1ra-2300/21 — Art. 168 alin. 2, lit. a, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 mai 2021, Eșanu Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 5 ani. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentință și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04.06.2019, lui Eșanu Vadim i-a fost stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 5 ani, și cu amenda în mărime de 350 (trei sute cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie 7000 (șapte mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de 3 (trei) ani. În conformitate cu prevederile articolului 106 Cod penal, s-a dispus confiscarea specială din contul inculpatului Eșanu Vadim, în beneficiul 1 statului (echivalentul, conform ratei oficiale de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la data executării) mijloacelor bănești în mărime de 750 (șapte sute cincizeci) euro. S-a admis parțial solicitările înaintate de către părțile vătămate Culincă Anatol, Crăciun Ion, Iurcu Ivan, Olari Victor, Onța Petru privind recuperarea prejudiciului material și moral, în rest solicitările s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la Eșanu Vadim în beneficiului lui: - Crăciun Ion, suma de 300 (trei sute) euro convertiți în valută națională la data executării sentinței în calitate de prejudiciu material, și suma de 20 000 (douăzeci mii) lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; - Culincă Anatol, suma de 20 000 (douăzeci mii) lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; - Iurcu Ivan, suma de 15 000 (cincisprezece mii) lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; - Olari Victor, suma de 450 (patru sute cincizeci) euro convertiți în valută națională la data executării sentinței în calitate de prejudiciu material și suma de 3 000 (trei mii) lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; - Onța Petru, suma de 20 000 (două zeci mii) lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat următoarele: Eșanu Vadim, în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie - noiembrie ale anului 2016, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală pe nume „Oleg” și „Ruslan”, urmărind scopul obținerii muncii de la mai multe persoane prin înșelăciune, sub pretextul oferirii unui loc de muncă bine plătit la lucrări în construcție pe teritoriul Germaniei, în cadrul discuțiilor avute cu Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Luncaș Mihail, Crăciun Ion, Culincă Anatol și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, le-a propus ultimilor de a se deplasa în Germania pentru angajarea în câmpul muncii la efectuarea lucrărilor de construcții, primind în schimbul angajării în câmpul muncii de la Luncaș Mihail mijloace bănești în sumă de 200 euro, de la Crăciun Ion mijloace bănești în sumă de 150 euro, de la Culincă Anatol mijloace bănești în sumă de 150 euro, de la Olari Victor, Iurcu Ivan și Onța Petru mijloace bănești în sumă a câte 250 euro de la fiecare. În continuare, Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Luncaș Mihail, Crăciun Ion, Culincă Anatol și alte persoane nestabilite, s-au deplasat pe teritoriul Germaniei din cont propriu, unde au fost întâlniți de către persoana neidentificată pe nume 2 „Oleg”, care acționând în vederea realizării intențiilor infracționale de obținere a muncii prin înșelăciune, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, i-au cazat într-o încăpere nestabilită din or. Berlin, Germania. Continuându-și acțiunile sale infracționale, persoanele nestabilite de către organul de urmărire penală, aflându-se pe teritoriul Germaniei, acționând întru atingerea scopului infracțional de obținere a muncii prin înșelăciune, sub pretextul achitării salariilor promise anterior pentru lucrările efectuate, fără a respecta prevederile legale de angajare a persoanelor în câmpul muncii, le-au solicitat lui Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Luncaș Mihail, Crăciun Ion, Culincă Anatol și altor persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, să efectueze diverse lucrări de construcții pe teritoriul Germaniei, fără a fi remunerați pentru munca prestată potrivit înțelegerii prealabile, pe parcursul unei perioade ce depășește o lună de zile, muncă care a fost realizată de către victime potrivit condițiilor noi defavorabile, impuse de către făptuitori, din motivul că, nu aveau resurse bănești pentru întreținere și revenire în Republica Moldova. Ulterior, aproximativ la data de 09.12.2016, Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, în timp ce executau lucrările în construcții au fost reținuți de către organele competente ale Germaniei, pentru faptul că activau în câmpul muncii ilegal. În consecință, Olari Victor a fost deportat din Germania, Iurcu Ivan și Onța Petru au revenit de sine stătător în Republica Moldova la 17.12.2016, iar Crăciun Ion și Culincă Anatol au revenit în Republica Moldova la 17.01.2017, împrumutând bani pentru procurarea biletului de călătorie, nefiindu-le achitat salariul potrivit înțelegerii prealabile avute cu Eșanu Vadim. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Eșanu Vadim Constantin în baza art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal. Prima instanță a constatat vinovăția inculpatului Eșanu Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, munca forțată, adică obținerea muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele traficului de ființe umane sau ale traficului de copii, săvârșită asupra mai multor persoane, de mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului Eșanu Vadim, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Eșanu Vadim să fie achitat. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat că: - acuzarea își bazează învinuirea pe depozițiile părților vătămate și a martorului, care urmau a fi critic apreciate de către instanță și pot duce în 3 eroare, or ultimii au declarat versiunea lor care nu coincide cu circumstanțele cauzei; - partea acuzării nu a adus probe concludente în confirmarea săvârșirii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 168 alin 2 Cod penal și în acțiunile inculpatului nu s-a demonstrat prezența obiectului juridic, a laturii obiective și a laturii subiective a infracțiunii incriminate; - instanța de fond nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, nu s-au respectat cerințele art. 6 CEDO privitor la asigurarea unui proces achitabil, a apreciat critic argumentul apărătorului cu privire la faptul că învinuirea este neîntemeiată, or acesta se combate atât, prin declarațiile însăși a părților vătămate în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată, cît și a martorilor audiați inclusiv în ședința de judecată, fapt pentru care argumentarea instanței este nefondată. Rezultă, atît părțile vătămate, martorii prin depoziții, cît și acuzarea prin probele acumulate nu a dovedit faptul săvârșirii infracțiunii, or ipoteza precum ca vinovat se face Eșanu Vadim este pur declarativă, fără careva suport probator în acest sens.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021 a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Mazur Svetlana în numele inculpatului Eșanu Vadim și menținută sentința fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, reținând aceiași situație de fapt constatată de prima instanță, a menționat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii, se dovedește prin ansamblul probator acumulat, necătînd la nerecunoașterea vinei de către inculpat, și anume prin: declarațiile părțiilor vătămate: Culincă Anatol, Crăciun Ion, Iurcu Ivan, Onța Petru; declarațiile martorului Gore Leonid; procesul-verbal de confruntare din 16 iunie 2017, între partea vătămată Iurcu Ivan si bănuitul Eșanu Vadim, procesul-verbal de confruntare, între partea vătămată Olari Victor si bănuitul Eșanu Vadim, procesul-verbal de confruntare, între partea vătămată Onța Petru si bănuitul Eșanu Vadim, procesul-verbal de examinare, din 07 septembrie 2017, procesul-verbal de ridicare, din 13 iunie 2017, procesul- verbal de examinare din 16 iunie 2017, procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința cet. Gore Leonid cu bonul de plată, recipisele de primire a banilor întocmite de către Eșanu Vadim către Luncaș Mihail, Crăciun Ion și Olari Victor, răspunsul parvenit de la CCPI cu privire la actele confirmative despre reținerea cet. Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru. Posibilitatea identificării persoanei cu numele ”Oleg” și lista fondatorilor și conducerii întreprinderii „PYLATASS GROUP”, răspunsul parvenit de la SIMPALS (999.md) referitor la anunțurile plasate, data plasării, compartimentul și conținutul acestora a utilizatorului cu nr. ”XXXXXXX”, 4 copia pașapoartelor cet. Luncaș Mihail, Iurcu Ivan, Olari Victor, Onța Petru, prin care se confirmă perioada traversării frontierei de stat a Republicii Moldova, informația cu privire la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, informația cu privire la starea socială a cet. Crăciun Ion, Onța Petru, Iurcu Ivan, Olari Victor, Culincă Anatol, Luncaș Mihai. Instanța de apel, descriind elementele consitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) Cod penal, a statuat că la caz, latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat prin acțiuni alternative: obținerea muncii de la o persoana prin înșelăciune, prin dezinformarea conștientă a victimei, prezentarea vădit falsă a realității (înșelăciunea activă). Instanța a stabilit că părțile vătămate au explicat că, „inculpatul le-a promis că angajatorul va achita gazda în sumă de 100 euro de persoană, mâncarea din cont propriu și câte 8-9 ore de lucru pe zi, adică de dimineață până seara, și au convenit la două zile de odihnă, însă ajungând în Germania i-a întâmpinat o persoană cu numele Oleg si le-a spus că este prietenul lui Vadim din Chișinău și că el anume trebuia să îi întâmpine. Oleg le-a cerut fiecăruia a câte 250 euro de persoană lunar pentru gazdă și câte 300 euro pentru a legaliza aflarea lor în Germania, li s-a oferit muncă afară dar nu în încăpere cum s-au înțeles". S-a menționat în decizie că recipisele întocmite de inculpat confirmă declarațiile inculpaților referitor la faptul că au fost înșelați privind condițiile de muncă care urmau a fi prestate. Mai mult ca atât informația privind starea socială a cet. Crăciun Ion, Onța Petru, Iurcu Ivan, Olari Victor, Culincă Anatol, Luncaș Mihail confirmă faptul vulnerabilității acestora. (volumul I, f.d. 158,161,164,166,170,174). Instanța de apel a explicat că prin noțiunea „impunerea la munca forțată de către a doua sau mai multe persoane” prevăzută la art. 168 alin. (2) lit. c) Cod penal, se are în vedere înțelegerea prealabilă a două sau a mai multor persoane care s-au înțeles din timp sau după începere, dar până la consumarea infracțiunii, referitor la săvârșirea în comun a acestei infracțiuni, constatând că infracțiunea a fost comisă în complicitate de către inculpatul, Eșanu Vadim împreună și în rezultatul înțelegerii prealabile cu persoana care a întâmpinat părțile vătămate în or. Berlin, Germania, dar care nu a fost stabilită de organul de urmărire penală. S-a constatat că, aceștia au acționat împreună, confirmare servind declarațiile părților vătămate care au menționat că l-au telefonat pe inculpat pentru a-i cere socoteală referitor la neexecutarea condițiilor de muncă promise, dar acesta nu răspundea la telefon, dar și faptul că persoana cu numele Oleg nu a acționat în vreun fel anume pentru a-i ajuta să revină acasă, ba mai mult a creat condiții în așa fel ca ei să accepte oricare muncă și în condiții defavorabile acestora. S-a indicat că latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin 5 intenție directă, motivul infracțiunii constând în interesul material. Astfel, inculpatul Eșanu Vadim a perceput de la Crăciun Ion, Culincă Anatol, Olari Victor, Iurcu Ivan și Onța Petru mijloace bănești în sumă a câte 250 euro de la fiecare. Iar conform conținutului recipiselor anexate la dosar, instanța a rezumat că Eșanu Vadim a primit aceste mijloace bănești pentru ofertele de muncă în Germania, dar nu ca mulțumire așa cum a declarat inculpatul. S-a constatat că inculpatul Eșanu Vadim este subiect al infracțiunii incriminate fiind persoană responsabilă, care a atins vârsta răspunderii penale prevăzută la art. 21 Cod penal. Instanța de apel a considerat relevant și faptul că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat faptul că Eșanu Vadim a perceput de la Crăciun Ion, Culincă Anatol, Olari Victor, Iurcu Ivan și Onța Petru mijloace bănești pentru oferta de lucru din Germania, fapt confirmat atât prin recipisele anexate la dosar cât și de către inculpat și părțile vătămate. Analizând probele cercetate în ședința de judecată și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe analizate, instanța de apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe, precum că acestea demonstrează cu certitudine vina inculpatului Eșanu Vadim în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către inculpat ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală. Referitor la solicitarea părții apărării în cererea de apel de achitare a inculpatului, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmarea la judecarea cauzei, lipsind temeiuri de achitare a inculpatului Eșanu Vadim. Instanța de apel a reținut că, declarațiile inculpatului Eșanu Vadim privind nevinovăția sa se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile si veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților vătămate Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Crăciun Ion, Culincă Anatol, declarațiile martorului Gorea Leonid, cât și a probelor scrise cercetate în ședința de judecată care demonstrează cu desăvârșire vinovăția lui Eșanu Vadim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal. Reieșind din circumstanțele cazului, anume, că inculpatul Eșanu Vadim, la faza de urmărire penală nu a recunoscut vina, anterior a fost judecat, faptul că infracțiunea comisă face parte din categoria celor grave săvârșite cu intenție, ținând cont de scopul pedepsei penale, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, de persoana inculpatului și circumstanțele cauzei, este căsătorit, are un copil minor la întreținere, instanța de apel a considerat rațional de aplicat față de Eșanu Vadim o pedeapsa sub 6 formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei într- un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 5 ani.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului Eșanu Vadim, prin care invocând incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea acestuia, casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsă non-privativă de libertate, cu aplicarea art. 90 Cod penal. 5.1 În susținerea recursului avocatul invocă că: - inculpatul a declarat că recunoaște vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) Cod penal, menționând în acest sens, că îi pare rău pentru cele comise; - instanțele inferioare nu au dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, neexaminând probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, stabilind incorect pedeapsa inculpatului; - instanțele nu au individualizat pedeapsa conform prevederilor articolelor 61, 75-77 Cod penal. 5.2 La 17 ianuarie 2022, prin intermediul cancelariei Curții Supreme de Justiție, inculpatul Eșanu Vadim a depus o cerere, prin care solicită aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept 7 formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, se atestă că recurentul invocă temeiul pentru casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, situația în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, menționând, totodată, că nu este de acord și cu modul în care instanțele de judecată au apreciat probele. Analizând conținutul materialelor dosarului, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile articolelor 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corectă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului Eșanu Vadim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Totodată, instanța de recurs menționează că, dezacordul recurentului cu aprecierea de către instanțele de fond a probelor, nu poate constitui temei de recurs în sensul art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi considerat ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Sub aspectul temeiului de casare invocat, Colegiul penal atestă că partea apărării consideră că inculpatului Eșanu Vadim, i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. 8 Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Din actele cauzei rezultă că, prin sentința primei instanțe, Eșanu Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei într- un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 5 ani. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentință și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04.06.2019, lui Eșanu 9 Vadim i-a fost stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 5 ani, și cu amenda în mărime de 350 (trei sute cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie 7000 (șapte mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de 3 (trei) ani. Această soluție a fost menținută și de către instanța de apel. Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului Eșanu Vadim, instanțele de fond au ținut cont de prevederile articolelor 6, 7, 61, 75- 78 Cod penal, pedeapsa fiind aplicată în limitele sancțiunii prevăzute de infracțiunea incriminată și just au ținut cont de prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal. Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei, și prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele corect au concluzionat că o pedeapsă privativă de libertate, va asigura scopul pedepsei, din care motiv nu pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Eșanu Vadim. Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Colegiul penal conchide că în cauza dedusă judecății, nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Eșanu Vadim de către prima instanță și menținută de către instanța de apel, a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la cererea inculpatului Eșanu Vadim de aplicare a prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul penal ține să menționeze următoarele. Potrivit prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, fiind enumerate 16 temeiuri de recurs, iar potrivit alin. (2) temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în 10 recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Colegiul penal lărgit atestă, că la momentul pronunțării de către instanța de apel a deciziei la data de 08 septembrie 2021 în privința lui Eșanu Vadim, instanța de apel a examinat apelul avocatului Mazur Svetlana, care a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului, apel care a fost susținut de către Eșanu Vadim. În recursul depus, avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului, invocă dezacordul cu pedeapsa aplicată lui Eșanu Vadim, iar Colegiul penal, după cum este indicat supra, nu a constatat careva erori la judecarea cauzei. Astfel, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel n-a comis careva erori de drept, care ar duce la casarea deciziei pronunțate în speță, mai mult aplicarea Legii sus-menționate nu a constituit obiect de examinare în instanța de apel, a cărei decizie este definitivă și executorie. În aceste condiții, Colegiul penal consideră că aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021, publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021 în această speță nu poate avea loc la etapa recursului ordinar, urmând a fi soluționată la etapa executării pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 469-472 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Eșanu Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 05 mai 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 11