1ra-1082/2022 — art. 208-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, din 05 noiembrie 2021, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Plamadeala Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. art. 70 alin. (31) Cod penal, fiindu- i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 (opt) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat din contul lui Plamadeala Victor cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 11.760 (unsprezece mii șapte sute șaizeci) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Victor Plamadeala în perioada 23.03.2020 - 11.06.2020, având intenția de importare prin copiere, folosire, deținere și distribuire de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de 1 manieră lascivă sau obscenă, în formă electronică, utilizând sistemul informatic și rețeaua internet cu IP adresa XXXXX cu adresa conectării la domiciliul său situat în XXXXX, a distribuit în rețeaua „BiTorrent” 11 fișiere video, care fiind verificate conform bazei de date ”ICSE” administrată de OIPC „Interpol”, au fost categorizate ca pornografie infantilă și au fost anterior depistate de organele de drept din alte state. Tot el, acționând cu intenție unică, având același scop, de folosire și deținere de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, în formă electronică, a deținut și folosit în perioada 23.03.2020– 09.10.2020, în telefonul mobil de model „Redmi 5” cu XXXXX și XXXXX și Cartela SIM a companiilor de telecomunicații „Orange Moldova” SA și „Megafon”- 341 fișiere grafice și 436 fișiere video, care conform bazei de date specializate în identificarea victimelor pornografiei infantile, abuzului și exploatării sexuale a copiilor „ICSE”, administrată de OIPC „Interpol”, reprezintă pornografie infantilă. Astfel, prin acțiunile sale, Plamadeala Victor, a săvârșit pornografie infantilă, adică copierea, folosirea și deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, în formă electronică, infracțiune prevăzută de art. 2081 Cod penal.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Lungu Alexandru în comun cu inculpatul au înaintat cerere de apel, prin care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i stabili inculpatului o pedeapsă minimă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În motivarea apelului s-a invocat că în privința inculpatului se atestau mai multe circumstanțe atenuante, mai mult, inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, s-a căit sincer. Considera că condamnarea la închisoare cu executare a pedepsei în penitenciar, cu siguranță va afecta grav viitorul inculpatului, acesta va întimpina dificultăți la angajarea în câmpul muncii din cauza antecedentelor penale. De asemenea, s-a menționat că în prezent inculpatul nu are antecedente penale și nu a fost judecat. Apelanții considerau oportună aplicarea de către instanța de apel a prevederilor art. 90 Cod penal, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei. Instanța de fond trebuia să țină cont de circumstanțele cauzei, la care se refereau atât circumstanțele atenuante, cât și oricare alte circumstanțe, inclusiv cele legate de criteriile pedepsei, însă care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei. În vedere individualizării pedepsei, instanță urma să țină cont de gravitate a infracțiunii (fiind una mai puțin gravă), personalitatea inculpatului (fără antecedente penale), faptul că este (student) precum și vârsta ultimului (nu a împlinit 21 ani).

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2022, apelul comun al avocatului Alexandru Lungu și inculpatului a fost respins ca 2 nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă. Instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind utile, veridice, pertinente, concludente, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile inculpatului și indică fără careva dubii la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal. La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, s-a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. În acest sens, instanța de apel a stabilit că infracțiunea comisă se referă la categoria infracțiunilor mai puțin grave, careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost reținute, inculpatul anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru și Plamadeala Victor s-a căit de cele comise și a recunoscut integral vina în comiterea faptei. Astfel, ținând cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, raportate la fapta comisă, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a conchis că persoana vinovată poate fi corectată și reeducată prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. Mai mult, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, sau a altei pedepse mai blândă nu ar fi una echitabilă, deoarece nu ar fi capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat, precum și de alte persoane. Instanța de apel a reiterat că recunoașterea vinovăției și căința sinceră manifestată de inculpat nu poate echivala cu faptul că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă în condițiile non privative de libertate, deoarece acest fapt urmează a fi constatat în coraport cu toate datele din dosarul penal, or, inculpatul a săvârșit o infracțiune cu intenție, care nu poate fi considerată ca o faptă accidentală în viața acestuia, dar reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului, care recurgând la săvârșirea faptelor infracționale, și-a asumat și consecințele care pot surveni, în contextul în care infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor contra familiei și a minorilor, care are menirea de a proteja integritatea fizică și psihică a copilului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Lungu Alexandru în 3 interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei în latura aplicării pedepsei penale și pronunțarea unei noi hotărâri, privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cu termen de probă fixat de 1 an, cu aplicarea prevederilor art. 90 alin. (6) Cod penal, atunci când condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În motivare recurentul a indicat că: - partea acuzării nu a stabilit concret care au fost acțiunile inculpatului, fiind doar enumerate toate în ansamblu; - inculpatul nu a încărcat de sine stătător și în mod conștient aceste imagini pe site în scopul distribuirii, imaginile doar au fost păstrate în telefon și fără să își dea seama că aplicația bittorent este activă, alți utilizatori pe internet s-au conectat la rețeaua inculpatului și au descărcat aceste fișiere conform modalității de funcționare a bittorentului; - la efectuarea perchezițiilor, au fost ridicate mai multe bunuri (calculatoare, laptop, telefoane) dar fișierele respective au fost depistate doar într-un singur telefon, alte acțiuni de păstrare, distribuire a imaginilor nu au fost efectuate de inculpat; - instanțele de judecată nu au ținut cont pe deplin de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de circumstanțele care atenuează răspunderea penală precum, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, ultimul a conștientizat impactul infracțiunii comise asupra societății; - recurentul a identificat circumstanțe atenuante și anume: recunoașterii vinovăției, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, săvârșirea infracțiunii de către un minor sau de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, este în ultimul an de studii, când trebuie să pregătească teza de licență și să susțină examenele de stat, inculpatul nu are antecedente penale și nu a fost vreodată judecat pentru comiterea unor infracțiuni; - având în vedere argumentele enunțate supra, recurentul consideră oportun aplicarea de către instanța de apel a prevederilor art. 90 alin, (1) Cod penal, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 4 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din textul recursului declarat de avocatul Lungu Alexandru, se constată că ultimul a invocat temeiuri de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și critică soluția instanței de apel, din motiv că, în opinia sa, instanța eronat a respins apelul și a menținut o pedeapsă prea aspră față de inculpat. Potrivit textului, recurentul nu a concretizat care din temeiurile pct. 6) le pune la baza cererii de recurs și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate de legislator este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. Ca temei de casare a deciziei se invocă și art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și argumentele în susținerea acestui temei, însă Colegiul penal le apreciază drept declarative, deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția privind respingerea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal și totodată a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept, se relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 70, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei pentru aplicarea în privința lui Plamadeala Victor a pedepsei condiționale. Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. În situația dată, avocatul Lungu Alexandru în motivarea recursului ordinar menționează lipsa intenției directe în acțiunile inculpatului, enumeră circumstanțele atenuate și vârsta tânără a inculpatului. Colegiul penal atrage atenția la faptul că circumstanțele enumerate în recursul ordinar au fost luate în considerare la adoptarea 5 sentinței și în special la aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală și art. 70 alin. (31) Cod penal. Așadar, instanța de apel corect a respins cerința apărării cu privire la aplicarea în privința lui Plamadeala Victor a prevederilor art. 90 Cod penal, or, raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, și anume: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba cauzată, comportarea sinceră în cursul procesului. Pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei, și prin urmare, instanța de recurs consideră, că instanțele inferioare corect au concluzionat că o pedeapsă privativă de libertate, va asigura scopul pedepsei, din care motiv nu pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blânde. Criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate. În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Lungu Alexandru nu și-au găsit confirmare. 6

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lungu Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe PLAMADEALA Victor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 noiembrie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 7