1ra-720/2022 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-720/2022 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-720/2022

1-21001205-01-1ra-16052022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Ion GUZUN

Victor BOICO

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Radu Sâli, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021, în

cauza penală privindu-l pe

EȘANU Petru Xxxxx născut la

xx xxxxxxx xxxx, originar și domiciliat în r-nul

Xxxxxx, sat. Xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.01.2021 – 05.05.2021;

Instanța de apel: 25.05.2021 – 23.12.2021;

Instanța de recurs: 16.05.2022 – 17.10.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 361 alin. (1) lit. b) Cod

penal la amendă în mărime de 650 unități convenționale, ce constituie suma de 32

500 lei.

De asemenea, prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

deținerii și folosirii unor documente oficiale false, care i-ar acorda dreptul de a

conduce autovehicule, împreună și de comun acord cu alte persoane neidentificate

la moment de către organul de urmărire penală, care au confecționat în

circumstanțe nestabilite, (în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă)

permisul de conducere cu numărul xxxxxxxxx eliberat la xx.xx.xxxx, pe numele

1

cet. Eșanu Petru, născut la xx.xx.xxxx.

Ulterior, știind cu certitudine despre faptul că documentul menționat supra

este falsificat, l-a deținut la sine și l-a folosit o perioadă nedeterminată de timp,

până când acesta a fost retras pe teritoriul Republicii Federale Germania de către

organele de Poliție ale acestei țări, pentru încălcarea de către titular a normelor de

circulație rutieră.

Conform raportului de cercetare tehnică a documentelor nr. 1473 din

27.11.2019, permisul de conducere cu numărul de înregistrare xxxxxxxxx eliberat

la xx.xx.xxxx, pe numele cet. Eșanu Petru, născut la xx.xx.xxxx, a fost

confecționat din filă de hârtie sintetică de culoare albă, cu folosirea aparatelor de

multiplicat computerizate cu imprimanta Jet color cerneală la imprimarea

conținutului, apoi laminată, cu imitarea hologramei tară nanoimprimări și

microlinze, cu imitarea textului „Republica Moldova" cu luminiscență în raze UV,

cu imitarea marcajului magnetic special, nu după modelul tip al întreprinderii de

Stat „CRIS Registru".

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-5102 din data de

10.01.2020 blancheta permisului de conducere cu nr. xxxxxxxxx cu categoria

"B,C" eliberat pe numele cet. Eșanu Petru Xxxxxx a.n. xx.xx.xxxx valabil până la

14.05.2025, este confecționat dintr-o foaie de hârtie simplă ambalată în copertă

transparentă polimerică, cu folosirea aparatelor de imprimat computerizate Ink-Jet

color (recuzitele, rubricile, înscrisurile în rubrici, imaginea foto, plasa de protecție,

semnătura, numărul de înregistrare, tabelul cu inscripții și codul de bare), cu

deosebire față de specimen, nu la întreprindere poligrafică specializată în

confecționarea blanchetelor de documente.

Conform răspunsului nr. 03/02-3513 din 21.05.2020 emis de Agenția

Servicii Publice a Republicii Moldova, cet. Eșanu Petru Xxxxxx, data nașterii

xx.xx.xxxx, IDNP xxxxxxxxxxxxx, nu a fost documentat cu permis de conducere

al Republicii Moldova.

Potrivit Răspunsului Agenții Servicii Publice nr. 03/7830 din 17.09.2020 , s-

a constatat că în conformitate cu informația sistemului informațional automatizat

de stat „Registrul de stat al conducătorilor de vehicule” pe numele cet. Eșanu Petru

a.n. xx.xx.xxxx nu au fost înregistrate tentative de susținere a examenului de

obținere a dreptului de a conduce vehicule, precum și nu a fost eliberat permis de

conducere național de către autoritatea competentă din RM.

Astfel, acțiunile intenționate ale lui Eșanu Petru, au fost calificate de către

organul de urmărire penală în baza art. 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal, ca

deținerea și folosirea documentului oficial fals care acordă drepturi, acțiuni

săvârșite de două sau mai multe persoane.

2.1. Prin ordonanța privind modificarea învinuirii în instanța de judecată

din 06 aprilie 2021, a fost modificată învinuirea în privința inculpatului Eșanu

2

Petru, după cum urmează:

Eșanu Petru, cunoscând prevederile Regulamentului cu privire la permisul

de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea

permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, conform căruia

examenul constă din proba teoretică și proba practică și care se susține la Agenția

Servicii Publice (anterior Departamentul de identificare, înmatriculare a

mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto al MTIC), acționând în

scopul confecționării, deținerii și folosirii documentului oficial fals, care acordă

dreptul de a conduce autovehicule, împreună și de comun acord cu alte persoane

neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în circumstanțe

nestabilite a confecționat permisul de conducere cu numărul xxxxxxxxx datat ca

eliberat la xx.xx.xxxx, pe numele său, cet. Eșanu Petru născut la xx.xx.xxxx.

Ulterior, cunoscând cu certitudine faptul că permisul de conducere cu

numărul xxxxxxxxx datat ca eliberat la xx.xx.xxxx, pe numele său, cet. Eșanu Petru

născut la xx.xx.xxxx, este fals, l-a deținut și folosit atât pe teritoriul Republicii

Moldova cât și pe teritoriul Republicii Federale Germane, până în momentul

ridicării acestuia de către organele competente ale Republicii Federale Germane,

pentru încălcarea normelor de circulație rutieră, conform notei Ambasadei

Germane nr. GER/4445.2/746 din 15.11.2019.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-5102 din

10.01.2020, blancheta permisului de conducere cu nr. xxxxxxxxx cu categoria ”B,

C” eliberat pe numele lui Eșanu Petru Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, valabil până la

14.05.2025, este confecționat dintr-o foaie de hârtie simplă ambalată în copertă

transparentă polimerică, cu folosirea aparatelor de imprimat computerizate Ink-

Jet color (rechizitele, rubricile, înscrisurile în rubrici, imaginea foto, plasa de

protecție, semnătura, numărul de înregistrare, tabelul cu inscripții și codul de

bare), cu deosebire față de specimen, nu la întreprindere poligrafică specializată

în confecționarea blanchetelor de documente.

Conform răspunsului nr. 03/02-3513 din 21.05.2020, a Agenției Servicii

Publice a Republicii Moldova, Eșanu Petru Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, IDNP

xxxxxxxxxxxxx, nu a fost documentat cu permis de conducere al Republicii

Moldova.

Astfel, acțiunile intenționate ale lui Eșanu Petru, au fost calificate în baza

art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca confecționarea, deținerea și folosirea

documentului oficial fals care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de două sau mai

multe persoane.

2.2. Prin ordonanța privind modificarea învinuirii în instanța de judecată

din 27 aprilie 2021, a fost modificată învinuirea în privința inculpatului Eșanu

Petru, după cum urmează:

Eșanu Petru, cunoscând prevederile Regulamentului cu privire la permisul

3

de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea

permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, conform căruia

examenul constă din proba teoretică și proba practică și care se susține la Agenția

Servicii Publice (anterior Departamentul de identificare, înmatriculare a

mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto al MTIC), acționând în

scopul confecționării, deținerii și folosirii documentului oficial fals, care acordă

dreptul de a conduce autovehicule, împreună și de comun acord cu alte persoane

neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în circumstanțe

nestabilite a confecționat permisul de conducere cu numărul xxxxxxxxx datat ca

eliberat la xx.xx.xxxx, pe numele său, cet. Eșanu Petru născut la xx.xx.xxxx.

Ulterior, cunoscând cu certitudine faptul că permisul de conducere cu

numărul xxxxxxxxx datat ca eliberat la xx.xx.xxxx, pe numele său, cet. Eșanu Petru

născut la xx.xx.xxxx, este fals, l-a deținut și folosit atât pe teritoriul Republicii

Moldova cât și pe teritoriul Republicii Federale Germane, până la sfârșitul lunii

octombrie 2019, când a fost ridicat de către organele competente ale Republicii

Federale Germane, pentru încălcarea normelor de circulație rutieră, conform

notei Ambasadei Germane nr. GER/4445.2/746 din 15.11.2019.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-5102 din

10.01.2020, blancheta permisului de conducere cu nr. xxxxxxxxx cu categoria ”B,

C” eliberat pe numele lui Eșanu Petru Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, valabil până la

14.05.2025, este confecționat dintr-o foaie de hârtie simplă ambalată în copertă

transparentă polimerică, cu folosirea aparatelor de imprimat computerizate Ink-

Jet color (rechizitele, rubricile, înscrisurile în rubrici, imaginea foto, plasa de

protecție, semnătura, numărul de înregistrare, tabelul cu inscripții și codul de

bare), cu deosebire față de specimen, nu la întreprindere poligrafică specializată

în confecționarea blanchetelor de documente.

Conform răspunsului nr. 03/02-3513 din 21.05.2020, a Agenției Servicii

Publice a Republicii Moldova, Eșanu Petru Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, IDNP

xxxxxxxxxxxxx, nu a fost documentat cu permis de conducere al Republicii

Moldova.

Astfel, acțiunile intenționate ale lui Eșanu Petru, au fost calificate în baza

art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca confecționarea, deținerea și folosirea

documentului oficial fals care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de două sau mai

multe persoane.

2.3 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Eșanu Petru,

cunoscând regulile cu privire la obținerea permisul de conducere, organizarea și

desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de

admitere la traficul rutier, conform căruia examenul constă din proba teoretică și

proba practică și care se susține la Agenția Servicii Publice (anterior

Departamentul de identificare, înmatriculare a mijloacelor de transport și

4

calificare a conducătorilor auto al MTIC) și cunoscând cu certitudine faptul că

permisul de conducere cu numărul xxxxxxxxx datat ca eliberat la xx.xx.xxxx, pe

numele său, este contrafăcut, l-a deținut și folosit atât pe teritoriul Republicii

Moldova cât și pe teritoriul Republicii Federale Germane, până la sfârșitul lunii

octombrie 2019 când a fost ridicat de către organele competente ale Republicii

Federale Germane, pentru încălcarea normelor de circulație rutieră, conform

notei Ambasadei Germane nr. GER/4445.2/746 din 15.11.2019.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-5102 din

10.01.2020, blancheta permisului de conducere cu nr. xxxxxxxxx cu categoria ”B,

C” eliberat pe numele lui Eșanu Petru Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, valabil până la

14.05.2025, este confecționat dintr-o foaie de hârtie simplă ambalată în copertă

transparentă polimerică, cu folosirea aparatelor de imprimat computerizate Ink-

Jet color (rechizitele, rubricile, înscrisurile în rubrici, imaginea foto, plasa de

protecție, semnătura, numărul de înregistrare, tabelul cu inscripții și codul de

bare), cu deosebire față de specimen, nu la întreprindere poligrafică specializată

în confecționarea blanchetelor de documente.

Conform răspunsului nr. 03/02-3513 din 21.05.2020, a Agenției Servicii

Publice a Republicii Moldova, Eșanu Petru Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, IDNP

xxxxxxxxxxxxx, nu a fost documentat cu permis de conducere al Republicii

Moldova.

În drept, instanța de fond a calificat acțiunile lui Eșanu Petru în baza art. 361

alin. (2) lit. b) Cod penal, ca confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea

documentelor oficiale, a imprimantelor, ștampilelor sau sigiliilor false, adică

deținerea și folosirea documentelor false, care acordă drepturi.

În sensul vizat, instanța de fond a statuat că încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului Eșanu Petru în prevederile art. 361 alin. (2) lit. b) din Codul Penal,

după semnul calificativ confecționarea, deținerea și folosirea documentului oficial

fals, acțiuni săvârșite de două persoane, este greșită. Or, pentru existența semnului

calificativ prevăzut de lit. b) alin. (2) art. 361 Cod penal, fapta de confecționare a

documentului oficial fals trebuie să cuprindă acțiuni reale, întreprinse de două și

mai multe persoane în calitate de autor, organizator, instigator sau complice, adică

să fie prezentă participația conform prevederilor art. 42 Cod Penal.

Din materialele cauzei, nu s-a stabilit care este acea persoană care a

participat împreună cu inculpatul Eșanu Petru la confecționarea documentului

oficial fals. Nici în ordonanța de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu organul

de urmărire penală nu a invocat persoana respectivă, împreună cu care inculpatul a

săvârșit confecționarea documentului oficial fals. Mai mult decât atât, în actele

menționate nu se face referire la careva persoane ce ar avea statut de complici ai

inculpatului.

La caz, instanței de judecată nu i-au fost prezentate probe precum că

5

inculpatul a confecționat sau a contribuit cumva la confecționarea permisului de

conducere eliberat pe numele său. În acest sens, instanța de judecată nu poate

reține în acțiunile inculpatului calificativul „confecționarea” permisului de

conducere.

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul reprezentare a

învinuirii în instanța de judecată, Lilia Șapovalov, care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Eșanu Petru să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 900 unități

convenționale, echivalentul a 45 000 lei.

În motivarea apelului a invocat că:

- instanța de judecată incorect a apreciat că pe caz, nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. b) din

Codul penal, iar acțiunile lui Eșanu Petru întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (l) Cod penal, soluție care este neîntemeiată

și pasibilă de a fi anulată;

- în acțiunile comise de către Eșanu Petru s-a stabilit existența elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și

anume confecționarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvârșite

de mai multe persoane;

- inculpatul prezentând persoanelor necunoscute (în privința cărora

urmărirea penală a fost disjunsă), datele de identitate, datele reflectate în permis,

foto și aplicând semnătura pe permisul falsificat, acestea și sunt acțiunile reale în

care Eșanu Petru a participat la confecționarea documentului oficial fals. Deci,

însuși prezentarea datelor personale, foto și semnarea de către inculpat a

permisului fals, întrunesc acțiunile de confecționare a documentului oficial fals.

Persoanele necunoscute (în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă) fără

datele de identitate, datele reflectate în permis, foto și semnătura lui Eșanu Petru,

permisul de conducere, solicitarea și acordul lui Eșanu Petru, nu dețineau aceste

acte și în lipsa acestora nu puteau să confecționeze permisul dat și care ar fi fost

necesitatea confecționării acestuia în lipsa solicitării.

decembrie 2021, a fost admis apelul declarat din alte motive, inclusiv din oficiu,

conform art. 409 Cod de procedură penală, casată sentința parțial, în latura penală,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

Eșanu Petru, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

361 alin. (1) Cod penal a fost liberat de pedeapsă în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

6

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor

administrate de instanța de fond, instanța de apel a constatat că: Eșanu Petru,

cunoscând regulile cu privire la obținerea permisul de conducere, organizarea și

desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de

admitere la traficul rutier, conform căruia examenul constă din proba teoretică și

proba practică și care se susține la Agenția Servicii Publice (anterior

Departamentul de identificare, înmatriculare a mijloacelor de transport și

calificare a conducătorilor auto al MTIC) și cunoscând cu certitudine faptul că

permisul de conducere cu numărul xxxxxxxxx datat ca eliberat la xx.xx.xxxx, pe

numele său, este contrafăcut, l-a deținut și folosit atât pe teritoriul Republicii

Moldova cât și pe teritoriul Republicii Federale Germane, până la sfârșitul lunii

octombrie 2019 când a fost ridicat de către organele competente ale Republicii

Federale Germane, pentru încălcarea normelor de circulație rutieră, conform

notei Ambasadei Germane nr. GER/4445.2/746 din 15.11.2019.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-5102 din

10.01.2020, blancheta permisului de conducere cu nr. xxxxxxxxx cu categoria

”B,C” eliberat pe numele lui Eșanu Petru Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, valabil până la

14.05.2025, este confecționat dintr-o foaie de hârtie simplă ambalată în copertă

transparentă polimerică, cu folosirea aparatelor de imprimat computerizate Ink-

Jet color (rechizitele, rubricile, înscrisurile în rubrici, imaginea foto, plasa de

protecție, semnătura, numărul de înregistrare, tabelul cu inscripții și codul de

bare), cu deosebire față de specimen, nu la întreprindere poligrafică specializată

în confecționarea blanchetelor de documente. Conform răspunsului nr. 03/02-3513

din 21.05.2020, a Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, Eșanu Petru

Xxxxxx, a.n. xx.xx.xxxx, IDNP xxxxxxxxxxxxx, nu a fost documentat cu permis de

conducere al Republicii Moldova.

Concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei constatate,

prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală specială, Colegiul a conchis că, fapta reținută în sarcina inculpatului se

califică în baza art. 361 alin. (1) Cod Penal, individualizate prin „Confecționarea,

deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor,

ștampilelor sau sigiliilor false”, adică, deținerea și folosirea documentelor oficiale

false, care acordă drepturi.

Totodată, Colegiul penal a reținut că, încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului Eșanu Petru în prevederile art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după

semnul calificativ confecționarea, deținerea și folosirea documentului oficial fals,

acțiuni săvârșite de două persoane, este greșită. Or, pentru existența semnului

7

calificativ prevăzut de lit. b) alin. (2) art. 361 Cod penal, fapta de confecționare a

documentului oficial fals trebuie să cuprindă acțiuni reale, întreprinse de două și

mai multe persoane în calitate de autor, organizator, instigator sau complice, adică

să fie prezentă participația conform prevederilor art. 42 din Codul penal, iar din

materialele cauzei, nu s-a stabilit care este acea persoană care a participat împreună

cu inculpatul Eșanu Petru la confecționarea documentului oficial fals.

De fapt, nici în ordonanța de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu organul

de urmărire penală nu a invocat persoana respectivă, împreună cu care inculpatul a

săvârșit confecționarea documentului oficial fals. Mai mult decât atât, în actele

menționate nu se face referire la careva persoane ce ar avea statut de complici ai

inculpatului.

La caz, Colegiul penal a reținut că nu au fost prezentate careva probe precum

că inculpatul a confecționat sau a contribuit cumva la confecționarea permisul de

conducere eliberat pe numele său. În acest sens, a indicat că nu poate reține în

acțiunile inculpatului calificativul „confecționarea” permisului de conducere. La

fel, în speță având în vedere materialele cauzei penale, Colegiul penal nu a reținut

ipoteza precum că permisul de conducere cu nr. xxxxxxxxx, de categoria „B, C”

eliberat pe numele lui Eșanu Petru, a.n. xx.xx.xxxx, a fost deținut sau folosit de

mai multe persoane. Or, întru susținerea ipotezei date, instanței de judecată nu i-au

fost prezentate probe.

Colegiul penal nu a reținut argumentele invocate de acuzatorul de stat precum

că, acțiunile inculpatului constituie infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod Penal, după semnul calificativ confecționarea, deținerea și folosirea

documentului oficial fals, acțiuni săvârșite de două persoane, or, acestea sunt

eronate, de vreme ce pentru existența semnului calificativ prevăzut de lit. b) alin.

(2) art. 361 Cod penal, fapta de confecționare a documentului oficial fals trebuie să

cuprindă acțiuni reale, întreprinse de două și mai multe persoane în calitate de

autor, organizator, instigator sau complice, adică să fie prezentă participația

conform prevederilor art. 42 Cod Penal, iar din materialele cauzei nu s-a stabilit

care este acea persoană care a participat împreună cu inculpatul Eșanu Petru la

confecționarea documentului oficial fals.

Subsidiar, Colegiul penal a constatat că, procesul penal în baza art. 361 alin.

(1) Cod penal, urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului

prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1), lit. a) Cod

penal și art. 391 alin. (1) pct. 6 Cod procedură penală, deoarece a expirat

termenul de prescripție de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, de

tragere la răspundere penală, infracțiunea fiind comisă la sfârșitul lunii octombrie

2019.

Astfel, citând prevederile art. 53 lit. g), 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, Colegiul

a statuat că infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, se atribuie la

8

categoria infracțiunilor ușoare, iar potrivit art. 389 alin. (1), (4), pct. 3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal a constatat necesitatea liberării de răspundere

penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală prevăzut de art. 60 Cod penal, deoarece fapta prevăzută de art. 361 alin. (1)

Cod penal a fost comisă la sfârșitul lunii octombrie 2019, prin urmare, din ziua

săvârșirii infracțiunii, au expirat mai mult de 2 ani, temei care atrage necesitatea

de a înceta procesul penal în baza acestui articol în privința inculpatului Eșanu

Petru, cu liberarea de răspundere penală pe motivul expirării termenului tragerii

la răspundere penală.

ordinar de către procurorul în Procuraturii de circumscripție Chișinău, Radu Sîli,

prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită casarea totală a

deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În motivarea recursului depus, a invocat următoarele argumente:

- instanțele de fond incorect au apreciat că pe caz, nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar

acțiunile lui Eșanu Petru întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (l) Cod penal;

- analizând aspectul factologic desprins din speță și probele administrate în

cadrul urmăririi penale și examinate în instanțele de judecată, se constată că în

acțiunile comise de către Eșanu Petru s-a stabilit existența elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și

anume a elementelor confecționarea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi, săvârșite de mai multe persoane și anume prin faptul că Eșanu Petru a

prezentat persoanelor necunoscute (în privința cărora urmărirea penală a fost

disjunsă) datele de identitate, datele reflectate în permis, foto și a aplicat semnătura

pe permisul falsificat, acestea și sunt acțiunile reale în care Eșanu Petru a participat

la confecționarea documentului oficial fals;

- prezentarea datelor personale, foto și semnarea de către inculpat a

permisului fals, întrunesc acțiunile de confecționare a documentului oficial fals, iar

persoanele necunoscute (în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă) fără

datele de identitate, datele reflectate în permis, foto și semnătura lui Eșanu Petru,

permisul de conducere, solicitarea și acordul lui Eșanu Petru, nu dețineau aceste

acte și în lipsa acestora nu puteau să confecționeze permisul dat și care ar fi fost

necesitatea confecționării acestuia în lipsa solicitării;

- instanța de apel a menținut soluția instanței de fond cu privire la calificarea

faptei inculpatului printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale

9

descrise în apelul procurorului, prin ce a fost afectată soluția adoptată.

atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acesta

urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este

în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de

apel, raportată la criticele recurentului, constată că instanța de apel la adoptarea

soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii

procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată

încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea

10

instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă

eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea

Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri

detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real

problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în

considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza

pronunțării acesteia.

CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către

instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea

totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze

din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării

unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar

astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze

penale.

Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării

integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să evidențieze că, încadrarea

juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și

pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând,

concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al

acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea

textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente

periculoasă ce face obiectul cauzei penale.

Colegiul lărgit constată că recurentul nu este de acord cu circumstanțele de

fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică hotărârea anume sub

acest aspect, invocând temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la

pct. 6), 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției

enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele

recurentului cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel, din considerentele

ce urmează a fi desfășurate în continuare.

6.1. Prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, statuează că

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii.

11

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) -5), (3) pct. 1), 2) Cod de

procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă: descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se

locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii; probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe; indicații asupra

circumstanțelor care atenuează sau agravează răspunderea; în cazul când o parte

a acuzației este considerată neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta; încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii dacă la

judecată s-a efectuat așa ceva. Partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă: indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost

trimisă în judecată; descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de

judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea

motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se

admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială

nevinovăția celui achitat.

Potrivit prevederilor art. 101 alin. (1) – (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor. Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul

apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o

probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau

instanța de judecată. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii

sale, numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală

măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate.

Conform prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub

învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

a) În speță, din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea

cauzei, deși a dispus recalificarea acțiunilor inculpatului Eșanu Petru de la art. 361

alin. (2) lit. b) la art. 361 alin. (1) Cod penal, nu a indicat în partea descriptivă a

sentinței învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului Eșanu Petru a fost

trimisă în judecată, așa cum a fost ea indicată în rechizitoriu și ulterior în

ordonanțele de modificare a învinuirii în instanța de judecată din 06 aprilie 2021 și

respectiv 27 aprilie 2021 (f.d. 161-162, 184-185, 234-237, vol. I).

b) Deși instanța de fond, motivează că la caz, nu a fost demonstrată

„confecționarea” de către inculpat, ulterior, total divergent, califică acțiunile

inculpatului Eșanu Petru în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, ca Confecționarea,

12

deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor,

ștampilelor sau sigiliilor false”, adică, deținerea și folosirea documentelor oficiale

false, care acordă drepturi, totodată, fără a ține cont de faptul că potrivit învinuirii

lui Eșanu Petru i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (2) lit. b) Cod penal, adică confecționarea, deținerea și folosirea

documentului oficial fals, care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de mai multe

persoane.

Astfel, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului modalitățile normative

de săvârșire a infracțiunii, precum vânzarea […]a imprimatelor, ștampilelor sau

sigiliilor false , ”- circumstanțe de fapt și de drept care, nu au fost imputate

ultimului prin învinuire, depășind astfel limitele învinuirii.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii.

6.2. Instanța de apel, examinând apelul declarat, a dispus casarea parțială

a sentinței, din oficiu, conform art. 409 Cod de procedură penală, în latura

penală și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care „Eșanu Petru, recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, a

fost liberat de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală”, însă a comis la rândul său un șir de erori de

drept, după cum urmează:

a) Instanța de apel a menținut soluția instanței de fond privind recalificarea

acțiunilor inculpatului, deși sentința este una contradictorie în partea vizată, iar la

expunerea de motive, s-a limitat doar la motivarea expusă de prima instanță,

privind excluderea din învinuire a calificativelor „confecționarea” cât și „acțiuni

săvârșite de către două sau mai multe persoane”.

b) Deși potrivit dispozitivului, a dispus că „Eșanu Petru, recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, se liberează de

pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.”, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel, total

divergent a indicat că „… procesul penal în baza art. 361 alin. (1) Cod penal,

urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la

răspundere penală…”, „…deoarece fapta prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod

penal a fost comisă la sfârșitul lunii octombrie 2019, prin urmare, din ziua

săvârșirii infracțiunii, au expirat mai mult de 2 ani, temei care atrage necesitatea

de a înceta procesul penal în baza acestui articol în privința inculpatului Eșanu

Petru, cu liberarea de răspundere penală pe motivul expirării termenului tragerii

la răspundere penală.”, prin ce a comis eroarea prevăzută de pct. 6) alin. (1) al art.

427 Cod de procedură penală - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

13

c) Expunerea evazivă și lipsită de motivare a instanței de apel asupra

motivelor invocate de acuzare, nu este suficientă pentru o decizie de condamnare,

în condițiile recalificării faptelor incriminate inculpatului, care trebuie să fie

motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare și cu respectarea principiului contradictorialității în procesul penal, pentru

a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea.

Astfel, rezultă că instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile

acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce

a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii și când faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei

instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea cauzei se bazează pe

statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02),

hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a

considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de

Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un

proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de

părți pe marginea speței deferite judecății. Având în vedere că, Curtea Supremă de

Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de

a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținându-

se cont inclusiv de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea

cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel ținând cont și de motivele invocate în recursul declarat, iar în

14

dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Radu Sâli, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe EȘANU

Petru Xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17

noiembrie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Ion GUZUN

Victor BOICO

15