1ra-1030/2022 — Art. 217-1 alin.4 lit.d CP

Prima instanță: 19.05.2009-03.08.2009;

Instanța de apel: 10.09.2009 - 13.01.2010;

Instanța de recurs: 14.07.2022-05.10.2022. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Glodeni din 03 august 2009, Maxamciuc Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(4) lit. b) și art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, cu aplicarea art.84 Cod penal la 4 ani închisoare. Conform art.90 Cod pena a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 5 ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2 Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Maxamciuc Veaceslav în anul 2006 în satul xxxxx a strâns de pe imașul din spatele gospodăriei sale, plante de cânepă, pe care le păstra în podul casei, plante care la data de 24 martie 2009, au fost depistate în urma cercetării la fața locului efectuată de către colaboratorii de poliție în gospodăria lui și care conform raportului de constatare tehnico-științifică. nr.254 din 24 martie 2008 este marijuană cu greutatea de 748 gr. și se atârnă la substanțe narcotice. Tot el, în una din zile la începutul lunii martie 2009, aflându-se la dânsul în gospodărie în xxxxx, având scopul înstrăinării substanțelor narcotice, din masa vegetală pe care o păstra în podul casei, i-a distribuit lui Ivanov Veaceslav un pachet de hârtie în care se afla o masă vegetală uscată de culoare verde asemănătoare cu cânepa, care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.253 din 24 martie 2008 este marijuană cu greutatea de 2,37 gr. și se atribuie la substanțe narcotice. 2. Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura 1 raionului Glodeni Canila Ruslan, care a solicitat admiterea apelului cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Maxamciuc Veaceslav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și în baza acestui articol a-i aplica o pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani; și de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal și în baza acestui articol a-i aplica o pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani. Conform art.84 Cod penal a-i stabili definitiv închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 4 ani. 2.1 În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, instanța greșit a recalificat acțiunile inculpatului din art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. Faptul că inculpatul a strâns marijuana în anul 2006 cu scopul s-o înstrăineze în viitor se confirmă prin aceea că i-a distribuit lui Ivanov Veaceslav 2,37 g de marijuană. A invocat acuzarea că, inculpatul a recunoscut vina parțial, prin urmare instanța eronat a stabilit ca circumstanța atenuantă recunoașterea vinei. Instanța la fel neîntemeiat a aplicat art.79 Cod penal, doar cu scopul ca inculpatul să nu fie izolat de societate, totodată nu a aplicat pedeapsa complimentară obligatorie. 3. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 ianuarie 2010, a fost admis apelul casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Maxamciuc Veaceslav a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute ie art.2171 alin. (4) lit. d) Cod penal cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 ( cinci) ani, cu privarea dreptului de a activa în domeniul farmaceuticii pe termen de 2 (doi) ani. A fost soluționat soarta corpurilor delicte. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond a cercetat cauza sub toate aspectele, complet, însă a făcut concluzii care nu se acordă la probele acumulate, a făcut o interpretare greșită a legii penale, fapt ce a avut ca efect o încadrare greșită a acțiunilor lui Maxamciuc Veaceslav în baza legilor respective. Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță greșit a dedus vinovăția inculpatului pe art.217 alin.(4) lit. b) și pe art.2171 alin.(3) Cod penal. Or, după cum rezultă din materialele cauzei, din conținutul probelor acumulate pe cauză, acțiunile lui Maxamciuc Veaceslav întrunesc în sine doar elementele infracțiunii prevăzute doar de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Deducând acestea, Colegiul penal a reținut, că argumentele procurorului, precum că acțiunile inculpatului necesită de a fi încadrate conform învinuirii aduse, nu au suport legal. Instanța de apel a reținut că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată s-a determinat cert, că masa vegetală de culoare verde care se atribuie la categoria substanțelor narcotice au fost păstrate de către Maxamciuc Veaceslav anume în scop de înstrăinare. 2 Astfel, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal se exprimă în intenție directă. Scopul acestei infracțiunii poartă un caracter obligatoriu , fiind necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea mijloacelor în care se conțin substanțe narcotice. Aceste fiind prevăzute de lege, Colegiul penal a dedus, că concluzia instanței, precum că acțiunile inculpatului necesită a fi încadrate separat pentru cultivare, păstrare a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari (748 gr) fără scop de înstrăinare și cultivare, păstrare ilegală a substanțelor narcotice în proporții mari (2,37 gr) în scop de înstrăinare nu au suport legal. Aceste concluzii sânt contradictorii prin conținutul lor, nu corespund circumstanțelor stabilite pe cauză. Or, faptul, că Maxamciuc Veaceslav a cultivat plantele de cânepă, le-a păstrat anume în scop de înstrăinare demonstrează probele acumulate. Astfel, intenția plantării, păstrării în scop de înstrăinare a plantelor de cânepă se demonstrează prin faptul, că până la urmă, la 24.03.2009 acesta din cantitatea colectată inițial, a înstrăinat 2,34 gr, astfel atingând scopul pus inițial de înstrăinare. Or, cele 2,34 gr care au fost înstrăinate au fost luate anume din masa care a fost pusă la păstrare de către inculpat inițial (748 gr.+2,34 gr), nu au fost păstrate separat de cele 748 gr. Prin urmare, acțiunile lui Maxamciuc Veaceslav constituie în sine o infracțiune unică de plantare, păstrare ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în scop de înstrăinare, acțiuni care se încadrează în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. De aceia nu pot fi reținute și argumentele procurorului, că acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate separat pe art. pe art.2171 alin.(4) și art.2171 a1in.(3) Cod penal. Totodată, instanța de apel a constatat că, prima instanță a reținut în fapta inculpatului și un indice, care nu a fost adus în învinuirea lui Maxamciuc Veaceslav „cultivarea plantelor ce conțin substanțe narcotice”, astfel depășind limitele învinuirii aduse, or, potrivit rechizitoriului lui Maxamciuc Veaceslav i s-a adus învinuire doar pentru păstrare a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în proporțiile respective. Pe motivele invocate mai sus, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,- păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit ie mari. La stabilirea pedepsei în privința lui Maxamciuc Veaceslav, instanța de apel a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii admise de către Maxamciuc Veaceslav, infracțiunea respectivă se atribuie la categoria celor deosebit de grave. Tot odată, instanța de apel a ținut cont de faptul, că Maxamciuc Veaceslav este la prima sa abatere, a recunoscut vina sa și a exprimat căința sinceră în cele săvârșite, careva materiale compromițătoare asupra sa nu are, are la întreținerea și îngrijirea sa bunica care este de o vârstă înaintată, țintuită la pat, pe cauză lipsesc circumstanțe agravante, Fiind prezente un șir de circumstanțele enunțate mai sus, faptul desființării concursului de infracțiuni, instanța de apel a considerat ca fiind oportun de a aplica către cel vinovat prevederile art.79 Cod penal, adică de a-i aplica o pedeapsă sub 3 formă de închisoare, însă sub limita minimă prevăzută de sancțiunea legii respective, pedeapsă care va fi comportată la prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, va servi ca mijloc eficient în vederea reeducării și corectării celui vinovat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Maxamciuc Veaceslav, care invocând temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței. În motivarea recursului ordinar avocatul invocă că: - inculpatul Maxamciuc Veaceslav, conform materialelor dosarului a fost prezent doar la ședința de judecată din 14 octombrie 2009, decizia Curții de Apel fiind pronunțată la 13 ianuarie 2010 în lipsa inculpatul care s-a aflat peste hotare. Doar mai târziu, prin rude a aflat că este căutat de Poliție deoarece urmează să execute pedeapsa cu închisoare, care i-a fost stabilită de instanța de Apel. Inculpatul a rugat-o pe sora sa cet. Maxamciuc Irina, să încheie contract cu avocat, care să îi acorde asistență juridică și să folosească calea de atac prevăzută de Lege. - astfel se declară în termen recursul ordinar împotriva deciziei instanței de apel din 13.01.2010, deoarece recent a fost încheiat contractul de acordarea asistenței juridice inculpatului, căruia i-a devenit cunoscut faptul existenței deciziei Curții de Apel Bălți. - sentința adoptată de prima instanță este una legală și justă, astfel inculpatului prin prisma prevederilor art.79 și 90 Cod penal i-a fost aplicată o pedeapsa penală echitabilă, fără a-l izola pe ultimul de societate, s-a ținut cont de faptul că el este unicul întreținător la îngrijirea căruia se află bunica sa, care este țintuită la pat având nevoie de îngrijire permanentă. Tot, aici s-a constatat că inculpatul Maxamciuc Veaceslav, anterior nu a fost în conflict cu Legea, nu are materiale compromițătoare și pe caz lipseau circumstanțe agravante

La recursul ordinar declarat de către avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Maxamciuc Veaceslav în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia invocând că, pedeapsa stabilită inculpatului este în dependență cu circumstanțele cauzei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. Colegiul penal reține că, reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cât și o obligație de a formula 4 cererea respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în art.art.427, 429, 430 Cod de procedură penală. Din conținutul prevederilor art.429 alin.(1) Cod de procedură penală, rezultă că recursul se depune de persoanele menționate în art.421 și trebuie să fie motivat. În temeiul art.421 Cod de procedură penală, raportat la art.401 alin.(2), titularul dreptului de recurs în numele persoanelor menționate în alin.(1), pct.2)-4) art.401 Cod de procedură penală, adică a inculpatului poate fi apărătorul împuternicit în modul prevăzut de lege (prin mandat). Conform art.67 alin.(4) Cod de procedură penală, avocatul care acordă asistență juridică bănuitului sau învinuitului la reținere sau arestare se consideră apărătorul lor pe această perioadă de timp și cu consimțământul lor el poate continua participarea în calitate de apărător până la terminarea procesului în cauza respectivă. În cazul în care, inculpatul își alege un alt apărător, decât cel care a participat în apel, pentru a-i reprezenta interesele în instanța de recurs, este necesar consimțământul lui expres. Această reglementare legală rămâne valabilă și pentru instanța de recurs. În corespundere cu prevederile art.432 alin.(1) în coroborare cu art.433 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în numele său. Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art.70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere. Din conținutul normei precizate, prin „invitația inculpatului” trebuie de înțeles inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un avocat concret, altul decât cel care a participat în apel. Prin urmare, avocatul declarând recurs ordinar în numele inculpatului împotriva deciziei instanței de apel, urmează să anexeze la recurs mandatul, care trebuie completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, trebuie să se indice că avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct.6, subpct.2) lit.a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013). În acest sens, Colegiul penal va reține și stipulările art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, potrivit cărora apărătorul nu este în drept fără consimțământul persoanei a cărei interese le apără să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția 5 normei prescrise, dacă ele nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv, efectuarea de către apărător a cel puțin a unei acțiuni prevăzute la art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, cade sub sancțiunea nulității, dacă aceasta nu îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus. În cazurile când se va constata că lipsește semnătura inculpatului de pe verso mandatului, din motive de imposibilitate de a o aplica (aflarea peste hotarele țării, internarea într-o instituție medicală, etc.) recurentul trebuie să anexeze la recurs o cerere scrisă personal de către inculpat și semnată de acesta sau, după caz, procura în original. Potrivit materialelor dosarului se atestă că, potrivit mandatului pe verso contract cu avocatul Cupțova Natalia a încheiat Maxamciuc Irina (f.d. 155), în lipsa împuternicirilor date de inculpat. Prin urmare, studiind mandatul prezentat de avocatul Cupțova Natalia, Colegiul penal constată că, acesta nu conține semnătura inculpatului Maxamciuc Veaceslav, astfel avocatul nu are împuterniciri de a declara recurs ordinar în numele inculpatului. Potrivit art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute de art.429, 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Maxamciuc Veaceslav, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Maximciuc Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 ianuarie 2010, în cauza penală privindu-l pe Maxamciuc Veaceslav xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 10 noiembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 6