1ra-603/2022 — art. 186 alin 2 lit. c, d CP

1ra-603/2022 — art. 186 alin 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-603/2022

1-18198576-01-1ra-19042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Hamuraru Mihail, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021,

în cauza penală în privința lui

Hamuraru Mihail xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.11.2018 – 06.08.2020;

Instanța de apel: 17.09.2020 – 19.05.2021;

Instanța de recurs: 19.04.2022 – 05.10.2022.

a c o n s t a t a t:

Hamuraru Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 1 an.

A fost dispusă încasarea de la Hamuraru Mihail în beneficiul lui SRL „Trabo-

Plus”, suma de 18 000 lei, cu titlu de prejudiciu material.

octombrie 2018, în perioada de timp cuprinsă între orele 05:00 și 06:00, Hamuraru

Mihail, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce

se afla pe str. Ismail, nr.45, mun. Chișinău, prin deteriorarea ușii din termopan, a

pătruns în localul „Andy’s Pizza”, de unde pe ascuns a sustras din aparatul de casă

și control mijloace bănești, în sumă de 23 432 lei, după care cu banii sustrași a părăsit

locul comiterii infracțiunii, însușindu-i, prin ce a cauzat părții vătămate o daună

materială în sumă de 23 432 lei.

Acțiunile inculpatului Hamuraru Mihail au fost încadrate în baza art.186

1

alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit prin pătrundere.

Prin ordonanța de modificare a învinuirii în ședința de judecată din data de

20.07.2020, procurorul a modificat învinuirea din art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal,

în art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

care a solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Hamuraru

Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

În motivarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată este prea blândă, în sensul

aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că, această

soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare

și reeducare a inculpatului. Consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului este vădit

neproporțională celor comise și urmările produse, aplicată cu abatere de la criteriile

generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal, iar aplicarea

pedepsei neprivative de libertate nu-și va produce efectul, ca inculpatul să-și facă

concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii.

Prima instanță a dat o apreciere subiectivă și neargumentată ce ține de aplicarea

art.90 Cod penal, or, pedeapsa aplicată de prima instanță, nu va contribui la

realizarea scopului pedepsei penale și anume corectarea și reeducarea persoanei care

a comis infracțiunea, precum și curmarea și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

3.1. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Hamuraru Mihail, a

declarat apel prin care a solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În motivarea apelului apărarea a contestat încadrarea acțiunilor inculpatului

Hamuraru Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, cauzarea de daune în

proporții considerabile, or, materialele cauzei denotă faptul că SRL „Trabo Plus”

(Andy’s Pizza) pentru anii 2018, 2019 a înregistrat profit net anual de 40,21 milioane

și 11,17 milioane, având angajați 1 799 și respectiv 1 622 persoane.

În aceste condiții, instanța de fond urma să aprecieze critic declarațiile

reprezentantului părții vătămate date în instanța de judecată precum că, prejudiciul

în mărime de 23 432 lei este considerabil. Însăși reprezentantul părții vătămate a

indicat că, partea vătămată deține restaurante 50 de unități, dar mai are și alte

activități și nu doar pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, la etapa urmăririi penale nu a fost niciodată invocat caracterul

considerabil al daunei cauzate și doar în ședința de judecată, la întrebarea

acuzatorului de stat, s-a invocat acest fapt.

au fost admise apelurile declarate, casată total sentința, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Hamuraru Mihail a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4

2

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost dispusă încasarea de la Hamuraru Mihail în beneficiul lui SRL „Trabo-

Plus”, suma de 23 432 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prin

ordonanța de punere sub învinuire din 17 octombrie 2018 și prin rechizitoriu,

inculpatului Hamuraru Mihail i s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit prin pătrundere.

Prin ordonanța de modificare a învinuirii în ședința de judecată din 20 iulie

2020 s-a dispus modificarea învinuirii inculpatului Hamuraru Mihail privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal – furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în încăpere

și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prin sentința contestată, instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului

Hamuraru Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, individualizată prin

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere

în încăpere și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Totodată, instanța de apel a notat că, din cuprinsul părții descriptive a

sentinței, instanța de fond a constatat situația de fapt privind sustragerea de către

inculpatul Hamuraru Mihail a sumei de 23 432 lei, însă a dispus încasarea de la

inculpat în beneficiul părții vătămate suma de 18 000 lei.

Instanța de apel a reținut că, nici acuzatorul de stat și nici reprezentantul părții

vătămate, nu au contestat în această parte sentința instanței de fond.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că, la judecarea cauzei

penale, instanța de fond, soluționând chestiunile reglementate la art.385 alin.(1) pct.

3), 10) Cod de procedură penală, a reținut calificarea acțiunilor inculpatului

Hamuraru Mihail așa cum a fost indicată în ordonanța de modificare a învinuirii în

ședința de judecată din 20 iulie 2020, fără a-și motiva soluția, fără a analiza și a

aprecia probele administrate la materialele cauzei penale, ceea ce indică asupra

faptului că, instanța de fond nu a rezolvat fondul cauzei penale, pronunțând o soluție

ce contravine materialelor din dosarul penal.

Cu referire la soluționarea acțiunii civile, instanța de apel a constatat că,

instanța de fond a pronunțat o soluție contradictorie, deoarece pe de o parte a reținut

învinuirea înaintată inculpatului Hamuraru Mihail, potrivit căruia, prin acțiunile

acestuia părții vătămate i s-a cauzat o daună materială în mărime de 23 432 lei, însă,

la soluționarea acțiunii civile, a dispus încasarea de la inculpat a sumei de 18 000 lei

în beneficiul părții vătămate, fără a-și motiva soluția, fără a indica suportul

probatoriu și argumentele care au fost reținute în vederea pronunțării soluției date.

În continuare instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Hamuraru Mihail

a recunoscut vina parțial în comiterea infracțiunii incriminate vinovăția acestuia este

pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea acuzării, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și anume:

declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus” (f.d.182-183);

precum și din probele scrise ale cauzei penale, care sunt: procesul-verbal de

3

cercetare la fața locului din 03.10.2018 și planșa fotografică anexă, prin care a fost

supus cercetării localul ,,Andy’s Pizza” de pe str. Ismail nr.45 (f.d.6-11); procesul-

verbal de ridicare din 03.10.2018, în cadrul căruia de la cet. Vition Victor a fost

ridicată o înregistrare video din data de 03.10.2018, efectuate din incinta localului

,,Andy’s Pizza” (f.d.23); procesul-verbal de examinare din 09.10.2018 și planșa

fotografică anexă, în cadrul căruia a fost supusă examinării înregistrarea video

ridicată de la reprezentantul părții vătămate, fiind observat că la data de 03.10.2018,

ora 05:15:02, în incinta localului, la etajul 2 se observă o persoană de gen masculin,

asemănătoare cu Hamuraru Mihail (f.d.24); procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii din 11.10.2018 și planșa fotografică, prin care a fost

efectuată verificarea declarațiilor la fața locului (f.d.39-44).

Instanța de apel a considerat că, probele respective administrate în cauză,

cercetate în ședința primei instanțe, verificate suplimentar în ședința instanței de

apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor atestă că acțiunile infracționale comise de

inculpatul Hamuraru Mihail cuprind elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal – furtul, adică sustragerea pa ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere.

Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpatului Hamuraru

Mihail, instanța de apel a reiterat că, obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii

prevăzute de art.186 Cod penal, îl constituie relațiile sociale a căror existență și

desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea relațiilor patrimoniale.

În continuare instanța de apel a reiterat, că latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute la art.186 Cod penal are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care

constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă

de prejudiciu patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul ascuns de comitere.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă și scop

de profit, de a obține avantaje materiale. Este necesar ca scopul cerut de lege să

existe în momentul săvârșirii faptei. Subiectul infracțiunii de sustragere pe ascuns a

bunurilor altei persoane este persoana fizică responsabilă, care la data comiterii

infracțiunii a atins vârsta de 14 ani.

Sub aspectul laturii obiective, instanța de apel a constatat că, fapta

prejudiciabilă comisă de inculpatul Hamuraru Mihail, s-a materializat prin acțiunea

de luare ilegală și gratuită, în mod ascuns a bunurilor părții vătămate, și anume a

sumei de 23 432 lei, fiind cauzate urmări prejudiciabile, sub formă de daună

materială în cuantum de 23 432 lei.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpatului Hamuraru

Mihail în comiterea faptei prejudiciabile a fost dovedită prin declarațiile

reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus” apreciate în coroborare cu

procesul-verbal de ridicare din 03.10.2018, procesul-verbal de examinare din

09.10.2018 și planșa fotografică anexă și procesul-verbal de verificare a declarațiilor

la locul infracțiunii din 11.10.2018 din conținutul probelor rezultând cu certitudine

faptul că, inculpatul Hamuraru Mihail, prin deteriorarea ușii din termopan, a pătruns

4

în localul „Andy’s Pizza”, de unde pe ascuns a sustras din aparatul de casă și control

mijloace bănești, în sumă de 23 432 lei, după care cu banii sustrași a părăsit locul

comiterii infracțiunii, însușindu-i, prin ce a cauzat părții vătămate o daună materială

în sumă de 23 432 lei.

Instanța de apel a menționat că, la caz, infracțiunea de furt a fost consumată

din momentul scoaterii fizice a bunurilor sustrase din sfera de stăpânire a părții

vătămate și trecerea acestora în sfera de stăpânire a inculpatului.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă

a inculpatului, care a conștientizat caracterul acțiunilor sale prejudiciabile, a

prevăzut urmările și în mod intenționat a dorit survenirea acestora. La comiterea

acestei acțiuni ilegale, inculpatul a urmărit scopul de profit, dorind îmbogățirea sa

de pe contul activul patrimonial al părții vătămate.

Astfel, inculpatul Hamuraru Mihail este persoana fizică responsabilă, care la

momentul comiterii faptei avea împlinită vârsta de 16 ani, fiind astfel subiectul

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Cu referire la circumstanța agravantă reglementată la lit. c) alin.(2) art.186

Cod penal - „prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință”,

instanța de apel a stabilit că inculpatul Hamuraru Mihail acționând în scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a deteriorat ușa din termopan și a

pătruns în localul „Andy’s Pizza”, de unde pe ascuns a sustras din aparatul de casă

și control mijloace bănești în sumă de 23 432 lei, fapt ce rezultă din aprecierea din

punct de vedere al coroborării a procesului-verbal de cercetare la fața locului din

03.10.2018, procesul-verbal de examinare din 09.10.2018, în cadrul căruia a fost

supusă examinării înregistrarea video ridicată de la reprezentantul părții vătămate,

cât și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 11.10.2018.

Astfel, inculpatul Hamuraru Mihail fiind audiat în instanța de fond a declarat că, „a

stricat geamul cu genunchiul și a pătruns înăuntru”.

În ceea ce privește circumstanța agravantă reglementată la lit. d) alin.(2)

art.186 Cod penal – „cauzarea de daune în proporții considerabile” și care a fost

incriminată inculpatului Hamuraru Mihail prin ordonanța de modificare a învinuirii

în ședința de judecată din 20.07.2020, instanța de apel a stabilit că, această

circumstanță agravantă nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești,

deoarece nu este susținută prin careva probe pertinente probe și concludente, din

care motive, instanța de apel a exclus această agravantă din învinuirea înaintată

inculpatului, reținând doar agravantă prevăzută la lit. c) alin.(2) art.186 Cod penal.

În continuare instanța de apel a reiterat, că în corespundere cu prevederile

art.126 Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește

luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru

victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul

prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Instanța de apel a remarcat că, prin demersul înaintat de reprezentantul părții

vătămate SRL „Trabo-Plus” s-a solicitat organelor de poliție să atragă la răspundere

5

penală conform legislației în vigoare a persoanei necunoscute, care la data de

09.10.2018, prin deteriorarea ușii de la etajul 2 al localului „Andy’s Pizza”, a pătruns

în interior, de unde în mod ascuns, din aparatul de casă și control a sustras suma de

23 432 lei, după care a plecat într-o direcție necunoscută, cauzând un prejudiciu

material (f.d.12).

Mai mult, din declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus”,

date la faza urmăririi penale, rezultă că, părții vătămate i s-a cauzat un prejudiciu

material în mărime de 23 432 lei (f.d.20).

În cadrul ședinței de judecată, în instanța de fond, avocatul Caldîba Vitalie în

interesele SRL „Trabo-Plus” a înaintat acțiune civilă în procesul penal (valoarea

totală a acțiunii 23 432 lei) prin care a solicitat: admiterea acțiunii civile, încasarea

de la pârâtul Hamuraru Mihail în beneficiul reclamantului SRL „Trabo-Plus”

prejudiciul material în sumă de 23 432 lei.

În motivarea acțiunii civile, avocatul Caldîba Vitalie a indicat că, prin

acțiunile ilegale, reclamantului SRL „Trabo-Plus” i-a fost cauzat un prejudiciu

material în sumă de 23 432 lei (f.d.159).

La etapa audierii în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a

reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus”, avocatul Caldîba Vitalie, s-a

invocat că, „prejudiciul cauzat este în proporții considerabile din simplul motiv că

salariul lunar la un chelner este în jur de 7 000 - 8 000 lei, salariul la un barman este

de 10 000 lei, iar salariul la un bucătar care prestează servicii mai dificile este de

până la 15 000 lei. Din aceste considerente, se afirmă că prejudiciul este

considerabil” (f.d.183).

Subsidiar, instanța de apel a menționat că, acuzatorul de stat a dispus

modificarea învinuirii în instanța de judecată, înaintând învinuirea inculpatului

Hamuraru Mihail în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, doar în baza

declarațiilor date de reprezentantul părții vătămate SRL „Trabo-Plus”, avocatul

Caldîba Vitalie, date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond.

De asemenea, instanța de apel a menționat că la materialele cauzei penale a

fost anexată informația despre compania SRL „Trabo-Plus” din care pot fi desprinse

următoarele informații relevante, despre indicatorii de performanță, și anume: anul

2017 – venitul din vânzări (mdl) – 442,59 mil; profit net (mdl) – 40,21 mil; nr.

angajați – 1 799; anul 2018 - venitul din vânzări (mdl) – 477,84 mil; profit net (mdl)

– 11,17 mil; nr. angajați – 1 622 (f.d.171).

În continuare instanța de apel apreciind în ansamblul toate circumstanțele

expuse supra, a atestat că, suma prejudiciului material cauzat în cuantum de 23 432

lei raportat la aprecierile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-Plus”, care

doar la etapa examinării cauzei penale în instanța de fond a invocat despre caracterul

„considerabil al prejudiciului cauzat”, la activitatea economică a părții vătămate -

indicatorii de performanță - anul 2017 – venitul din vânzări (mdl) – 442,59 mil;

profit net (mdl) – 40,21 mil; nr. angajați – 1 799; anul 2018 - venitul din vânzări

(mdl) – 477,84 mil; profit net (mdl) – 11,17 mil; nr. angajați – 1 622, totodată

reprezentantul părții vătămate indicând că, localul „Andy’s Pizza” face parte dintr-

o rețea de restaurante ce aparține SRL „Trabo-plus”, care are peste 50 de restaurante,

6

se folosește de institutul francizei, a atestat că, acesta nu poate fi estimat ca fiind

„considerabil” în sensul agravantei reglementată la lit. d) alin.(2) art.186 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în cadrul cercetării judecătorești nu

a fost probat faptul că, suma prejudiciului cauzat părții vătămate SRL „Trabo-Plus”

a fost de natură să afecteze starea materială și să pericliteze activitatea economică a

entității juridice, sau că la data comiterii faptei prejudiciabile, entitatea economică

se afla într-un impas economic, blocaj sau alte deficiențe care pot apărea în

activitatea prestată de către partea vătămată.

Mai mult, apreciind declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL „Trabo-

Plus”, avocatul Caldîba Vitalie date în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel

atestă că, acesta nu a descris valoarea și însemnătatea bunurilor pentru victimă sau

alte circumstanțe care au fost de natură să influențeze esențial starea materială a

victimei, or, caracterul considerabil al daunei materiale pricinuite a fost raportat la

salariul chelnerului, a barmanului și a bucătarului care prestează servicii mai dificile,

însă, instanța de apel nu a identificat nici o legătură dintre caracterul considerabil al

daunei cauzate și salariile angajaților, deoarece nu a fost probat faptul că, entitatea

economică a fost în imposibilitate de a-și onora obligațiile financiare față de salariați,

anume ca urmare a cauzării prejudiciului material prin acțiunile inculpatului.

În această ordine de idei, instanța de apel a exclus din învinuirea înaintată

inculpatului Hamuraru Mihail circumstanța agravantă prevăzută de lit. d) alin.(2)

art.186 Cod penal, încadrând acțiunile acestuia în baza art.186 alin.(2) lit. c) Cod

penal, individualizată prin furt, adică sustragerea pa ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit prin pătrundere.

La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Hamuraru Mihail pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal, instanța de apel

a ține cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii și

pericolul social al faptei săvârșite de către inculpat, de personalitatea inculpatului,

astfel, reeducarea inculpatului este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare, pentru a fi posibilă atingerea scopurilor pedepsei.

Cu referire la solicitarea apărării - ca inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blândă, cu aplicarea art.90 Cod penal, instanța de apel a apreciat această cerință

ca neîntemeiată, deoarece această măsură de pedeapsă este inechitabilă anume

reieșind din personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat, inclusiv pentru

comiterea unei infracțiuni similare, s-a eschivat de a se prezenta în instanța de apel,

iar în ansamblul lor, aceste circumstanțe denotă că, instituția suspendării

condiționate a executării pedepsei la caz nu este aplicabilă, deoarece nu va asigura

realizarea scopului pedepsei penale reglementat la art.61 Cod penal.

La fel, instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată în instanța

de fond, avocatul Caldîba Vitalie în interesele SRL „Trabo-Plus” a înaintat acțiune

civilă în procesul penal (valoarea totală a acțiunii 23 432 lei) prin care a solicitat:

admiterea acțiunii civile, încasarea de la pârâtul Hamuraru Mihail în beneficiul

reclamantului SRL „Trabo-Plus” prejudiciul material în sumă de 23 432 lei. În

motivarea acțiunii civile, avocatul Caldîba Vitalie a indicat că, prin acțiunile ilegale,

reclamantului SRL „Trabo-Plus” i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de

7

23 432 lei (f.d.159).

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, sunt întrunite în mod cumulativ

condițiile pentru survenirea răspunderii delictuale, fiind constatat că, inculpatul

Hamuraru Mihail a acționat ilicit, cu vinovăție, prin acțiunile comise, părții vătămate

SRL „Trabo-Plus” fiind cauzat un prejudiciu material în cuantum de 23 432 lei.

Cu referire la cuantumul prejudiciului material cauzat, instanța de apel a

reținut că, atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de judecată, reprezentantul

părții vătămate a indicat că, suma prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

inculpatului Hamuraru Mihail constituie 23 432 lei.

În ce privește alegațiile inculpatului Hamuraru Mihail, care a susținut că, a

sustras suma de 18 000 lei, dânsul când a ieșit afară a numărat banii, instanța de apel

le-a apreciat critic, deoarece aceste afirmații sunt lipsite de un suport probatoriu,

fiind combătute prin materialele cauzei penale, și anume prin declarațiile constante

ale reprezentanților părții vătămate SRL „Turbo-Plus”.

Pruteanu Natalia în numele inculpatului, prin care, invocând prevederile art.427

alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de

apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, cu pronunțarea unei noi hotărâri în

această parte, prin care lui Hamuraru Mihail să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

cu aplicarea prevederile art.90 Cod penal.

În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susține că instanța de apel nu

a aplicat corect prevederile art.art.61, 75 alin.(1) Cod penal. Condamnarea

inculpatului cu executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de

4 luni ar crea repulsie, cauzând noi suferințe inculpatului și nu va putea atinge scopul

de corectare și reeducare a inculpatului, ci va genera dispreț față de pedeapsa aplicată

și va înjosi demnitatea inculpatului, consideră că pentru corectarea și reeducarea lui

nu este absolut necesară privarea de libertate.

Prin urmare, pedeapsa aplicată lui Hamuraru Mihail este una prea aspră.

apărării, și a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat,

deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină

eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, astfel că nefiind comise careva erori

de drept în raport cu motivele invocate de partea apărării, iar decizia contestată

conține motive clare pe care se întemeiază soluția.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă că recurentul

invocă temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se

atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume invocă dezacordul cu modalitatea de individualizare a

pedepsei penale, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de casare

prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de

corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului, întrucât celălalt

temei de casare nominalizat în recurs nu a fost motivat de către recurent, iar în

circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare

invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al acuzării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Raportând însă argumentul invocat la circumstanțele speței, Colegiul penal

relevă că, acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Având în vedere argumentele din recurs, Colegiul penal notează că, prin

criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite

de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește că, categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

9

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

După cum rezultă din recurs, apărarea solicită aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse mai blânde, neprivative de libertate, însă Colegiul penal

menționează că aceasta nu poate fi reținută, deoarece sub aspectul individualizării

pedepsei penale, soluția instanței de apel este întemeiată și legală.

Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă la circumstanțele

cauzei deduse judecății, Colegiul penal constată că, instanța de apel a efectuat o

analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatului, care indică, că săvârșirea

faptei nu se datorează unui concurs accidental de împrejurări și că, pentru

îndreptarea inculpatului, este necesară executarea efectivă a pedepsei.

În particular, instanța de apel corect a reținut toate circumstanțele reale și

personale relevante speței, și anume caracterul prejudiciabil al infracțiunii

(infracțiunea este mai puțin gravă), atitudinea inculpatului față de procesul penal

derulat în privința sa, persoana inculpatului (acesta anterior a fost judecat, inclusiv

pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză) și

condițiile de viață ale familiei sale.

Colegiul penal reține că, instanța de apel a luat în considerare faptul că

inculpatul, care anterior a fost judecat, inclusiv pentru infracțiune similară, a comis

din nou o infracțiune, cu intenție, motiv din care instanța de apel just a concluzionat

că, de fapt, inculpatul nu s-a corectat și reeducat, din nou pășind pe cale

infracționalității, în așa mod instanța de apel a conchis în mod corect că, în cazul

inculpatului Hamuraru Mihail, o pedeapsă neprivativă de libertate nu va atinge

scopul de restabilire a echității sociale, de corectare a vinovatului, precum și de

prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, Colegiul penal consideră că, individualizând pedeapsa inculpatului

Hamuraru Mihail, instanța de apel a ținut cont de prevederile legale relevante și a

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de închisoare în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune

la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc,

iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal conchide că erorile invocate

în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată,

astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

10

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu

Natalia în numele inculpatului Hamuraru Mihail, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Hamuraru Mihail xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11