1re-93/2022 — art. art. 469-473/1 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. art. 469-473/1 CPP
- Temei legal
- art.453 CPP
1re-93/2022 — art. art. 469-473/1 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1re-93/22
1-20079962-01-1r/e-29072022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie
Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului
în anulare declarat de către condamnata Telipan Irina, împotriva încheierii
Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 01 aprilie 2021 și a deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2022,
A C O N S T A T A T :
La 14 iulie 2020, în adresa Judecătoriei Hâncești, sediul Central a
parvenit spre examinare plângerea condamnatei Telipan Irina, înaintată
împotriva actelor și acțiunilor organului care pune în executare hotărârea
judecătorească de condamnare privativă de libertate.
Prin încheierea Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 01 aprilie
2021, s-a respins plângerea condamnatei Telipan Irina, ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu încheierea nominalizată condamnata Telipan Irina
a declarat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii primei instanțe, cu
emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă plângerea înaintată împotriva
actelor și acțiunilor organului care pun în executare hotărârea judecătorească
de condamnare privativă de libertate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai
2022, a fost respins recursul declarat de către Telipan Irina, cu menținerea
încheierii contestate fără modificări.
4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de recurs a constatat că,
condamnata Telipan Irina execută pedeapsa privativă de libertate în
Penitenciarul nr. 7 Rusca, iar conform deciziei Directorului Penitenciarului din
27.03.2020, în privința condamnatei au fost aplicate măsuri de asigurare a
securității persoanei și separarea în loc de siguranță (f.d.32), fiind plasată în
celula de carantină pe un termen de 30 de zile, așa cum necesită supraveghere
medicală permanentă (f.d.3).
Din materialele dosarului instanța de recurs a constatat că, condițiile de
deținere a persoanelor condamnate în sectorul de carantină sunt bune,
încăperea fiind dotată cu tot necesarul în conformitate cu Hotărîrea
Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, cu privire la aprobarea statutului
executării pedepsei de către condamnați.
Astfel, instanța de apel a constatat că sancțiunile au fost aplicate
corespunzător încălcărilor, ultima a primit și contrasemnat deciziile de
sancționare cât și pe actele de constatare, iar argumentul precum că nu a
primit deciziile de sancționare, nu a putut fi reținut.
Instanța de recurs a susținut concluzia primei instanțe precum că, la
stabilirea sancțiunii disciplinare, s-a ținut cont de caracterul, gravitatea și
1
motivul abaterii disciplinare, de persoana condamnatei și comportamentul
acesteia înainte și după săvârșirea abaterii disciplinare, de atitudinea acesteia
în timpul procedurii disciplinare, de influența sancțiunii disciplinare aplicate
asupra corectării și reeducării condamnatei, în scopul respectării regulilor
stabilite privind executarea pedepsei și în vederea asigurării securității colective
și individuale, stabilind că careva temei sau argumente care ar servi la anulare
a acestora nu s-au constatat.
Potrivit prevederilor art. 2481 Cod de executare, plângerea poate fi înaintată
la judecătorul de instrucție în termen de trei zile lucrătoare de la comunicarea
deciziei.
Cu referire la faptul că nu a fost asigurată condamnata cu hrana necesară,
instanța de recurs a reținut că, i-a fost distribuită mâncare conform Hotărârii
Guvernului nr. 609 din 29.05.2006 și prescripției medicului reflectată în
raportul din 11.01.2021 (f.d.16), iar hrana acordată corespunde normelor și
legislației în vigoare.
În partea ce ține de rechizite, potrivit Codului de executare și Hotărârea
Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, nu intră în obligațiunea administrației
Penitenciarului de a asigura condamnații cu rechizite de birou, deși i-au fost
eliberate rechizite de birou.
Cu referire la dezacordul cu condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 7
Rusca, pretențiile date se examinează separat, deoarece plângerea referitoare la
condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului se
examinează în conformitate cu art. art. 4732 - 4733 Cod de procedură penală,
în procedură separată.
Cât privește tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate în partea
adresărilor și comportamentul inuman față de ea, instanța de recurs a
menționat că, nu este de competența instanței de a investiga o infracțiune.
Ca urmare din partea administrației penitenciarului sau colaboratorilor
penitenciarului careva abateri de lege care ar constitui o încălcare a drepturilor
condamnatei prevăzute atât de legea națională și internațională, nu au fost
constatate iar îngrădirea accesului la justiție nu s-a constat.
Împotriva deciziei instanței de recurs, condamnata Telipan Irina la
19 iulie 2022, declară recurs în anulare, prin care solicită casarea deciziei
menționate, cu trimiterea la rejudecare.
5.1. În argumentarea recursului a invocat că, plângerea înaintată urmează
a fi examinată în baza probele prezentate la Curtea de Apel Chișinău și în
prima instanță, cu obligarea procurorului de a porni o cauza penală în baza
art. 1661 Cod penal.
Susține că, statul nu a asigurat-o cu cele necesare.
La 17.06.2020, i-a fost pusă în pericol viața și sănătatea fiindu-i aplicată
forța fizică în timpul transferului din Penitenciarul nr. 7, nu i-a fost acordat
ajutor medical. A fost transferată în carceră și obligată să doarmă toată
noaptea cu lumina aprinsă, masa fiind în mijlocul camerei fără a avea
posibilitatea de deplasare la baie, nu i-a fost oferită saltea ortopedică și lenjerie
de pat.
De asemenea solicită obligarea instanței de recurs eliberarea deciziei
tradusă în limba rusă. Susține că i-a fost încălcat dreptul la apărare și la un
proces echitabil.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este
inadmisibil, din următoarele considerente.
2
Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la
art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și în numele acestor persoane, apărătorul sau
reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în
anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor
ordinare de atac.
În corespundere cu dispozițiile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea
ilegalității hotărârii atacate.
Prin trimitere la prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în
scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în
care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea
atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează
Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.
Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că pot
fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești, prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de
atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea II ale Codului de procedură
penală - adică calea apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată,
rezultă că decizia contestată de către condamnata Telipan Irina, nu cade sub
incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la art. 453 alin. (1) Cod
de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea
Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva acestei
hotărâri, este inadmisibil, deoarece asemenea hotărâre nu este susceptibilă de
a fi atacată cu recurs în anulare.
În acest context, având ca reper prevederile art. art. 453 și 455 alin. (2),
pct.7) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului
înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut
prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.
Conducându-se de prevederile art. art. 452 – 453, 455 – 456, 432 alin.
(2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnata
Telipan Irina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
18 mai 2022, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Țurcan Anatolie
3