1ra-829/2022 — art. 27, 145 alin. 1, art. 201-1 alin. 1 CP

1ra-829/2022 — art. 27, 145 alin. 1, art. 201-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-829/2022

1-19036672-01-1ra-30052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

avocatul Munteanu Violina și avocatul Pralea Grigore în numele inculpatului

Gavriliuc Alexandr, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe

Gavriliuc Alexandr xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art.27, art.145 alin.(1) Cod penal la 10 ani închisoare, art.2011 alin.(1) lit. a) Cod

penal la 1 an închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Gavrilic Alexandr pedeapsă definitivă cu

închisoare pe un termen de 10 (ani) ani 6 (șase) luni.

A fost admisă cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată și

s-a dispus încasarea de la Gavriliuc Alexandr în beneficiul statului, cu titlu de

cheltuieli judiciare suma de 2.732 (două mii șapte sute treizeci și doi) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2 Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gavriliuc

Alexandr dându-și seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, locuind la acel

moment în vecinătate cu partea vătămată, având relații ostile cu acesta, la data de

13.12.2018 ora 15:45, aflându-se în imediata apropiere cu Raujin Nicolai, în curtea

blocului locativ, ce este amplasat pe adresa xxxxx, în urma unui conflict verbal apărut

dintre aceștia, Gavriuliuc Alexandr fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul

omorului unei persoane, intenționat i-a aplicat lui Raujin Nicolae, o lovitura cu cuțitul

1

în regiunea cutiei toracice pe stânga, fiind conștient de faptul că aplică o lovitură într-

o regiunea vitală a organismului uman, dar din motive independente de voința sa,

intenția infracțională nu și-a produs efectul și anume din motiv că victima a opus

rezistență.

Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr.201810P0811 din

17.12.2018, la examinarea medico-legală a numitului Raujin Nicolai sau depistat o

plagă tăiată a cutiei toracice pe stânga în regiunea coastei 3 pe linie clavicular-medie.

Plaga sus-menționată a fost produsă prin acțiunea cu traumatică cu un obiect ascuțit

tăios, posibil în circumstanțele indicate în ordonanță, condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Prin acțiunile sale Gavriliuc Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.27,

art.145 alin.(1) Cod penal - tentativă de omor intenționat al unei persoane.

Tot el, a comis fapte de violență în familie, exprimată prin acțiuni violente,

comise de către concubin asupra concubinei sale, care a provocat o vătămare ușoară

a integrității corporale și a sănătății și anume la 15.09.2019 la orele 01:00 noaptea,

aflându-se la domiciliul său, amplasat xxxxx, în cadrul unui conflict iscat cu

concubina sa Volcova Natalia, intenționat i-a aplicat o lovitura cu palma peste fata,

apucând-o de gât si numind-o cu cuvinte necenzurate după care luând un cuțit în

mîină, i-a aplicat o lovitura cu acesta în regiunea piciorului sting, fapt prin care i-a

provocat conform raportului de expertiză judiciară nr.201910P0578 din 16.09.2019

vătămări corporale ușoare, exprimate prin plagă tăiată a genunchiului stâng, plăgi

tăiate ale gâtului, escoriații la gât.

Prin acțiunile sale Gavriliuc Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal - acțiunea intenționată comisă de un membru de

familie asupra altui membru de familie manifestată prin acțiuni violente, soldate cu

vătămarea ușoară a integrității corporale și a sănătății.

Violina în interesele inculpatului Gavriliuc Alexandr prin care a solicitat casarea

parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care procesul penal de învinuirea lui Gavriliuc Alexandru în baza

art.27, art.145 alin.(1) Cod penal să fie încetat, cu atragerea ultimului la răspundere

contravențională și în legătură cu expirarea prescripției contravenționale, să-i fie

înlăturată răspunderea contravențională.

2.1 În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că, inculpatul nu este de acord

parțial și o consideră în această parte ca fiind una neîntemeiată și ilegală.

A considerat avocatul, că instanța de fond și-a format o concluzie eronată privind

condamnarea inculpatului pentru tentativă de omor. Din materialele cauzei rezultă, că

în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii

imputate, și anume, lipsește latura subiectivă a acestei infracțiuni.

Astfel, a indicat că, potrivit declarațiilor inculpatului, ultimul a declarat instanței

de fond că nu a avut intenția de a-l omorî pe partea vătămată. Aceste declarații mai

sunt susținute și de alte probe din dosar, precum sunt declarațiile martorilor care au

2

confirmat că între cei doi era doar o ceartă, ceia ce înseamnă că inculpatul nu a avut

intenția de a-l omorî pe Raujin Nicolae.

Totodată, martorii au declarat că, conflictul apărut între inculpat și partea

vătămată a fost provocat de partea vătămată. Tot din declarațiile martorilor rezultă că,

inculpatul nu a zis că dorește să-i omoare pe partea vătămată. Deci, inculpatul în

declarațiile sale a explicat că, doar la îmbrâncit pe partea vătămată și nimic mai mult.

Comportamentul incorect al inculpatului se explică prin faptul, că a fost provocat de

partea vătămată, motiv din care și a rezultat acest comportament.

Mai mult ca atît, a indicat apelantul că, leziunile corporale, în dependență de

gradul vătămării se califică diferit și pentru fiecare gravitate a vătămării corporale

sunt pedepse atât blânde, cât și aspre.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.201810P0811 din 17.12.2018, în

care expertul judiciar a concluzionat că, la partea vătămată Raujin Nicolae, leziunile

corporale cauzate de inculpat se califică ca vătămare ușoară.

Astfel, a menționat avocatul că, reieșind din gravitatea leziunilor și ținând cont

de faptul că intenția inculpatului nu a fost de a-l omorî pe Raujin Nicolae, acțiunile

acestuia urmează a fi calificate în conformitate cu art.78 alin.(2) Cod contravențional.

Ca urmare celor menționate, a solicitat în temeiul art.332 Cod de procedură

penală, procesul penal împotriva inculpatului Gavriliuc Alexandru trebuie să fie

încetat cu atragerea acestuia la răspundere contravențională, iar conform art.30 Cod

contravențional, termenul privind atragerea la răspundere contravențională a expirat,

astfel lui Gavriliuc Alexandru urmează să-i fie înlăturată răspunderea

contravențională pe acest capăt de învinuire.

Munteanu Violina în interesele inculpatului Gavriliuc Alexandr a fost respins ca

nefondat, cu menținerea integrală a acesteia.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, judecând cauza

penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând

o încadrare juridică justă a acțiunilor lui Gavriliuc Alexandr în baza art.27,145

alin.(1), art.2011 alin.(1) Cod penal, totodată corect a apreciat măsura de pedeapsă sub

formă de închisoare, ținând cont de circumstanțele cauzei, persoana celui vinovat și

urmările survenite.

Instanța de apel a constatat că, necătând la faptul, că inculpatul Gavriliuc

Alexandr nu și-a recunoscut total vina, vinovăția acestuia în faptele infracționale

constatate de instanța de fond se confirmă prin: - declarațiile părților vătămate Raujin

Nicolae, Volcova Natalia; - declarațiile martorilor Șarpan Iulia, Gurieva Ludmila; -

procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 13.12.2018, ora 16:30 și 16:40;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 13.12.2018, ora 17:00 și

17:10; - procesul-verbal nr.2057 din 13.12.2018, al examinării medicale de constatare

3

a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate a naturii ei; - procesul-verbal

de ridicare din 14.12.2018; - procesul-verbal de examinare din 14.12.2018; - procesul-

verbal de examinare a obiectului din 14.12.2018; - procesul-verbal de ridicare din

15.12.2018; - procesul-verbal de examinare din 15.12.2018; - raportul de expertiză

judiciară nr.201810P0811 din 17.12.2018; - raportul de expertiză judiciară

nr.201937A0020 din 01 aprilie 2019; - raportul din 04.10.2019; - informație unitatea

de gardă a IP Bălți din 15.09.2019 cu privire la înjunghierea lui Gavriliuc A.; -

raportul de expertiză judiciară nr.201910P0578 din 16.09.2019; - procesul-verbal de

examinare din 17.10.2019 a mesajelor de pe telefonul mobil al lui Volcova N. datate

cu ziua 14.09.2019.

A constatat instanța de apel că, probele verbale coroborează întru tot cu cele

material-scrise administrate pe caz, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere

obiectivă în corespundere cu prevederile art.93-101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a considerat că, judecând cauza penală, instanța de fond corect a

ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele încriminate și a făcut o

încadrare juridică justă a acțiunilor lui Gavriliuc Alexandr în baza art.27, art.145

alin.(1) și art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, pedeapsa aplicată, de instanța de fond, lui Gavriliuc

Alexandr sub formă de închisoare, este una echitabilă și legală, fiind ținut cont de

gravitatea și motivul infracțiunilor săvârșite - infracțiune deosebit de gravă și

infracțiune mai puțin gravă, consecințele infracțiunii, personalitatea celui vinovat,

lipsa circumstanțelor atenuante, prezența circumstanțelor agravante - starea de

ebrietate, condițiile acesteia de viață și influența pedepsei asupra corectării și

reeducării ei.

Instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată lui Gavriliuc Alexandr este

proporțională faptei comise și consecințelor ei, corespunde normei penale la care a

fost calificată fapta infracțională - art.27, art.145 alin.(1), art.2011 alin.(1) lit. a) Cod

penal, circumstanțelor cauzei și personalității inculpatului, nefiind motive de a fi

micșorată.

Din probele administrate și cercetate în ședința de judecată, instanța de apel a

reținut faptul, că Gavriliuc Alexandr i-a aplicat intenționat lovituri cu cuțitul lui

Raujin Nicolae în regiune vitală (piept), ce indică la intenția de a-l omorî. Au fost

întreprinse de Gavriliuc Alexandr acțiuni intenționate spre omor dar nu și-au produs

efectul din cauza opunerii de rezistență a victimei, fapte ce rezultă din probele

cercetate în ședința de judecată.

Acțiunile lui Gavriliuc Alexandr din cadrul faptei infracționale corect au fost

calificate la art.27, art.145 alin.(1) Cod penal și temeiuri de recalificare a faptei nu

sau stabilit.

Între acțiunile lui violente și cauzarea leziunilor victimei este o legătură cauzală

directă, fiind confirmată de martori și raportul de expertiză.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate afirmațiile apărării cu referire la

nevinovăția inculpatului, având un caracter declarativ și ca un mod de apărare a

inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind

4

combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către

instanța de fond la baza sentinței de condamnare.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Gavriliuc Alexandr în săvârșirea

infracțiunii reținute în sarcina lui de către instanța de fond nu echivalează cu atragerea

lui la răspundere contravențională, în baza art.78 alin.(2) Cod penal, după cum se

solicită în apelul motivat declarat de avocat, deoarece probele prezentate în sprijinul

învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului Gavriliuc Alexandr în

comiterea infracțiunii incriminate și reținute în sarcina lui, aceasta fiind o metodă de

a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală.

Instanța de apel a reținut constatările primei instanțe privind aprecierea justă a

probelor și faptul că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în

ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în

fapta infracțională reținută în sarcina lui.

După verificarea suplimentară a probelor materiale instanța de apel a constatat,

că argumentele invocate în apelul declarat de avocat sunt contradictorii

circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond pe parcursul

judecării cauzei, iar probele administrate de către instanța de fond demonstrează pe

deplin săvârșirea de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcina lui, astfel instanța

de fond corect a conchis asupra vinovăției inculpatului în baza art.27, art.145 alin.(1)

Cod penal.

Au fost respinse și afirmațiile cu referire la faptul că leziunile corporale cauzate

victimei sunt calificate ca vătămări ușoare, astfel urmează a fi calificate conform

art.78 alin.(2) Cod contravențional, or, fapta inculpatului constituie tentativă la

infracțiunea de omor intenționat.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat, că prima instanță a ținut cont

de legea procesual-penală, a apreciat probele administrate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția inculpatului.

Munteanu Violina și avocatul Pralea Grigore în numele inculpatului Gavriliuc

Alexandr.

4.1 Avocatul Munteanu Violina, invocând temeiurile prevăzute la art.427

alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură, penală solicită admiterea recursului, casarea

deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel în alt complet de judecată

pe motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În motivarea recursului ordinar avocatul invocă că:

- fapta inculpatului Gavriliuc Alexandru nu întrunește elementele componenței

infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, ci constituie contravenție

prevăzută de art. 78 alin.(2) Cod Contravențional potrivit probelor administrate;

- concluzia instanței de apel precum că „inculpatul Gavriliuc Alexandru, având

scopul omorului cet. Raujin Nicolae, l-a lovit pe ultimul cu cuțitul, însă acesta nu și-

a produs efectul, nu poate fi susținută. Instanța de apel urma să aprecieze

circumstanțele cazului produs prin prisma tuturor acțiunilor participanților și să

formuleze o concluzie certă fără dubii, că inculpatul a avut scopul să-l omoare pe

5

Raujin Nicolae, a premeditat a pregătit săvârșirea acestei infracțiuni. Or, după cum s-

a menționat supra, conform declarațiilor martorilor, reiese că în urma unui conflict

iscat între Raujin Nicolae și Gavriliuc Alexandru, ultimul la îmbrâncit pe Raujin

Nicolae, astfel cauzându-i leziuni corporale cu un cuțit, după care a plecat;

- la caz, sunt notabile circumstanțele cauzei, care confirmă faptul apariției unui

conflict spontan între inculpatul Gavriliuc Alexandru și partea vătămată Raujin

Nicolae, în rezultatul cărui, Raujin Nicolae a fost îmbrâncit și înfipt cu cuțitul, și care

conform raportul de expertiză judiciară, se califică ca o vătămare corporală ușoară

circumstanța dată nu poate fi apreciată ca probă exclusivă care să demonstreze

suspiciunile organului de urmărire penale invocate în învinuirea adusă inculpatului;

- însăși faptul că după ce inculpatul a aplicat lovitura și a plecat, drept urmare

partea vătămată a rămas în viață, nicidecum nu poate fi apreciat ca circumstanță că

intenția de omor a inculpatului nu a fost dusă la capăt din motive independente de

voința sa, pentru a califica fapta inculpatului ca tentativă de omor, luând în

considerație că conform doctrinei penale, sub aspect obiectiv, tentativa implică

efectuarea unor acte ce fac parte din latura obiectivă a infracțiunii începute, iar sub

aspect subiectiv presupune caracterul intenționat al acestor acte;

- respectiv în cazul în care în speță nu s-a stabilit ducerea la capăt de către

inculpat a acțiunilor sale care să fie încadrate juridic ca componență de infracțiune,

acesta nu poate fi supus răspunderii penale pentru fapta comisă, or, în acțiunile lui

Gavriliuc Alexandr sunt persistente elementele constitutive a contravenției prevăzute

de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, luând în considerație că ansamblu probatoriu

demonstrează și inculpatul a recunoscut, cauzarea vătămării intenționate ușoare a

integrității corporale părții vătămate Raujin Nicolae;

- astfel, la caz, acțiunile inculpatului au fost îndreptate la săvârșirea vătămării

integrității corporale ușoare, pentru că după aplicarea loviturilor asupra părții

vătămate Raujin Nicolae, a plecat și nu a continuat să facă careva acțiuni față de

ultimul;

- de asemenea, în speță lipsește latura subiectivă, care este caracterizată prin

intenția directă a infracțiunii, persoana conștientizează și acționează în vederea

survenirii morții părții vătămate, dorind acest fapt. În cazul dat însă, nu a fost

demonstrat prin probe pertinente și concludente săvârșirea infracțiunii de tentativă de

omor, fapt confirmat atât de către martorul prezent la locul faptei, cât și de către partea

vătămată Raujin Nicolae.

4.2 Avocatul Pralea Grigore care invocând temeiurile prevăzute la art.427

alin.(1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea

deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel.

În motivarea recursului ordinar avocatul invocă că:

- Gavriliuc Alexandr, cât la urmărirea penală, atât și în judecată, vina a

recunoscut parțial;

- prin probele examinate în prima instanță s-a demonstrat lipsa componenței

infracțiunii incriminate, acțiunile acestuia urmau să fie recalificate, fapt care instanța

de judecată, cât și instanța de apel, eronat au tratat prevederile legii materiale;

6

- ambele instanțe, urmau să divizeze acțiunile și să califice proporțional, ținând

cont de prevederile legii, de a nu agrava starea inculpatului;

- astfel, a fost lipsit de dreptul la apărare, conform art.art.7-9; 24; pct.15, 18

art.66; alin. 1, pct.2 art.94; pct.2 și 3 art.95; alt.2 art.96 Cod de procedură penală și la

echitatea judiciară ocrotită de Legea Națională si cea Internațională.

- acestea și alte încălcări omise, au adus la aplicarea Legii eronat și incorect;

- astfel, au fost încălcate drepturile Constituționale și prevederile art.5 și 6 din

Convenția nr. 1950, din 04.11.1950, pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

Grigore în numele inculpatului Gavriliuc Alexandr în conformitate cu prevederile art.

431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat

pentru inadmisibilitatea acestora invocând că, instanța de apel, just a constatat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale și corect a constatat vinovăția și a

menținut condamnarea lui Gavriliuc Alexandr în baza art. 27, 145 alin. (1) și art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal.

Lecturând conținutul cererii de apel, în coraport cu decizia instanței de apel, se

constată că, această instanță s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și

motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Cu referire la recursul avocatului Pralea Grigorea acuzarea indică că, acesta nu

conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel și nu se invocă problema de

drept de importanță generală abordată în această cauza penală, cerințe obligatorii și

expres stipulate în dispoziția art. 430 pct.5) Cod de procedură penală.

materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din următoarele

considerente.

În speță se constată, că recurenții s-a conformat prevederilor legale și au declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

6.1 Referitor la recursul declarat de către avocatul Pralea Grigore.

Potrivit textului recursului avocatul Pralea Grigore invocă, temei de casare a

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8) și 12) Cod procedură

penală.

Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

7

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul nu îndeplinește cerințele

de formă și de conținut, prevăzute în art.429 și 430.

Dispozițiile art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora trebuie

să Din conținutul prevederilor art.429 alin.(1) Cod de procedură penală, rezultă că

recursul se depune de persoanele menționate în art.421 și trebuie să fie motivat.

În temeiul art.421 Cod de procedură penală, raportat la art.401 alin.(2), titularul

dreptului de recurs în numele persoanelor menționate în alin.(1), pct.2)-4) art.401 Cod

de procedură penală, adică a inculpatului poate fi apărătorul împuternicit în modul

prevăzut de lege (prin mandat).

Conform art.67 alin.(4) Cod de procedură penală, avocatul care acordă asistență

juridică bănuitului sau învinuitului la reținere sau arestare se consideră apărătorul lor

pe această perioadă de timp și cu consimțământul lor el poate continua participarea în

calitate de apărător până la terminarea procesului în cauza respectivă. În cazul în care,

inculpatul își alege un alt apărător, decât cel care a participat în apel, pentru a-i

reprezenta interesele în instanța de recurs, este necesar consimțământul lui expres.

Prin alte cuvinte, această reglementare legală rămâne valabilă și pentru instanța de

recurs.

În corespundere cu prevederile art.432 alin.(1) în coroborare cu art.433 alin.(1)

Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu

și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților.

Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea

inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat

recurs ordinar în numele său.

Drept urmare, reieșind din baza factologică expusă, instanța de recurs punctează

că, pentru justa soluționare a cauzei date este relevant de a constata cu certitudine

dacă avocatul Pralea Grigore a avut sau nu împuterniciri de a declara cererea de recurs

orinar, în numele inculpatului Gavriliu Alexandru.

Pentru clarificarea acestei chestiuni, instanța de recurs ține să remarce că, potrivit

art.401 alin.(2) Cod de procedură penală, pot declara apel în numele persoanelor

menționate la alin.(1) pct.2) - 4) și apărătorul sau reprezentantul lor legal.

Cu privire la dreptul de apărare se subliniază că, în lumina jurisprudenței

constante a CtEDO, reglementarea acestui drept este de natură să pună în evidență

importanța unui proces echitabil, specific oricărei societăți democratice. Astfel, art. 6

parag.3 lit. c) CEDO, recunoaște dreptul fiecărui acuzat de a se apăra singur sau prin

apărător, însă textul articolului vizat nu precizează condițiile de exercitare a acestui

drept, lăsând statelor contractante alegerea mijloacelor ce permit efectiva lui realizare,

astfel încât acestea să fie compatibile cu exigențele unui proces echitabil.

La caz, se constată că la examinarea cauzei în ordine de apel, cererea de apel este

declarată de către un alt avocat ales pentru a reprezenta interesele inculpatului.

În acest caz urmează a se reține că, modalitatea de confirmare a împuternicirilor

oferite de către inculpat apărătorului său, a fost reglementată de către legiuitor în

dispoziția art. 70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că

avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația

8

bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia precum și la

solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să

le apere.

Din conținutul normei precizate, prin „invitația inculpatului” trebuie de înțeles

inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un avocat concret,

altul decât cel care a participat în apel.

Totodată, potrivi prevederilor art. 70 alin.(7) pct.3) Cod de procedură penală

stipulează că, pentru confirmarea calității și împuternicirilor sale, apărătorul prezintă

organului de urmărire penală sau instanței: mandatul biroului de avocați sau un alt

document ce îi confirmă împuternicirile.

Prin urmare, avocatul declarând recurs ordinar în numele inculpatului împotriva

deciziei instanței de apel, urmează să anexeze la recurs ordinar declarat mandatul,

care confirmă calitatea și împuternicirile sale, completat în corespundere cu cerințele

expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar,

cu modificările ulterioare cât și în corespundere cu art.68 alin.(5) Cod de procedură

penală.

Verificând actele cauzei, Colegiul penal constată că, avocatul Pralea Grigore la

12 mai 2022 a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel fără a anexa

mandatul, care confirmă calitatea și împuternicirile sale.

La caz, nu se constată că, inculpatul a dat acordul ca avocatul Pralea Grigore să-

i reprezinte interesele în calitate de apărător în instanța de recurs ordinar și în mod

expres dreptul de a întocmi, semna și depune cererea de recurs în numele său. Or,

avocatul Pralea Grigore anterior n-a participat în procesul dat, iar în instanța de apel,

apelul în numele inculpatului Gavriliuc Alexandru, a fost depus de alt avocat.

Colegiul penal reiterează că, potrivit alin. (8) al art.70 Cod de procedură penală,

persoana care pretinde să participe în cauza dată în calitate de apărător, dar nu prezintă

documentele ce îi confirmă calitatea și împuternicirile de apărător nu este admisă să

participe la desfășurarea procesului penal în calitatea respectivă, fapte, ce impune

concluzia că cererea de recurs înaintată de avocatul Pralea Grigore în numele

inculpatului Gavriliuc Alexandru, este inadmisibilă.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că, avocatul Pralea Grigore nu poate fi

recunoscut ca titular al dreptului de a contesta cu recurs hotărârea instanței de apel,

din care motiv instanța de recurs decide de a declara prezentul recurs ca fiind

inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut, fiind depus de

către o persoană neîmputernicită legal.

6.2 Referitor la recursul declarat de către avocatul Munteanu Violina.

Potrivit textului recursului se invocă, temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod procedură penală, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau

9

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței și pct. 8) Cod de procedură penală atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-

a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul apărării, motivarea soluției

corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de

apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.

Colegiul constată că, temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în

cauză, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondat, a

apelului declarat, și menținerea sentinței atacate fără modificări, a respectat

prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de

recurs apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din

art. 6 CEDO.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel menținând sentința

primei instanțe și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile părților vătămate

Raujin Nicolae, Volcova Natalia, a martorilor Șarpan Iulia, Gurieva Ludmila,

procesele-verbale de cercetare la fața locului din data de 13.12.2018, ora 16:30 și

16:40, ora 17:00 și 17:10, procesul-verbal nr.2057 din 13.12.2018, de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, procesele-verbale de ridicare din 14.12.2018 și

15.12.2018, procesele-verbale de examinare din 14.12.2018, din 15.12.2018 și din

17.10.2019; rapoartele de expertiză judiciară nr.201810P0811 din 17.12.2018,

nr.201937A0020 din 01 aprilie 2019, nr.201910P0578 din 16.09.2019, informația de

la unitatea de gardă a IP Bălți din 15.09.2019 cu privire la înjunghierea lui Gavriliuc

A., cert se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii încriminate

prevăzute la art. 27,145 alin.(1) Cod penal, probe care sânt descrise și analizate

obiectiv în decizia atacată motiv din care se respinge argumentul avocatului precum

că, probatoriu administrat nu confirmă vinovăția inculpatului.

În acest context, Colegiul penal constată că nu există contradicție între cele

reținute prin hotărârea recurată și conținutul probelor administrate, starea de fapt

reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei

analize coroborate a acestora, astfel că decizia nu cuprinde vreun viciu sub aspect de

fapt sau de drept material sau procesual.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de

apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

alegațiilor apărării, pe care Colegiul le însușește, fapt ce este în deplină concordanță

cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza

10

Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă

instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică această

obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei.

Cu referire la criticele invocate de avocatul Munteanu Violina în numele

inculpatului Gavriliuc Alexandru sub aspectul pct.8 alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris supra prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel

conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii

Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest

temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată

de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului a elementelor componenței de

contravenție, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi

penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești în instanța de apel, fiind stabilită

vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat

asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe

pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior

apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod

obiectiv.

În cauza supusă judecării Colegiul consideră că, instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, examinând obiectiv cumulul de probe prin prisma

art.101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Gavriliuc Alexandru, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27, 145

alin.(1) Cod penal.

Urmează a fi respins argumentul avocatului precum că, fapta inculpatului

Gavriliuc Alexandru nu întrunește elementele componenței infracțiunii prevăzute de

art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, ci constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin.(2)

Cod Contravențional potrivit probelor administrate, deoarece potrivit art.10 Cod

contravențional „constituie contravenție fapta - acțiunea sau inacțiunea - ilicită, cu un

grad de pericol social mai redus decât infracțiunea, săvârșită cu vinovăție, care

atentează la valorile sociale ocrotite de lege, iar acțiunile inculpatului au un grad de

pericol social mult mai grav contra vieții și sănătății persoanei. Infracțiunile contra

vieții și sănătății persoanei sunt fapte prejudiciabile, săvârșite cu intenție sau din

imprudență, care vatămă sau pun în pericol – în mod exclusiv sau în principal –

relațiile sociale privitoare la viața sau sănătatea persoanei.

Din perspectiva celor menționate, Colegiul penal consideră că, instanța de apel

întemeiat a constatat că la caz, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu

intenție, care s-a dovedit prin comportamentul și acțiunile întreprinse de făptuitor,

care fiind conștient de caracterul periculos al faptei și urmările care pot surveni în

11

rezultatul punerii în aplicare a unui obiect ascuțit-tăios, intenționat a acționat asupra

părții vătămate concluzie ce rezultă din materialitatea faptei, raportat la mijlocul

folosit (un cuțit), în regiunea vitală (piept), caracterul agresiv al acțiunilor inculpatului

care nu și-au produs efectul din cauza rezistenței părții vătămate. Astfel, instanța de

apel, din probele cercetate, corect a reținut în acțiunile inculpatului intenția directă a

inculpatului în tentativa de omor asupra lui Raujin Nicolai, prin aplicarea unei lovituri

cu cuțitul în regiunea cutiei toracice pe stingă, dar din motive independente de voința

sa, intenția infracțională nu și-a produs efectul din motiv că, victima a opus rezistență

cât și prin implicarea martorului Șarpan Iulia, fapt confirmat prin declarațiile părții

vătămate, a martorilor și totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul

ședințelor de judecată.

Versiunea apărării precum că, inculpatul nu este vinovat în săvârșirea infracțiunii

încriminate, nu a avut intenția în omorul victimei, că conflictul a fost provocat de

partea vătămată, instanța de apel întemeiat a apreciat-o ca fiind o poziție de apărare,

declarațiile sale având un caracter tendențios și neobiectiv, iar rezumând în ansamblu

probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva

dubii privind vinovăția inculpatului Gavriliuc Alexandru în săvârșirea infracțiunii

imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de

art. 27,145 alin. (1) Cod penal

Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului invocate în recurs, referitor

la nevinovăția inculpatului, precum că, nu a avut intenția în omorul victimei, că

conflictul a fost provocat de partea vătămată, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, fiind apreciată ca o poziție de apărare asupra cărora s-a formulat și

s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe

care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs

România din 16.02.2010.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile prevăzute de

art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, la care se referă autorul recursului,

nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei recurate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului

ordinar declarat de către avocat Munteanu Violina, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe

Gavriliuc Alexandr xxxxx:

12

- al avocatului Pralea Grigore, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă

și conținut;

- al avocatului Munteanu Violina ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 27 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

13