1ra-862/22 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-862/22 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-862/22

1-20068307-01-1ra-07062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda

Judecătorii: Diaconu Iurie și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Sandu Stela în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2022 și sentinței

Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 21 octombrie 2021, în cauza penală în

privința lui

Glutnic Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.06.2020 – 21.10.2021;

Instanța de apel: 30.11.2021 – 06.04.2022;

Instanța de recurs: 07.06.2022 – 19.10.2022.

A C O N S T A T A T

2021, Glutnic Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264

alin. (4) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

A fost dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui

Ciornaia Aliona, prejudiciul material în sumă de 20 135,65 (douăzeci mii o sută

treizeci și cinci, 65) lei, prejudiciul moral în sumă de 100 000 (o sută mii) lei și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10 200 (zece mii două sute) lei.

A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere înaintat de

Ciornaia Aliona, cu privire la încasarea din contul lui Glutnic Ion, prejudiciul

ratat în sumă de 62 700 lei.

A fost dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui

Ciornîi Alexandr, prejudiciul material în sumă de 89 896,62 (optzeci și nouă mii

opt sute nouăzeci și șase, 62) lei, prejudiciul moral în sumă de 30 000 (treizeci

mii) lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 (cinci mii) lei. În

1

rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul statului,

cheltuielile de judecată în sumă de 3 350 (trei mii trei sute cincizeci) lei.

Glutnic Ion la data de 28 decembrie 2019, aproximativ ora 14:20, fiind

deținător al permisului de conducere de categoria ,,B”, conducând automobilul

de model ,,Opel Vectra", cu n/î xxxxx, avându-i în calitate de pasageri pe

bancheta din față, pe Punga Ivan, iar pe bancheta din spate pe Cercel Nicolae,

a.n. xxxxx, se deplasa pe traseul R-11 Otaci – Ocnița, din direcția or. Otaci, în

direcția or. Ocnița.

La km 53 + 120m, Glutnic Ion, după ce a ieșit la depășirea autovehiculului

de model ,,Mercedes" cu n/î xxxxx și nerespectând prevederile Legii nr. 131 -

XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier, Regulamentul

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 357 din 13 mai 2009, nu a ținut seama de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile și situația rutieră, existența unor obstacole pe

sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier,

ieșind pe partea opusă a traseului, fapt prin ce a pus în pericol circulația din

sens opus, manifestând neglijența, nu a reacționat adecvat, nu s-a isprăvit cu

conducerea mijlocului de transport, nu a manifest prudență și dexteritate, nu a

prevăzut situațiile periculoase care pot apărea și nu a adaptat viteza de

deplasare corespunzător tuturor acestor circumstanțe, s-a tamponat frontal cu

autovehiculul de model ,,Opel Vivaro", cu n/î xxxxx, condus de către

Ciornîi Alexandr, a.n. xxxxx, care o avea în calitate de pasager pe soția sa

Ciornaia Aliona, a.n. xxxxx.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201917C0154 din

29 decembrie 2019, la Cercel Nicolae, a.n. xxxxx, au fost depistate următoarele

leziuni corporale: traumă craniocerebrală închisă, plăgi contuze și tăiate ale

frunții, nasului, buzei superioare, fractura deschisă a oaselor nazale, fractura

vertebrei 7 cervicale cu ruperea măduvei spinării, fractura sternului, fractura

coastelor 2,3,4,5,6,7 pe dreapta, fractura coastelor 2,3,4,5,6,7,8 pe stânga, care

au fost cauzate prin acțiunea traumaticăa unor obiecte contondente dure,

posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală

gravă, incompatibilă cu viața. Leziunile corporale depistate la cadavrul cet.

Cercel Nicolae, sunt caracteristice unui accident rutier și anume traumei

primite în salonul automobilului. Între leziunile corporale depistate și cauza

decesului este legătură cauzală directă. În momentul accidentului, centura de

siguranță la cet. Cercel Nicolae nu era cuplată, fapt ce nu a influiențat la

cauzarea leziunilor corporale, care au provocat survenirea decesului.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201917P0357 din

30 decembrie 2019 la cet. Ciornîi Alexandr, a.n. xxxxx, au fost depistate

următoarele leziuni: fractura osului fuziform al mâinii stângi, excoriațiile

gambei stânga - au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică în

2

comun la vătămare corporală medie, în baza criteriului dereglării sănătății de

lungă durată (mai mult de 3 săptămâni). Leziunile corporale depistate la

Ciornîi Alexandr sunt caracteristice unui accident rutier și anume traumelor

primite în salonul automobilului.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202017P001 din

01 ianuarie 2020, la cet. Ciornaia Aliona, a.n. xxxxx, au fost depistate

următoarele leziuni: fractura dublă a tibiei și fractura fibulei gambei drepte cu

deplasarea fragmentelor, comoție cerebrală - au fost cauzate prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate și se califică ca vătămare corporală medie, în baza criteriului dereglării

sănătății de lungă durată (mai mult de 3 săptămâni). Leziunile corporale

depistate la Ciornaia Aliona sunt caracteristice unui accident rutier. La

Ciornaia Aliona fractura oaselor gambei drepte s-a produs în rezultatul

tamponării automobilelor și dacă era sau nu cuplată Ciornaia Aliona cu centura

de siguranță, în cazul dat, nu a influiențat la producerea leziunilor corporale.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

202006P0021/202002D0144 din 16 ianuarie 2020, în proba de sânge

prezentată pe numele lui Glutnic Ion, s-a depistat alcool etilic în cantitate de

1,64 %, echivalent cu 1,64 g/l (data de 28 decembrie 2019, ora prelevării

18:00). Din punct de vedre teoretic, cet. Glutnic Ion, la momentul accidentului

rutier, la ora 14:20, data de 28 decembrie 2019, putea avea o concentrație de

alcool etilic de aproximativ 2,11 %, echivalent cu 2,11 g/l.

Acțiunile lui Glutnic Ion, au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4)

Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport, de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane și vătămarea medie

a integrității corporale sau a sănătății la alte două persoane, săvârșită în stare

de ebrietate.

Ciornîi Alexandr a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a

acesteia, în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în

această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornîi Alexandr,

suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 98 670,40 lei, cu

titlu de prejudiciu material.

În motivarea apelului a indicat, că prin săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (4) Cod penal, Glutnic Ion a cauzat un prejudiciu material în

sumă de 98 670,40 lei, deteriorând automobilul de model „Opel Vivaro”, cu

n/î xxxxx, care îi aparținea cet. Ciornîi Alexandr. Potrivit actului eliberat de

„Expert Auto Plus”, prețul mediu aproximativ pe piață a automobilelor similare,

este de 5 150 euro, care conform cursului valutar la data săvârșirii accidentului,

constituie suma de 98 670,40 lei.

Prin urmare, a menționat că la caz, prima instanță eronat a stabilit suma

prejudiciului material de 89 896,62 lei, în contextul în care conform actului de

3

examinare a mijlocului de transport auto nr. 703/02A din 26 februarie 2021,

eliberat de către „Expert Auto Plus”, s-a stabilit că potrivit tehnologiei de

recondiționare a autovehiculelor avariate, automobilul de model „Opel Vivaro”,

cu n/î xxxxx, nu este rațional de reparat, deoarece valoarea cheltuielilor

depășește valoarea medie de piață a unui automobil analogic.

Cu referire la prejudiciul moral, a susținut că suma de 30 000 lei, dispusă

a fi încasată din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornîi Alexandr, este una

mică, în contextul în care atât lui Ciornîi Alexandr, precum și Ciornaia Aliona,

le-au fost cauzate leziuni corporale, suferințe fizice și psihice, în urma

accidentului săvârșit de Glutnic Ion.

Ciornîi Alexandr, a mai depus o cerere de apel, reiterând aceleași pretenții și

aceleași argumente din cererea de apel înaintată supra.

apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea pedepsei stabilite

inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această

parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Glutnic Ion

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivarea apelului a indicat că pedeapsa aplicată inculpatului

Glutnic Ion, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, nu este echitabilă

în raport cu fapta săvârșită.

Consideră că la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de judecată

urma să țină cont de faptul că Glutnic Ion nu prezintă pericol social sporit, se

caracterizează pozitiv de la locul de trai, nu se află la evidența medicului

narcolog și psihiatru, nu este o persoană conflictuală, nu are antecedente

penale și se căiește de cele săvârșite.

În acest context, partea apărării a menționat că practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea aspră nu contribuie la corectarea învinuitului

și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, din care motiv a conchis că pentru

reeducarea și corectarea lui Glutnic Ion, nu este necesară aplicarea pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, or, aplicarea unei pedepse mai

aspre nu va atinge scopul pedepsei penale.

De asemenea, a reiterat că prima instanță i-a aplicat inculpatului o

pedeapsă prea aspră pentru fapta săvârșită, iar executarea pedepsei în

penitenciar, va influența negativ la încadrarea acestuia ulterior în societate.

a fost respins ca nefondat apelul apărării, admise apelurile părților vătămate,

casată parțial sentința, în latura civilă, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

- a fost admisă parțial cererea depusă de partea vătămată Ciornaia Aliona,

fiind dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui

Ciornaia Aliona, suma de 99 900 lei, cu titlu de prejudiciu ratat pentru perioada

28 decembrie 2019 – 01 ianuarie 2023.

4

- a fost admisă parțial cererea depusă de partea vătămată

Ciornîi Alexandr, fiind dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul

lui Ciornîi Alexandr, suma de 98 670,40 lei, cu titlu de prejudiciu material și

suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

- a fost încetată procedura de examinare a acțiunii civile, intentată în

procesul penal de către succesorul părții vătămate, Gheorghină Maria, din

motivul renunțării la aceasta.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

6.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță examinând cauza, a ținut cont de normele procesual-penale, apreciind

just probatoriul administrat la materialele cauzei în conformitate cu art. 100-

101 Cod de procedură penală.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a

menționat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75

Cod penal. Deși infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, a fost

săvârșită din imprudență, totuși aceasta face parte din categoria infracțiunilor

grave, ce atentează la valoarea primordială protejată de legea penală - viața și

sănătatea persoanei, garantate de art. 2 CEDO și Constituția RM.

Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a concluzionat, că

restabilirea echității sociale va fi realizată doar prin corectarea inculpatului și

izolarea acestuia de societate, pedeapsa cu închisoare având drept scop

conștientizarea faptelor săvârșite și prevenirea comiterii lor pe viitor.

În acest context, în lipsa altor circumstanțe decât cele stabilite la

soluționarea cauzei în prima instanță, cărora instanța le-a dat o apreciere

obiectivă, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei cerinței apărătorului

privind atenuarea pedepsei aplicate inculpatului.

Referitor la acțiunile civile înaintate, instanța de apel a indicat că prin

ordonanțele din 19 martie 2020, Ciornîi Alexandr și Ciornaia Aliona au fost

recunoscuți în calitate de părți civile, astfel dispunând de drepturile procesuale,

prevăzute la art. 62 Cod de procedură penală, inclusiv dreptul de a înainta

acțiune civilă (f.d.79-85, 94-101, 152-154, vol.I; f.d.33-39, vol.II).

Prin urmare, reținând prevederile art. 220 alin. (2), (3), 225 alin. (2)

Cod de procedură penală, art. 60 alin. (21), 62 alin. (5), 372 alin. (3) Cod de

procedură civilă, instanța de apel a ajuns la concluzia că solicitarea privind

atragerea în proces, în calitate de parte civilmente responsabilă a companiei de

asigurări, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece aceasta urma să fie

invocată la faza de urmărire penală sau în cadrul primei instanțe, până la

terminarea etapei de dezbateri.

De asemenea, instanța de apel a reținut prevederile art. 1998 alin. (1),

2025 alin. (2) Cod civil, stabilind că prejudiciul material cauzat prin

deteriorarea automobilului de model „Opel Vivaro”, cu n/î xxxxx, în coroborare

cu rezultatele raportului auto-tehnic, urmează a fi încasat integral, și anume în

sumă de 98 670, 40 lei, reieșind din cuantumul net inferior al valorii rămase de

8 773, 78 lei, în contextul în care potrivit concluziilor expertului, automobilul

5

nu este rațional de reparat.

Totodată, instanța de apel a stabilit lipsa unei proporționalități dintre

cuantumul prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, dispus a fi încasat de către

prima instanță din contul inculpatului Glutnic Ion în beneficiul părții vătămate

Ciornîi Alexandr, în raport cu suma prejudiciului moral de 100 000 lei, dispus a

fi încasat în beneficiul părții vătămate Ciornaia Aliona, care este soția lui

Ciornîi Alexandr, deși aceasta a suportat suferințe fizice mai mari, în rezultatul

unor vătămări corporale urmate de intervenții chirurgicale, totuși potrivit

rapoartelor de expertiză, la ambele părți vătămate, au fost depistate leziuni

corporale medii, cu dereglarea de lungă durată a sănătății.

Astfel, reținând prevederile art. 2036 alin. (1), (2), 2037 alin. (1), (2)

Cod civil, instanța de apel a precizat că partea vătămată Ciornîi Alexandr, în

urma impactului produs, s-a concediat de la locul de muncă pentru a îngriji de

soția sa, Ciornaia Aliona și de trei copii minori, circumstanțe care le-au afectat

grav situația materială, din care motiv instanța de apel a conchis că urmează a

fi dispusă încasarea din contul inculpatului, în beneficiul lui Ciornîi Alexandr,

suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În ceea ce privește solicitarea părții vătămate Ciornaia Aliona, privind

încasarea venitului ratat, luând în considerație prevederile art. 2028 alin. (3),

2029 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a menționat că potrivit materialelor

cauzei partea vătămată și civilă Ciornaia Aliona, nu a prezentat dovada

încadrării sale în câmpul muncii în ultimul an, de până la producerea

accidentului rutier, precum și nici dovada unei calificări profesionale sau

acceptarea reală de a fi angajată la muncă în magazinul „Mix”, care îi aparține

lui Strutinschi Ina, din care motiv instanța a stabilit că venitul ratat de către

Ciornaia Aliona, urmează a fi calculat în conformitate cu prevederile art. 2029

alin. (3) Cod civil, prin calcularea acestuia din data producerii accidentului

rutier – 28 decembrie 2019, pentru perioada dezabilității ce se confirmă prin

certificatele prezentate, și anume din 19 iunie 2020 – 01 ianuarie 2021 (f.d.36,

vol.II); 01 ianuarie 2021 – 01 ianuarie 2022 (f.d.38, vol.II) și 01 ianuarie 2022

– 01 ianuarie 2023 (f.d.145, vol.II), a câte 2 775 lei/lunar, ceea constituie

cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, calculat începând cu

01 mai 2019, conform Hotărârii Guvernului nr. 232 din 24 aprilie 2019,

publicată în MO nr. 148-158, art. 265, suma totală constituind 99 900 lei.

Subsecvent, reținând prevederile art. 2025 alin. (5) Cod civil, instanța de

apel a stabilit că în calitate de succesor al părții vătămate Cercel Nicolae, a fost

recunoscută prin ordonanța din 16 ianuarie 2020, Gheorghină Maria (f.d.48,

vol.I), care la fel a înaintat cerere de chemare în judecată, cu solicitarea încasării

din contul inculpatului, prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei și cheltuieli

pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 5 000 lei (f.d.172-185, vol.I),

însă ulterior prin declarație autentificată notarial la 05 iulie 2021, aceasta a

confirmat că nu are și nici nu va avea pentru viitor, pretenții de ordin material

și moral față de inculpatul Glutnic Ion, solicitând ca inculpatului să-i fie stabilită

o pedeapsă mai blândă (f.d.81, vol.II).

6

În acest context, instanța de apel a precizat că întrucât prima instanță nu

s-a expus asupra acțiunii civile înaintată de succesorul părții vătămate

Gheorghină Maria, această omisiune urmează a fi înlăturată în cadrul instanței

de apel, astfel dispunându-se încetarea procedurii de soluționare a acțiunii

civile.

un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând

casarea parțială a acestora, în partea pedepsei stabilite inculpatului, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Glutnic Ion să-i fie aplicată

o pedeapsă mai blândă.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel neîntemeiat

a dispus încasarea din contul inculpatului, prejudiciul ratat pentru perioada

28 decembrie 2019 – 01 ianuarie 2023, în sumă de 99 900 lei, neavând la bază

acte care confirmă că partea vătămată Ciornaia Aliona, a fost angajată în câmpul

muncii.

De asemenea, partea apărării invocă dezacordul și cu soluția instanței de

apel, în partea dispunerii încasării din contul inculpatului în beneficiul părții

vătămate Ciornîi Alexandr, a prejudiciului material în sumă de 98 670,40 lei și

prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, or, aceste sume sunt exagerat de

mari, nefiind proporționale faptei săvârșită.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, consideră partea apărării că

aceasta este una prea aspră în raport cu fapta săvârșită, or, corijarea acestuia

poate avea loc și prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate.

Astfel, menționează că la stabilirea pedepsei inculpatului Glutnic Ion,

instanțele de fond urmau să țină cont de faptul că inculpatul nu prezintă pericol

social sporit, se caracterizează pozitiv de la locul de trai, nu se află la evidența

medicului narcolog și psihiatru, nu este o persoană conflictuală, nu are

antecedente penale și se căiește de cele săvârșite.

În acest context, partea apărării susține că potrivit practicii judiciare se

atestă că o pedeapsă prea aspră nu contribuie la corectarea învinuitului și la

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, din care motiv a conchis că pentru

reeducarea și corectarea lui Glutnic Ion, nu este necesară aplicarea pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, or, aplicarea unei pedepse mai

aspre nu va atinge scopul pedepsei penale.

Prin urmare, reiterează partea apărării că prima instanță i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă prea aspră pentru fapta săvârșită, iar executarea

pedepsei în penitenciar, va influența negativ la încadrarea acestuia ulterior în

societate.

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În opinia procurorului, instanța de apel corect a ajuns la concluzia privind

menținerea sentinței prime instanțe, în partea condamnării inculpatului

7

Glutnic Ion în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, ținând cont de principiile generale de

aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate inculpatului asupra corectării și reeducării acestuia,

menținând în privința lui Glutnic Ion o pedeapsă echitabilă.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul nu

invocă un temei concret pentru declararea recursului din cele prevăzute la

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența

argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă dezacordul

sub aspectul soluționării acțiunii civile, precum și cu modalitatea de

individualizare a pedepsei stabilite inculpatului Grițco Ion, motive care se

subscriu temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Așadar, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul soluționării

acțiunii civile, și anume chestiunea privind încasarea din contul inculpatului

Glutnic Ion, a prejudiciului ratat în sumă de 99 900 lei, prejudiciului material în

sumă de 98 670,40 lei și prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.

8

În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele

recurentului, care critică soluția instanței de apel referitor la casarea sentinței

în latura civilă, or, instanța de apel judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub

toate aspectele probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod

obiectiv, ajungând corect la concluzia încasării din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate Ciornaia Aliona, prejudiciul ratat pentru perioada

28 decembrie 2019 – 01 ianuarie 2023, în sumă de 99 900 lei, iar în beneficiul

părții vătămate Ciornîi Alexandr, prejudiciul material în sumă de 98 670,40 lei

și prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei.

Mai mult, deși partea apărării invocă faptul că instanța de apel eronat a

dispus încasarea prejudiciului ratat, acesta nu a combătut prin careva

argumente în recursul ordinar, netemeinicia concluziei instanței de apel în

acest sens.

Așadar, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă cert motivele

pentru care a fost casată sentința primei instanțe în latura civilă, iar în acest

sens instanța de apel respectând și prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417

alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele

pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 6, 6.1 din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de

fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile

CEDO Helle c. Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spaniei,

hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Referitor la temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, se atestă că recurentul pledează pentru aplicarea unei

pedepse mai blânde inculpatului Glutnic Ion, însă analizând argumentele

menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază

ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

9

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate:

de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Glutnic Ion a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la

5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, soluție care în această

parte a fost menținută și de instanța de apel.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului

Glutnic Ion, precum și de personalitatea inculpatului, care deși este la prima

abatere de legea penală, manifestând căință față de urmările survenite și având

o caracteristică pozitivă de la locul de trai, totuși nu a întreprins careva măsuri

efective în vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin fapta săvârșită.

În acest context, instanța de apel a stabilit că pedeapsa aplicată

inculpatului este în raport cu fapta săvârșită și urmările prejudiciabile, soldate

cu decesul unei persoane și vătămarea medie a integrității corporale altor două

persoane.

Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând

pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,

și prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele corect au concluzionat că o

pedeapsă privativă de libertate, va asigura scopul pedepsei, din care motiv nu

10

pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea unei pedepse mai

blânde în privința inculpatului Glutnic Ion.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile de

casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu

sunt incidente speței, iar recursul declarat de avocatul Sandu Stela în numele

inculpatului urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Sandu Stela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 06 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Glutnic Ion

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 noiembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Diaconu Iurie

Boico Victor

11