1ra-316/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b, 152 alin.1 CP

1ra-316/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b, 152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-316/2022

1-18096538-01-1ra-02032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie, Miron Aliona,

judecând fără citarea părților, recursul declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2021, în cauza penală în

privința lui

Filimon Oleg xxxx

Panainte Vitalie xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.10.2018 – 12.03.2020;

Instanța de apel: 15.05.2020 – 02.12.2021;

Instanța de recurs: 02.03.2022 – 27.09.2022.

a c o n s t a t a t:

Oleg și Panainte Vitalie au fost achitați de sub învinuirea înaintată în baza art.art.152

alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

că la data de 11.11.2017, aproximativ ora 20:00, aflându-se în xxxx, în fața barului ce

aparține cet. Baraș Boris, care este un loc public, unde se mai afla împreună cu el mai multe

persoane cum sunt: Chirilă Gheorghe, Panainte Vasile precum și alte persoane nestabilite

de organul de urmărire penală cu care a acționat în comun din intenții huliganice, fără

motiv, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, manifestând o vădită

lipsă de respect față de societate și atentând la regulile sociale și morale de conviețuire prin

necuviință și neobrăzare i-a acostat jignitor în prezența mai multor persoane pe Chiosa

Nicolae și Bucur Ion exprimându-se în adresa acestora cu cuvinte injurioase și

batjocoritoare nereacționând la observațiile persoanelor care se aflau prezente în acel loc

aplicând concomitent violența fizică față de aceștia manifestată prin aplicarea de lovituri

cu pumnii și picioarele în rezultatul la ce i-a cauzat lui Bucur Ion conform concluziei

raportului de expertiză medico-legală nr. 201822D0051 din 06.03.2018 structura ramului

stâng și paramentonieră pe dreapta a mandibulei cu edem, ce a cauzat o dereglare a sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale medii.

Acțiunile inculpaților Panainte Vitalie și Filimon Oleg au fost încadrate de către

1

organul de urmărire penală în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, precum și acțiunile ce se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvârșit

de două și mai multe persoane.

Tot ei, Panainte Vitalie și Filimon Oleg au fost învinuiți de către organul de urmărire

penală, precum că la data de 11.11.2017, aproximativ ora 20:00, aflându-se în xxxx, în fața

barului ce aparține cet. Baraș Boris, care este un loc public, acționând intenționat în scopul

maltratării lui Bucur Ion i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului în rezultatul cărora i-a cauzat lui Bucur Ion, conform concluziei

raportului de expertiză medico-legală nr.201822D0051 din 06.03.2018 fractura ramului

stâng și paramentonieră pe dreapta a mandibulei cu edem, ce au cauzat o dereglare a

sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale medii.

Acțiunile inculpaților Panainte Vitalie și Filimon Oleg au fost încadrate de către

organul de urmărire penală în baza art.152 alin.(1) Cod penal, vătămarea intenționată medie

a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute la art.151 Cod penal, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată

a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea

de muncă.

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care:

- a-i recunoaște pe Panainte Vitalie și Filimon Oleg vinovați de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal, și a le aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 2 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- a-i recunoaște pe Panainte Vitalie și Filimon Oleg vinovați de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, și a le aplica pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 2 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod de procedură penală, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a stabili lui Panainte Vitalie și Filimon

Oleg, pedeapsa definitivă sub formă de câte 4 ani închisoare.

Conform art.90 Cod penal, a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

stabilită inculpaților Panainte Vitalie și Filimon Oleg pe un termen de probațiune de 4 ani.

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță a dat o apreciere eronată probelor

cercetate, punând la baza sentinței declarațiile inculpaților, ignorând astfel probele acuzării,

din care motiv consideră că este greșită concluzia primei instanțe precum că fapta nu a fost

săvârșită de inculpați.

A indicat acuzarea că, învinuirea înaintată se demonstrează prin: declarațiile părții

vătămate Bucur Ion, procesul - verbal de confruntare din 21.06.2018, raportul de expertiză

judiciară nr.20182200051 din 06.03.2018, însă, prima instanță a ignorat declarațiile părții

vătămate Bucur Ion, depuse la etapa urmăririi penale în cadrul confruntării unde acesta a

indicat direct la acțiunile inculpatului Filimon Oleg care l-a agresat, declarațiile părții

vătămate Bucur Ion coroborându-se cu concluziile raportului de expertiză medico-legală

potrivit căruia la Bucur Ion au fost depistate leziuni corporale medii.

De asemenea, prima instanță neîntemeiat a stabilit un termen limită la care a obligat

acuzatorul de stat să prezinte martorii acuzării, care la acel moment se aflau peste hotare,

iar acuzarea era în imposibilitatea efectivă să asigure prezența acestora, în contextul în care,

vinovăția inculpaților se mai demonstrează și prin declarațiile martorilor Rotaru Ion și

2

Chiosa Nicolae. Vina inculpaților în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.152

alin.(2) și 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată prin probele administrate de

către organul de urmărire penală, iar nerecunoașterea vinovăției de către aceștia reprezintă

o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de la răspundere penală, or, declarațiile

inculpaților nu au fost probate.

Totodată, este invocat și faptul încălcării dreptului la un proces echitabil în raport cu

interesele legale ale părții vătămate Bucur Ion, în acest sens, referind-u-se la imposibilitatea

asigurării audierii părții vătămate și a tuturor martorilor la care a insistat acuzarea.

a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței primei instanțe fără

modificări.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia privind

achitarea lui Panainte Vitalie și Filimon Oleg, de sub învinuirea înaintată în baza art.art.152

alin.(2) și 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

Instanța de apel a menționat, că prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de

drept care ar impune casarea sentinței de achitare adoptată în privința lui Panainte Vitalie

și Filimon Oleg, învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.152 alin.(2) și 287

alin.(2) lit. b) Cod penal, or, prima instanță în sentință corect și-a motivat soluția, luând în

considerație probele administrate de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința

de judecată, fiind respectate prevederile art.100 alin.(4) Cod de procedură penală,

apreciindu-le corect în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă

că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a constatat că acuzarea a pus la

baza învinuirii lui Panainte Vitalie și Filimon Oleg, următoarele probe: declarațiile părții

vătămate Bucur Ion, declarațiile martorilor Cotorobai Nicolai (f.d.69, vol. II), Panainte

Vasile (f.d.61-62, vol. II), Stropșa Nicolae (f.d.63, vol. II), Stropșa Gheorghe (f.d.64-65,

vol. II), Borș Maria (f.d.66, vol. II), Chirilă Gheorghe (f.d.67-68, vol. II), Dănuță Nicolae

(f.d.70-71, vol. II), declarațiile cet. Moisa Carolina din 15.11.2017 (f.d.19, vol. I), copia

buletinului de identitate pe numele lui Filimon Oleg (f.d.61, vol. I), revendicarea pe numele

inculpatului Filimon Oleg, din care rezultă că ultimul anterior nu a fost judecat (f.d.62, vol.

I), certificatele potrivit cărora inculpatul Filimon Oleg la evidența medicului narcolog,

psihiatru nu se află (f.d.63-64, vol. I), caracteristica pe numele lui Filimon Oleg, din care

rezultă că ultimul se caracterizează pozitiv (f.d.78, vol. I), certificatele potrivit cărora

inculpatul Panainte Vitalie la evidența medicului narcolog, psihiatru nu se află (f.d.80-81,

vol. I), revendicarea pe numele inculpatului Panainte Vitalie, din care rezultă că ultimul

anterior nu a fost judecat (f.d.82, vol. I).

Analizând probele menționate, instanța de apel a conchis că, acestea nu

demonstrează vinovăția inculpaților Panainte Vitalie și Filimon Oleg în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.art.152 alin.(2) și 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, iar prima

instanță a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat, just și motivat

concluzionând că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

În acest sens, instanța de apel a conchis că, probele administrate de către organul de

urmărire penală, nu demonstrează vinovăția inculpaților Filimon Oleg și Panainte Vitalie

în săvârșirea infracțiunilor incriminate, lipsind probe ce ar confirma că Filimon Oleg și

3

Panainte Vitalie, prin acțiunile sale intenționate, ar fi aplicat lovituri care au cauzat leziuni

corporale de gravitate medie, nefiind constatat nici faptul maltratării de către aceștia față

de partea vătămată, inclusiv că ar fi încălcat grosolan ordinea publică

În opinia instanței de apel, sunt neîntemeiate argumentele părții acuzării referitor la

încălcarea dreptului la un proces echitabil în raport cu interesele legale ale părții vătămate

Bucur Ion invocând în acest sens imposibilitatea asigurării audierii părții vătămate și a

tuturor martorilor la care a insistat acuzarea, nu urmează a fi reținute, deoarece prima

instanță corect a reținut că fiind citat legal de mai multe ori, inclusiv și fiind dispusă aduceri

forțată atât de către instanța de judecată cât și de acuzatorul de stat, partea vătămată nu s-a

prezentat, iar conform informației din baza de date „Acces” se constată că acesta este plecat

peste hotarele țării, iar fiind temporar în R. Moldova pe câteva zile, prin cererea înaintată

la data de 29 iulie 2019 în cancelaria Judecătoriei Hîncești, a comunicat că nu are careva

pretenții față de Panainte Vitalie, nu a fost agresat de către ultimul, pretenții nu are,

solicitând examinarea cauzei în lipsa sa pe motiv că este plecat peste hotarele țării. Instanța

de apel a mai indicat că acuzatorului de stat i-a fost acordat posibilitate pe parcursul

cercetării judecătorești (timp de 18 ședințe de judecată) să asigure prezența părții vătămate

pentru audierea acesteia, fapt care nu s-a întâmplat din motivul plecării acesteia peste

hotarele țării, din care motive prima instanță a dispus continuarea examinării cauzei în

absența acesteia pentru a nu tergiversa examinarea cauzei penale.

Mai mult, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe

care a reiterat faptul, că cauza penală a fost intentată în urma plângerii părții vătămate Bucur

Ion, care avea scopul de a atrage la răspundere penală persoanele vinovate, urmând să

respecte cu diligență acțiunile pe care le-a întreprins și era în obligațiunea acestuia de a se

prezenta în fața instanței pentru a da declarații.

În continuare instanța de apel a considerat nefondată și poziția acuzării precum, că

instanța de fond nu dat semnificație declarațiilor părții vătămate și a martorului Rotaru Ion

și Chiosa Nicolae depuse la etapa urmăririi penale, or, în acest sens prima instanță întemeiat

a relevat că aceste declarații nu pot fi puse la baza unei sentințe, pe motiv că aceste declarații

nu au fost depuse față de judecătorul de instrucție în conformitate cu prevederile art.art.109-

111 Cod de procedură penală. Tot din aceleași motive, instanța de judecată a dispus

continuarea examinării cauzei și în absența martorilor Chiosa Nicolae și Rotaru Ion.

Instanța de apel a reiterat faptul, că din declarațiile părții vătămate Bucur Ion, cât și

a martorului Cotorobai Nicolae, care au fost audiați în ședința de judecată a instanței de

apel, declarațiile acestora nu răstoarnă soluția instanței de fond privind achitarea lui

Panainte Vitalie și Filimon Oleg din motiv ca fapta infracțională nu a fost săvârșită de către

aceștia, întrucât partea vătămată nu a putut declara cu certitudine că a fost lovit de către

vreunul din inculpați, ba mai mult, a susținut cert că Panainte Vitalie nu l-a lovit, careva

pretenții față de acesta nu are, iar în privința lui Filimon Oleg, a declarat că a fost lovit de

ultimul deoarece acesta ar fi recunoscut singur acest fapt, la polițistul de sector, afirmații

care nu au fost confirmate prin alte careva probe materiale și declarații ale martorilor,

cercetate în instanța de fond cât și în instanța de apel, totodată acestea fiind negate de însuși

inculpat. În același timp, partea vătămată a declarat instanței de apel că nu bănuiește pe

nimeni cine ar fi putut să-i fractureze mandibula.

Totodată, instanța de apel a evidențiat faptul că, din cumul de probe cercetate în

prezenta cauză, s-a stabilit că după altercațiile ce au avut loc în fata magazinului lui Baraș

Boris, la 11.11.2017, aproximativ la ora 20.00, Bucur Ion n-a acuzat careva dureri și n-a

avut mandibula fracturată, însă chiar dacă nu se pune la îndoială faptul maltratării lui Bucur

4

Ion la 11.11.2017, care se confirmă prin rapoartele de expertiză medico-legale cercetate în

speță, nu este probat cu certitudine faptul că anume Filimon Oleg și Panainte Vitalie i-ar fi

aplicat leziuni corporale de gravitate medie, nefiind constatat nici faptul maltratării de către

aceștia față de partea vătămată, or, însângerat și cu fractura mandibulei aceste a fost depistat

la o distanță de aproximativ 300 metri de la locul indicat, peste o perioadă de timp de 3 ore,

aproximativ la ora 23:00.

Apreciind din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

toate probele administrate, instanța de apel a remarcat, că nu i-au fost prezentate probe

privind faptul, că Filimon Oleg și Panainte Vitalie au săvârșit infracțiunile prevăzute

art.art.152 alin.(2) și 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de

apel a notat că încălcarea prevederilor art.24, 26 Cod de procedură penală, care îl obligă pe

acuzatorul de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, să prezinte în

ședința de judecată anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului,

urmează să fie apreciată ca nesusținere a acuzațiilor penale în privința inculpatului în cadrul

examinării apelului declarat împotriva sentinței de achitare.

Ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea

prevederilor art.art.24, 26 Cod de procedură penală lezează dreptul inculpatului la un proces

echitabil, drept garantat de art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

Astfel, instanța de apel a statuat că, acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă

care ar fi demonstrat vinovăția inculpaților Filimon Oleg și Panainte Vitalie în săvârșirea

infracțiunilor imputate acestora, în baza art.art.152 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal,

respectiv prima instanță, în prezența circumstanțelor analizate mai sus, corect a

concluzionat că Filimon Oleg și Panainte Vitalie trebuie să fie achitați, din motiv că fapta

nu a fost săvârșită de inculpați.

recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului ordinar acuzarea indică, că instanța de apel contrar

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, greșit a apreciat probele administrate la

cauza penală, reținând doar declarațiile inculpaților.

Susține, că în cazul în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor

prezentate de partea acuzării și a ajuns la concluzia menținerii achitării lui Filimon Oleg și

Panainte Vitalie de sub învinuirea înaintată în baza art.art.152 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b)

Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie și să-și expună punctul său de vedere asupra

fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care la

caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor

și circumstanțelor cauzei penale.

Astfel, instanțele de fond nu au analizat și nu au apreciat corespunzător declarațiile

părții vătămate date la urmărirea penală, acestea reținând doar declarațiile depuse de către

Bucur Ion în cadrul instanței de judecată. Mai mult, instanța de apel nici nu s-a expus asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Menționează că, declarațiile părții vătămate Bucur Ion care au fost depuse la

urmărirea penală, se confirmă prin declarațiile martorilor Chirilă Gheorghe, Danuță

Nicolae, Stropșa Gheorghe, Stropșa Nicolae, Rotaru Ion, Chiosa Nicolae și Cotorobai

Nicolae, în privința cărora instanța de apel nici nu s-a expus.

5

În acest sens, acuzarea reiterând motivele invocate în apel, susține că partea vătămată

Bucur Ion nu a dat declarații veridice în cadrul cercetării judecătorești, fapt ce se confirmă

prin aceea că, fiind audiat în ședința instanței de judecată, a declarat că era în stare de

ebrietate avansată și nu ține minte toate circumstanțele cazului. Totodată este de menționat

faptul că la urmărirea penală, Bucur Ion a dat declarații clare, descriind în mod detaliat cum

au derulat evenimentele. Declarațiile părții vătămate Bucur Ion, date la urmărirea penală

sunt în deplină coroborare cu declarațiile celorlalți martori, date în cadrul urmăririi penale,

se atestă că acestea sunt analogice, ceea ce confirmă că partea vătămată Bucur Ion a dat

declarații veridice doar la faza de urmărire penală.

invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a

fi admis, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au

fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurentul critică decizia

instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și

temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că, criticile aduse de către

titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, sub aspectul că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea

6

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În acest sens Colegiul penal lărgit reține că, potrivit sentinței, Filimon Oleg și

Panainte Vitalie au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art.art.152 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpați.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea acuzării, instanța de apel

a dispus respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe.

Astfel, analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele aduse de acuzare

în cererile de apel și de recurs prin care invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond

privind achitarea lui Filimon Oleg și Panainte Vitalie de sub învinuirea înaintată în baza

art.art.152 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit atestă că, judecând

cauza în ordine de apel, instanța de apel nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate

de către acuzare.

Colegiul penal lărgit constată că, întreaga motivare a deciziei instanței de apel, ce se

referă la învinuirea înaintată lui Filimon Oleg și Panainte Vitalie în baza art.art.152 alin.(2),

287 alin.(2) lit. b) Cod penal, se axează pe aprecierea declarațiilor părții vătămate Bucur

Ion, date pe parcursul examinării cauzei atât în cadrul primei instanțe, precum și în instanța

de apel, concluzionând în acest sens că acuzarea nu a prezentat suficiente probe care să

confirme vinovăția inculpaților Filimon Oleg și Panainte Vitalie în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art.art.152 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Colegiul penal lărgit consideră că concluzia respectivă a instanței de apel este pripită

și nu rezultă din analiza minuțioasă a probelor în conformitate cu prevederile art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

ei, precum și în coroborare cu întregul cumul de probe administrate la dosar.

În contextul celor enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, deși din

textul apelului declarat de către procuror, rezultă că acesta a făcut referire la declarațiile

martorilor Chirilă Gheorghe, Danuță Nicolae, Stropșa Gheorghe, Stropșa Nicolae, Rotaru

Ion, Chiosa Nicolae și Cotorobai Nicolae, din cadrul urmăririi penale, în sensul că acestea

fiind coroborate cu declarațiile părții vătămate Bucur Ion date la urmărirea penală,

demonstrează vinovăția inculpaților Filimon Oleg și Panainte Vitalie în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.art.152 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, totuși instanța

de apel a omis să dea apreciere legală acestor argumente și probe, fiind efectuată o apreciere

de ordin general a probatoriului administrat în speță.

Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă că declarațiile martorilor

Chirilă Gheorghe, Danuță Nicolae, Stropșa Gheorghe, Stropșa Nicolae, Rotaru Ion, Chiosa

Nicolae și Cotorobai Nicolae din cadrul urmăririi penale, au fost apreciate în coroborare cu

declarațiile părții vătămate Bucur Ion, date la etapa urmăririi penale, ignorând faptul că

aceștia au dat declarații asemănătoare după conținut și care confirmă implicarea lui Filimon

Oleg și Panainte Vitalie în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.152 alin.(2), 287

alin.(2) lit. b) Cod penal.

De altfel, instanța de apel nici nu a analizat discrepanțele evidente prezente în

declarațiile părții vătămate Bucur Ion și declarațiile martorilor Chirilă Gheorghe, Danuță

Nicolae, Stropșa Gheorghe, Stropșa Nicolae, Rotaru Ion, Chiosa Nicolae și Cotorobai

Nicolae de la etapa urmăririi penale, comparativ cu declarațiile acestora în ședințele de

judecată atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, cu toate că aceste discordanțe au

fost pe deplin desfășurate în apelul procurorului, și drept urmare, prin prisma prevederilor

art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să le dea apreciere.

7

Mai mult, instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele evidențiate în apelul

procurorului referitor la declarațiile martorilor Borș Maria și Rotaru Ion, or aceste declarații

combat versiunea părții vătămate Bucur Ion, care a fost dată în cadrul cercetării

judecătorești, confirmă veridicitate declarațiilor acestuia date la faza urmăririi penală.

În concluzie, Colegiul penal lărgit atestă că, argumentele invocate în apelul

procurorului referitor la vinovăția inculpaților Filimon Oleg și Panainte Vitalie de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.152 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, nu

au fost supuse verificării de către instanța de apel, argumente care, de fapt, țin de

soluționarea fondului apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea

fondului apelului de către instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată

și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

Colegiul penal lărgit accentuează că, potrivit jurisprudenței constante a Curții

Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale

este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii

acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea

ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente

instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele

pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R.

Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze amănunțit aspectele

descrise întru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpatului garantat de

articolul 6&1 CEDO coroborat cu art.4, 20 din Constituție.

Față de considerentele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la

judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii

de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în

art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare

a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

Totodată, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama

de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea

prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre

legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură

penală.

Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

8

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Filimon

Oleg xxxx și Panainte Vitalie xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

Miron Aliona

9