1re-91/22 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-91/22 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.1re-91/2022
1-21081775-01-1r/e-20072022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, declarat de
petiționara Telipan Irina,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.06.2021 – 23.12.2021;
Instanța de recurs: 15.02.2022 - 26.05.2022;
Instanța de recurs în anulare: 20.07.2022 - 12.10.2022.
A C O N S T A T A T :
La data de 01 iunie 2021, condamnata Telipan Irina a înaintat în instanța de
judecată plângere împotriva actelor și acțiunilor organului care pune în executare
hotărârea judecătorească de condamnare privativă de libertate.
Prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23 decembrie 2021, a
fost admisă plângerea condamnatei Telipan Irina înaintată împotriva actelor și acțiunilor
organului care pune în executare hotărârea judecătorească de condamnare privativă de
libertate și s-a anulat decizia Directorului adjunct al Penitenciarului nr. 7 Rusca, Oleg
Popovschi din 28 mai 2021, prin care Telipan Irina a fost sancționată disciplinar,
suspendarea dreptului la întrevederi de scurtă și lungă durată pe un termen de 15 zile.
Nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23
decembrie 2021, directorul Penitenciarului nr.7 Rusca, comisar de justiție, Alexandru
Suhovici a înaintat cerere de recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
încheierii și remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea cererii de recurs a invocat că la data de 30.07.2020 Consiliul Național
pentru Determinarea Dezabilității și Capacității în Muncă au informat Penitenciarul nr.7-
Rusca că cetățeanca Telipan Irina, conform Sistemului informațional automatizat
gestionat de Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității în Muncă,
nu a fost identificată ca persoană cu grad de dezabilitate.
A comunicat că, după parvenirea prezentei informații, administrația
Penitenciarului nr.7 Rusca lunar înaintau demers către Administrația Națională a
Penitenciarelor, privind transferarea condamnatei Telipan Irina la Penitenciarul nr.16
Pruncul, în vederea constatării de către Comisia Medică-Consultativă a diagnosticului
definitiv pentru determinarea unei boli și stabilirea gradului corect de dezabilitate. După
ce condamnatei Telipan Irina i se aducea la cunoștință Decizia Directorului ANP despre
1
transfer în altă instituție, ultima categoric refuza transferul, invocând diferite motive
neîntemeiate, fapt prin care a fost anunțat și judecătorul de instrucție.
De asemenea, a remarcat că condamnata Telipan Irina se află la evidență în Secția
medicală a Penitenciarului nr.7-Rusca și beneficiază de asistență medicală conform
prevederilor,, Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale
persoanelor deținute în penitenciar" aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr.478 din
15.12.2006, este acordată asistență medicală de câte ori intervine solicitarea. Zilnic
medicii din penitenciar monitorizează starea sănătății și parametrii vitali cu înregistrarea
ulterioară în registru a vizitelor. La necesitate de asistență medicală specializată, deținuta
este escortată către IMSP CMF Hîncești, cât și colectarea analizelor de laborator, iar
gradul de invaliditate este examinat la spitalul penitenciar Pruncul.
În ceea ce privește declararea grevei foamei de către Telipan Irina la data de
06.05.2021, angajații Penitenciarului nr.7 Rusca au intervenit în conformitate cu Ordinul
nr.74 din 06.02.2020 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind intervenția personalului
penitenciar în cazurile de automutilare, tentativă de suicid și refuz de hrană declarat de
deținuți, careva abateri de la norma legală nu au fost constatate.
Totodată, orice angajat al instituției penitenciare își desfășoară activitatea sa
exclusiv în temeiul și pentru executarea legii, în conformitate cu principiile legalității, al
respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al aplicării raționale a
mijloacelor de corijare a condamnaților și atitudinea respectării legislației în vigoare.
În legătură cu cele menționate, a constatat că prima instanță a examinat cauza
superficial fără a cerceta minuțios sub toate aspectele circumstanțele cazului în raport cu
probele cauzei, prima instanță nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu rigorile
legii și nu a dat un răspuns argumentat criticelor invocate de condamnat, care prezintă
interes sporit pentru justa soluționare a acestei cauze, prin ce a admis plângerea
condamnatei și a anulat decizia directorului adjunct al Penitenciarului nr.7 Rusca, Oleg
Popovschi din 28.05.2021, prin care Telipan Irina a fost sancționată disciplinar cu
suspendarea dreptului la întrevederi de scurtă și lungă durată pe un termen de 15 zile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, a
fost respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea încheierii Judecătoriei Hîncești,
sediul Central din 26 mai 2022.
În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, condamnata Telipan
Irina execută pedeapsa închisorii în baza sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
din 21 august 2019, de 10 ani închisoare, în Penitenciarul nr. 7 Rusca din data de 10
martie 2020.
Temei pentru detenția condamnatei îl constituie, hotărârea definitivă a instanței
de judecată, prin care a fost stabilită o pedeapsă privativă de libertate.
Totodată, instanța de recurs a reținut că actele cauzei atestă că, la data de 06 mai
2021, conform cererii Telipan Irina a declarat greva foamei. Potrivit art.229 alin.(1) Cod
de executare, în situația în care condamnatul refuză să primească hrana, șeful
penitenciarului are obligația să îl audieze de îndată și să îi solicite o declarație scrisă,
pentru a cunoaște motivele care au determinat luarea acestei hotărâri și pentru a stabili
primele măsuri pentru rezolvarea situației. Ieșirea din refuzul de hrană se consemnează
2
într-o declarație scrisă. În caz de refuz de a prezenta o declarație, acest fapt se
consemnează într-un proces-verbal.
Conform pct.7 din Instrucțiunea cu privire la condițiile de întreținere în
penitenciare a persoanelor, care au declarat greva foamei în cazul renunțării la grevă,
aprobată de către Ministrul Justiției, deținuților, care au declarat greva foamei, întreținuți
în celulă separată, li se propune să servească dejunul, prânzul și cina în timpul prevăzut
de regimul zilei conform rației diurne, fără a fi oferită hrană.
Potrivit Anexei nr.4 la ordinul Ministerului Justiției nr.529 din 26.11.2004, se
prevede meniul model pentru alimentația deținuților care au renunțat la greva foamei în
perioada de recuperare.
Conform art.13 din capitolul nr.III din Legea nr.300 din 21.12.2017 cu privire la
sistemul administrației penitenciare, pentru realizarea obiectivelor, Administrația
Națională a Penitenciarelor și instituțiile subordonate asigură hrana, asistența medicală și
obiectele de primă necesitate pentru deținuți, conform normelor stabilite de către Guvern.
La 07.05.2021, a fost întocmit comunicatul informativ privind constatarea cazului
de refuz de hrană a condamnatei Telipan Irina, fiind efectuată percheziția în celula nr. 4
din Blocul nr. 4 în care se deține aceasta fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 44.
Ulterior, prin decizia Directorului adjunct al Penitenciarului nr. 7 Rusca, Oleg
Popovschi din 28 mai 2021, Telipan Irina a fost sancționată disciplinar pentru abaterea
comisă la data de 08 mai 2021 că, a încălcat prevederile art.2421 pct. 1) din Codul de
executare, și anume, agentul superior al SSRP, Brînzan Natalia efectuând serviciul în
blocul de detenție nr.4 aproximativ la ora 13:15, agentul superior SSRP Buciumaș
Nadejda care se afla în blocul nr. 4, a deschis ușa celulei nr. 4 unde se deține condamnata
Telipan Irina pentru a fi condusă la Skype. Telipan Irina ieșind din celulă se ținea de
cărucior care o ajută la deplasare, a întrebat agentul de către cine va fi condusă fiind
informată că va fi condusă de către agentul superior Buciumaș Nadejda și că, condamnata
care anterior o ajuta cu deplasarea și curățenia în celulă în care se deține nu o va mai
ajuta. După care Telipan Irina a îmbrâncit căruciorul într-o parte aruncându-se jos la
podea, târându-se pe jos. La rugămintea colaboratorului Brînzan Natalia de a se ridica de
jos și de a înceta acțiunile sale, condamnata nu a reacționat. Condamnata neajungând la
pragul de la intrarea în curtea blocului nr. 4 care ar putea constitui o barieră pentru
deplasarea condamnatei s-a aruncat jos la podea, târându-se pe podea pentru manipularea
situației, iar după un timp condamnata s-a lăsat convinsă să se ridice de jos și a fost
condusă la întrevedere cu avocatul său.
Instanța de recurs a remarcat că, faptele condamnatei Telipna Irina au fost
încadrate în prevederile art.2421 din Codul de executare, pct. 1) condamnatul este obligat
să îndeplinească necondiționat cerințele legitime ale personalului penitenciar, pct. 4) să se
abțină de la acțiuni sau activități care ar crea dificultăți la îndeplinirea obligațiilor de
serviciu ale personalului penitenciar sau altor persoane, pct. 10) să manifeste o atitudine
cuviincioasă față de orice persoană cu care intră în contact, precum ci în prevederile
art.2422 pct. 21) Cod de executare, potrivit căruia, condamnaților le este interzisă
nerespectarea și tulburarea orarului zilnic sau a liniștii, inclusiv după ora stingerii până la
deșteptare. Pentru acțiunile respective condamnata Telipan Irina a fost sancționată
disciplinar cu suspendarea dreptului la întrevederi de scurtă și lungă durată pe un termen
de 15 zile.
3
La caz, cu referire la materialele cauzei, instanța de recurs a indicat că
sancțiunea disciplinară nu este aplicată în raport cu acțiunile condamnatei, or, probele
prezentate nu dovedesc că, aceasta a refuzat să îndeplinească necondiționat cerințele
legitime ale personalului din penitenciar precum și să se abțină de la acțiuni care creează
dificultăți la îndeplinirea obligațiilor de serviciu ale personalului penitenciar.
Or, faptul că condamnata la data de 08 mai 2021, s-a târât pe jos nefiind ajutată de
a se ridica pentru a se așeza în scaunul cu rotile, nu poate fi calificată ca abatere
disciplinară, devreme ce aceasta acuză probleme de sănătate și în lipsa unui act
constatator al stării de sănătate nu poate imputată manipularea situației din partea ei.
Conform art.3 din Convenția CEDO, "nimeni nu poate fi supus torturii sau
tratamentelor si pedepselor inumane sau degradante".
Astfel, instanța de recurs a reținut că nu este suficient ca organul de executare să
motiveze manipularea situației de către Telipan Irina prin faptul că, la rugămintea
colaboratorului Penitenciarului nr.7 Rusca, de a se ridica de jos și de a înceta acțiunile
ultima nu a reacționat, ci era necesar ca prin probe să demonstreze că, condamnata nu
suferă de vre-o maladie care îi permite mersul fără cărucior cât și admiterea actelor de
simulare, adică că, tendința condamnatei este de a face să apară ca reală imobilizarea în
scaunul cu rotile și imposibilitatea de a se deplasa personal pe picioare, deși nu este.
Aferent circumstanțelor descrise mai sus, instanța de recurs a menționat că decizia
Directorului adjunct al Penitenciarului nr.7 Rusca, Oleg Popovschi din 28 mai 2021, prin
care Telipan Irina a fost sancționată disciplinar cu suspendarea dreptului la întrevederi de
scurtă și lungă durată pe un termen de 15 zile, este neîntemeiată urmând a fi anulată, or,
din acțiunile condamnatei instanța nu a stabilit comiterea abaterilor disciplinare
enumerate în decizia de sancționare.
Prin urmare, instanța de recurs a conchis că recursul depus poartă un caracter
declarativ, iar temeiuri de casare a încheierii Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23
decembrie 2021, nu au fost identificate.
Împotriva deciziei, condamnata Telipan Irina a declarat recurs în anulare,
solicitând casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art.452 alin.(1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct.2) și 3)
Cod de procedură penală și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal,
pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor
judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală,
cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu
menționarea cazurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală și cu argumentarea
ilegalității hotărârii atacate.
Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
4
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când
Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre
depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în
anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare
sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate
de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea
apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că,
decizia instanței de recurs prin care a fost menținută încheierea judecătorului de
instrucție, adoptată în ordinea reglementată de art. art.447-449 Cod de procedură penală,
nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1) art.452
Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de
Justiție.
Respectiv, recursul declarat împotriva deciziei instanței de recurs din speță este
inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu
recurs în anulare.
Având ca reper prevederile art.art.455 alin.(2) pct.7), 453 Cod de procedură
penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu
corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art.art.431 alin.(2), 432 alin.(2) pct. 1), 453, 455 și
456 Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționara Telipan Irina,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, pe motiv
că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 17 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
5