1ra-847/2022 — art. 186 alin. 2 lit d CP

Prima instanță: 17.12.2019 -15.06.2021;

Instanța de apel: 09.07.2021 - 25.01.2022;

Instanța de recurs: 02.06.2022-21.09.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 15 iunie 2021, Railean Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3), art. 79 Cod penal, la 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în centrul de detenție pentru minori și tineri. În baza art. 84, 87 Cod penal la pedeapsa aplicată lui Railean Ion prin prezenta sentință s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul central din 27 februarie 2020 și pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul central din 07 septembrie 2020, stabilindu-i lui Railean Ion pedeapsă definitivă de 2 (ani) ani închisoare, cu executarea pedepsei în centrul de detenție pentru minori și tineri. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Railean Ion la 01.08.2019 în jurul orelor 12:00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii, în vederea realizării scopului său infracțional, aflându-se în domiciliul cet. Pleșca Cristina, situat în satul xxxxx, din odaie de pe pat în mod tainic a sustras telefonul de model „Samsung Galaxy A10” care se afla în husă de silicon cu imprimeu floral și fluturi, ce aparținea cet. Pleșca Cristina. În rezultatul comiterii infracțiunii părții vătămate Pleșca Cristina i-au fost cauzate daune în proporții considerabile în sumă de 4 500 lei. 1 2. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Panuș Liliana în interesele inculpatului Railean Ion prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Railean Ion să fie achitat, deoarece nu este el făptuitorul. 2.1 În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că, atît la urmărirea penală, cât și la cercetările judecătorești inculpatul a pledat nevinovat, astfel, apărarea a considerat că vinovăția inculpatului Railean Ion nu a fost dovedită, ceea ce se probează prin declarațiile inculpatul minor, declarațiile părții vătămate Pleșca Cristina, declarațiile martorilor Caravaev Valentina și Trestian Tatiana, întrucât, toți cei audiați în instanța de judecată nu indică direct că telefonul a fost furat anume de către minorul Railaen Ion, iar, învinuirea ultimului este bazată doar pe bănuieli și suspiciuni: că el se uita în el, că se juca, etc, dar că au văzut că anume el l-a luat și s- a dus cu el nimeni nu a declarat. Cu referire la husa ridicată de la casa părinților inculpatului, apărarea a considerat că nici aceasta nu este o probă, or, husa a fost găsită la casa părintească unde proprietar nu este inculpatul, acolo locuiesc mai multe persoane, amprente nu s-au găsit ale inculpatului pe husă, etc., ceea ce după opinia apărării este contrar prevederilor art.101 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală. A indicat avocatul că, cele expuse mai sus confirmă și determină incontestabil nevinovăția lui Railean Ion, iar reieșind și din faptul că inculpatul nu recunoaște vinovăția și că nu s-a dovedit existența faptei infracțiunii, a solicitat apărarea să fie emisă o sentință de achitare față de minorul Railean Ion. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2022 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Panuș Liliana, în interesele inculpatului Railean Ion și menținută sentința fără modificări. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, întru constatarea existenței infracțiunii, identificarea făptuitorului și stabilirea vinovăției, au fost cercetate următoarele mijloace de probă: - declarațiile părții vătămate Pleșca Cristina; - declarațiile martorilor Caravaev Valentina și Trestian Tatiana; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.08.2019 (f.d. 12-15); - procesul-verbal de ridicare, prin care de la Pleșca Cristina s-a ridicat cutia și pașaportul telefonului mobil „Samsung" A10 (2019), bonul de plată, cutia (f.d.28-31); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.08.2019 (f.d. 32); - informația privind descifrările convorbirilor telefonice parvenite de la compania Orange și Moldcell (f.d.48); - procesul-verbal de percheziție din 31.10.2019 efectuat în gospodăria unde locuiește minorul Railean Ion, de unde a fost ridicată o husă pentru telefon mobil transparentă cu flori (f.d.60-64); -procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.10.2019 (f.d.68 ); - procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 04.11.2019 (f.d. 71-72). 2 Reieșind din cele relatate, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Railean Ion a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel nu a reținut argumentele avocatului Panuș Liliana, cât și argumentele inculpatului Railean Ion, invocate în apel precum că, vinovăția ultimului nu a fost probată, or, vinovăția inculpatului Railean Ion se confirmă prin declarațiile părții vătămate Pleșca Cristina, date în cadrul urmăririi penale și declarațiile martorului Caravaev Valentina. La fel, au fost respinse și argumentele apărării precum că, husa a fost găsită la casa părintească unde proprietar nu este inculpatul, acolo locuiesc mai multe persoane, cine știe cine ar fi adus și pus acolo husa, amprente nu s-au găsit ale inculpatului pe husă, or, cum s-a constatat supra la momentul furtului erau prezenți doar trei persoane și doar inculpatul a plecat fără să se mai întoarcă, cu toate că a mers la bar pentru a procura un pachet de borș acru și încă ceva, pentru care partea vătămată i-a dat 50 de lei, iar partea vătămată a declarat că, „...La momentul când a văzut că nu îi este telefonul și Railean Ion nu vine, s-a pornit la bar. A întrebat vânzătoarea de Railean Ion și i-a comunicat că nu l-a văzut. Ea s-a întors acasă i-a spus și Valentinei să se pornească să-l caute. A ieșit cu copilul, a ajuns în centrul satului și nu era. S-a dus la mama lui acasă, ea a spus că nu l-a văzut. Ea a venit acasă și a anunțat poliția. Peste ceva timp, un sătean Boaghe Vadim i-a spus că a vorbit cu Railean Ion și i-a spus că telefonul acela la ascuns și-l ține acolo că nu-l poate debloca...”. De asemenea, instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor părții vătămate, deoarece acestea au fost confirmate prin declarațiile martorilor Caravaeva Valentina și Trestian Tatiana, prin procesul-verbal de ridicare, prin care de la Pleșca Cristina s-a ridicat cutia și pașaportul telefonului mobil „Samsung” A10 (2019) bonul de plată, cutia (f.d.28-31); prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.08.2019 și anume a unui bon de plată pe care este indicată suma de 18 000 ruble; prin pașaportul telefonului mobil de model Samsung Galaxy A10; procesul-verbal de percheziție din 31.10.2019 efectuat în gospodăria cet. Pleșca Galina, unde locuiește și minorul Railean Ion, dintr-o construcție situată pe partea stângă a gospodăriei a fost ridicată o husă pentru telefon mobil transparentă cu flori (f.d.60-64); prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.10.2019. Obiectul examinării îl constituie husa din silicon transparentă. Pe husă este imprimată imagine cu flori albe pe centrul fiecăreia este lipită câte o piatră de culoare albă, fluturași (f.d. 68); cât și prin procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 04.11.2019, Pleșca Cristina recunoscând husa cu nr. 3 după formă, decor floral cu fluturi (f.d.71-72), cât și prin cumulul de probe anexate la materialele cauzei. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, prin cererea de apel apărarea a solicitat achitarea inculpatului Railean Ion pe motiv că, ultimul nu a comis infracțiunea imputată, însă în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, avocatul 3 Bucatca Vadim a solicitat achitarea inculpatului pe motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fără a indica care anume elemente nu sunt întrunite, întrucât instanța de fond a reținut că, fapta comisă de inculpatul Railean Ion întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal, din ce motiv Colegiul a respins aceste argumente ce fiind nefondate, cât și argumentele invocate în cererea de apel, or, în susținerea apelului apărarea nu a prezentat nici o probă care ar confirma cele invocate. Totodată, instanța de apel a considerat că, la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, prima instanță a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de pericolul social al crimei comise de Railean Ion, de gravitatea infracțiunii comise, care se califică ca infracțiune mai puțin gravă săvârșită cu intenție și că, nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, a comis infracțiunea în timpul minoratului, nu este la prima abatere de la legea penală, fiind anterior condamnat pentru comiterea infracțiunilor de furt. Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a reținut că, la momentul comiterii infracțiunii Railean Ion aveau vârsta de 15 ani, aplicându-i acestuia o pedeapsă mai blândă, or, inculpatul Railean Ion întrunește circumstanța excepțională minoratul la săvârșirea infracțiunii deoarece la data săvârșirii infracțiunii și anume la 01 august 2019, acesta nu a atins vârsta de 18 ani. Astfel, instanța de apel a reținut constatările primei instanțe și anume că, Railean Ion a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 27 februarie 2020 pe art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și prin aplicarea prevederilor, art. 79 Cod penal, art. 3641 alin.(8) Cod procedură penală i-a fost stabilită pedeapsa în baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă sub formă de 220 ore muncă neremunerată în folosul comunității (f.d. 166-182, vol. I). Totodată, a reținut și că, Railean Ion a fost condamnat și prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul central din 07 septembrie 2020 de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal și prin aplicarea prevederilor, art. 70 alin. (3), 79 Cod penal, art. 3641 alin.(8) Cod procedură penală i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în centrul de detenție pentru minori și tineri, pe care la moment o execută în Penitenciarul nr. 10 Goian din 24.03.2021 (f.d. 183-190) Instanța de apel a reținut că, la aplicarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont că, scopul aplicării pedepselor penale este de protejare a societății de infractori și de infracțiunile comise de ei, de apărare a societății împotriva celor mai grave fapte antisociale și prevenirea lor, de persoana inculpatului care nu a recunoscut vinovăția, a mai comis infracțiuni similare, unde prima instanță corect, legal și întemeiat, ținând cont de prevederile art. 70 alin. (3), art. 79 Cod penal, a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani închisoare cu executarea pedepsei în centrul de detenție pentru minori și tineri, pedeapsă pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei. 4

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Bucatca Vadim în numele inculpatului Railean Ion care invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Răilean Ion să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. 2 lit. d) Cod penal. 4.1 În motivarea recursului ordinar avocatul invocă: - Railean Ion fiind audiat în calitate de bănuit, învinuit, inculpat, nu a recunoscut vina, folosindu-se de drepturile sale procedurale a refuzat de a face careva declarații; - fiind audiată partea vătămata nu poate spune cu certitudine ca anume Railean Ion a sustras telefonul, or din explicațiile sale se atestă că Railean Ion de multe ori a fost în casă la ea și niciodată nu a sustras careva bunuri; - din declarațiile martorilor conchidem faptul că în momentul în care Railean Ion a plecat din ograda părții vătămate el nu avea nimic în mînă sau în buzunar. Din declarațiile martorilor și a părții vătămate se atestă că Railean Ion locuiește împreună cu alți membrii ai familiei în casa care aparține părinților săi; - organul de urmărire penală nu a înlăturat toate dubiile care au apărut pe parcursul urmăririi penale, or nu este clar de unde a apărut husă de la telefon în ograda părinților lui Railean Ion; - instanța de apel nu a luat în considerare și prevederile legii cu privire la amnistie care erau în vigoare la momentul examinării cauzei, și care urmau a fi aplicate față de inculpat.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Bucatca Vadim în numele inculpatului Railean Ion, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul depune referință, pledând pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, indicând că, judecând cauza, instanța de apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corect a constatat vinovăția și a menținut condamnarea lui Railean Ion în baza infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal. Concomitent, a reținut acuzarea că, instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Lecturând conținutul cererii de apel, în coraport cu decizia instanței de apel, se constată că această instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. 5 În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală. Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit textului recursului se invocă, temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și pct. 8) Cod de procedură penală atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 6.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul apărării, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul constată că, temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondat, a apelului declarat, și menținerea sentinței atacate fără modificări, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel menținând sentința primei instanțe și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile părții vătămate, a martorilor Caravaeva Valentina și Trestian Tatiana, procesul-verbal de ridicare, procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.08.2019, pașaportul telefonului mobil, procesul-verbal de percheziție din 31.10.2019 efectuat în gospodăria cet. Pleșca Galina, unde locuiește și minorul Railean Ion, procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.10.2019, prin procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 6 04.11.2019, cert se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii încriminate, probe care sânt descrise și analizate obiectiv în decizia atacată. În continuare, Colegiul penal constată că, recurentul critică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute de către instanța de recurs deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Railean Ion privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, să fie întemeiată și legală. Totodată, Colegiul penal statuează că, critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. Din considerentele expuse, Colegiul penal respinge argumentele recurentului în partea dată, ca fiind de jure inadmisibile. De asemenea, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția lui Railean Ion, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a punctat minuțios și argumentat asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ceia ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997). Instanța de recurs conchide că toate probele materiale administrate în cauză coroborează între ele și indică direct la Railean Ion, ca fiind persoana care a comis infracțiunea prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal. 6.2 La caz, Colegiul constată că, recurentul în recurs a invocat drept temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 7 Raportând respectiva normă la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal atestă că, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei. Din acest motiv, instanțele just au apreciat critic declarațiile inculpatului, care a negat comiterea faptei incriminate și întemeiat au conchis asupra vinovăției acestuia în sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, ci cauzarea de daune în proporții considerabile. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Railean Ion, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Cu referire la argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a luat în considerare și prevederile legii cu privire la amnistie care urmau a fi aplicate față de inculpat, Colegiul penal constată că, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, or, la caz, în conformitate cu prevederile art. 2 alin.(3) al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, lipsește acordul scris al inculpatului. Astfel, Colegiul penal constată că argumentele din recurs sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, pronunțată cu respectarea garanțiilor procesului echitabil prevăzute la art. 6 CEDO. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 8 În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Bucatca Vadim în numele inculpatului Railean Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bucatca Vadim în numele inculpatului Railean Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Railean Ion xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 27 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 9