1ra-2300/21 — art. 168 alin. 2, lit. a, c CP

1ra-2300/21 — art. 168 alin. 2, lit. a, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2300/21

1-17198643-01-1ra-29122021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Mazur Svetlana în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Eșanu Vadim XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 29.09.2017 – 31.05.2021;

Instanța de apel: 23.06.2021 – 08.09.2021;

Instanța de recurs: 29.12.2021 – 02.03.2022.

A C O N S T A T A T :

Eșanu Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea

pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul

muncii pe un termen de 5 ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentință și prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 04.06.2019, lui Eșanu Vadim i-a fost stabilită

pedeapsă definitivă cu închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un

termen de 5 ani, și cu amenda în mărime de 350 (trei sute cincizeci) unități

convenționale, ceea ce constituie 7000 (șapte mii) lei, cu privarea de dreptul

de a conduce vehicule pe un termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu prevederile articolului 106 Cod penal, s-a dispus

confiscarea specială din contul inculpatului Eșanu Vadim, în beneficiul

1

statului (echivalentul, conform ratei oficiale de schimb a Băncii Naționale a

Moldovei la data executării) mijloacelor bănești în mărime de 750 (șapte sute

cincizeci) euro.

S-a admis parțial solicitările înaintate de către părțile vătămate Culincă

Anatol, Crăciun Ion, Iurcu Ivan, Olari Victor, Onța Petru privind recuperarea

prejudiciului material și moral, în rest solicitările s-au respins ca

neîntemeiate.

S-a încasat de la Eșanu Vadim în beneficiului lui:

- Crăciun Ion, suma de 300 (trei sute) euro convertiți în valută națională

la data executării sentinței în calitate de prejudiciu material, și suma de 20 000

(douăzeci mii) lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

- Culincă Anatol, suma de 20 000 (douăzeci mii) lei în calitate de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

- Iurcu Ivan, suma de 15 000 (cincisprezece mii) lei în calitate de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

- Olari Victor, suma de 450 (patru sute cincizeci) euro convertiți în valută

națională la data executării sentinței în calitate de prejudiciu material și suma

de 3 000 (trei mii) lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

- Onța Petru, suma de 20 000 (două zeci mii) lei în calitate de prejudiciu

moral cauzat prin infracțiune.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat următoarele:

Eșanu Vadim, în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie - noiembrie

ale anului 2016, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, acționând de comun

acord și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate de către organul de

urmărire penală pe nume „Oleg” și „Ruslan”, urmărind scopul obținerii muncii de

la mai multe persoane prin înșelăciune, sub pretextul oferirii unui loc de muncă bine

plătit la lucrări în construcție pe teritoriul Germaniei, în cadrul discuțiilor avute cu

Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Luncaș Mihail, Crăciun Ion, Culincă Anatol și

alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, le-a propus ultimilor de

a se deplasa în Germania pentru angajarea în câmpul muncii la efectuarea lucrărilor

de construcții, primind în schimbul angajării în câmpul muncii de la Luncaș Mihail

mijloace bănești în sumă de 200 euro, de la Crăciun Ion mijloace bănești în sumă de

150 euro, de la Culincă Anatol mijloace bănești în sumă de 150 euro, de la Olari

Victor, Iurcu Ivan și Onța Petru mijloace bănești în sumă a câte 250 euro de la

fiecare.

În continuare, Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Luncaș Mihail, Crăciun

Ion, Culincă Anatol și alte persoane nestabilite, s-au deplasat pe teritoriul Germaniei

din cont propriu, unde au fost întâlniți de către persoana neidentificată pe nume

2

„Oleg”, care acționând în vederea realizării intențiilor infracționale de obținere a

muncii prin înșelăciune, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, i-au cazat într-o încăpere

nestabilită din or. Berlin, Germania.

Continuându-și acțiunile sale infracționale, persoanele nestabilite de către

organul de urmărire penală, aflându-se pe teritoriul Germaniei, acționând întru

atingerea scopului infracțional de obținere a muncii prin înșelăciune, sub pretextul

achitării salariilor promise anterior pentru lucrările efectuate, fără a respecta

prevederile legale de angajare a persoanelor în câmpul muncii, le-au solicitat lui Olari

Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Luncaș Mihail, Crăciun Ion, Culincă Anatol și altor

persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, să efectueze diverse lucrări

de construcții pe teritoriul Germaniei, fără a fi remunerați pentru munca prestată

potrivit înțelegerii prealabile, pe parcursul unei perioade ce depășește o lună de zile,

muncă care a fost realizată de către victime potrivit condițiilor noi defavorabile,

impuse de către făptuitori, din motivul că, nu aveau resurse bănești pentru

întreținere și revenire în Republica Moldova.

Ulterior, aproximativ la data de 09.12.2016, Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța

Petru, în timp ce executau lucrările în construcții au fost reținuți de către organele

competente ale Germaniei, pentru faptul că activau în câmpul muncii ilegal. În

consecință, Olari Victor a fost deportat din Germania, Iurcu Ivan și Onța Petru au

revenit de sine stătător în Republica Moldova la 17.12.2016, iar Crăciun Ion și

Culincă Anatol au revenit în Republica Moldova la 17.01.2017, împrumutând bani

pentru procurarea biletului de călătorie, nefiindu-le achitat salariul potrivit

înțelegerii prealabile avute cu Eșanu Vadim.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Eșanu Vadim Constantin în

baza art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal.

Prima instanță a constatat vinovăția inculpatului Eșanu Vadim în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. a), c) Cod penal,

munca forțată, adică obținerea muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin

înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele traficului de ființe umane

sau ale traficului de copii, săvârșită asupra mai multor persoane, de mai multe

persoane.

numele inculpatului Eșanu Vadim, solicitând admiterea apelului, casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul Eșanu Vadim să fie achitat.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- acuzarea își bazează învinuirea pe depozițiile părților vătămate și a

martorului, care urmau a fi critic apreciate de către instanță și pot duce în

3

eroare, or ultimii au declarat versiunea lor care nu coincide cu circumstanțele

cauzei;

- partea acuzării nu a adus probe concludente în confirmarea săvârșirii

de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 168 alin 2 Cod penal și în

acțiunile inculpatului nu s-a demonstrat prezența obiectului juridic, a laturii

obiective și a laturii subiective a infracțiunii incriminate;

- instanța de fond nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut

cont de principiul individualizării pedepsei penale, nu s-au respectat

cerințele art. 6 CEDO privitor la asigurarea unui proces achitabil, a apreciat

critic argumentul apărătorului cu privire la faptul că învinuirea este

neîntemeiată, or acesta se combate atât, prin declarațiile însăși a părților

vătămate în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată, cît și a

martorilor audiați inclusiv în ședința de judecată, fapt pentru care

argumentarea instanței este nefondată. Rezultă, atît părțile vătămate, martorii

prin depoziții, cît și acuzarea prin probele acumulate nu a dovedit faptul

săvârșirii infracțiunii, or ipoteza precum ca vinovat se face Eșanu Vadim este

pur declarativă, fără careva suport probator în acest sens.

septembrie 2021 a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Mazur Svetlana

în numele inculpatului Eșanu Vadim și menținută sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, reținând aceiași

situație de fapt constatată de prima instanță, a menționat că vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii, se dovedește prin ansamblul probator

acumulat, necătînd la nerecunoașterea vinei de către inculpat, și anume prin:

declarațiile părțiilor vătămate: Culincă Anatol, Crăciun Ion, Iurcu Ivan, Onța

Petru; declarațiile martorului Gore Leonid; procesul-verbal de confruntare

din 16 iunie 2017, între partea vătămată Iurcu Ivan si bănuitul Eșanu Vadim,

procesul-verbal de confruntare, între partea vătămată Olari Victor si bănuitul

Eșanu Vadim, procesul-verbal de confruntare, între partea vătămată Onța

Petru si bănuitul Eșanu Vadim, procesul-verbal de examinare, din 07

septembrie 2017, procesul-verbal de ridicare, din 13 iunie 2017, procesul-

verbal de examinare din 16 iunie 2017, procesul-verbal cu privire la

contravenție întocmit în privința cet. Gore Leonid cu bonul de plată,

recipisele de primire a banilor întocmite de către Eșanu Vadim către Luncaș

Mihail, Crăciun Ion și Olari Victor, răspunsul parvenit de la CCPI cu privire

la actele confirmative despre reținerea cet. Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța

Petru. Posibilitatea identificării persoanei cu numele ”Oleg” și lista

fondatorilor și conducerii întreprinderii „PYLATASS GROUP”, răspunsul

parvenit de la SIMPALS (999.md) referitor la anunțurile plasate, data plasării,

compartimentul și conținutul acestora a utilizatorului cu nr. ”XXXXXXX”,

4

copia pașapoartelor cet. Luncaș Mihail, Iurcu Ivan, Olari Victor, Onța Petru,

prin care se confirmă perioada traversării frontierei de stat a Republicii

Moldova, informația cu privire la traversarea frontierei de stat a Republicii

Moldova, informația cu privire la starea socială a cet. Crăciun Ion, Onța

Petru, Iurcu Ivan, Olari Victor, Culincă Anatol, Luncaș Mihai.

Instanța de apel, descriind elementele consitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 168 alin. (2) Cod penal, a statuat că la caz, latura obiectivă a

infracțiunii s-a realizat prin acțiuni alternative: obținerea muncii de la o

persoana prin înșelăciune, prin dezinformarea conștientă a victimei,

prezentarea vădit falsă a realității (înșelăciunea activă). Instanța a stabilit că

părțile vătămate au explicat că, „inculpatul le-a promis că angajatorul va achita

gazda în sumă de 100 euro de persoană, mâncarea din cont propriu și câte 8-9 ore de

lucru pe zi, adică de dimineață până seara, și au convenit la două zile de odihnă, însă

ajungând în Germania i-a întâmpinat o persoană cu numele Oleg si le-a spus că este

prietenul lui Vadim din Chișinău și că el anume trebuia să îi întâmpine. Oleg le-a

cerut fiecăruia a câte 250 euro de persoană lunar pentru gazdă și câte 300 euro

pentru a legaliza aflarea lor în Germania, li s-a oferit muncă afară dar nu în încăpere

cum s-au înțeles".

S-a menționat în decizie că recipisele întocmite de inculpat confirmă

declarațiile inculpaților referitor la faptul că au fost înșelați privind condițiile

de muncă care urmau a fi prestate. Mai mult ca atât informația privind starea

socială a cet. Crăciun Ion, Onța Petru, Iurcu Ivan, Olari Victor, Culincă

Anatol, Luncaș Mihail confirmă faptul vulnerabilității acestora. (volumul I,

f.d. 158,161,164,166,170,174).

Instanța de apel a explicat că prin noțiunea „impunerea la munca forțată

de către a doua sau mai multe persoane” prevăzută la art. 168 alin. (2) lit. c)

Cod penal, se are în vedere înțelegerea prealabilă a două sau a mai multor

persoane care s-au înțeles din timp sau după începere, dar până la

consumarea infracțiunii, referitor la săvârșirea în comun a acestei infracțiuni,

constatând că infracțiunea a fost comisă în complicitate de către inculpatul,

Eșanu Vadim împreună și în rezultatul înțelegerii prealabile cu persoana care

a întâmpinat părțile vătămate în or. Berlin, Germania, dar care nu a fost

stabilită de organul de urmărire penală. S-a constatat că, aceștia au acționat

împreună, confirmare servind declarațiile părților vătămate care au

menționat că l-au telefonat pe inculpat pentru a-i cere socoteală referitor la

neexecutarea condițiilor de muncă promise, dar acesta nu răspundea la

telefon, dar și faptul că persoana cu numele Oleg nu a acționat în vreun fel

anume pentru a-i ajuta să revină acasă, ba mai mult a creat condiții în așa fel

ca ei să accepte oricare muncă și în condiții defavorabile acestora.

S-a indicat că latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin

5

intenție directă, motivul infracțiunii constând în interesul material. Astfel,

inculpatul Eșanu Vadim a perceput de la Crăciun Ion, Culincă Anatol, Olari

Victor, Iurcu Ivan și Onța Petru mijloace bănești în sumă a câte 250 euro de la

fiecare. Iar conform conținutului recipiselor anexate la dosar, instanța a

rezumat că Eșanu Vadim a primit aceste mijloace bănești pentru ofertele de

muncă în Germania, dar nu ca mulțumire așa cum a declarat inculpatul. S-a

constatat că inculpatul Eșanu Vadim este subiect al infracțiunii incriminate

fiind persoană responsabilă, care a atins vârsta răspunderii penale prevăzută

la art. 21 Cod penal.

Instanța de apel a considerat relevant și faptul că, atât în cadrul urmăririi

penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat faptul că Eșanu

Vadim a perceput de la Crăciun Ion, Culincă Anatol, Olari Victor, Iurcu Ivan

și Onța Petru mijloace bănești pentru oferta de lucru din Germania, fapt

confirmat atât prin recipisele anexate la dosar cât și de către inculpat și părțile

vătămate.

Analizând probele cercetate în ședința de judecată și apreciindu-le din

punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe analizate, instanța de

apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe, precum că acestea

demonstrează cu certitudine vina inculpatului Eșanu Vadim în comiterea

infracțiunii imputate și care combat argumentele declarate de către inculpat

ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la

răspunderea penală.

Referitor la solicitarea părții apărării în cererea de apel de achitare a

inculpatului, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit

confirmarea la judecarea cauzei, lipsind temeiuri de achitare a inculpatului

Eșanu Vadim. Instanța de apel a reținut că, declarațiile inculpatului Eșanu

Vadim privind nevinovăția sa se combat prin totalitatea de probe pertinente,

concludente, utile si veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin

declarațiile părților vătămate Olari Victor, Iurcu Ivan, Onța Petru, Crăciun

Ion, Culincă Anatol, declarațiile martorului Gorea Leonid, cât și a probelor

scrise cercetate în ședința de judecată care demonstrează cu desăvârșire

vinovăția lui Eșanu Vadim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 168

alin. (2) lit. a), c) Cod penal.

Reieșind din circumstanțele cazului, anume, că inculpatul Eșanu Vadim,

la faza de urmărire penală nu a recunoscut vina, anterior a fost judecat, faptul

că infracțiunea comisă face parte din categoria celor grave săvârșite cu

intenție, ținând cont de scopul pedepsei penale, caracterul și gradul de

pericol social al infracțiunii comise, de persoana inculpatului și

circumstanțele cauzei, este căsătorit, are un copil minor la întreținere, instanța

de apel a considerat rațional de aplicat față de Eșanu Vadim o pedeapsa sub

6

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei într-

un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un

termen de 5 ani.

avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului Eșanu Vadim, prin care

invocând incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penal, solicită admiterea acestuia, casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită

pedeapsă non-privativă de libertate, cu aplicarea art. 90 Cod penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul invocă că:

- inculpatul a declarat că recunoaște vina în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 168 alin. (2) Cod penal, menționând în acest sens, că îi pare

rău pentru cele comise;

- instanțele inferioare nu au dat o apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, neexaminând probele administrate din punct

de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod

obiectiv, stabilind incorect pedeapsa inculpatului;

- instanțele nu au individualizat pedeapsa conform prevederilor

articolelor 61, 75-77 Cod penal.

5.2 La 17 ianuarie 2022, prin intermediul cancelariei Curții Supreme de

Justiție, inculpatul Eșanu Vadim a depus o cerere, prin care solicită aplicarea

prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

7

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat, se atestă că recurentul invocă temeiul

pentru casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

situația în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

menționând, totodată, că nu este de acord și cu modul în care instanțele de

judecată au apreciat probele.

Analizând conținutul materialelor dosarului, Colegiul penal

concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în

deplină măsură de prevederile articolelor 27, 99 - 101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dându-le o apreciere corectă, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția

inculpatului Eșanu Vadim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin.

(2) lit. a), c) Cod penal, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Totodată, instanța de recurs menționează că, dezacordul recurentului cu

aprecierea de către instanțele de fond a probelor, nu poate constitui temei de

recurs în sensul art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi

considerat ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina

primordială a instanțelor respective.

Sub aspectul temeiului de casare invocat, Colegiul penal atestă că partea

apărării consideră că inculpatului Eșanu Vadim, i-a fost stabilită o pedeapsă

prea aspră, însă analizând argumentele menționate în raport cu

circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și

pasibile respingerii din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

8

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează

sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia.

Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate:

de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că, prin sentința primei instanțe, Eșanu Vadim a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin.

(2) lit. a), c) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei într-

un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe un

termen de 5 ani. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentință și prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04.06.2019, lui Eșanu

9

Vadim i-a fost stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe termen de 13

(treisprezece) ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și exercita activități legate de angajarea persoanelor în câmpul

muncii pe un termen de 5 ani, și cu amenda în mărime de 350 (trei sute

cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie 7000 (șapte mii) lei, cu

privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de 3 (trei) ani.

Această soluție a fost menținută și de către instanța de apel.

Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului Eșanu

Vadim, instanțele de fond au ținut cont de prevederile articolelor 6, 7, 61, 75-

78 Cod penal, pedeapsa fiind aplicată în limitele sancțiunii prevăzute de

infracțiunea incriminată și just au ținut cont de prevederile art. 84 alin. (4)

Cod penal.

Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond, individualizând

pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,

și prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele corect au concluzionat că o

pedeapsă privativă de libertate, va asigura scopul pedepsei, din care motiv

nu pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea unei pedepse

mai blânde în privința inculpatului Eșanu Vadim.

Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de

apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la

art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Colegiul penal conchide că în cauza dedusă judecății, nu s-a comis

eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de

apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Eșanu Vadim de către prima instanță

și menținută de către instanța de apel, a fost aplicată în limitele legii, din care

considerente se dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Cu referire la cererea inculpatului Eșanu Vadim de aplicare a prevederilor Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, Colegiul penal ține să menționeze

următoarele.

Potrivit prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, fiind enumerate 16 temeiuri de

recurs, iar potrivit alin. (2) temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în

10

recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc

în instanța de apel.

Colegiul penal lărgit atestă, că la momentul pronunțării de către instanța

de apel a deciziei la data de 08 septembrie 2021 în privința lui Eșanu Vadim,

instanța de apel a examinat apelul avocatului Mazur Svetlana, care a solicitat

casarea sentinței și achitarea inculpatului, apel care a fost susținut de către

Eșanu Vadim.

În recursul depus, avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului,

invocă dezacordul cu pedeapsa aplicată lui Eșanu Vadim, iar Colegiul penal,

după cum este indicat supra, nu a constatat careva erori la judecarea cauzei.

Astfel, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel

instanța de apel n-a comis careva erori de drept, care ar duce la casarea

deciziei pronunțate în speță, mai mult aplicarea Legii sus-menționate nu a

constituit obiect de examinare în instanța de apel, a cărei decizie este

definitivă și executorie.

În aceste condiții, Colegiul penal consideră că aplicarea prevederilor

Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021, publicată și intrată

în vigoare la 31.12.2021 în această speță nu poate avea loc la etapa recursului

ordinar, urmând a fi soluționată la etapa executării pedepsei, în conformitate

cu prevederile art. 469-472 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mazur

Svetlana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Eșanu

Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 05 mai 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

11