intre în casă și să ia banii, în continuare văzând că în casă arde lumina de la

televizor, respectiv conștientizând că se pot afla persoane, și-au acoperit fața pentru a

nu fi identificați, mai mult Botezatu Nicolae știind cu certitudine că partea vătămată

se află în casă nu a intrat pentru a nu fi recunoscut. Procurorul mai indica că intenția

inculpaților s-a mai demonstrat prin faptul că inculpații s-au pregătit pentru această

infracțiune, or Pîrciu Dumitru în prezența lui Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail a luat

din ogradă un băț cu care ulterior a aplicat lovituri părții vătămate Mihăieș Nadejda.

Menționează că atât Botezatu Nicolae cât și Cojoacă Mihail nu au întreprins nici o

acțiune reală pentru a contracara acțiunile ilegale a lui Pîrciu Dumitru, dimpotrivă au

contribuit la săvârșirea infracțiunii.

Toate aceste circumstanțe, indicau la faptul că sentința nu conținea nici o analiză

a probelor acuzării și nici o motivare din care considerente instanța de judecată a

respins aceste probe și din ce cauză a apreciat greșit acțiunile inculpaților ca tentativă

la furt.

3.3 Avocata Gîrneț Zinaida în interesele părții vătămate Mihăieș Nadejda nefiind

de acord cu sentința a depus apel prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care:

- Botezatu Nicolae să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare pe termen de 6 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis;

5

- Cojoacă Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 42 alin. (2), 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă

de închisoare pe termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

A încasa de la Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail în mod solidar în beneficiul

lui Mihăieș Nadejda prejudiciul moral cauzat în urma infracțiunii în cuantum de

200.000 lei.

În motivarea cererii de apel apelanta a indicat că sentința nominalizată este ilegală

și neîntemeiată în partea recalificării acțiunilor inculpaților, în partea stabilirii pedepsei

și în partea încasării prejudiciului moral. Instanța de fond eronat a apreciat probele și

eronat a recalificat acțiunile inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 27,

186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Apelanta a indicat că urmează a fi apreciate critic depozițiile inculpaților date în

cadrul ședinței de judecată, pe care instanța de fond le-a apreciat ca fiind veridice și

succesive așa cum a existat intenția inculpaților de a comite furtul de migdale de la

Mihăieș Nadejda, nu și atacul tâlhăresc, considera că aceste argumente nu rezistă în

fața probelor prezentate de partea acuzării, și se combat întru totul prin probele

prezentate și cercetate în ședința de judecată, mai mult decât atât, că în afară de faptul

că inculpații neagă acuzațiile aduse, ei nu au prezentat nici o probă veridică în favoarea

nevinovăției acestora, din aceste considerente, invoca că poziția inculpaților referitor

la negarea săvârșirii infracțiunii incriminate urmărea scopul evitării răspunderii penale

pentru fapta comisă.

Analizând evoluția evenimentelor desfășurate în coraport cu toate probele, chiar

dacă inițial se presupunea că intenția inculpaților era de a sustrage migdale, ajunși la

locul infracțiunii, depistând lipsa migdalelor, prin acțiunile acestora de împărțire a

rolurilor și anume ca Botezatu Nicolae să rămână la pândă, Cojoacă Mihail și Pîrciu

Dumitru care erau mascați, înarmat cu un băț din lemn, au pătruns în casa lui Mihăieș

Nadejda au forțat ușa și au intrat în dormitorul acesteia, iar la cerința persoanei

mascate, care era înarmată cu bățul de lemn, care ulterior s-a stabilit că era Pîrciu

Dumitru, la cerința acestuia de a da banii, în timpul ce partea vătămată a întrebat care

bani acțiunile acestuia au derulat în aplicarea loviturilor. Indica că, existența bățului

de lemn la Pîrciu Dumitru a fost cunoscută tuturor inculpaților, ceea ce rezulta că

aplicarea violenței cu bățul urma să aibă loc inevitabil.

Instanța de fond incorect a constat lipsa laturii subiective pentru infracțiunea de

tâlhărie recalificând acțiunile inculpaților în tentativă de furt, pe motivul existenței

intenției de a comite furtul de migdale. Or, la cazul dat reieșind din totalitatea probelor

este prezentă latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie ce s-a manifestat prin intenției

directă pentru realizarea scopului de sustragere, în acest caz scopul de sustragere la

inculpați a apărut în prealabil apoi s-au întreprins acțiunile cu caracter agresiv tocmai

în vederea atingerii scopului de sustragere, la ce inculpații depistând lipsa migdalelor

s-au gândit să sustragă bani de la partea vătămată, scopul de sustragere a apărut la

făptuitor inițial nu după aplicarea violenței. Scopul sustragerii, înarmarea cu bățul de

6

lemn, acoperirea feței cu măști era cunoscut tuturor inculpaților, astfel apelanta invoca

că nu este vorba despre excesul de autor în acțiunile lui Pîrciu Dumitru.

La caz, considera că a fost realizată latura obiectivă a tâlhăriei care s-a realizat

printr-un atac săvârșit asupra părții vătămate în scopul sustragerii bunurilor însoțit de

violență. Atacul asupra părții vătămate a fost anume în scopul comiterii tâlhăriei care

s-a manifestat prin acțiuni agresive active cu caracter surprinzător pentru partea

vătămată ceea ce a creat pentru aceasta un pericol real prin aplicarea imediată și

nemijlocită a violenței în scopul însușirii din avutul proprietarului. S-a menționat că

tâlhăria se consideră consumată din momentul atacului însoțit de aplicarea violenței,

indiferent de faptul dacă a fost sau nu însușită averea proprietarului.

Privitor la latura civilă și anume încasarea prejudiciul moral, mărime de 5000 lei

de la fiecare inculpat reprezintă o compensație insuficientă pentru faptul că în urma

acțiunilor ilegale ale inculpaților, a survenit o trauma morală considerabilă pentru

partea vătămată Mihăieș Nadejda. La caz, prima instanță nu a motivat încasarea

prejudiciului moral de 5000 lei, ceea ce rezultă că s-a analizat superficial solicitarea

părții vătămate, referitor la încasarea prejudiciului moral de 200.000 lei.

Or partea vătămată a suferit și continuă să sufere, în urma infracțiunii comise de

inculpați și nu a ținut cont de faptul că trauma morală pe care a primit-o, a marcat-o pe

toată viață, este o suferință gravă morală.

apelurile declarate de avocatul Negoiță Valeriu în interesele lui Cojoacă Mihail, de

procuror și de avocata Gîrneț Zinaida în interesele părții vătămate Mihăeș Nadejda, au

fost admise, s-a casat integral sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care:

Botezatu Nicolae s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (5) și 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, cu aplicarea art. 78 Cod penal

și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 (șase) ani și 8 (opt)

luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Cojoacă Mihail s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (2) și 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal și i

s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat în mod solidar de la Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail în beneficiul

Nadejdei Mihăieș suma de 4550, 91 lei (patru mii cinci sute cinzeci lei și 91 bani) cu

titlu de compensație pentru prejudiciul material cauzat.

S-a încasat de la Botezatu Nicolae în beneficiul Nadejdei Mihăieș suma de 30.000

lei (treizeci mii) cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

S-a încasat de la Cojoacă Mihail în beneficiul Nadejdei Mihăieș suma de 10.000

lei (zece mii) cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

În rest pretențiile s-au respins.

S-a încasat din contul lui Cojoacă Mihail în beneficiul statului suma de 8953,92

lei (opt mii nouă sute cincizeci și trei lei 92 bani) cu titlu de cheltuieli judiciare.

7

S-a încasat în mod solidar din contul lui Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail în

beneficiul statului suma de 1619 (una mie șase sute nouăsprezece) lei cu titlu de

cheltuieli judiciare.

eronat a ajuns la concluzia recalificării învinuirii aduse inculpaților conform art. art.

27, 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, or din probele prezentate și examinate în ședința

instanței de apel, s-a stabilit contrariul, și anume că de către organul de urmărire penală

corect au fost încadrate acțiunile lui Botezatu Nicolae în baza art. 42 alin. (5), 188 alin.

(2) lit. b), d) e) Cod penal și acțiunile lui Cojoacă Mihail în baza art. 42 alin. (2), 188

alin. (2) lit. b), d) e) Cod penal.

La caz se atestă că adoptarea soluției de recalificare a acțiunilor inculpatului

Botezatu Nicolae de la art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), d) e) Cod penal la art. 27,

186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și acțiunilor lui Cojoacă Mihail de la art. 42 alin. (2),

188 alin. (2) lit. b), d) e) Cod penal la art. 27,186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, indicând

învinuirea pe baza căreia cauza în privința inculpatului a fost trimisă în judecată și

stabilind că ,,din cumulul probelor cercetate în ședința de judecată acuzarea nu a

prezentat careva probe din care să rezultă cert și fără echivoc acțiunile descrise în

rechizitoriu,,, nu a constatat fapta infracțională ca fiind comisă de către inculpați,

reținând în sarcina inculpaților comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal, conform indiciilor: Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, comis de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc

pentru depozitare,.

Acțiunile inculpaților încadrate prin învinuirea adusă de acuzatorul de stat au fost

demonstrate ca fiind săvârșite, pe deplin prin cumulul de probe administrate la

materialele cauzei penale și examinate în ședința de judecată.

Referitor la calificarea infracțiunii în baza prevederilor art. 42 alin. (2), 188 alin.

(2) lit. b), d), e) Cod penal a acțiunilor lui Cojoacă Mihail, instanță de apel a reținut că

acesta a fost în înțelegere cu persoana, în privința căruia urmărirea penală a fost

desjunsă separat și Botezatu Nicolae de a comite acțiunile infracționale, a participat ca

autor direct la comiterea infracțiunii, intrând în domiciliul părții vătămate, fiind

prezent la acțiunile persoanei, în privința căruia urmărirea penală a fost desjungată

separat prin care a cerut bani de la partea vătămată și a aplicat violența fizică, nefiind

întreprinse careva acțiuni de stopare a acestor acțiuni criminale.

Referitor la calificarea infracțiunii în prevederile art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit.

b), d), e) Cod penal a acțiunilor lui Botezatu Nicolae, instanță de apel a reținut că acesta

a fost în înțelegere cu persoana, în privința căruia urmărirea penală a fost desjusă

separat și Cojoacă Mihail de a comite acțiunile infracționale, a participat ca complice

la comiterea infracțiunii, rămânând la pândă, abținîndu-se de a participa ca autor, ori,

se temea să nu fie recunoscut de partea vătămată, fiind unica persoană care se cunoștea

cu partea vătămată și putea fi recunoscut de către acesta.

Așadar, din probele prezentate și studiate în ședința de judecată a instanței de

apel, s-a constatat anume intenția directă de a sustrage bunurile altei persoane, prin

8

pătrunderea în încăpere cu bună știință că persoana se află în domiciliu și prin

amenințarea cu aplicarea violenței fizice și aplicarea acesteia cu un băț, au cerut și

insistat să le fie transmiși bani, în consecință în acțiunile inculpaților nu putea fi

reținută calificarea infracțiunii de tentativă de furt, în speță fiind clasic acțiunile de

tâlhărie, prin pătrundere în încăpere cu amenințarea aplicării violenței și aplicarea

violenței, în scopul primirii banilor de la victimă, fiind cauzat părții vătămate leziuni

corporale medii.

Instanța de apel a găsit eronată poziția apărării precum că inculpații au comis

infracțiunea de tentativă de furt, or dânșii intenționat, cunoscând cu certitudine că

partea vătămată este acasă, (cu toții declară că au văzut că în cameră lucrează

televizorul), și când încercau să deschidă ușa, partea vătămată striga la soțul ei, dânșii

totuși au continuat a distruge ușa și cu bună știință, cu intenție directă de a sustrage

banii, au intrat peste partea vătămată cerîndu-i bani, au agresat-o fizic și au amenințat-

o cu răfuială fizică.

În astfel de condiții excesul de autor invocat de partea apărării și care a fost reținut

și de către instanța de fond în acțiunile unei singure persoane, care nu este inculpat pe

prezenta cauză, nu se întrevede în nici un mod, calificarea acțiunilor fiecărui inculpat

fiind corectă prin prisma prevederilor art. 42 Cod penal, prin delimitarea acțiunilor și

rolului fiecărui participant la săvârșirea infracțiunii.

La stabilirea pedepsei lui Botezatu Nicolae, instanța de apel a ținut cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea comisă de

inculpat face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana celui vinovat, de

rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Materialele caracterizante, anexate în privința lui Botezatu Nicolae denotă faptul

că la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se afla (f.d. 78, 80, vol. I), potrivit

revendicării, inculpatul anterior nu a fost judecat (f.d. 76, vol. I), potrivit caracteristicii

eliberate de șeful de post s .Cotihana se caracteriza negativ. (f.d.74, vol. I).

Conform art. 76 Cod penal, circumstanțe ce atenuează răspunderea penală a lui

Botezatu Nicolae este săvârșirea infracțiunii de către de către o persoană care a atins

vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, însă circumstanțe ce agravează

răspunderea penală nu au fost stabilite.

Materialele caracterizante, anexate în privința lui Cojoacă Mihail denotă faptul

că potrivit revendicării, inculpatul anterior nu a fost judecat (f.d. 105, vol. I), la

evidența medicului narcolog nu se afla (f.d. 103, vol. I), la evidența medicului psihiatru

se află (f.d. 101, vol. I), potrivit caracteristicii eliberate de șeful de post XXXXX se

caracteriza negativ (f.d. 106, vol. I).

La individualizarea pedepsei în privința lui Cojoacă Mihail, instanța de apel a

ținut cont de concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 201835A0619 din

14.11.2018, potrivit căruia Cojoacă Mihail, care reprezintă diagnosticul „Retard

mental moderat” și cădea sub incidența art. 321 Cod penal, putea să se afle în locuri de

9

detenție cu condiția de aflare sub supravegherea psihiatrului din penitenciar și la

necesitatea aplicarea tratamentului medicamentos. Aflarea în locuri de detenție în mod

inevitabil va afecta negativ starea psihică a lui Cojoacă Mihail, care suferă „Retard

mental moderat”, inclusiv și din punct de vedere psihologic.

Conform art. 76 Cod penal, circumstanțe ce atenuează răspunderea penală a lui

Cojoacă Mihail sunt săvârșirea faptei de o persoană cu responsabilitate redusă, iar

circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

Prin urmare, la momentul comiterii infracțiunii Cojoacă Mihail avea

discernământ de acțiune redus, provocat de boala sa „Retard mental moderat”, și nu

putea să prevadă pe deplin urmările acțiunilor sale, astfel instanța de apel în temeiul

art. 79 alin. (1) Cod penal a stabilit în acțiunile acestuia circumstanțele atenuante

excepționale, urmând ai fi stabilită pedeapsa sub limita minimă prevăzută de lege.

Pornind de la principiul umanismului, conducându-se de scopurile generale de

stabilire a pedepsei consfințite de art. 61 alin. (2), 75 Cod penal, reieșind din caracterul

infracțiunii, care este o infracțiune cu intenție, de faptul că inculpații anterior nu au

fost judecați, circumstanțele comiterii infracțiunii, circumstanțele excepționale ale

cauzei stabilite, comportamentul acestora în timpul și după comiterea infracțiunii,

instanța de apel consideră, că aplicarea în privința inculpaților, în corespundere cu

prevederilor art. 79 Cod penal, reducând pedeapsa sub minimul pedepsei prevăzute de

norma penală încriminată, a pedepsei penale sub formă de închisoare pe termen de 5

ani 6 luni inculpatului Cojoacă Mihail și pe termen de 6 ani 8 luni inculpatului Botezatu

Nicolae, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, va fi o pedeapsă

echitabilă și necesară în scopul reeducării inculpaților.

Referitor la invocarea apărătorului Negoiță Valeriu, că Cojoacă Mihail fiind în

stare de ebrietate și discernământul redus, nu judeca sau nu făcea concluzii ce ține de

faptul că urma să-l urmeze pe Pîrciu sau nu, instanța de apel a remarcat că în sensul

dat exista raportul de expertiză care expres indica că Cojoacă Mihail a acționat în

condiții de discernământ redus, având capacitatea de prevedere și în deosebi,

prognozare a acțiunilor sale limitată, incompletă, manifestând Responsabilitate redusă.

Totuși această concluzie a expertului nu-l exonerează pe inculpat de la răspundere

penală, ori acesta în legătură cu discernământul redus a beneficiat în condițiile legii de

reducere a pedepsei penale.

Totodată, potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 201835A0619 din

14.11.2018, Cojoacă Mihail, poate să se afle în locuri de detenție cu condiția de aflare

sub supravegherea psihiatrului din penitenciar și la necesitatea aplicarea

tratamentului medicamentos.

Prin urmare aplicarea pedepsei cu închisoare în privința lui Cojoacă Mihail nu

este restricționată nici de lege și nici de experți în domeniul sănătății.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Mihăieș Nadejda, instanța

de apel a menționat că probatoriul acțiunii civile în procesul penal se efectuează

conform ordinii generale stabilite de legea procesual penală. Astfel, obligația probării

caracterului și mărimii pagubei materiale pricinuite de infracțiune, este pe seama

10

organului de urmărire penală. Caracterul și mărimea pagubei urmează un component

indispensabil a obiectului probatoriului.

A fost stabilit că Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail au săvârșit în privința părții

vătămate infracțiunea prevăzută de art. 42, 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, acțiuni

care i-au provocat părții vătămată pagubă materială în sumă de 4550,91 lei, sumă

confirmată prin bonuri de plată pentru procurarea medicamentelor, prezentate și

anexate la materialele cauzei penale, (f.d. 173-174, vol. II), sumă care urmează a fi

admisă spre încasare în mod solidar din contul părților civilmente responsabile în

beneficiul părții civile ca necesare și justificate.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța

de apel a dispus recuperarea acestui prejudiciu în proporție și măsura acțiunilor fiecărui

inculpat în parte la comiterea infracțiunii.

Ținând cont de circumstanțele cauzei raportate la prevederile legale enunțate,

precum și de faptul că la caz este întrunită condiția principală privind legătura cauzală

între prejudiciul suferit de partea vătămată și infracțiunea săvârșită, acestea rezultând

din faptul că Botezatu Nicolae și Cojoacă Mihail au cauzat părții vătămate suferințe

psihice, care decurg din lezarea integrității fizice, instanța de apel a considerat necesar

de a admite parțial pretențiile privind încasarea prejudiciului moral după cum urmează.

Astfel, luând în considerație rolul lui Botezatu Nicolae la comiterea infracțiunii,

și anume că el a indicat la domiciliul părții vătămate precum că aceasta dispune de

migdale, și acest fapt și a fost începutul și pricina comiterii infracțiunii, ultimul a fost

complice a infracțiunii, a condus și arătat locul unde urma să fie comisă infracțiunea,

văzând că persoana, în privința căruia urmărirea penală a fost desjunsă separat a luat

în mână un băț, și cunoscând cu certitudine intențiile persoanei, în privința căruia

urmărirea penală a fost desjunsă separat și Cojoacă Mihail de a intra în domiciliu și de

a comite actul de tâlhărie prin sustragerea banilor, acesta nu a întreprins nimica, mai

mult ca atât a încurajat aceste acțiuni, prin rămânerea la pândă.

În circumstanțele descrise, instanța de apel a considerat că încasarea din contul

lui Botezatu Nicolae în beneficiul părții civile Mihăieș Nadejda a sumei de 10.000 lei,

va fi o compensație suficientă și rezonabilă, întru repararea prejudiciului moral și

suferințelor suportate.

În privința lui Cojoacă Mihail, instanța de apel a reținut că acesta a comis

infracțiunea cu intenție directă, având calitatea de autor, însă luând în considerație că

potrivit concluziilor experților în medicina psihiatrică, Cojoacă Mihail la momentul

comiterii infracțiunii avea discernământ redus, acesta nu conștientiza pe deplin

acțiunile sale și urmările acestor acțiuni, nu a aplicat direct și personal lovituri părții

vătămate, instanța de apel a considerat că încasarea din contul acestuia în beneficiul

părții civile Mihăieș Nadejda a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, va fi o

compensație suficientă și rezonabilă, întru repararea prejudiciului moral și suferințelor

suportate.

11

În rest cerințele părții vătămate Mihăieș Nadejda în partea încasării în mod solidar

de la inculpații în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 185.000 lei, nu sunt

confirmate în mărimea solicitată și, respectiv au fost respinse ca neîntemeiate.

În partea încasării cheltuielilor judecătorești de la inculpați suportate la faza

urmăririi penale în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în sumă totală de

10.572,92 lei, în conformitate cu art. 227- 229 Cod de procedură penală, instanța de

fond eronat a dispus încasarea în mod solidar din contul ambilor inculpați a sumei

totale a cheltuielilor de judecată în mărime de 10.572,92 lei.

Potrivit conținutului rapoartelor de expertiză judiciară menționate supra, 4

rapoarte de expertiză judiciară, nr. 14/D din 02.02.2017, nr. 64/D din 07.03.2017, nr.

92/D din 16.05.2017 și nr. 548 din 29.03.2018 se referă la stabilirea leziunilor

corporale a părții vătămate, suferite în urma comiterii infracțiunii de către inculpați,

suma totală a expertizelor fiind în mărime de 1619 lei, prin urmare această sumă

urmează a fi încasată în mod solidar de la ambii inculpați în beneficiul statului.

Referitor la celelalte rapoarte de expertiză judiciară nr. 201836S0047 din

14.06.2018 și nr. 201835A0619 din 14.11.2018, acestea se referă strict la capacitatea

de exercițiu a lui Cojoacă Mihail, prin urmare ele nu pot fi puse în obligația lui

Botezatu Nicolae de a fi suportate, și aceste cheltuieli în sumă totală de 8953,92 lei

urmează a fi încasate în beneficiul statului din contul lui Cojoacă Mihail.

Alegațiile apărătorului inculpatului Cojoacă Mihail că aceste cheltuieli nu trebuie

puse în contul inculpatului, pentru motivele descrise în cererea de apel de către colegiu

nu au putut fi reținute ca relevante, așa cum, prin prisma normelor legislației

procesual-penale menționate supra, se denotă contrariul.

numele lui Cojoacă Mihail și avocatul Bojenco Nicolae în numele lui Botezatu Nicolae

au atacat-o cu recursuri ordinare.

6.1 Avocatul Negoiță Valeriu în numele lui Cojoacă Mihail a invocat prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și a solicitat casarea deciziei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se admită parțial acțiunea civilă formulată de

reprezentantul părții vătămate Mihăieș Nadejda, și să se încaseze de la Cojoacă Mihail

în beneficiul Nadejdei Mihăieș suma de 1000 lei cu titlu de compensație pentru

prejudiciul moral cauzat, în rest să fie respinsă ca neîntemeiată.

A respinge cererea acuzatorului de stat privind încasarea de la Cojoacă Mihail în

beneficiul statului suma de 10.572,92 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, ca

neîntemeiată.

În rest a menține sentința în privința lui Cojoacă Mihail fără modificări.

Deși în dispozitivul recursului ordinar avocatul solicită casarea parțială, doar în

latura civilă a deciziei instanței de apel, în motivare indică divergent și asupra

dezacordului cu calificarea pe art. 42, alin. (5), 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal,

menționând că acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente ce ar demonstra

existența faptului infracțiunii imputate lui Cojoacă Mihail.

12

Probatoriul acumulat în cadrul urmăririi penale și prezentat instanței de fond

pentru examinare la judecarea cauzei penale, nu demonstrează în mod incontestabil

existenta faptei infracțiunii care a fost imputată lui Cojoacă Mihail. În acest sens,

acuzarea nu a respectat obligația ce îi revine, privind demonstrarea existenței faptei

infracțiunii, ceea ce generează în mod inevitabil adoptarea unei soluții de reîncadrare

a acțiunilor lui Cojoacă Mihail, din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii de care este învinuit Cojoacă Mihail prevăzute de art. 42 alin. (5) și 188

alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal.

Cu referință la cheltuielile judecare, recurentul face trimiterea la prevederile art.

227- 229, 142 Cod de procedură penală și menționează că ordonatorul expertizei

judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o cerere de la părți.

Drept urmare, în cazurile când, expertiza, expres a fost dispusă de organul de

urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat,

plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor

bănești a bugetului de stat.

Prin urmare, dispunerea unei expertize judiciare constituie o obligație procesuală

a procurorului (organului de urmărire penală), în faza de urmărire penală, adică

circumstanțele cauzei o justifică. Expertiza urmează a fi dispusă în favoarea

învinuitului pentru a respecta drepturile procesuale ale acestuia, inclusiv principiul

egalității armelor. În cazul unei omisiuni a procurorului (organul de urmărire penală)

de a respecta o asemenea obligație, persoanele interesate pot utiliza instrumentele

procesuale prevăzute în instituția controlului judiciar al procedurii prejudiciară.

La caz, partea vătămată a solicitat atât repararea prejudiciului material cât și

prejudiciul moral, în acest sens s-a menționat faptul că, prejudiciul material cauzat

Nadejdei Mihăieș în suma de 4550,91 lei, nu a fost cauzat de către Cojoacă Mihail

deoarece ultimul nu a aplicat violentă față de partea vătămată. Astfel, nu poate fi obligat

să fie achitat prejudiciul material suportat în urma tratamentului suportat de către partea

vătămată, totodată nu a fost înaintat careva pretenții de ordin material ce ține de

deteriorarea bunurilor părții vătămate, unde Cojoacă Mihail ar fi acționat cu vinovăție.

Referitor la încasarea de la Cojoacă Mihail în beneficiul Nadejdei Mihăieș suma

de 10.000 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat, suma dată este

una exagerat reieșind din acțiunile lui Cojoacă Mihail, totodată ultimul a acționat în

condiții de discernământ redus având capacitate de prevedere și în deosebi, prognozare

a acțiunilor sale limitată, incompletă, în legătură cu faptul că Cojoacă Mihail urmează

a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal, în acest sens, considerăm că oferă satisfacție echitabilă persoanei

vătămate, astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului

moral suferit. Cojoacă Mihail la momentul de față nu este angajat în câmpul muncii

ceia ce este foarte dificil să achite suma de 10.000 lei.

De asemenea, suma din partea motivată vine în contradicție cu dispozitivul

decizie prin care instanța de apel dispune.

13

În opinia apărării, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar

probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă concluzii

certe asupra chestiunilor importante pentru cauză.

6.2 Avocatul Bojenco Nicolae în numele lui Botezatu Nicolae a invocat

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și a solicitat casarea

deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont în deplină

măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, așa cum concluziile

instanței contravin declarațiilor martorilor și a probelor administrate și fiind

interpretate eronat prevederile legii penale și procesual penale.

La caz, prima instanța corect a reținut că acțiunile inculpaților nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod

penal, deoarece lipsesc și semnele laturii subiective: lipsa intenției de a sustrage

migdalele sau banii prin atac, aplicarea violenței periculoase sau amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, lipsa înțelegerii prealabile în acest sens asupra

persoanei, acțiunile inculpaților urmând a fi calificate conform art. 27, 186 alin.(2) lit.

b), c) Cod penal deoarece acțiunile lui Botezatu Nicolae au fost îndreptate la

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane și nu prin atac tâlhăresc.

Instanța de apel deși corect a constatat că în domiciliul părții vătămate au pătruns

două persoane, Cojoacă Mihail cu o altă persoană în privința căreia urmărirea penală a

fost disjunsă într-o procedură separată, însă greșit a calificat acțiunile prin care

Botezatu Nicolae s-a deplasat spre domiciliul refuzîndu-se de a pătrunde în domiciliul

cu ceilalți 2, ca fiind acțiuni prin care Botezatu Nicolae ar fi stat la pândă, ori prin

materialele cauzei penale incontestabil s-a constat că în timp ce Botezatu Nicolae se

deplasa spre casă a fost ajuns din urmă de către Cojoacă Mihail cu o altă persoană care

au fugit și i-au povestit ce s-a petrecut în gospodăria lui Mihăeș Nadejda.

Apărarea consideră că instanța de apel a decis asupra vinovăției inculpatului în

lipsa unui suport probatoriu care ar exclude orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să

stabilească vinovăția inculpatului în baza unor circumstanțe obiective. Concluzia

asupra vinovăției inculpatului în mare parte este sprijinită pe interpretarea sub aspect

acuzator a semnificației unor circumstanțe, fără a avea acoperire în probele cercetate și

fără a oferi o explicație logică întemeiată pe aceste probe.

Probele acuzării doar demonstrează prompt că inculpatul a participat la comiterea

tentativei de furt, refuzîndu-se la acțiunea de a pătrunde în domiciliul din motiv că va

putea fi recunoscut de către partea vătămată în caz că vor fi văzuți, acțiunile lui

Botezatu Nicolae ulterioare au fost de a se deplasa spre domiciliu.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor ordinare,

menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate

și lipsite de temeiuri legale.

14

baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Din conținutul recursurilor ordinare se constată că autorii fac trimitere la

temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

însă instanța de recurs precizează că recurenții, referindu-se la pct. 6 din norma

menționată, au indicat doar că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, fără a-și argumenta temeiul invocat, ceea ce rezultă că acesta este

introdus cu titlu declarativ și urmează a fi respins ca neîntemeiat, deoarece:

În primul rând, recurenții se referă la calificarea acțiunilor inculpaților și la faptul

că concluziile instanței contravin declarațiilor martorilor și a probelor administrate și

fiind interpretate eronat prevederile legii penale și procesual penale. În acest aspect,

recursurile sunt neîntemeiate, or, instanța de apel, judecând cauza și verificând probele

cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire

la vinovăția lui Botezatu Nicolae în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.

(5) și 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal și Cojoacă Mihail de acțiunile prevăzute de

art. 42 alin. (2) și 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal.

Colegiul penal statuează că, critica aprecierii probelor, care la caz comportă o

solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării

cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se

pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau

material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea

fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

Mai mult, activitatea instanțelor de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care î-l propune recurentul,

este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei

15

de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

În al doilea rând, privitor la calificarea acțiunilor inculpaților, Colegiul penal

constată că alegațiile date sunt de asemenea nefondate, iar instanța de apel corect și-a

motivat soluția în calificarea acțiunilor în art. 42 alin. (5) și 188 alin. (2) lit. b), d), e)

Cod penal- complicitatea la tâlhăria, adică contribuirea la atacul săvîrșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, săvîrșită de mai multe persoane; prin pătrundere în

locuință; cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și art. 42 Cod penal

privitor la participații ori,

(2) Se consideră autor persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta

prevăzută de legea penală, precum și persoana care a săvârșit infracțiunea prin

intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de răspundere penală din cauza vârstei,

iresponsabilității sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod

(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii

prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori

înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza

pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele

acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp

că va procura sau va vinde atare obiecte.

Recurenții nu au prezentat nici un contra- argument ce ar demonstra prezența

erorii în calificarea infracțiunii incriminate, iar simpla invocare că probele au fost

analizate incorect și se contrazic cu declarațiile inculpaților nu motivează intervenția

instanței de recurs în latura pedepsei sau dispunerea rejudecarea cauzei în instanța de

apel.

În al treilea rând, avocatul Negoiță Valeriu nu este de acord cu cheltuielile

judiciare încasate din contul inculpatului, solicitare pe care Colegiul penal îl respinge

ca nefondat. Or, instanța de apel a corectat eroarea comisă de instanța de fond la

cuantumul încasării de la fiecare inculpat, prin urmare a clarificat că „Potrivit

conținutului rapoartelor de expertiză judiciară menționate supra, 4 rapoarte de

expertiză judiciară, nr. 14/D din 02.02.2017, nr. 64/D din 07.03.2017, nr. 92/D din

16.05.2017 și nr. 548 din 29.03.2018 se referă la stabilirea leziunilor corporale a

părții vătămate, suferite în urma comiterii infracțiunii de către inculpați, suma totală

a expertizelor fiind în mărime de 1619 lei, prin urmare această sumă urmează a fi

încasată în mod solidar de la ambii inculpați în beneficiul statului.

Referitor la celelalte rapoarte de expertiză judiciară nr. 201836S0047 din

14.06.2018 și nr. 201835A0619 din 14.11.2018, acestea se referă strict la capacitatea

de exercițiu a lui Cojoacă Mihail, prin urmare ele nu pot fi puse în obligația lui

Botezatu Nicolae de a fi suportate, și aceste cheltuieli în sumă totală de 8953,92 lei

urmează a fi încasate în beneficiul statului din contul lui Cojoacă Mihail.”

Prin urmare, instanța de apel a argumentat poziția dată prin prisma art. 227 și 229

Cod de procedură penală, or, cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate, potrivit

16

legii, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistența juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

În al patrulea rând, avocatului Negoiță Valeriu exprimă de asemenea dezacordul și

vis-a-vis de suma prejudiciului moral încasat din contul inculpatului, solicitând

micșorarea cuantumului până la 1000 lei.

La caz, instanța de apel a motivat prin prisma prevederilor art. 1422, 1423 Cod civil

și art. 219 Cod de procedură penală, cuantumul prejudiciului moral față de partea

vătămată în mărime de 10.000 lei. S-a menționat că cuantumul prejudiciului moral nu

este supus unor criterii legale prestabilite, ci este lăsat la libera apreciere a instanței de

judecată, reieșind din gradul suferințelor psihice, suferințelor fizice, retrăirile sufletești

suportate ca urmare a atentării la inviolabilitatea și sănătatea persoanei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu cele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare

gravă de fapt, care să fi afectat soluția, că au fost întrunitele elementele infracțiunii, și

că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Mai mult, nu se poate compara privațiunea de libertate a inculpatului ca o

satisfacere a prejudiciului moral față de partea vătămată. Instanțele de judecată la

stabilirea sumei i-a în considerație toți factorii inclusiv situația financiară a inculpaților

întru repararea prejudiciului moral și suferințelor suportate de către partea vătămată.

De menționat, cerințele părții vătămate Mihăieș Nadejda în partea încasării în mod

solidar de la inculpații în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 185.000 lei a

fost redus la suma de 10.000 lei, sumă ce este suficientă și rezonabilă.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu cele invocate de recurenți, că hotărârea contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare

gravă de fapt, care să fi afectat soluția, că au fost întrunitele elementele infracțiunilor,

și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Astfel, instanța de apel a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate.

În aceeași ordine de idei, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit

răspunsul la aceleași argumente invocate de instanța de apel în decizia sa. Potrivit

jurisprudenței CtEDO, în situația dată, nu se mai impune o reevaluare a conținutului

mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanța

inferioară. Or, în cazul în care aceasta și-au motivat decizia luată, arătând în mod

17

concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea

CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Hellec. Finlandei).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul

penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din cererile de recurs înaintate de avocați nu și-au găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Negoiță Valeriu în

numele lui Cojoacă Mihail și avocatul Bojenco Nicolae în numele lui Botezatu Nicolae,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 mai 2022, în

cauza penală privindu-i pe BOTEZATU Nicolae XXXXX și COJOACĂ Mihail

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 noiembrie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

18