1ra-1030/2022 — art. 217-1 alin.4 lit.d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin.4 lit.d CP
- Temei legal
- art. 432 al. 2 pct. 1 CPP
1ra-1030/2022 — art. 217-1 alin.4 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1030/2022
1-22101267-01-1ra-14072022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
05 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către avocatul
Cupțova Natalia în numele inculpatului Maxamciuc Veaceslav, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 ianuarie 2010, în cauza
penală privindu-l pe
Maxamciuc Veaceslav xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 19.05.2009-03.08.2009;
Instanța de apel: 10.09.2009 - 13.01.2010;
Instanța de recurs: 14.07.2022-05.10.2022.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Glodeni din 03 august 2009, Maxamciuc Veaceslav
a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(4) lit. b) și art. 2171 alin.
(3) lit. f) Cod penal, cu aplicarea art.84 Cod penal la 4 ani închisoare.
Conform art.90 Cod pena a fost dispusă suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe o perioadă de probațiune de 5 ani.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.2 Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Maxamciuc
Veaceslav în anul 2006 în satul xxxxx a strâns de pe imașul din spatele gospodăriei
sale, plante de cânepă, pe care le păstra în podul casei, plante care la data de 24 martie
2009, au fost depistate în urma cercetării la fața locului efectuată de către colaboratorii
de poliție în gospodăria lui și care conform raportului de constatare tehnico-științifică.
nr.254 din 24 martie 2008 este marijuană cu greutatea de 748 gr. și se atârnă la
substanțe narcotice.
Tot el, în una din zile la începutul lunii martie 2009, aflându-se la dânsul în
gospodărie în xxxxx, având scopul înstrăinării substanțelor narcotice, din masa
vegetală pe care o păstra în podul casei, i-a distribuit lui Ivanov Veaceslav un pachet
de hârtie în care se afla o masă vegetală uscată de culoare verde asemănătoare cu
cânepa, care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.253 din 24 martie
2008 este marijuană cu greutatea de 2,37 gr. și se atribuie la substanțe narcotice.
Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
1
raionului Glodeni Canila Ruslan, care a solicitat admiterea apelului cu casarea
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care Maxamciuc Veaceslav să fie recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și în baza acestui
articol a-i aplica o pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani; și de art.2171 alin.(3) lit.
f) Cod penal și în baza acestui articol a-i aplica o pedeapsă sub forma de închisoare
pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen
de 3 ani. Conform art.84 Cod penal a-i stabili definitiv închisoare pe un termen de 10
ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 4 ani.
2.1 În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, instanța greșit a
recalificat acțiunile inculpatului din art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal în baza art.217
alin.(4) lit. b) Cod penal. Faptul că inculpatul a strâns marijuana în anul 2006 cu
scopul s-o înstrăineze în viitor se confirmă prin aceea că i-a distribuit lui Ivanov
Veaceslav 2,37 g de marijuană.
A invocat acuzarea că, inculpatul a recunoscut vina parțial, prin urmare instanța
eronat a stabilit ca circumstanța atenuantă recunoașterea vinei. Instanța la fel
neîntemeiat a aplicat art.79 Cod penal, doar cu scopul ca inculpatul să nu fie izolat de
societate, totodată nu a aplicat pedeapsa complimentară obligatorie.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 ianuarie 2010, a fost admis apelul
casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Maxamciuc Veaceslav a fost recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute ie art.2171 alin. (4) lit. d) Cod penal cu aplicarea
prevederilor art.79 Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen
de 5 ( cinci) ani, cu privarea dreptului de a activa în domeniul farmaceuticii pe termen
de 2 (doi) ani.
A fost soluționat soarta corpurilor delicte.
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond
a cercetat cauza sub toate aspectele, complet, însă a făcut concluzii care nu se acordă
la probele acumulate, a făcut o interpretare greșită a legii penale, fapt ce a avut ca
efect o încadrare greșită a acțiunilor lui Maxamciuc Veaceslav în baza legilor
respective.
Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță greșit a dedus vinovăția
inculpatului pe art.217 alin.(4) lit. b) și pe art.2171 alin.(3) Cod penal. Or, după cum
rezultă din materialele cauzei, din conținutul probelor acumulate pe cauză, acțiunile
lui Maxamciuc Veaceslav întrunesc în sine doar elementele infracțiunii prevăzute
doar de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Deducând acestea, Colegiul penal a reținut,
că argumentele procurorului, precum că acțiunile inculpatului necesită de a fi
încadrate conform învinuirii aduse, nu au suport legal.
Instanța de apel a reținut că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de
judecată s-a determinat cert, că masa vegetală de culoare verde care se atribuie la
categoria substanțelor narcotice au fost păstrate de către Maxamciuc Veaceslav
anume în scop de înstrăinare.
2
Astfel, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal se exprimă
în intenție directă. Scopul acestei infracțiunii poartă un caracter obligatoriu , fiind
necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea mijloacelor în care se conțin
substanțe narcotice.
Aceste fiind prevăzute de lege, Colegiul penal a dedus, că concluzia instanței,
precum că acțiunile inculpatului necesită a fi încadrate separat pentru cultivare,
păstrare a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari (748 gr) fără scop de
înstrăinare și cultivare, păstrare ilegală a substanțelor narcotice în proporții mari (2,37
gr) în scop de înstrăinare nu au suport legal. Aceste concluzii sânt contradictorii prin
conținutul lor, nu corespund circumstanțelor stabilite pe cauză. Or, faptul, că
Maxamciuc Veaceslav a cultivat plantele de cânepă, le-a păstrat anume în scop de
înstrăinare demonstrează probele acumulate. Astfel, intenția plantării, păstrării în
scop de înstrăinare a plantelor de cânepă se demonstrează prin faptul, că până la urmă,
la 24.03.2009 acesta din cantitatea colectată inițial, a înstrăinat 2,34 gr, astfel atingând
scopul pus inițial de înstrăinare. Or, cele 2,34 gr care au fost înstrăinate au fost luate
anume din masa care a fost pusă la păstrare de către inculpat inițial (748 gr.+2,34 gr),
nu au fost păstrate separat de cele 748 gr. Prin urmare, acțiunile lui Maxamciuc
Veaceslav constituie în sine o infracțiune unică de plantare, păstrare ilegală a
substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în scop de înstrăinare, acțiuni care
se încadrează în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. De aceia nu pot fi reținute și
argumentele procurorului, că acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate separat pe
art. pe art.2171 alin.(4) și art.2171 a1in.(3) Cod penal.
Totodată, instanța de apel a constatat că, prima instanță a reținut în fapta
inculpatului și un indice, care nu a fost adus în învinuirea lui Maxamciuc Veaceslav
„cultivarea plantelor ce conțin substanțe narcotice”, astfel depășind limitele
învinuirii aduse, or, potrivit rechizitoriului lui Maxamciuc Veaceslav i s-a adus
învinuire doar pentru păstrare a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în
proporțiile respective.
Pe motivele invocate mai sus, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului
în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,- păstrarea substanțelor narcotice săvârșite
în scop de înstrăinare, în proporții deosebit ie mari.
La stabilirea pedepsei în privința lui Maxamciuc Veaceslav, instanța de apel a
ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii admise de către
Maxamciuc Veaceslav, infracțiunea respectivă se atribuie la categoria celor deosebit
de grave.
Tot odată, instanța de apel a ținut cont de faptul, că Maxamciuc Veaceslav este
la prima sa abatere, a recunoscut vina sa și a exprimat căința sinceră în cele săvârșite,
careva materiale compromițătoare asupra sa nu are, are la întreținerea și îngrijirea sa
bunica care este de o vârstă înaintată, țintuită la pat, pe cauză lipsesc circumstanțe
agravante,
Fiind prezente un șir de circumstanțele enunțate mai sus, faptul desființării
concursului de infracțiuni, instanța de apel a considerat ca fiind oportun de a aplica
către cel vinovat prevederile art.79 Cod penal, adică de a-i aplica o pedeapsă sub
3
formă de închisoare, însă sub limita minimă prevăzută de sancțiunea legii respective,
pedeapsă care va fi comportată la prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, va servi ca
mijloc eficient în vederea reeducării și corectării celui vinovat.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Cupțova Natalia în numele inculpatului Maxamciuc Veaceslav, care invocând temeiul
prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită admiterea
recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței.
În motivarea recursului ordinar avocatul invocă că:
- inculpatul Maxamciuc Veaceslav, conform materialelor dosarului a fost
prezent doar la ședința de judecată din 14 octombrie 2009, decizia Curții de Apel fiind
pronunțată la 13 ianuarie 2010 în lipsa inculpatul care s-a aflat peste hotare. Doar mai
târziu, prin rude a aflat că este căutat de Poliție deoarece urmează să execute pedeapsa
cu închisoare, care i-a fost stabilită de instanța de Apel. Inculpatul a rugat-o pe sora
sa cet. Maxamciuc Irina, să încheie contract cu avocat, care să îi acorde asistență
juridică și să folosească calea de atac prevăzută de Lege.
- astfel se declară în termen recursul ordinar împotriva deciziei instanței de apel
din 13.01.2010, deoarece recent a fost încheiat contractul de acordarea asistenței
juridice inculpatului, căruia i-a devenit cunoscut faptul existenței deciziei Curții de
Apel Bălți.
- sentința adoptată de prima instanță este una legală și justă, astfel inculpatului
prin prisma prevederilor art.79 și 90 Cod penal i-a fost aplicată o pedeapsa penală
echitabilă, fără a-l izola pe ultimul de societate, s-a ținut cont de faptul că el este unicul
întreținător la îngrijirea căruia se află bunica sa, care este țintuită la pat având nevoie
de îngrijire permanentă. Tot, aici s-a constatat că inculpatul Maxamciuc Veaceslav,
anterior nu a fost în conflict cu Legea, nu are materiale compromițătoare și pe caz
lipseau circumstanțe agravante
La recursul ordinar declarat de către avocatul Cupțova Natalia în numele
inculpatului Maxamciuc Veaceslav în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1)
pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru
inadmisibilitatea acestuia invocând că, pedeapsa stabilită inculpatului este în
dependență cu circumstanțele cauzei.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza
materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia procurorului
expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele
considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se
consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut,
iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură
penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar
cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.
Colegiul penal reține că, reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar
împotriva deciziei instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept
procesual de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cât și o obligație de a formula
4
cererea respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în art.art.427, 429, 430
Cod de procedură penală.
Din conținutul prevederilor art.429 alin.(1) Cod de procedură penală, rezultă că
recursul se depune de persoanele menționate în art.421 și trebuie să fie motivat.
În temeiul art.421 Cod de procedură penală, raportat la art.401 alin.(2), titularul
dreptului de recurs în numele persoanelor menționate în alin.(1), pct.2)-4) art.401 Cod
de procedură penală, adică a inculpatului poate fi apărătorul împuternicit în modul
prevăzut de lege (prin mandat).
Conform art.67 alin.(4) Cod de procedură penală, avocatul care acordă asistență
juridică bănuitului sau învinuitului la reținere sau arestare se consideră apărătorul lor
pe această perioadă de timp și cu consimțământul lor el poate continua participarea în
calitate de apărător până la terminarea procesului în cauza respectivă. În cazul în care,
inculpatul își alege un alt apărător, decât cel care a participat în apel, pentru a-i
reprezenta interesele în instanța de recurs, este necesar consimțământul lui expres.
Această reglementare legală rămâne valabilă și pentru instanța de recurs.
În corespundere cu prevederile art.432 alin.(1) în coroborare cu art.433 alin.(1)
Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu
și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților.
Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea
inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat
recurs ordinar în numele său.
Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat
apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art.70 alin.(1) pct.1)
Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul
penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului,
reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu
consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere.
Din conținutul normei precizate, prin „invitația inculpatului” trebuie de înțeles
inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un avocat concret,
altul decât cel care a participat în apel.
Prin urmare, avocatul declarând recurs ordinar în numele inculpatului împotriva
deciziei instanței de apel, urmează să anexeze la recurs mandatul, care trebuie
completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din
28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului
avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare.
Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, trebuie să se indice că avocatul
este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs
ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și
semnătura inculpatului (pct.6, subpct.2) lit.a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.158
din 28.02.2013).
În acest sens, Colegiul penal va reține și stipulările art.68 alin.(5) Cod de
procedură penală, potrivit cărora apărătorul nu este în drept fără consimțământul
persoanei a cărei interese le apără să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția
5
normei prescrise, dacă ele nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz,
în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv,
efectuarea de către apărător a cel puțin a unei acțiuni prevăzute la art.68 alin.(5) Cod
de procedură penală, cade sub sancțiunea nulității, dacă aceasta nu
îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus. În cazurile când se va constata că
lipsește semnătura inculpatului de pe verso mandatului, din motive de imposibilitate
de a o aplica (aflarea peste hotarele țării, internarea într-o instituție medicală, etc.)
recurentul trebuie să anexeze la recurs o cerere scrisă personal de către inculpat și
semnată de acesta sau, după caz, procura în original.
Potrivit materialelor dosarului se atestă că, potrivit mandatului pe verso contract
cu avocatul Cupțova Natalia a încheiat Maxamciuc Irina (f.d. 155), în lipsa
împuternicirilor date de inculpat.
Prin urmare, studiind mandatul prezentat de avocatul Cupțova Natalia, Colegiul
penal constată că, acesta nu conține semnătura inculpatului Maxamciuc Veaceslav,
astfel avocatul nu are împuterniciri de a declara recurs ordinar în numele inculpatului.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de
conținut prevăzute de art.429, 430 Cod de procedură penală.
În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului
ordinar declarat de avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Maxamciuc
Veaceslav, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cupțova Natalia
în numele inculpatului Maximciuc Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 13 ianuarie 2010, în cauza penală privindu-l pe Maxamciuc
Veaceslav xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 10 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
6