1ra-603/2022 — Art. 186 alin 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 august 2020, Hamuraru Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 1 an. A fost dispusă încasarea de la Hamuraru Mihail în beneficiul lui SRL „Trabo- Plus”, suma de 18 000 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că la data de 03 octombrie 2018, în perioada de timp cuprinsă între orele 05:00 și 06:00, Hamuraru Mihail, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla pe str. Ismail, nr.45, mun. Chișinău, prin deteriorarea ușii din termopan, a pătruns în localul „Andy’s Pizza”, de unde pe ascuns a sustras din aparatul de casă și control mijloace bănești, în sumă de 23 432 lei, după care cu banii sustrași a părăsit locul comiterii infracțiunii, însușindu-i, prin ce a cauzat părții vătămate o daună materială în sumă de 23 432 lei. Acțiunile inculpatului Hamuraru Mihail au fost încadrate în baza art.186 1 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere. Prin ordonanța de modificare a învinuirii în ședința de judecată din data de 20.07.2020, procurorul a modificat învinuirea din art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, în art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, procurorul a declarat apel prin care a solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Hamuraru Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată este prea blândă, în sensul aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că, această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului. Consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului este vădit neproporțională celor comise și urmările produse, aplicată cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal, iar aplicarea pedepsei neprivative de libertate nu-și va produce efectul, ca inculpatul să-și facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii. Prima instanță a dat o apreciere subiectivă și neargumentată ce ține de aplicarea art.90 Cod penal, or, pedeapsa aplicată de prima instanță, nu va contribui la realizarea scopului pedepsei penale și anume corectarea și reeducarea persoanei care a comis infracțiunea, precum și curmarea și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. 3.1. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Hamuraru Mihail, a declarat apel prin care a solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În motivarea apelului apărarea a contestat încadrarea acțiunilor inculpatului Hamuraru Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, cauzarea de daune în proporții considerabile, or, materialele cauzei denotă faptul că SRL „Trabo Plus” (Andy’s Pizza) pentru anii 2018, 2019 a înregistrat profit net anual de 40,21 milioane și 11,17 milioane, având angajați 1 799 și respectiv 1 622 persoane. În aceste condiții, instanța de fond urma să aprecieze critic declarațiile reprezentantului părții vătămate date în instanța de judecată precum că, prejudiciul în mărime de 23 432 lei este considerabil. Însăși reprezentantul părții vătămate a indicat că, partea vătămată deține restaurante 50 de unități, dar mai are și alte activități și nu doar pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, la etapa urmăririi penale nu a fost niciodată invocat caracterul considerabil al daunei cauzate și doar în ședința de judecată, la întrebarea acuzatorului de stat, s-a invocat acest fapt.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Hamuraru Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 2 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea de la Hamuraru Mihail în beneficiul lui SRL „Trabo- Plus”, suma de 23 432 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prin ordonanța de punere sub învinuire din 17 octombrie 2018 și prin rechizitoriu, inculpatului Hamuraru Mihail i s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere. Prin ordonanța de modificare a învinuirii în ședința de judecată din 20 iulie 2020 s-a dispus modificarea învinuirii inculpatului Hamuraru Mihail privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în încăpere și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Prin sentința contestată, instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului Hamuraru Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, individualizată prin furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în încăpere și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Totodată, instanța de apel a notat că, din cuprinsul părții descriptive a sentinței, instanța de fond a constatat situația de fapt privind sustragerea de către inculpatul Hamuraru Mihail a sumei de 23 432 lei, însă a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate suma de 18 000 lei. Instanța de apel a reținut că, nici acuzatorul de stat și nici reprezentantul părții vătămate, nu au contestat în această parte sentința instanței de fond. În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că, la judecarea cauzei penale, instanța de fond, soluționând chestiunile reglementate la art.385 alin.(1) pct. 3), 10) Cod de procedură penală, a reținut calificarea acțiunilor inculpatului Hamuraru Mihail așa cum a fost indicată în ordonanța de modificare a învinuirii în ședința de judecată din 20 iulie 2020, fără a-și motiva soluția, fără a analiza și a aprecia probele administrate la materialele cauzei penale, ceea ce indică asupra faptului că, instanța de fond nu a rezolvat fondul cauzei penale, pronunțând o soluție ce contravine materialelor din dosarul penal. Cu referire la soluționarea acțiunii civile, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a pronunțat o soluție contradictorie, deoarece pe de o parte a reținut învinuirea înaintată inculpatului Hamuraru Mihail, potrivit căruia, prin acțiunile acestuia părții vătămate i s-a cauzat o daună materială în mărime de 23 432 lei, însă, la soluționarea acțiunii civile, a dispus încasarea de la inculpat a sumei de 18 000 lei în beneficiul părții vătămate, fără a-și motiva soluția, fără a indica suportul probatoriu și argumentele care au fost reținute în vederea pronunțării soluției date. În continuare instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Hamuraru Mihail a recunoscut vina parțial în comiterea infracțiunii incriminate vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea acuzării, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus” (f.d.182-183); precum și din probele scrise ale cauzei penale, care sunt: procesul-verbal de 3 cercetare la fața locului din 03.10.2018 și planșa fotografică anexă, prin care a fost supus cercetării localul ,,Andy’s Pizza” de pe str. Ismail nr.45 (f.d.6-11); procesul- verbal de ridicare din 03.10.2018, în cadrul căruia de la cet. Vition Victor a fost ridicată o înregistrare video din data de 03.10.2018, efectuate din incinta localului ,,Andy’s Pizza” (f.d.23); procesul-verbal de examinare din 09.10.2018 și planșa fotografică anexă, în cadrul căruia a fost supusă examinării înregistrarea video ridicată de la reprezentantul părții vătămate, fiind observat că la data de 03.10.2018, ora 05:15:02, în incinta localului, la etajul 2 se observă o persoană de gen masculin, asemănătoare cu Hamuraru Mihail (f.d.24); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11.10.2018 și planșa fotografică, prin care a fost efectuată verificarea declarațiilor la fața locului (f.d.39-44). Instanța de apel a considerat că, probele respective administrate în cauză, cercetate în ședința primei instanțe, verificate suplimentar în ședința instanței de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor atestă că acțiunile infracționale comise de inculpatul Hamuraru Mihail cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal – furtul, adică sustragerea pa ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere. Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpatului Hamuraru Mihail, instanța de apel a reiterat că, obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii prevăzute de art.186 Cod penal, îl constituie relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea relațiilor patrimoniale. În continuare instanța de apel a reiterat, că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.186 Cod penal are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul ascuns de comitere. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă și scop de profit, de a obține avantaje materiale. Este necesar ca scopul cerut de lege să existe în momentul săvârșirii faptei. Subiectul infracțiunii de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane este persoana fizică responsabilă, care la data comiterii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani. Sub aspectul laturii obiective, instanța de apel a constatat că, fapta prejudiciabilă comisă de inculpatul Hamuraru Mihail, s-a materializat prin acțiunea de luare ilegală și gratuită, în mod ascuns a bunurilor părții vătămate, și anume a sumei de 23 432 lei, fiind cauzate urmări prejudiciabile, sub formă de daună materială în cuantum de 23 432 lei. Prin urmare, instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului Hamuraru Mihail în comiterea faptei prejudiciabile a fost dovedită prin declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus” apreciate în coroborare cu procesul-verbal de ridicare din 03.10.2018, procesul-verbal de examinare din 09.10.2018 și planșa fotografică anexă și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11.10.2018 din conținutul probelor rezultând cu certitudine faptul că, inculpatul Hamuraru Mihail, prin deteriorarea ușii din termopan, a pătruns 4 în localul „Andy’s Pizza”, de unde pe ascuns a sustras din aparatul de casă și control mijloace bănești, în sumă de 23 432 lei, după care cu banii sustrași a părăsit locul comiterii infracțiunii, însușindu-i, prin ce a cauzat părții vătămate o daună materială în sumă de 23 432 lei. Instanța de apel a menționat că, la caz, infracțiunea de furt a fost consumată din momentul scoaterii fizice a bunurilor sustrase din sfera de stăpânire a părții vătămate și trecerea acestora în sfera de stăpânire a inculpatului. Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă a inculpatului, care a conștientizat caracterul acțiunilor sale prejudiciabile, a prevăzut urmările și în mod intenționat a dorit survenirea acestora. La comiterea acestei acțiuni ilegale, inculpatul a urmărit scopul de profit, dorind îmbogățirea sa de pe contul activul patrimonial al părții vătămate. Astfel, inculpatul Hamuraru Mihail este persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii faptei avea împlinită vârsta de 16 ani, fiind astfel subiectul infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal. Cu referire la circumstanța agravantă reglementată la lit. c) alin.(2) art.186 Cod penal - „prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință”, instanța de apel a stabilit că inculpatul Hamuraru Mihail acționând în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a deteriorat ușa din termopan și a pătruns în localul „Andy’s Pizza”, de unde pe ascuns a sustras din aparatul de casă și control mijloace bănești în sumă de 23 432 lei, fapt ce rezultă din aprecierea din punct de vedere al coroborării a procesului-verbal de cercetare la fața locului din 03.10.2018, procesul-verbal de examinare din 09.10.2018, în cadrul căruia a fost supusă examinării înregistrarea video ridicată de la reprezentantul părții vătămate, cât și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11.10.2018. Astfel, inculpatul Hamuraru Mihail fiind audiat în instanța de fond a declarat că, „a stricat geamul cu genunchiul și a pătruns înăuntru”. În ceea ce privește circumstanța agravantă reglementată la lit. d) alin.(2) art.186 Cod penal – „cauzarea de daune în proporții considerabile” și care a fost incriminată inculpatului Hamuraru Mihail prin ordonanța de modificare a învinuirii în ședința de judecată din 20.07.2020, instanța de apel a stabilit că, această circumstanță agravantă nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, deoarece nu este susținută prin careva probe pertinente probe și concludente, din care motive, instanța de apel a exclus această agravantă din învinuirea înaintată inculpatului, reținând doar agravantă prevăzută la lit. c) alin.(2) art.186 Cod penal. În continuare instanța de apel a reiterat, că în corespundere cu prevederile art.126 Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Instanța de apel a remarcat că, prin demersul înaintat de reprezentantul părții vătămate SRL „Trabo-Plus” s-a solicitat organelor de poliție să atragă la răspundere 5 penală conform legislației în vigoare a persoanei necunoscute, care la data de 09.10.2018, prin deteriorarea ușii de la etajul 2 al localului „Andy’s Pizza”, a pătruns în interior, de unde în mod ascuns, din aparatul de casă și control a sustras suma de 23 432 lei, după care a plecat într-o direcție necunoscută, cauzând un prejudiciu material (f.d.12). Mai mult, din declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus”, date la faza urmăririi penale, rezultă că, părții vătămate i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 23 432 lei (f.d.20). În cadrul ședinței de judecată, în instanța de fond, avocatul Caldîba Vitalie în interesele SRL „Trabo-Plus” a înaintat acțiune civilă în procesul penal (valoarea totală a acțiunii 23 432 lei) prin care a solicitat: admiterea acțiunii civile, încasarea de la pârâtul Hamuraru Mihail în beneficiul reclamantului SRL „Trabo-Plus” prejudiciul material în sumă de 23 432 lei. În motivarea acțiunii civile, avocatul Caldîba Vitalie a indicat că, prin acțiunile ilegale, reclamantului SRL „Trabo-Plus” i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 23 432 lei (f.d.159). La etapa audierii în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus”, avocatul Caldîba Vitalie, s-a invocat că, „prejudiciul cauzat este în proporții considerabile din simplul motiv că salariul lunar la un chelner este în jur de 7 000 - 8 000 lei, salariul la un barman este de 10 000 lei, iar salariul la un bucătar care prestează servicii mai dificile este de până la 15 000 lei. Din aceste considerente, se afirmă că prejudiciul este considerabil” (f.d.183). Subsidiar, instanța de apel a menționat că, acuzatorul de stat a dispus modificarea învinuirii în instanța de judecată, înaintând învinuirea inculpatului Hamuraru Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, doar în baza declarațiilor date de reprezentantul părții vătămate SRL „Trabo-Plus”, avocatul Caldîba Vitalie, date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond. De asemenea, instanța de apel a menționat că la materialele cauzei penale a fost anexată informația despre compania SRL „Trabo-Plus” din care pot fi desprinse următoarele informații relevante, despre indicatorii de performanță, și anume: anul 2017 – venitul din vânzări (mdl) – 442,59 mil; profit net (mdl) – 40,21 mil; nr. angajați – 1 799; anul 2018 - venitul din vânzări (mdl) – 477,84 mil; profit net (mdl) – 11,17 mil; nr. angajați – 1 622 (f.d.171). În continuare instanța de apel apreciind în ansamblul toate circumstanțele expuse supra, a atestat că, suma prejudiciului material cauzat în cuantum de 23 432 lei raportat la aprecierile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus”, care doar la etapa examinării cauzei penale în instanța de fond a invocat despre caracterul „considerabil al prejudiciului cauzat”, la activitatea economică a părții vătămate - indicatorii de performanță - anul 2017 – venitul din vânzări (mdl) – 442,59 mil; profit net (mdl) – 40,21 mil; nr. angajați – 1 799; anul 2018 - venitul din vânzări (mdl) – 477,84 mil; profit net (mdl) – 11,17 mil; nr. angajați – 1 622, totodată reprezentantul părții vătămate indicând că, localul „Andy’s Pizza” face parte dintr- o rețea de restaurante ce aparține SRL „Trabo-plus”, care are peste 50 de restaurante, 6 se folosește de institutul francizei, a atestat că, acesta nu poate fi estimat ca fiind „considerabil” în sensul agravantei reglementată la lit. d) alin.(2) art.186 Cod penal. Totodată, instanța de apel a menționat că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat faptul că, suma prejudiciului cauzat părții vătămate SRL „Trabo-Plus” a fost de natură să afecteze starea materială și să pericliteze activitatea economică a entității juridice, sau că la data comiterii faptei prejudiciabile, entitatea economică se afla într-un impas economic, blocaj sau alte deficiențe care pot apărea în activitatea prestată de către partea vătămată. Mai mult, apreciind declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo- Plus”, avocatul Caldîba Vitalie date în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel atestă că, acesta nu a descris valoarea și însemnătatea bunurilor pentru victimă sau alte circumstanțe care au fost de natură să influențeze esențial starea materială a victimei, or, caracterul considerabil al daunei materiale pricinuite a fost raportat la salariul chelnerului, a barmanului și a bucătarului care prestează servicii mai dificile, însă, instanța de apel nu a identificat nici o legătură dintre caracterul considerabil al daunei cauzate și salariile angajaților, deoarece nu a fost probat faptul că, entitatea economică a fost în imposibilitate de a-și onora obligațiile financiare față de salariați, anume ca urmare a cauzării prejudiciului material prin acțiunile inculpatului. În această ordine de idei, instanța de apel a exclus din învinuirea înaintată inculpatului Hamuraru Mihail circumstanța agravantă prevăzută de lit. d) alin.(2) art.186 Cod penal, încadrând acțiunile acestuia în baza art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, individualizată prin furt, adică sustragerea pa ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere. La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Hamuraru Mihail pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a ține cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii și pericolul social al faptei săvârșite de către inculpat, de personalitatea inculpatului, astfel, reeducarea inculpatului este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, pentru a fi posibilă atingerea scopurilor pedepsei. Cu referire la solicitarea apărării - ca inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea art.90 Cod penal, instanța de apel a apreciat această cerință ca neîntemeiată, deoarece această măsură de pedeapsă este inechitabilă anume reieșind din personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat, inclusiv pentru comiterea unei infracțiuni similare, s-a eschivat de a se prezenta în instanța de apel, iar în ansamblul lor, aceste circumstanțe denotă că, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei la caz nu este aplicabilă, deoarece nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale reglementat la art.61 Cod penal. La fel, instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, avocatul Caldîba Vitalie în interesele SRL „Trabo-Plus” a înaintat acțiune civilă în procesul penal (valoarea totală a acțiunii 23 432 lei) prin care a solicitat: admiterea acțiunii civile, încasarea de la pârâtul Hamuraru Mihail în beneficiul reclamantului SRL „Trabo-Plus” prejudiciul material în sumă de 23 432 lei. În motivarea acțiunii civile, avocatul Caldîba Vitalie a indicat că, prin acțiunile ilegale, reclamantului SRL „Trabo-Plus” i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 7 23 432 lei (f.d.159). De asemenea, instanța de apel a stabilit că, sunt întrunite în mod cumulativ condițiile pentru survenirea răspunderii delictuale, fiind constatat că, inculpatul Hamuraru Mihail a acționat ilicit, cu vinovăție, prin acțiunile comise, părții vătămate SRL „Trabo-Plus” fiind cauzat un prejudiciu material în cuantum de 23 432 lei. Cu referire la cuantumul prejudiciului material cauzat, instanța de apel a reținut că, atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de judecată, reprezentantul părții vătămate a indicat că, suma prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale inculpatului Hamuraru Mihail constituie 23 432 lei. În ce privește alegațiile inculpatului Hamuraru Mihail, care a susținut că, a sustras suma de 18 000 lei, dânsul când a ieșit afară a numărat banii, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece aceste afirmații sunt lipsite de un suport probatoriu, fiind combătute prin materialele cauzei penale, și anume prin declarațiile constante ale reprezentanților părții vătămate SRL „Turbo-Plus”.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului, prin care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui Hamuraru Mihail să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederile art.90 Cod penal. În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susține că instanța de apel nu a aplicat corect prevederile art.art.61, 75 alin.(1) Cod penal. Condamnarea inculpatului cu executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 luni ar crea repulsie, cauzând noi suferințe inculpatului și nu va putea atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, ci va genera dispreț față de pedeapsa aplicată și va înjosi demnitatea inculpatului, consideră că pentru corectarea și reeducarea lui nu este absolut necesară privarea de libertate. Prin urmare, pedeapsa aplicată lui Hamuraru Mihail este una prea aspră.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului depus de partea apărării, și a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, astfel că nefiind comise careva erori de drept în raport cu motivele invocate de partea apărării, iar decizia contestată conține motive clare pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 8 Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă că recurentul invocă temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume invocă dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului, întrucât celălalt temei de casare nominalizat în recurs nu a fost motivat de către recurent, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al acuzării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Raportând însă argumentul invocat la circumstanțele speței, Colegiul penal relevă că, acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Având în vedere argumentele din recurs, Colegiul penal notează că, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește că, categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama 9 de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. După cum rezultă din recurs, apărarea solicită aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde, neprivative de libertate, însă Colegiul penal menționează că aceasta nu poate fi reținută, deoarece sub aspectul individualizării pedepsei penale, soluția instanței de apel este întemeiată și legală. Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă la circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal constată că, instanța de apel a efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatului, care indică, că săvârșirea faptei nu se datorează unui concurs accidental de împrejurări și că, pentru îndreptarea inculpatului, este necesară executarea efectivă a pedepsei. În particular, instanța de apel corect a reținut toate circumstanțele reale și personale relevante speței, și anume caracterul prejudiciabil al infracțiunii (infracțiunea este mai puțin gravă), atitudinea inculpatului față de procesul penal derulat în privința sa, persoana inculpatului (acesta anterior a fost judecat, inclusiv pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză) și condițiile de viață ale familiei sale. Colegiul penal reține că, instanța de apel a luat în considerare faptul că inculpatul, care anterior a fost judecat, inclusiv pentru infracțiune similară, a comis din nou o infracțiune, cu intenție, motiv din care instanța de apel just a concluzionat că, de fapt, inculpatul nu s-a corectat și reeducat, din nou pășind pe cale infracționalității, în așa mod instanța de apel a conchis în mod corect că, în cazul inculpatului Hamuraru Mihail, o pedeapsă neprivativă de libertate nu va atinge scopul de restabilire a echității sociale, de corectare a vinovatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni. Astfel, Colegiul penal consideră că, individualizând pedeapsa inculpatului Hamuraru Mihail, instanța de apel a ținut cont de prevederile legale relevante și a motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de închisoare în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal conchide că erorile invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal 10 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Hamuraru Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022, în cauza penală în privința lui Hamuraru Mihail xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 11