1ra-477/22 — art. 188 alin. 2, lit. b, e, f CP

1ra-477/22 — art. 188 alin. 2, lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-477/22

1 -21055728-01-1ra-24032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 29 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Negară Vadim XXXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 15.04.2021 – 20.05.2021.

Instanța de apel: 22.06.2021 – 29.11.2021.

Instanța de recurs: 24.03.2022 – 15.06.2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Negară Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la

o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani 6 luni, cu executarea

pedepsei în centrul de detenție pentru minori și tineri.

La pedeapsa stabilită lui Negară Vadim, prin cumul parțial al

pedepselor, s-a adăugat pedeapsa neexecutată stabilită prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19.01.2021 și s-a stabilit

pedeapsa definitivă – 2 ani și 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei într-

un centru de detenție pentru minori și tineri.

Acțiunea civilă formulată de partea vătămată, s-a admis în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

Cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, ce țin de

imprimarea filelor din dosar, copertă, test Drager, costul discurilor DVD-R, s-

a respins ca fiind vădit neîntemeiată. Cheltuielile judiciare, ce privesc

1

efectuarea expertizelor medico-legale, s-au trecut în contul statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Totodată, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 20 mai 2021

a fost recunoscut vinovat și cet. Badan Ilie, însă în privința acestuia nu a fost

depus recurs ordinar.

constatat că, la 14.01.2021, în intervalul de timp cuprins între orele 19:45 – 20:15,

minorii Badan Ilie și Negară Vadim acționând împreună și prin înțelegere prealabilă,

urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestora, observând că Badan Ion a ieșit din barul ”Retro”,

amplasat în or. Rezina, str. 27 August nr. 56 în mod intenționat, l-au urmărit de la

barul ”Retro” până pe scările care unesc străzile Păcii și 27 August 1989 din or.

Rezina, unde, într-un loc mai retras, folosind violența periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei, Badan Ilie i-a aplicat lui Badan Ion o lovitură cu o sticlă în

regiunea capului, cauzându-i, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară

medico-legală nr.202126D0022 din 26.02.2021, traumă cranio-cerebrală manifestată

prin comoție cerebrală, plagă contuză și edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză pe

spate, care au putut fi provocate ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect

contondent, dur, care putea fi o sticlă, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

mai puțin probabil de la căderea de la propria înălțime, în comun, determină

dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămară ușoară, în rezultat la

ce Badan Ion a căzut jos, fără cunoștință, după ce ambii inculpați i-au sustras din

portmoneul ce-l avea asupra sa victima, două carduri bancare nr. 4779 -****- **** -

8759, nr. 4779 - ****- ****- 8614, ambele eliberate de Banca Comercială

”Victoriabank” SA, și înscrisurile cu codurile pin ale cardurilor în cauză după care,

la scurt timp, în mai multe prize, de la bancomatele Băncii Comerciale

”Victoriabank” S.A, ATM 118, Băncii Comerciale ”Moldinconbank” S.A, ATM 262,

amplasate în or. Rezina, str. 27 August, au sustras, prin extragere de pe cont,

mijloace bănești în sumă totală de 35 400 lei, prin ce i-au cauzat victimei Badan Ion

un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 35 400 lei.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Negară Vadim

a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal –

tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două

persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

- avocatul Țigănașu Elena în numele inculpatului Badan Ilie, prin care a

2

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care, în privința lui Badan Ilie să fie aplicate prevederile art. 90 Cod

penal;

- partea vătămată Badan Ion, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpații Badan Ilie și Negară Vadim să fie

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2),

lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de câte 3 ani 2 luni și admiterea acțiunii civile înaintate în cadrul

cauzei penale.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Țigănașu Elena în

numele inculpatului Badan Ilie a invocat că:

-instanța de judecată nu a luat în considerație criteriile generale de

individualizare a pedepsei, circumstanțele care atenuează răspunderea

penală și nu a ținut cont de minoratul inculpatului la momentul comiterii

infracțiunii, fiind o circumstanță excepțională;

-inculpatul Badan Ilie a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată,

sincer s-a căit de cele comise, paguba pricinuită prin infracțiunea comisă este

de acord să o restituie părții vătămate, rolul și comportamentul inculpatului

care a contribuit foarte activ la descoperirea infracțiunii;

-instanța de fond nu a reținut următoarele circumstanțe atenuante –

recunoașterea vinei, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, căința

sinceră, lipsa antecedentelor penale.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, partea vătămată a invocat că:

-infracțiunea comisă de inculpați este una deosebit de gravă, iar

pedeapsa aplicată este una blândă, fapt ce poate crea a rezonanță în societate.

Inculpații nici nu au comunicat faptul că se căiesc în cele săvârșite și nu și-au

cerut scuze din partea părții vătămate. Totodată, aceștia nu au restituit

prejudiciul cauzat și au antecedente penale;

- instanța de judecată nu s-a expus referitor la încasarea prejudiciilor.

noiembrie 22021 a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Țigănașu

Elena în interesele inculpatului Badan Ilie, a fost admis apelul părții

vătămate, casând sentința parțial și pronunță o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Negară Vadim, Badan Ilie și

reprezentanții legali ai inculpaților minori Negară Victoria și Negară Marcel,

3

Cumatrenco Ludmila în beneficiul părții civile Badan Ion suma de 35 400 lei,

cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune, suma de 2 091 lei 49 bani, cu

titlu de cheltuieli suportate pentru tratament, suma de 2 500 lei, cu titlu de

cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice de către avocat, iar suma de

câte 10 000 lei fiecare, cu titlu de prejudiciu moral de la inculpații Negară

Vadim și Badan Ilie.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a

stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților

Negară Vadim și Badan Ilie încadrarea juridică corespunzătoare, și anume

art. 188 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate, de două persoane, cu aplicarea altor obiecte

folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința

inculpaților Negară Vadim și Badan Ilie, instanța de apel a constatat că prima

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod

penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia

Cu referire la personalitatea inculpatului Negară Vadim, în decizie s-a

menționat următoarele:

„instanța de fond a reținut că este elev la LT „Alexandru cel Bun”, locuiește cu

părinții, anterior a fost atras la răspundere penală pentru fapte similare, fiind

condamnat definitiv prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 19.01.2021 în baza art.

186 alin. (2), lit. lit. c), d) Cod penal, la 3 luni închisoare, cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen de 1 an. Potrivit caracteristicii acestuia, la locul de trai și la cel

de studii se caracterizează negativ, deseori a comis furturi de bunuri materiale,

părăsește domiciliul, deseori a fost depistat în stare de ebrietate, manifestă abandon

școlar. Anterior în privința ultimului a fost dispusă încetarea urmăririi penale în mai

multe cauze, din motiv că făptuitorul nu a atins vârsta pentru atragere la răspundere

penală.

Negară Vadim se află la evidența medicului psihiatru cu diagnoza „tulburare

organică de personalitate” din data de 29.07.2019. La evidența medicului narcolog

4

nu se află.

Conform referatului presentențial de evaluare psiho-socială a personalității

minorului Negară Vadim, s-a stabilit că, ultimul are perspective minime de

reintegrare în societate din considerentul că acesta conștientizează fapta săvârșită, nu

este la prima abatere de la legislație, a săvârșit numeroase furturi, comportament

deviant și necontrolat. Prezintă un risc maxim de recidivă.

În conformitate cu art. 77 Cod penal nu au fost reținute careva circumstanțe

agravante.

În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut cu titlu de

circumstanțe atenuante – săvârșirea infracțiunii de către un minor, circumstanță pe

care instanța de judecată o consideră excepțională.

Or, inculpații au comis fapta când aveau mai puțin decât 16 ani.”

Instanța de apel a respins solicitarea din apelul părții apărării de a stabili

inculpatului Badan Ilie o pedeapsă mai blândă, prin aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, deoarece această măsură de pedeapsă nu poate fi aplicată

anume reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor comise și din

personalitatea inculpatului, totodată, o pedeapsă sub formă de închisoare, cu

aplicarea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei ar avea un

caracter iluzoriu, iar pedeapsa penală nu și-ar realiza scopul de restabilire a

echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de avocatul Elena

Țigănașu potrivit cărora, inculpatul Badan Ilie a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură

simplificată, sincer s-a căit de cele comise, paguba pricinuită prin infracțiunea

comisă este de acord să o restituie părții vătămate, rolul și comportamentul

inculpatului care a contribuit foarte activ la descoperirea infracțiunii, or,

aceste circumstanțe au fost valorificate de către prima instanță în procesul de

individualizare a pedepsei penale, respectiv, aceste circumstanțe nu indică la

faptul că, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

din partea acestuia este posibilă fără privarea lui de societate, deoarece în

privința inculpatului mai multe cauze penale au fost încetate, iar altele au fost

expediate instanței de judecată spre examinare în fond, aflându-se pe rolul

instanței.

Cu referire la argumentele invocate de către avocatul Elena Țigănașu

potrivit cărora, inculpatul Badan Ilie la data comiterii infracțiunii era minor,

instanța de apel a notat că, această circumstanță a fost reținută de către

instanța de fond ca fiind „excepțională” în conformitate cu art. 79 Cod penal,

motiv pentru care, instanța de fond a aplicat pedeapsa sub limita minimă

5

prevăzută de normele în baza cărora au fost încadrate acțiunile lor, dar cu

executarea reală a pedepsei, deoarece în coraport cu fapta comisă și

gravitatea ei, cu urmările prejudiciale ale faptei, cu personalitatea

inculpatului, corijarea și reeducarea lui nu este posibilă fără izolarea de

societate.

Instanța de apel a respins ca nefondată solicitarea privind aplicarea

inculpatului Badan Ilie a unei pedepse mai blânde, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, deoarece la caz nu au fost stabilite careva circumstanțe

pertinente în baza cărora să fie dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei, concluziile date fiind generate de fapta comisă și gravitatea ei, de

urmările prejudiciale ale faptei, personalitatea inculpatului, corijarea și

reeducarea nefiind posibilă fără izolarea de societate.

Instanța de apel a conchis că, la caz, nu este oportun de a aplica

prevederile art. 90 Cod penal, or, condamnarea cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei nu va duce la atingerea scopului stabilit prin pedeapsa

aplicată.

Cu referire la solicitarea părții vătămate și civile Badan Ion privind

aplicarea inculpaților Negară Vadim și Badan Ilie a pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de câte 3 ani 2 luni, instanța de apel a apreciat-o ca

fiind nefondată, or, în privința inculpaților nu au fost stabilite careva

circumstanțe agravante, mai mult, în privința acestora a fost reținută

circumstanța excepțională în conformitate cu art. 79 Cod penal – minoratul

inculpaților, în conformitate cu care instanța de fond a aplicat inculpaților o

pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege.

Instanța de apel a reținut și faptul că, în cazul minorilor, instanța de fond

a ținut cont de nevoile speciale și variate ale minorilor și de diversitatea

măsurilor posibile, prevăzute de lege de aplicare a pedepsei copilului.

Prin urmare, instanța de apel a menținut soluția instanței de fond în

partea individualizării pedepsei, fiind apreciat că restabilirea echității sociale

perturbate prin infracțiune, precum și corectarea inculpaților va putea fi

realizată doar prin stabilirea unei pedepse cu închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a apreciat că pedeapsa

penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune excesivă, ci se

justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii

de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat faptul că, în

rezultatul acțiunilor comise de către inculpații Badan Ilie și Negară Vadim a

fost cauzat un prejudiciu material prin sustragerea cardurilor bancare ale

părții vătămate și extragerea de pe cont a mijloacelor bănești în sumă de

6

35 400 lei. Totodată, instanța de apel a reținut că, părții vătămate Badan Ion i-

a fost cauzat și un prejudiciu material exprimat prin cheltuieli ce țin de

tratament, în mărime de 2 091,49 lei, fapt ce se confirmă prin bonurile de

plată anexate la dosar (f.d. 125, vol. II).

În condițiile respective, dat fiind faptul că a fost stabilită culpa

inculpaților Negară Vadim și Badan Ilie (prin intenție directă) în cauzarea

prejudiciului material părții vătămate Badan Ion, instanța de apel a apreciat

că, pretențiile invocate de reclamant în această parte sunt întemeiate și

pasibile de a fi admise integral.

Cu referire la chestiunea despre cheltuielile de asistență juridică, instanța

de apel a reținut că, prin bonul de plată cu seria EZ, nr. 574337 din 27.04.2021

reclamantul Badan Ion a achitat suma de 2 500 lei pentru asistența juridică

acordată de avocatul Ruslan Caciarin (f.d. 128, vol. II).

Instanța de apel a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, partea

civilă Badan Ion a solicitat încasarea din contul inculpaților a prejudiciului

moral cauzat prin infracțiune în sumă de 20 000 lei, însă, instanța de apel a

apreciat că suma solicitată de către reclamant este exagerată, reieșind din

circumstanțele cauzei și de persoana inculpaților, vârsta acestora și condițiile

de viață.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, caracterul leziunilor corporale

pricinuite, de suferințe psihice și fizice suportate de reclamant, instanța de

apel a apreciat că, suma în mărime de 10 000 lei, de la fiecare inculpat este

echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpați a

acțiunilor ilegale îndreptate împotriva reclamantului Badan Ion,

reprezentând o satisfacție echitabilă.

avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Negară Vadim, prin

care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și

pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a sentinței.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Pavalatii Alexandru invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- instanța de apel corect a admis în principiu acțiunea civilă, constatând

că partea vătămată a prezentat înscrisuri în altă limbă decât în limba de stat și

nu a anexat probe în susținerea acțiunii civile înaintate.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

7

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situația în care hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Din analiza textuală a recursului, Colegiul reține, că decizia instanței de

apel se contestă de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului

Negară Vadim, în partea acțiunii civile, din care motiv va fi supusă verificării

hotărârea judecătorească contestată sub acest aspect.

Potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în

procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate

procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice

cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta

(acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu

săvârșirea acesteia. Alin. (2) pct. 4) al aceluiași articol prevede că persoanele

fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise

de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin repararea

prejudiciului moral.

Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune

8

morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu

se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și

jurisprudența CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a

statuat, în principiu, că „atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte

civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri,

chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin

dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai

condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului

pe care l-a suferit”.

Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale

partea vătămată Badan Ion, prin intermediul avocatului său Caciarin Ruslan

a înaintat acțiunea civilă, în temeiul art. 219 Cod de procedură penală,

solicitând încasarea din contul inculpaților a prejudiciului material compus

din 35 400 lei - bani sustrași de pe carduri, costul tratamentului medical în

sumă de 2 091, 49 lei, cheltuielile ce țin de acordarea asistenței juridice în

sumă de 2500 lei și a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei (f.d. 122-129,

Vol. III).

Potrivit art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, o dată cu sentința

de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge. În cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în

principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

Prin sentință, acțiunea civilă formulată de partea vătămată, s-a admis în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

În prezenta speță, instanța de apel a constatat faptul că în rezultatul

acțiunilor comise de către inculpații Badan Ilie și Negară Vadim părții

vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu și a considerat necesar de a încasa în

mod solidar de la inculpați:

- suma de 35 400 lei - cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune;

- suma de 2 091, 49 lei - cu titlu de cheltuieli suportate pentru tratament

(sumă confirmată prin bonurile de plată anexate la dosar (f.d. 125, vol. II));

- suma de 2 500 lei - cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică

acordată de către avocat (confirmată prin bonul de plată cu seria EZ, nr.

574337 din 27.04.2021 (f.d. 128, vol. II)).

Cu referire la solicitarea părții civile de încasarea din contul inculpaților

9

a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 20 000 lei, instanța

de apel a reținut că suma solicitată în acest sens este exagerată, reieșind din

circumstanțele cauzei și de persoana inculpaților, vârsta acestora și condițiile

de viață, motiv din care a dispus încasarea din contul fiecărui inculpat a

sumei de 10 000 lei.

Deși, considerentele instanței de apel cu referire la acțiunea civilă nu au

fost desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței de recurs

concluziile instanței de apel sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie

temeiuri verosimile de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita

intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii

judecătorești adoptate de instanța de apel.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră că, instanța de apel

întemeiat a reținut că, în urma acțiunilor infracționale a inculpaților părții

vătămate i-au fost cauzat un prejudiciu material prin sustragerea cardurilor

bancare ale părții vătămate și extragerea de pe cont a mijloacelor bănești în

sumă de 35 400 lei și întemeiat a dispus încasarea sumei date în mod solidar

de la ambii inculpați.

Totodată, se constată că partea vătămată a anexat la acțiunea civilă

înaintată bonuri de plată ce confirmă suma despăgubirilor pentru

tratamentul medical suportat, în sumă totală de 2091, 49 lei și bonul de plată

în sumă de 2 500 lei pentru serviciile juridice acordate de avocatul Caciarin

Ruslan.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că în cauză au fost prezentate probe în

original, bonuri de plată care ar confirma prejudiciul material cauzat părții

vătămate Badan Ion prin infracțiune, motiv din care acțiunea civilă în această

parte just a fost admisă.

Colegiul penal consideră eronată soluția primei instanțe de admitere în

principiu a acțiunii civile, odată ce la caz putea fi stabilită suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, iar concluziile precum că, partea vătămată

a prezentat înscrisuri în altă limbă decât în limba de stat și nu a anexat probe în

susținerea acțiunii civile înaintate, sunt nefondate. În acest sens, instanța de apel

întemeiat a admis acțiunea civilă în latura prejudiciului material.

La fel, Colegiul penal reține că instanța de apel, ținând cont de

circumstanțele cauzei a evaluat corect cuantumul prejudiciului moral cauzat

în raport cu suferințele psihice și fizice suportate de către partea vătămată și

învederând starea materială a inculpaților.

Prin urmare, Colegiului penal consideră că temeiul pentru recurs invocat

în prezenta speță (pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal), nu este

incident și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi drept temei de

10

implicare în sensul casării deciziei contestate.

Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, la caz, ca fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pavalatii

Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Negară Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 04 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

11