1ra-565/22 — art.174 al.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.174 al.1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-565/22 — art.174 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-565/2022
1-16061921-01-1ra-11042022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie
Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a
recursului ordinar declarat de către avocatul Țurcan Dorel în numele
inculpatului Macovei Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2022, în cauza penală de învinuire a
lui
Macovei Valeriu xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în xxxxx,
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) Cod penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 30.06.2016 – 02.04.2021;
instanța de apel: 12.05.2021 – 25.01.2022;
instanța de recurs: 11.04.2022 - 12.10.2022.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei
penale, Colegiul penal
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 02 aprilie
2021, Macovei Valeriu, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.174 alin. (1) Cod penal și în baza acestei
Legi a fost condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită
activitate în Ministerul Afacerilor Interne pe un termen de 5 ani.
În baza art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului
Macovei Valeriu s-a suspendat condiționat pe o perioadă de
probațiune de 4 (patru) ani.
S-a încasat de la Macovei Valeriu în contul bugetului de stat
cheltuieli judiciare în mărime de 1051 lei (una mie cincizeci și unu)
lei.
S-a hotărât soarta corpurilor delicte.
1
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Macovei Valeriu, deținând funcția de Șef de post al
Inspectoratului de poliție Florești și fiind în timpul exercitării
atribuțiilor de serviciu, la 25.12.2015, în jurul orelor 22:00 aflându-se
în preajma sat. Xxxxxxxx, r-nul Florești, în automobilul propriu de
model „xxxxx”, cu numerele de înmatriculare XXXXXXXX, intenționat,
știind cu certitudine că minora Xxxxxxxx, născută la xxxxxxxx,
domiciliată în sat. Xxxxxxxx, r-nul Florești, elevă a cl. IX, L.T.
„M.Costin” or. Florești, beneficiară a Casei Comunitare nr.2 din or.
Florești, nu a împlinit vârsta de 16 ani, a întreținut cu aceasta un
raport sexual în formă obișnuită, adică acte de penetrare vaginală, cu
consimțământul ultimii, în urma cărui fapt minorei Xxxxxxxx i-a fost
cauzată o daună fizică si morală.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr.62/D din
16.03.2016, la minora Xxxxxxxx, au fost depistate două rupturi
himenale vechi, ce denotă faptul că minora a avut relații intravaginale
și himenul este perturbat, de stabilit cu certitudine cît timp s-a scurs
până la momentul examinării nu este posibil.
Astfel, acțiunile lui Macovei Valeriu au fost încadrate juridic în
baza art. 174 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi - ”raportul
sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani, adică raportul
sexual altul decât violul , actele de penetrare vaginală, comise asupra
unei persoane despre care știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de
16 ani”.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Dorel Țurcan în numele
inculpatului Macovei Valeriu, a declarat apel, solicitând casarea
sentinței, cu pronunțarea în privința inculpatului Macovei Valeriu a
sentinței de achitare.
3.1. În motivarea apelului a invocat că actul de constatare
medico-legală nr.571/S, expertiza medico-legală nr.62/D din
15.03.2016 și actul de expertiză psihiatrico-legală nr.192a-2016 nu
dovedesc vinovăția condamnatului și nu pot fi considerate ca probe –
nici directe, nici indirecte privind faptul săvârșirii/existenței unei
infracțiuni.
A susținut, că faptul nevinovăției inculpatului reiese din
declarațiile martorului Doina Dicusară care a auzit discuția dintre
Veronica Alexandru și Xxxxxxxx, ultima declarând că Macovei Valeriu
chiar dacă și nu i-a făcut nimic oricum va sta la pușcărie.
A obiectat că, prima instanță a făcut trimitere la probe,
depozițiile martorilor Plugari Andrian, Rotaru Eugeniu care n-au fost
audiați în cadrul ședințelor de judecată.
A considerat că vinovăția inculpatului nu a fost probată din
simplul motiv că fapta infracțională nu a avut loc.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25
ianuarie 2022, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu
menținerea sentinței fără modificări.
2
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că,
prima instanță a verificat complet sub toate aspectele și în mod
obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate pe caz o
apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității lor.
Instanța de apel a conchis că, prima instanță, întemeiat și legal a
ajuns la concluzia vinovăției inculpatului Macovei Valeriu în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 174 alin.(1) Cod penal, după indicii
calificativi – ”raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de
16 ani, adică raportul sexual altul decât violul, actele de penetrare
vaginală, comise asupra unei persoane despre care știa cu certitudine
că nu a împlinit vârsta de 16 ani”.
Instanța de apel, a reținut că, verificând în corespundere cu
prevederile art.101 Cod de procedură penală probele administrate la
etapa de urmărire penală, cercetate în prima instanță și verificate în
instanța de apel, prima instanță a constatat corect circumstanțele de
fapt a comiterii de către Macovei Valeriu a infracțiunii prevăzute de
art.174 alin.(1) Cod penal.
Fapta inculpatului Macovei Valeriu a fost dovedită integral în
baza declarațiilor părții vătămate Xxxxxxxx coroborate cu depozițiile
martorului Cudalb Mihail.
Argumentul apelantului precum că nevinovăția inculpatului
Macovei Valeriu este dovedită în baza declarațiilor martorului Dicusarî
Doina, instanța de apel l-a considerat nefondat, odată ce declarațiile
incriminatorii a părții vătămate Xxxxxxxx coroborează cu declarațiile
martorului Cudalb Mihail, care fiind cercetate în ansamblu au probat
circumstanțele de fapt imputate inculpatului.
Cu referire la obiecțiile aduse actului de constatare medico-legală
nr.571/S, expertiza medico-legală nr.62/D din 15.03.2016 și actului
de expertiză psihiatrico-legală nr.192a-2016, instanța de apel a
stabilit că, o probă de sine stătător nu dovedește acuzația în întreaga
dimensiune a ei. Astfel, luându-se cunoștință cu actul nr.192a-2016
din 21.04.2016 de expertiză psihiatrico-legală (f.d.66-68, Vol.1),
apreciindu-l în comun cu declarațiile părții vătămate Xxxxxxxx,
instanța de apel a conchis că declarațiile ultimei au fost veridice, fapt
susținut în baza concluziilor expertizei.
Referitor la obiecțiile cu privire la faptul că, instanța de judecată
a făcut trimitere la declarațiile martorilor Plugari Andrian și Rotaru
Eugeniu care nu au fost audiați în cadrul ședințelor de judecată,
instanța de apel a reținut că, aceste două probe, urmează să fie
excluse din sentință.
Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a
constatat că, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și, scopul pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, în mod
3
echitabil a stabilit în privința lui Macovei Valeriu pedeapsa sub formă
de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea executării
acesteia în temeiul art. 90 Cod penal și cu instituirea perioadei de
probațiune de 4 ani.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Țurcan
Dorel, în numele inculpatului Macovei Valeriu, a declarat recurs
ordinar, prin care solicită casarea sentinței și a deciziei cu
pronunțarea în privința inculpatului a unei hotărâri de achitare în
legătură cu inexistența faptei infracționale.
5.1. În motivarea recursului, recurentul invocă, lipsa a careva
probe directe care ar demonstra săvârșirea infracțiunii de către
inclupatul Macovei Valeriu.
La fel, invocă că, vinovăția inculpatului nu este probată din
motiv că fapta infracțională nu a avut loc.
Face referire asupra faptului că instanțele de fond nu au dat o
apreciere juridică declarațiilor martorilor: Cobâlaș Serghei, Decusară
Doina și Veronica Alexandru, care în viziunea primului combat
categoric declarațiile părții vătămate Xxxxxxxx.
Mai indică și asupra faptului că probele obținute la faza de
urmărire penală cât și cercetate în instanțele de fond, nu
demonstrează existența infracțiunii încriminată inculpatului.
În aceiași măsură, menționează că probele cercetate de către
instanțele de fond nu confirmă existența actului sexual, precum și la
prezenta cauză penală nu sunt suficiente probe de învinuire a
inculpatului Macovei Valeriu.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de
procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință
asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia
ca vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul
penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor
art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în
termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a
recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea
părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor
prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod
obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii
judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau
procesual și erori de drept material sau substanțial.
4
Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost
constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul penal, analizând cele invocate în cererea de recurs, a
constatat că recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor de
către instanțele de fond, argumente care cad sub incidența temeiului
prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală.
Colegiul penal, examinând circumstanțele cauzei în raport cu
decizia instanței de apel a constatat că, aceasta menținând soluția
primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414
Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia că
probele cercetate în ședință de judecată sunt pertinente, concludente,
utile și care demonstrează vinovăția inculpatului Macovei Valeriu în
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 174 alin. (1) Cod penal.
În acest context, Colegiul penal menționează că, instanța de
apel, corect a reținut ca probe, declarațiile părții vătămate Xxxxxxxx,
care atât la faza de urmărire penală cât și în ședință de judecată a
indicat direct asupra faptului că, anume Macovei Valeriu a întreținut
relații sexuale cu prima, relatând amănunțit în: plângerea din
30.12.2015 (f. d. 2 – Vol. I), declarațiile din 21.03.2017 (f.d.156-158 –
Vol. I), declarațiile din 18.12.2019 (f. d. 56-58 – Vol. II), toate
circumstanțele faptei care au avut loc la 25.12.2015.
Colegiul penal conchide că, declarațiile părții vătămate
Xxxxxxxx, coroborează direct cu o altă probă cercetată în instanța de
apel și anume cu actul de expertiză psihiatrico-legală nr. 192a-2016
din 21.04.2016 (f. d. 66-68 Vol. I), care confirmă cele relatate de către
partea vătămată, or, conform concluziei membrilor comisiei de
expertiză medico-legală psihiatrică ambulatorie, s-a constatat că
Xxxxxxxx corect a apreciat situația în care a fost supusă raportului
sexual, a fost capabilă să înțeleagă caracterul și conținutul acțiunilor
săvârșite în privința ei, în cadrul examinării nu s-au depistat semne
de sugestibilitate mărită, exagerare a celor percepute, insinuare,
tendință spre fantezie sau răzbunare.
La fel, nu se consemnează careva incertitudini la cercetarea
altor probe în instanța de apel, or, se atestă că, respectând prevederile
art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o
probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță, instanța
de apel a examinat toate probele în prezenta cauză, coroborându-le în
ansamblu lor, apreciind corect că ele sunt suficiente pentru stabilirea
vinovăției inculpatului Macovei Valeriu în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 174 alin. (1) Cod penal.
În acest context, Colegiul penal reține că, vinovăția imputată
inculpatului a fost confirmată și prin:
- proces-verbal de cercetare la fața locului din 31.12.2015 (f.d.5-
6, 7, 8, Vol.1); proces-verbal de cercetare la fața locului din
31.12.2015 (f.d.10-11, 12-13, Vol.1); proces-verbal de examinare a
obiectului din 13.01.2016 (f.d.24, Vol.1); ordonanță de recunoaștere și
5
de anexare a corpurilor delicte (f.d.26, Vol.1); proces-verbal din
16.01.2016, de audiere a martorului Cudalb Mihail (f.d.27- 28, Vol.1);
proces-verbal din 26.01.2016, de audiere a martorului Plugari
Andrian (f.d.29-30, Vol.1); raport de constatare medico-legală
nr.571/S din 30.12.2015 (f.d.56-57, Vol.1); raport de expertiză
medico-legală nr.62/D din 14.03.2016 (f.d.58-59, Vol.1); informația
nr.22-12/368 din 21.04.2016 despre cheltuielile pentru efectuarea
expertizei medico-legală psihiatrică ambulatorie în cadrul IMSP
Spitalul de Psihiatrie Bălți (f.d.69, Vol.1); certificat-caracteristică
nr.02-1/24-182 din 28.01.2016 (f.d,74-78, Vol.1); declarațiile
martorului Cudalb Mihail din 04.05.2017 (f.d.165-167, Vol.1);
declarațiile martorului Cudalb Mihail din 22.02.2021 (f.d.102-103,
Vol.2).
Prin urmare, toate probele cercetate în ședință de judecată de
către instanța de apel, fiind apreciate din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, a
demonstrat vinovăția imputată inculpatului și anume – ”raportul
sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani, adică raportul
sexual altul decât violul, actele de penetrare vaginală, comise asupra
unei persoane despre care știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de
16 ani”, încadrată juridic în baza art.174 alin.(1) Cod penal.
Referitor la argumentele recurentului, precum că în cadrul
ședințelor de judecată nu s-a dat o apreciere juridică declarațiilor
martorilor părții apărării, Colegiul penal consideră că sunt
neîntemeiate, or, instanțele de fond corect au concluzionat că
vinovăția inculpatului se dovedește prin probele nominalizate mai sus
și care combat efectiv cele relatate de către recurent.
La fel, Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele
reținute de instanțele de fond în vederea condamnării lui Macovei
Valeriu și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte
evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât
cea pe care materialul probator o susține.
În aceiași măsură se evidențiază că, invocarea formală de către
recurent a unui temei de casare, nu este urmat de o motivare justă și
probată, care ar determina instanța de recurs să caseze decizia
instanței de apel, or, la caz nu au fost constatate premise de admitere
a recursului declarat.
Subsidiar, este relevantă speței în cauză, jurisprudența CtEDO,
conform căreia nu se mai impune o reevaluare a conținutului
mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată
de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă
sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze
eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în
principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor
instanțe (hotărârile CtEDO: Garcia Ruis c. Spaniei - 21 ianuarie 1999,
30544/96; Helle c.Finlandei - 20772/92 Hotărârea din 19.12.1997).
6
În acest context, Colegiul penal reține că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante
prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea
recursul ordinar declarat de inculpatul Macovei Valeriu urmează a fi
declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul
Țurcan Dorel în numele inculpatului Macovei Valeriu, împotriva
deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți, din 25 ianuarie 2022, în
cauza penală în privința lui Macovei Valeriu xxxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Țurcan Anatolie
7