1ra-477/22 — Art. 188 alin. 2, lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 20 mai 2021, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Negară Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în centrul de detenție pentru minori și tineri. La pedeapsa stabilită lui Negară Vadim, prin cumul parțial al pedepselor, s-a adăugat pedeapsa neexecutată stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19.01.2021 și s-a stabilit pedeapsa definitivă – 2 ani și 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei într- un centru de detenție pentru minori și tineri. Acțiunea civilă formulată de partea vătămată, s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, ce țin de imprimarea filelor din dosar, copertă, test Drager, costul discurilor DVD-R, s- a respins ca fiind vădit neîntemeiată. Cheltuielile judiciare, ce privesc 1 efectuarea expertizelor medico-legale, s-au trecut în contul statului. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. Totodată, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 20 mai 2021 a fost recunoscut vinovat și cet. Badan Ilie, însă în privința acestuia nu a fost depus recurs ordinar.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, la 14.01.2021, în intervalul de timp cuprins între orele 19:45 – 20:15, minorii Badan Ilie și Negară Vadim acționând împreună și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, observând că Badan Ion a ieșit din barul ”Retro”, amplasat în or. Rezina, str. 27 August nr. 56 în mod intenționat, l-au urmărit de la barul ”Retro” până pe scările care unesc străzile Păcii și 27 August 1989 din or. Rezina, unde, într-un loc mai retras, folosind violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, Badan Ilie i-a aplicat lui Badan Ion o lovitură cu o sticlă în regiunea capului, cauzându-i, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.202126D0022 din 26.02.2021, traumă cranio-cerebrală manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză și edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză pe spate, care au putut fi provocate ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect contondent, dur, care putea fi o sticlă, posibil în timpul și circumstanțele indicate, mai puțin probabil de la căderea de la propria înălțime, în comun, determină dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămară ușoară, în rezultat la ce Badan Ion a căzut jos, fără cunoștință, după ce ambii inculpați i-au sustras din portmoneul ce-l avea asupra sa victima, două carduri bancare nr. 4779 -****- **** - 8759, nr. 4779 - ****- ****- 8614, ambele eliberate de Banca Comercială ”Victoriabank” SA, și înscrisurile cu codurile pin ale cardurilor în cauză după care, la scurt timp, în mai multe prize, de la bancomatele Băncii Comerciale ”Victoriabank” S.A, ATM 118, Băncii Comerciale ”Moldinconbank” S.A, ATM 262, amplasate în or. Rezina, str. 27 August, au sustras, prin extragere de pe cont, mijloace bănești în sumă totală de 35 400 lei, prin ce i-au cauzat victimei Badan Ion un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 35 400 lei. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Negară Vadim a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Țigănașu Elena în numele inculpatului Badan Ilie, prin care a 2 solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, în privința lui Badan Ilie să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal; - partea vătămată Badan Ion, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Badan Ilie și Negară Vadim să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de câte 3 ani 2 luni și admiterea acțiunii civile înaintate în cadrul cauzei penale. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Țigănașu Elena în numele inculpatului Badan Ilie a invocat că: -instanța de judecată nu a luat în considerație criteriile generale de individualizare a pedepsei, circumstanțele care atenuează răspunderea penală și nu a ținut cont de minoratul inculpatului la momentul comiterii infracțiunii, fiind o circumstanță excepțională; -inculpatul Badan Ilie a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, paguba pricinuită prin infracțiunea comisă este de acord să o restituie părții vătămate, rolul și comportamentul inculpatului care a contribuit foarte activ la descoperirea infracțiunii; -instanța de fond nu a reținut următoarele circumstanțe atenuante – recunoașterea vinei, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, căința sinceră, lipsa antecedentelor penale. 3.2 În conținutul cererii de apel depuse, partea vătămată a invocat că: -infracțiunea comisă de inculpați este una deosebit de gravă, iar pedeapsa aplicată este una blândă, fapt ce poate crea a rezonanță în societate. Inculpații nici nu au comunicat faptul că se căiesc în cele săvârșite și nu și-au cerut scuze din partea părții vătămate. Totodată, aceștia nu au restituit prejudiciul cauzat și au antecedente penale; - instanța de judecată nu s-a expus referitor la încasarea prejudiciilor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 22021 a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Țigănașu Elena în interesele inculpatului Badan Ilie, a fost admis apelul părții vătămate, casând sentința parțial și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Negară Vadim, Badan Ilie și reprezentanții legali ai inculpaților minori Negară Victoria și Negară Marcel, 3 Cumatrenco Ludmila în beneficiul părții civile Badan Ion suma de 35 400 lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune, suma de 2 091 lei 49 bani, cu titlu de cheltuieli suportate pentru tratament, suma de 2 500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice de către avocat, iar suma de câte 10 000 lei fiecare, cu titlu de prejudiciu moral de la inculpații Negară Vadim și Badan Ilie. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Negară Vadim și Badan Ilie încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 188 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpaților Negară Vadim și Badan Ilie, instanța de apel a constatat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia Cu referire la personalitatea inculpatului Negară Vadim, în decizie s-a menționat următoarele: „instanța de fond a reținut că este elev la LT „Alexandru cel Bun”, locuiește cu părinții, anterior a fost atras la răspundere penală pentru fapte similare, fiind condamnat definitiv prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 19.01.2021 în baza art. 186 alin. (2), lit. lit. c), d) Cod penal, la 3 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 1 an. Potrivit caracteristicii acestuia, la locul de trai și la cel de studii se caracterizează negativ, deseori a comis furturi de bunuri materiale, părăsește domiciliul, deseori a fost depistat în stare de ebrietate, manifestă abandon școlar. Anterior în privința ultimului a fost dispusă încetarea urmăririi penale în mai multe cauze, din motiv că făptuitorul nu a atins vârsta pentru atragere la răspundere penală. Negară Vadim se află la evidența medicului psihiatru cu diagnoza „tulburare organică de personalitate” din data de 29.07.2019. La evidența medicului narcolog 4 nu se află. Conform referatului presentențial de evaluare psiho-socială a personalității minorului Negară Vadim, s-a stabilit că, ultimul are perspective minime de reintegrare în societate din considerentul că acesta conștientizează fapta săvârșită, nu este la prima abatere de la legislație, a săvârșit numeroase furturi, comportament deviant și necontrolat. Prezintă un risc maxim de recidivă. În conformitate cu art. 77 Cod penal nu au fost reținute careva circumstanțe agravante. În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanțe atenuante – săvârșirea infracțiunii de către un minor, circumstanță pe care instanța de judecată o consideră excepțională. Or, inculpații au comis fapta când aveau mai puțin decât 16 ani.” Instanța de apel a respins solicitarea din apelul părții apărării de a stabili inculpatului Badan Ilie o pedeapsă mai blândă, prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece această măsură de pedeapsă nu poate fi aplicată anume reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor comise și din personalitatea inculpatului, totodată, o pedeapsă sub formă de închisoare, cu aplicarea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei ar avea un caracter iluzoriu, iar pedeapsa penală nu și-ar realiza scopul de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de avocatul Elena Țigănașu potrivit cărora, inculpatul Badan Ilie a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, paguba pricinuită prin infracțiunea comisă este de acord să o restituie părții vătămate, rolul și comportamentul inculpatului care a contribuit foarte activ la descoperirea infracțiunii, or, aceste circumstanțe au fost valorificate de către prima instanță în procesul de individualizare a pedepsei penale, respectiv, aceste circumstanțe nu indică la faptul că, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea acestuia este posibilă fără privarea lui de societate, deoarece în privința inculpatului mai multe cauze penale au fost încetate, iar altele au fost expediate instanței de judecată spre examinare în fond, aflându-se pe rolul instanței. Cu referire la argumentele invocate de către avocatul Elena Țigănașu potrivit cărora, inculpatul Badan Ilie la data comiterii infracțiunii era minor, instanța de apel a notat că, această circumstanță a fost reținută de către instanța de fond ca fiind „excepțională” în conformitate cu art. 79 Cod penal, motiv pentru care, instanța de fond a aplicat pedeapsa sub limita minimă 5 prevăzută de normele în baza cărora au fost încadrate acțiunile lor, dar cu executarea reală a pedepsei, deoarece în coraport cu fapta comisă și gravitatea ei, cu urmările prejudiciale ale faptei, cu personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea lui nu este posibilă fără izolarea de societate. Instanța de apel a respins ca nefondată solicitarea privind aplicarea inculpatului Badan Ilie a unei pedepse mai blânde, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece la caz nu au fost stabilite careva circumstanțe pertinente în baza cărora să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei, concluziile date fiind generate de fapta comisă și gravitatea ei, de urmările prejudiciale ale faptei, personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea nefiind posibilă fără izolarea de societate. Instanța de apel a conchis că, la caz, nu este oportun de a aplica prevederile art. 90 Cod penal, or, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu va duce la atingerea scopului stabilit prin pedeapsa aplicată. Cu referire la solicitarea părții vătămate și civile Badan Ion privind aplicarea inculpaților Negară Vadim și Badan Ilie a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de câte 3 ani 2 luni, instanța de apel a apreciat-o ca fiind nefondată, or, în privința inculpaților nu au fost stabilite careva circumstanțe agravante, mai mult, în privința acestora a fost reținută circumstanța excepțională în conformitate cu art. 79 Cod penal – minoratul inculpaților, în conformitate cu care instanța de fond a aplicat inculpaților o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege. Instanța de apel a reținut și faptul că, în cazul minorilor, instanța de fond a ținut cont de nevoile speciale și variate ale minorilor și de diversitatea măsurilor posibile, prevăzute de lege de aplicare a pedepsei copilului. Prin urmare, instanța de apel a menținut soluția instanței de fond în partea individualizării pedepsei, fiind apreciat că restabilirea echității sociale perturbate prin infracțiune, precum și corectarea inculpaților va putea fi realizată doar prin stabilirea unei pedepse cu închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a apreciat că pedeapsa penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei. În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat faptul că, în rezultatul acțiunilor comise de către inculpații Badan Ilie și Negară Vadim a fost cauzat un prejudiciu material prin sustragerea cardurilor bancare ale părții vătămate și extragerea de pe cont a mijloacelor bănești în sumă de 6 35 400 lei. Totodată, instanța de apel a reținut că, părții vătămate Badan Ion i- a fost cauzat și un prejudiciu material exprimat prin cheltuieli ce țin de tratament, în mărime de 2 091,49 lei, fapt ce se confirmă prin bonurile de plată anexate la dosar (f.d. 125, vol. II). În condițiile respective, dat fiind faptul că a fost stabilită culpa inculpaților Negară Vadim și Badan Ilie (prin intenție directă) în cauzarea prejudiciului material părții vătămate Badan Ion, instanța de apel a apreciat că, pretențiile invocate de reclamant în această parte sunt întemeiate și pasibile de a fi admise integral. Cu referire la chestiunea despre cheltuielile de asistență juridică, instanța de apel a reținut că, prin bonul de plată cu seria EZ, nr. 574337 din 27.04.2021 reclamantul Badan Ion a achitat suma de 2 500 lei pentru asistența juridică acordată de avocatul Ruslan Caciarin (f.d. 128, vol. II). Instanța de apel a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, partea civilă Badan Ion a solicitat încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 20 000 lei, însă, instanța de apel a apreciat că suma solicitată de către reclamant este exagerată, reieșind din circumstanțele cauzei și de persoana inculpaților, vârsta acestora și condițiile de viață. Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, caracterul leziunilor corporale pricinuite, de suferințe psihice și fizice suportate de reclamant, instanța de apel a apreciat că, suma în mărime de 10 000 lei, de la fiecare inculpat este echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpați a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva reclamantului Badan Ion, reprezentând o satisfacție echitabilă.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Negară Vadim, prin care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a sentinței. 5.1 În susținerea recursului, avocatul Pavalatii Alexandru invocă că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța de apel corect a admis în principiu acțiunea civilă, constatând că partea vătămată a prezentat înscrisuri în altă limbă decât în limba de stat și nu a anexat probe în susținerea acțiunii civile înaintate.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, 7 în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situația în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Din analiza textuală a recursului, Colegiul reține, că decizia instanței de apel se contestă de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Negară Vadim, în partea acțiunii civile, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească contestată sub acest aspect. Potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Alin. (2) pct. 4) al aceluiași articol prevede că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral. Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune 8 morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că „atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”. Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale partea vătămată Badan Ion, prin intermediul avocatului său Caciarin Ruslan a înaintat acțiunea civilă, în temeiul art. 219 Cod de procedură penală, solicitând încasarea din contul inculpaților a prejudiciului material compus din 35 400 lei - bani sustrași de pe carduri, costul tratamentului medical în sumă de 2 091, 49 lei, cheltuielile ce țin de acordarea asistenței juridice în sumă de 2500 lei și a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei (f.d. 122-129, Vol. III). Potrivit art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. În cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Prin sentință, acțiunea civilă formulată de partea vătămată, s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. În prezenta speță, instanța de apel a constatat faptul că în rezultatul acțiunilor comise de către inculpații Badan Ilie și Negară Vadim părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu și a considerat necesar de a încasa în mod solidar de la inculpați: - suma de 35 400 lei - cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune; - suma de 2 091, 49 lei - cu titlu de cheltuieli suportate pentru tratament (sumă confirmată prin bonurile de plată anexate la dosar (f.d. 125, vol. II)); - suma de 2 500 lei - cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de către avocat (confirmată prin bonul de plată cu seria EZ, nr. 574337 din 27.04.2021 (f.d. 128, vol. II)). Cu referire la solicitarea părții civile de încasarea din contul inculpaților 9 a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 20 000 lei, instanța de apel a reținut că suma solicitată în acest sens este exagerată, reieșind din circumstanțele cauzei și de persoana inculpaților, vârsta acestora și condițiile de viață, motiv din care a dispus încasarea din contul fiecărui inculpat a sumei de 10 000 lei. Deși, considerentele instanței de apel cu referire la acțiunea civilă nu au fost desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței de recurs concluziile instanței de apel sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie temeiuri verosimile de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră că, instanța de apel întemeiat a reținut că, în urma acțiunilor infracționale a inculpaților părții vătămate i-au fost cauzat un prejudiciu material prin sustragerea cardurilor bancare ale părții vătămate și extragerea de pe cont a mijloacelor bănești în sumă de 35 400 lei și întemeiat a dispus încasarea sumei date în mod solidar de la ambii inculpați. Totodată, se constată că partea vătămată a anexat la acțiunea civilă înaintată bonuri de plată ce confirmă suma despăgubirilor pentru tratamentul medical suportat, în sumă totală de 2091, 49 lei și bonul de plată în sumă de 2 500 lei pentru serviciile juridice acordate de avocatul Caciarin Ruslan. Prin urmare, Colegiul penal atestă că în cauză au fost prezentate probe în original, bonuri de plată care ar confirma prejudiciul material cauzat părții vătămate Badan Ion prin infracțiune, motiv din care acțiunea civilă în această parte just a fost admisă. Colegiul penal consideră eronată soluția primei instanțe de admitere în principiu a acțiunii civile, odată ce la caz putea fi stabilită suma despăgubirilor cuvenite părții civile, iar concluziile precum că, partea vătămată a prezentat înscrisuri în altă limbă decât în limba de stat și nu a anexat probe în susținerea acțiunii civile înaintate, sunt nefondate. În acest sens, instanța de apel întemeiat a admis acțiunea civilă în latura prejudiciului material. La fel, Colegiul penal reține că instanța de apel, ținând cont de circumstanțele cauzei a evaluat corect cuantumul prejudiciului moral cauzat în raport cu suferințele psihice și fizice suportate de către partea vătămată și învederând starea materială a inculpaților. Prin urmare, Colegiului penal consideră că temeiul pentru recurs invocat în prezenta speță (pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal), nu este incident și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi drept temei de 10 implicare în sensul casării deciziei contestate. Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Negară Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 04 august 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 11