1ra-862/22 — Art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 21 octombrie 2021, Glutnic Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. A fost dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornaia Aliona, prejudiciul material în sumă de 20 135,65 (douăzeci mii o sută treizeci și cinci, 65) lei, prejudiciul moral în sumă de 100 000 (o sută mii) lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10 200 (zece mii două sute) lei. A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere înaintat de Ciornaia Aliona, cu privire la încasarea din contul lui Glutnic Ion, prejudiciul ratat în sumă de 62 700 lei. A fost dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornîi Alexandr, prejudiciul material în sumă de 89 896,62 (optzeci și nouă mii opt sute nouăzeci și șase, 62) lei, prejudiciul moral în sumă de 30 000 (treizeci mii) lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 (cinci mii) lei. În 1 rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în sumă de 3 350 (trei mii trei sute cincizeci) lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Glutnic Ion la data de 28 decembrie 2019, aproximativ ora 14:20, fiind deținător al permisului de conducere de categoria ,,B”, conducând automobilul de model ,,Opel Vectra", cu n/î xxxxx, avându-i în calitate de pasageri pe bancheta din față, pe Punga Ivan, iar pe bancheta din spate pe Cercel Nicolae, a.n. xxxxx, se deplasa pe traseul R-11 Otaci – Ocnița, din direcția or. Otaci, în direcția or. Ocnița. La km 53 + 120m, Glutnic Ion, după ce a ieșit la depășirea autovehiculului de model ,,Mercedes" cu n/î xxxxx și nerespectând prevederile Legii nr. 131 - XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier, Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009, nu a ținut seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile și situația rutieră, existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, ieșind pe partea opusă a traseului, fapt prin ce a pus în pericol circulația din sens opus, manifestând neglijența, nu a reacționat adecvat, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, nu a manifest prudență și dexteritate, nu a prevăzut situațiile periculoase care pot apărea și nu a adaptat viteza de deplasare corespunzător tuturor acestor circumstanțe, s-a tamponat frontal cu autovehiculul de model ,,Opel Vivaro", cu n/î xxxxx, condus de către Ciornîi Alexandr, a.n. xxxxx, care o avea în calitate de pasager pe soția sa Ciornaia Aliona, a.n. xxxxx. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201917C0154 din 29 decembrie 2019, la Cercel Nicolae, a.n. xxxxx, au fost depistate următoarele leziuni corporale: traumă craniocerebrală închisă, plăgi contuze și tăiate ale frunții, nasului, buzei superioare, fractura deschisă a oaselor nazale, fractura vertebrei 7 cervicale cu ruperea măduvei spinării, fractura sternului, fractura coastelor 2,3,4,5,6,7 pe dreapta, fractura coastelor 2,3,4,5,6,7,8 pe stânga, care au fost cauzate prin acțiunea traumaticăa unor obiecte contondente dure, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală gravă, incompatibilă cu viața. Leziunile corporale depistate la cadavrul cet. Cercel Nicolae, sunt caracteristice unui accident rutier și anume traumei primite în salonul automobilului. Între leziunile corporale depistate și cauza decesului este legătură cauzală directă. În momentul accidentului, centura de siguranță la cet. Cercel Nicolae nu era cuplată, fapt ce nu a influiențat la cauzarea leziunilor corporale, care au provocat survenirea decesului. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201917P0357 din 30 decembrie 2019 la cet. Ciornîi Alexandr, a.n. xxxxx, au fost depistate următoarele leziuni: fractura osului fuziform al mâinii stângi, excoriațiile gambei stânga - au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică în 2 comun la vătămare corporală medie, în baza criteriului dereglării sănătății de lungă durată (mai mult de 3 săptămâni). Leziunile corporale depistate la Ciornîi Alexandr sunt caracteristice unui accident rutier și anume traumelor primite în salonul automobilului. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202017P001 din 01 ianuarie 2020, la cet. Ciornaia Aliona, a.n. xxxxx, au fost depistate următoarele leziuni: fractura dublă a tibiei și fractura fibulei gambei drepte cu deplasarea fragmentelor, comoție cerebrală - au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală medie, în baza criteriului dereglării sănătății de lungă durată (mai mult de 3 săptămâni). Leziunile corporale depistate la Ciornaia Aliona sunt caracteristice unui accident rutier. La Ciornaia Aliona fractura oaselor gambei drepte s-a produs în rezultatul tamponării automobilelor și dacă era sau nu cuplată Ciornaia Aliona cu centura de siguranță, în cazul dat, nu a influiențat la producerea leziunilor corporale. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202006P0021/202002D0144 din 16 ianuarie 2020, în proba de sânge prezentată pe numele lui Glutnic Ion, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,64 %, echivalent cu 1,64 g/l (data de 28 decembrie 2019, ora prelevării 18:00). Din punct de vedre teoretic, cet. Glutnic Ion, la momentul accidentului rutier, la ora 14:20, data de 28 decembrie 2019, putea avea o concentrație de alcool etilic de aproximativ 2,11 %, echivalent cu 2,11 g/l. Acțiunile lui Glutnic Ion, au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane și vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății la alte două persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

Partea vătămată Ciornaia Aliona în numele părții vătămate Ciornîi Alexandr a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornîi Alexandr, suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 98 670,40 lei, cu titlu de prejudiciu material. În motivarea apelului a indicat, că prin săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, Glutnic Ion a cauzat un prejudiciu material în sumă de 98 670,40 lei, deteriorând automobilul de model „Opel Vivaro”, cu n/î xxxxx, care îi aparținea cet. Ciornîi Alexandr. Potrivit actului eliberat de „Expert Auto Plus”, prețul mediu aproximativ pe piață a automobilelor similare, este de 5 150 euro, care conform cursului valutar la data săvârșirii accidentului, constituie suma de 98 670,40 lei. Prin urmare, a menționat că la caz, prima instanță eronat a stabilit suma prejudiciului material de 89 896,62 lei, în contextul în care conform actului de 3 examinare a mijlocului de transport auto nr. 703/02A din 26 februarie 2021, eliberat de către „Expert Auto Plus”, s-a stabilit că potrivit tehnologiei de recondiționare a autovehiculelor avariate, automobilul de model „Opel Vivaro”, cu n/î xxxxx, nu este rațional de reparat, deoarece valoarea cheltuielilor depășește valoarea medie de piață a unui automobil analogic. Cu referire la prejudiciul moral, a susținut că suma de 30 000 lei, dispusă a fi încasată din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornîi Alexandr, este una mică, în contextul în care atât lui Ciornîi Alexandr, precum și Ciornaia Aliona, le-au fost cauzate leziuni corporale, suferințe fizice și psihice, în urma accidentului săvârșit de Glutnic Ion.

Ulterior, partea vătămată Ciornaia Aliona în numele părții vătămate Ciornîi Alexandr, a mai depus o cerere de apel, reiterând aceleași pretenții și aceleași argumente din cererea de apel înaintată supra.

Avocatul Sandu Stela în numele inculpatului, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea pedepsei stabilite inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Glutnic Ion să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În motivarea apelului a indicat că pedeapsa aplicată inculpatului Glutnic Ion, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, nu este echitabilă în raport cu fapta săvârșită. Consideră că la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de judecată urma să țină cont de faptul că Glutnic Ion nu prezintă pericol social sporit, se caracterizează pozitiv de la locul de trai, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, nu este o persoană conflictuală, nu are antecedente penale și se căiește de cele săvârșite. În acest context, partea apărării a menționat că practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră nu contribuie la corectarea învinuitului și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, din care motiv a conchis că pentru reeducarea și corectarea lui Glutnic Ion, nu este necesară aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, or, aplicarea unei pedepse mai aspre nu va atinge scopul pedepsei penale. De asemenea, a reiterat că prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră pentru fapta săvârșită, iar executarea pedepsei în penitenciar, va influența negativ la încadrarea acestuia ulterior în societate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2022, a fost respins ca nefondat apelul apărării, admise apelurile părților vătămate, casată parțial sentința, în latura civilă, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - a fost admisă parțial cererea depusă de partea vătămată Ciornaia Aliona, fiind dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornaia Aliona, suma de 99 900 lei, cu titlu de prejudiciu ratat pentru perioada 28 decembrie 2019 – 01 ianuarie 2023. 4 - a fost admisă parțial cererea depusă de partea vătămată Ciornîi Alexandr, fiind dispusă încasarea din contul lui Glutnic Ion în beneficiul lui Ciornîi Alexandr, suma de 98 670,40 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. - a fost încetată procedura de examinare a acțiunii civile, intentată în procesul penal de către succesorul părții vătămate, Gheorghină Maria, din motivul renunțării la aceasta. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 6.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță examinând cauza, a ținut cont de normele procesual-penale, apreciind just probatoriul administrat la materialele cauzei în conformitate cu art. 100- 101 Cod de procedură penală. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a menționat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal. Deși infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, a fost săvârșită din imprudență, totuși aceasta face parte din categoria infracțiunilor grave, ce atentează la valoarea primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea persoanei, garantate de art. 2 CEDO și Constituția RM. Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a concluzionat, că restabilirea echității sociale va fi realizată doar prin corectarea inculpatului și izolarea acestuia de societate, pedeapsa cu închisoare având drept scop conștientizarea faptelor săvârșite și prevenirea comiterii lor pe viitor. În acest context, în lipsa altor circumstanțe decât cele stabilite la soluționarea cauzei în prima instanță, cărora instanța le-a dat o apreciere obiectivă, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei cerinței apărătorului privind atenuarea pedepsei aplicate inculpatului. Referitor la acțiunile civile înaintate, instanța de apel a indicat că prin ordonanțele din 19 martie 2020, Ciornîi Alexandr și Ciornaia Aliona au fost recunoscuți în calitate de părți civile, astfel dispunând de drepturile procesuale, prevăzute la art. 62 Cod de procedură penală, inclusiv dreptul de a înainta acțiune civilă (f.d.79-85, 94-101, 152-154, vol.I; f.d.33-39, vol.II). Prin urmare, reținând prevederile art. 220 alin. (2), (3), 225 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 60 alin. (21), 62 alin. (5), 372 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța de apel a ajuns la concluzia că solicitarea privind atragerea în proces, în calitate de parte civilmente responsabilă a companiei de asigurări, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece aceasta urma să fie invocată la faza de urmărire penală sau în cadrul primei instanțe, până la terminarea etapei de dezbateri. De asemenea, instanța de apel a reținut prevederile art. 1998 alin. (1), 2025 alin. (2) Cod civil, stabilind că prejudiciul material cauzat prin deteriorarea automobilului de model „Opel Vivaro”, cu n/î xxxxx, în coroborare cu rezultatele raportului auto-tehnic, urmează a fi încasat integral, și anume în sumă de 98 670, 40 lei, reieșind din cuantumul net inferior al valorii rămase de 8 773, 78 lei, în contextul în care potrivit concluziilor expertului, automobilul 5 nu este rațional de reparat. Totodată, instanța de apel a stabilit lipsa unei proporționalități dintre cuantumul prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, dispus a fi încasat de către prima instanță din contul inculpatului Glutnic Ion în beneficiul părții vătămate Ciornîi Alexandr, în raport cu suma prejudiciului moral de 100 000 lei, dispus a fi încasat în beneficiul părții vătămate Ciornaia Aliona, care este soția lui Ciornîi Alexandr, deși aceasta a suportat suferințe fizice mai mari, în rezultatul unor vătămări corporale urmate de intervenții chirurgicale, totuși potrivit rapoartelor de expertiză, la ambele părți vătămate, au fost depistate leziuni corporale medii, cu dereglarea de lungă durată a sănătății. Astfel, reținând prevederile art. 2036 alin. (1), (2), 2037 alin. (1), (2) Cod civil, instanța de apel a precizat că partea vătămată Ciornîi Alexandr, în urma impactului produs, s-a concediat de la locul de muncă pentru a îngriji de soția sa, Ciornaia Aliona și de trei copii minori, circumstanțe care le-au afectat grav situația materială, din care motiv instanța de apel a conchis că urmează a fi dispusă încasarea din contul inculpatului, în beneficiul lui Ciornîi Alexandr, suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În ceea ce privește solicitarea părții vătămate Ciornaia Aliona, privind încasarea venitului ratat, luând în considerație prevederile art. 2028 alin. (3), 2029 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei partea vătămată și civilă Ciornaia Aliona, nu a prezentat dovada încadrării sale în câmpul muncii în ultimul an, de până la producerea accidentului rutier, precum și nici dovada unei calificări profesionale sau acceptarea reală de a fi angajată la muncă în magazinul „Mix”, care îi aparține lui Strutinschi Ina, din care motiv instanța a stabilit că venitul ratat de către Ciornaia Aliona, urmează a fi calculat în conformitate cu prevederile art. 2029 alin. (3) Cod civil, prin calcularea acestuia din data producerii accidentului rutier – 28 decembrie 2019, pentru perioada dezabilității ce se confirmă prin certificatele prezentate, și anume din 19 iunie 2020 – 01 ianuarie 2021 (f.d.36, vol.II); 01 ianuarie 2021 – 01 ianuarie 2022 (f.d.38, vol.II) și 01 ianuarie 2022 – 01 ianuarie 2023 (f.d.145, vol.II), a câte 2 775 lei/lunar, ceea constituie cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, calculat începând cu 01 mai 2019, conform Hotărârii Guvernului nr. 232 din 24 aprilie 2019, publicată în MO nr. 148-158, art. 265, suma totală constituind 99 900 lei. Subsecvent, reținând prevederile art. 2025 alin. (5) Cod civil, instanța de apel a stabilit că în calitate de succesor al părții vătămate Cercel Nicolae, a fost recunoscută prin ordonanța din 16 ianuarie 2020, Gheorghină Maria (f.d.48, vol.I), care la fel a înaintat cerere de chemare în judecată, cu solicitarea încasării din contul inculpatului, prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei și cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 5 000 lei (f.d.172-185, vol.I), însă ulterior prin declarație autentificată notarial la 05 iulie 2021, aceasta a confirmat că nu are și nici nu va avea pentru viitor, pretenții de ordin material și moral față de inculpatul Glutnic Ion, solicitând ca inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă (f.d.81, vol.II). 6 În acest context, instanța de apel a precizat că întrucât prima instanță nu s-a expus asupra acțiunii civile înaintată de succesorul părții vătămate Gheorghină Maria, această omisiune urmează a fi înlăturată în cadrul instanței de apel, astfel dispunându-se încetarea procedurii de soluționare a acțiunii civile.

Avocatul Sandu Stela în numele inculpatului Glutnic Ion, fără a invoca un temei concret din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acestora, în partea pedepsei stabilite inculpatului, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Glutnic Ion să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea din contul inculpatului, prejudiciul ratat pentru perioada 28 decembrie 2019 – 01 ianuarie 2023, în sumă de 99 900 lei, neavând la bază acte care confirmă că partea vătămată Ciornaia Aliona, a fost angajată în câmpul muncii. De asemenea, partea apărării invocă dezacordul și cu soluția instanței de apel, în partea dispunerii încasării din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Ciornîi Alexandr, a prejudiciului material în sumă de 98 670,40 lei și prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, or, aceste sume sunt exagerat de mari, nefiind proporționale faptei săvârșită. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, consideră partea apărării că aceasta este una prea aspră în raport cu fapta săvârșită, or, corijarea acestuia poate avea loc și prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate. Astfel, menționează că la stabilirea pedepsei inculpatului Glutnic Ion, instanțele de fond urmau să țină cont de faptul că inculpatul nu prezintă pericol social sporit, se caracterizează pozitiv de la locul de trai, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, nu este o persoană conflictuală, nu are antecedente penale și se căiește de cele săvârșite. În acest context, partea apărării susține că potrivit practicii judiciare se atestă că o pedeapsă prea aspră nu contribuie la corectarea învinuitului și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, din care motiv a conchis că pentru reeducarea și corectarea lui Glutnic Ion, nu este necesară aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, or, aplicarea unei pedepse mai aspre nu va atinge scopul pedepsei penale. Prin urmare, reiterează partea apărării că prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră pentru fapta săvârșită, iar executarea pedepsei în penitenciar, va influența negativ la încadrarea acestuia ulterior în societate.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În opinia procurorului, instanța de apel corect a ajuns la concluzia privind menținerea sentinței prime instanțe, în partea condamnării inculpatului 7 Glutnic Ion în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, ținând cont de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate inculpatului asupra corectării și reeducării acestuia, menținând în privința lui Glutnic Ion o pedeapsă echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul nu invocă un temei concret pentru declararea recursului din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă dezacordul sub aspectul soluționării acțiunii civile, precum și cu modalitatea de individualizare a pedepsei stabilite inculpatului Grițco Ion, motive care se subscriu temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul soluționării acțiunii civile, și anume chestiunea privind încasarea din contul inculpatului Glutnic Ion, a prejudiciului ratat în sumă de 99 900 lei, prejudiciului material în sumă de 98 670,40 lei și prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei. 8 În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele recurentului, care critică soluția instanței de apel referitor la casarea sentinței în latura civilă, or, instanța de apel judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la concluzia încasării din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Ciornaia Aliona, prejudiciul ratat pentru perioada 28 decembrie 2019 – 01 ianuarie 2023, în sumă de 99 900 lei, iar în beneficiul părții vătămate Ciornîi Alexandr, prejudiciul material în sumă de 98 670,40 lei și prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei. Mai mult, deși partea apărării invocă faptul că instanța de apel eronat a dispus încasarea prejudiciului ratat, acesta nu a combătut prin careva argumente în recursul ordinar, netemeinicia concluziei instanței de apel în acest sens. Așadar, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă cert motivele pentru care a fost casată sentința primei instanțe în latura civilă, iar în acest sens instanța de apel respectând și prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 6, 6.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Helle c. Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Referitor la temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, se atestă că recurentul pledează pentru aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului Glutnic Ion, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea 9 condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Glutnic Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, soluție care în această parte a fost menținută și de instanța de apel. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului Glutnic Ion, precum și de personalitatea inculpatului, care deși este la prima abatere de legea penală, manifestând căință față de urmările survenite și având o caracteristică pozitivă de la locul de trai, totuși nu a întreprins careva măsuri efective în vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin fapta săvârșită. În acest context, instanța de apel a stabilit că pedeapsa aplicată inculpatului este în raport cu fapta săvârșită și urmările prejudiciabile, soldate cu decesul unei persoane și vătămarea medie a integrității corporale altor două persoane. Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei, și prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele corect au concluzionat că o pedeapsă privativă de libertate, va asigura scopul pedepsei, din care motiv nu 10 pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Glutnic Ion. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu sunt incidente speței, iar recursul declarat de avocatul Sandu Stela în numele inculpatului urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Sandu Stela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Glutnic Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 noiembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Diaconu Iurie Boico Victor 11