1ra-61/2023 — Art. 217 alin.2, 186 alin. 2 lit. c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 217 alin.2, 186 alin. 2 lit. c, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 10, 12 CPP
1ra-61/2023 — Art. 217 alin.2, 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-61/2023
1-21026204-01-1ra-13012023
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
18 iulie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Guzun Ion,
Judecători – Țurcan Anatolie, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie și Puica Viorica,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul
Mihalache Iurie în numele inculpatului Hriplenco Vladimir, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2022 și deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui
Hriplenco Vladimir XXXXX, născut la
XXXXX, originar din XXXXX, cu viza de
reședință în XXXXX
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 19.02.2021−27.04.2022;
Instanța de apel: 23.05.2022−18.10.2022;
Instanța de recurs: 13.01.2023−18.07.2023.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 27 aprilie 2022,
Hriplenco Vladimir a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.
217 alin. (2), 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, și condamnat în baza
acestor Legi, stabilindu-i pedeapsa după cum urmează:
- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 6 (șase) luni închisoare;
- în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pe epizodul părților vătămate Rohac
Vitalie și Varvariuc Vasile - 1 (unu) an închisoare;
- în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pe epizodul părții vătămate Carp Elena
- 1 (unu) an închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Hriplenco Vladimir, pedeapsa definitivă de 2
(doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial
al pedepselor aplicate și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08
octombrie 2021, prin care a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d); 186 alin. (2)
lit. d) Cod penal, la pedeapsa închisorii pe termen de 1 (unu) an 4 (patru luni), cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 3
(trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
S-a menținut starea de arest până la definitivarea sentinței.
1
Termenul executării pedepsei în privința inculpatului Hriplenco Vladimir, s-a
calculat din data de 27 aprilie 2022, cu includerea termenului de pedeapsă executat potrivit
sentinței cumulate a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 octombrie 2021.
S-a admis acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Rohac Vitalie și s-a
încasat din contul inculpatului Hriplenco Vladimir, în beneficiul părții vătămate, cu titlu
de prejudiciu material cauzat prin infracțiune - suma de 2 500 (două mii cinci sute) lei.
S-a admis acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Varvariuc Vasile și s-a
încasat din contul inculpatului Hriplenco Vladimir, în beneficiul părții vătămate, cu titlu
de prejudiciu material cauzat prin infracțiune - suma de 3 500 (trei mii cinci sute) lei.
S-a admis acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Carp Elena și s-a încasat
din contul inculpatului Hriplenco Vladimir, în beneficiul părții vătămate, cu titlu de
prejudiciu material cauzat prin infracțiune - suma de 4 000 (patru mii) lei.
Cererea procurorului, cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă totală de 1
680 (una mie șase sute optzeci) lei, s-a admis, cu încasarea de la inculpatul Hriplenco
Vladimir, în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de
constatare tehnico-științifică nr. 34/12/-1-R-102 din 27 ianuarie 2021.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a reținut că,
Hriplenco Vladimir, la 12 ianuarie 2021, în perioada orelor 09:00 și până aproximativ la
orele 14:00 în momentul în care a fost reținut de către colaboratorii de poliție, pe str.
Copăceni, 29 din mun. Chișinău, cunoscând cu certitudine că circulația substanțelor
psihotrope și analogul acestora este interzisă, intenționat, a păstrat asupra sa fără scop de
înstrăinare un pachet din polimer cu o masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare
galbenă. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/-1-R102 din 27
ianuarie 2021, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare galbenă cu masa totală de 0,06
g, ridicată de la Hriplenco Vladimir, reprezintă produs etnobotanic ce conține
canabinoidul sintetic MDMB (N)- 022, care este analog al substanței 5F-MMBPINACA.
Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de
substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea
Guvernului RM nr. 79 din 23 ianuarie 2006, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare
galbenă cu greutatea de 0,06 gr îmbibat cu canabinoidul sintetic MDMB (N)-022, care
constituie analog al substanței psihotropă 5F-MMB-PINACA, depistată asupra lui
Hriplenco Vladimir se atribuie la cantități mari.
Astfel, Hriplenco Vladimir, a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod
penal și anume: păstrarea, transportarea analogilor drogurilor, etnobotanicelor, săvârșite în
proporții mari, fără scop de înstrăinare.
Tot el, Hriplenco Vladimir, a comis o faptă prejudiciabilă prevăzută de legea penală și
pasibilă de pedeapsă penală în următoarele circumstanțe: În perioada de timp 27 februarie
2021 – 02 martie 2021, intenționat și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, a pătruns în
holul etajului 10 al blocului locativ situat pe str. XXXXX și profitând de faptul că nu este
văzut de nimeni, a sustras în mod tainic o bicicletă de culoare galbenă cu inscripția
„Starter”, în valoare de 3500 lei, ce aparține cet. Varvariuc Vasile și o bicicletă de culoare
2
roșie combinat cu negru, în valoare de 2500 lei, ce aparține cet. Rohac Vitalie, astfel,
cauzând părților vătămate un prejudiciu material considerabil.
Astfel, Hriplenco Vladimir, a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d)
Cod penal și anume: furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin
pătrunderea în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Tot el, Hriplenco Vladimir, a săvârșit fapte prejudiciabile cu vinovăție, prevăzute de
legea penală și pasibile de pedeapsa penală în următoarele circumstanțe: La data de 24
martie 2021 în perioada de timp 08:00-16:20, având scopul sustragerii pe ascuns din
bunurile altei persoane în 3 scopul realizării intenției sale infracționale, îndreptate spre
însușirea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin acces liber, a pătruns în scara blocului
locativ situat în XXXXX, de unde a sustras pe ascuns de la etajul nr. 10 al blocului locativ
situat pe adresa indicată supra, o bicicletă de model ”Garion”, prețul căreia este de 4 000
lei, ceea ce constituie daune în proporții considerabile, după care cu bunul sustras a plecat
într-o direcție necunoscută.
Astfel, Hriplenco Vladimir, a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d)
Cod penal și anume: furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită
prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, avocatul Mihalache Iurie
în numele inculpatului, a declarat apel împotriva sentinței nominalizate, prin care a
solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Hriplenco Vladimir, să-i fie stabilită o
pedeapsă neprivativă de libertate.
3.1. În motivarea apelului, a invocat că pedeapsa sub formă de închisoare stabilită
inculpatului Hriplenco Vladimir este prea aspră, or acesta și-a recunoscut vina în
săvârșirea infracțiunii, cu toate că inițial acesta s-a eschivat de la prezentarea în fața
instanței de judecată, acesta fiind anunțat în căutare, ulterior s-a prezentat la etapa
cercetării judecătorești, fiind audiat și recunoscându-și vina.
Relevă că prima instanță urma să rețină în sarcina inculpatului art. 76 Cod penal –
recunoașterea vinovăției, și să aplice la stabilirea pedepsei art. 78 Cod penal – efectele
circumstanțelor atenuante.
Susține că, la data de 04 noiembrie 2021, partea vătămată Carp Elena, a înaintat,
instanței, acțiunea civilă (Vol.III, f.d.149), potrivit căreia comunică că prin acțiunile ilegale
a inculpatului Hriplenco Vladimir, i-a fost cauzat un prejudiciu material ce s-a manifestat
prin sustragerea bicicletei de model ”Garion” la preț de 4 000 lei, solicitând încasarea din
contul lui Hriplenco Vladimir, a prejudiciului material suportat. În asemenea circumstanțe
relevă partea apărării că, partea vătămată urma să anexeze acte confirmatorii (bonuri,
cecuri, facturi fiscale, etc) care să justifice dreptul de proprietate în privința bicicletei
„Garion” și costul real al pagubei materiale.
Totodată, informează instanța că la 14.02.2022 a depus o cerere către Penitenciarul nr.
13 cu întrebarea „care este starea de sănătate actuală a deținutului Hriplenco Vladimir?”.
Prin scrisoarea de răspuns nr. 11/M-67/22 din 11.03.2022, a fost informat că deținutul
Hriplenco Vladimir se află la evidența medicală cu diagnosticul: „Tulburare mentală și
comportament datorată utilizării drogurilor opiacee.”
3
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2022, a fost
respins ca nefondat apelul avocatului în numele inculpatului Hriplenco Vladimir, fiind
menținută fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie
2022, privindu-l pe Hriplenco Vladimir.
În termenul executării pedepsei în privința inculpatului Hriplenco Vladimir – a
include durata aflării în detenție din 11.08.2021 și până în momentul pronunțării prezentei
decizii.
S-a respins cererea inculpatului Hriplenco Vladimir și a avocatului acestuia cu privire
la constatarea condițiilor inumane de detenție și reducerea din pedeapsă ca fiind
neîntemeiată.
4.1. Instanța de apel a constatat că instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele
de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Hriplenco Vladimir, a săvârșit
infracțiunea prevăzută de în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, individualizată prin
„păstrarea, transportarea analogilor drogurilor, etnobotanicelor, săvârșite în proporții
mari, fără scop de înstrăinare”; art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, individualizată prin
„furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrunderea în încăpere,
cu cauzarea de daune în proporții considerabile” episodul părților vătămate Rohac Vitalie
și Varvariuc Vasile; art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod Penal, individualizată prin „furt, adică
sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere, cu
cauzarea de daune în proporții considerabile” episodul părții vătămate Carp Elena.
Cu referire la motivele invocate de apărare/inculpat precum că prima instanță a
adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpatului Hriplenco Vladimir și că acestuia
urma a-i fi aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate pentru învinuirea adusă în baza art.
art. 217 alin. (2); 186 alin. (2) lit. c), d); 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, Colegiul penal a
constatat că prima instanță nu a admis careva erori de fapt care ar impune casarea
sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului menționat în comiterea
acțiunilor infracționale, stabilirea și individualizarea pedepsei.
Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Hriplenco Vladimir,
Colegiul penal a reținut că: - sancțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, prevede
aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore, sau cu închisoare
de până la 1 an; și - sancțiunea art. 186 alin. (2) Cod penal, prevede aplicarea pedepsei sub
formă de amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4
ani. Referitor la persoana inculpatului, instanța de judecată a constatat că Hriplenco
Vladimir nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru (Vol. III, f.d.36,38).
Mai mult ca atât, instanța a constatat că inculpatul a fost anterior condamnat, iar la
moment, acesta execută pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 08 octombrie 2021. Aceste concluzii rezultă din revendicarea anexată la
materialele dosarului (Vol. III, f.d.31-32) cât și a sentințelor anexate la materialele cauzei.
Astfel, prin sentința Judecătoriei raionului Ștefan Vodă din 19 decembrie 2012,
Hriplenco Vladimir a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu
stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de
200 ore (Vol. I, f.d.59-60).
4
Prin sentința Judecătoriei raionului Ștefan Vodă din 22 mai 2013, Hriplenco Vladimir
a fost condamnat în baza 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă
de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 180 ore, cu stabilirea pedepsei
definitive, conform art. 85 Cod penal, sub formă de 240 ore muncă neremunerată în folosul
comunității (Vol. I, f.d.61-62).
Prin sentința Judecătoriei Slobozia din 26 septembrie 2013, Hriplenco Vladimir a fost
condamnat în baza 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de
închisoare pe un termen de 2 ani. Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită, fiind
adăugat parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei raionului Ștefan-
Vodă din 22 mai 2013, calculând din 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității
în 120 zile de închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu
stabilirea pedepsei definitive sub forma închisorii pe un termen de 2 (doi) ani 3 (trei) luni,
cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis (Vol. I, f.d.63-65).
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 octombrie 2021, Hriplenco
Vladimir a fost condamnat în baza art. art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d) Cod
penal, cu stabilirea pedepsei definitive, conform art. 84 alin. (1) Cod penal, sub formă de
închisoare pe termen de 1 (unu) an 4 (patru) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis.
Prin urmare ca circumstanță agravantă în privința inculpatului Hriplenco Vladimir,
instanța a constatat, potrivit 77 alin. (1) lit. a) Cod penal - săvârșirea infracțiunii de către o
persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară. Circumstanțe
atenuante în privința inculpatului Hriplenco Vladimir, prevăzute la art. 76 Cod penal, nu
au fost reținute.
Astfel, în împrejurările și circumstanțele constatate, Colegiul penal a constatat că
instanța de judecată întemeiat a concluzionat că, corectarea și reeducarea inculpatului este
posibilă numai cu atragerea acestuia la răspundere penală, și numai aplicând față de acesta
o pedeapsă privativă de libertate, or fiind anterior condamnat cu aplicarea unei pedepse
non privative de libertate, concluziile necesare nu le-a dedus, ulterior săvârșind noi
infracțiuni pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul prestabilit al legii
penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Hriplenco Vladimir, v-a fi pe deplin
atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de 3 ani închisoare, cu executarea acesteia
în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4) Cod penal.
Cu referire la solicitarea apelantului privind aplicarea unei pedepse neprivative de
libertate, instanța întemeiat a subliniat, că inculpatul anterior a fost condamnat pentru
săvârșirea unor infracțiuni tangente, cu stabilirea unei pedepse cu închisoare, iar în cadrul
desfășurării procesului a manifestat o atitudine neconștiincioasă și de ridiculizare a
autorității instanței, neprezentându-se la ședințele de judecată, motiv pentru care a fost
dispusă anunțarea sa în căutare, totodată fiind suportate cheltuieli de administrare a
cauzei suplimentare, iar toate aceste circumstanțe, în opinia instanței prevăd exclusiv
scopul de a tergiversa neîntemeiat desfășurarea procesului penal, motiv care impune
instanța să aprecieze că în privința inculpatului – aplicarea unei pedepse non-privative de
libertate nu-și va face efectul propus.
5
La fel, inculpatul fiind anterior condamnat pentru multiple infracțiuni comise, a
cărui obiect juridic special este tangent celui descris infracțiunii cercetată în prezenta
sentință, nu a conștientizat consecințele comiterii unei astfel de infracțiuni, recidivând,
argumente care impun aplicarea unei sancțiuni cu închisoare în privința inculpatului.
Concomitent, instanța a relevat faptul că inculpatul a recunoscut integral vinovăția în
comiterea infracțiunii, la faza urmăririi penale, a oferit declarații în acest sens,
circumstanțe care instanța le-a luat în considerare și nu a aplicat o sancțiune mai aproape
de cuantumul limitei maxime a pedepsei aplicabile. Totodată, instanța întemeiat a
concluzionat că inculpatul întrunește condițiile impuse de legislația în vigoare în vederea
alegerii unei pedepse cu aflarea în detenție pe termenul solicitat de acuzator și anume
reieșind din prevederile legii penale, dar și din prezența circumstanțelor atenuante și
agravante expuse supra.
Mai mult ca atât, raportat la conduita inculpatului dovedită pe întreg parcursul
urmării penale și cercetării judecătorești, la atitudinea față de faptele comise,
comportamentul său, dar și luând în considerație faptul că inculpatul s-a eschivat de la
prezența în ședință de judecată, au permis instanței de fond de a concluziona repetat că
reeducarea lui Hriplenco Vladimir, este posibilă doar aplicându-i o pedeapsă penală cu
închisoare în limitele sancțiunii normelor penale incriminate.
În ședința de judecată, la 28.06.2022, avocatul Iurie Mihalache împreună cu inculpatul
Hriplenco Vladimir, a înaintat o cerere prin care susține că este de acord și solicită să fie
aplicată în privința sa Legea cu privire la amnistie și să fie încetat procesul penal. Repectiv,
după caracterul și gradul prejudiciabil, prin prisma art. 16 Cod penal, infracțiunile
prevăzute la art. 217 alin. (2); 186 alin. (2) lit. c), d); 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - se
clasifică ca fiind ușoare și mai puțin grave. Potrivit prevederilor art. 107 din Codul penal,
amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie
reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.
Instanța a conchis că inculpatului Hriplenco Vladimir, nu-i sunt aplicabile
prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 or, potrivit revendicării
formei 246, în privința inculpatului anterior au mai fost aplicate prevederile art. 109 Cod
penal pe cauza penală: - nr.2011340164, în baza art. 155 alin. (1) Cod penal, - nr.2013340095,
în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, - nr.2012250201, în baza art. 186 alin. (2) Cod
penal.(f.d.31-32, vol. III)
Prin urmare, în acest caz, luând în considerare că potrivit art. 6 alin. (1) lit. h) din
Legea privind amnistia nr. 243 din 24 decembrie 2021, prevederile art. 1-5 din această lege
nu se aplică persoanei: în privința căreia a fost înlăturată anterior răspunderea penală, de
trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării părților conform prevederilor art. 109 din
Codul penal nr.985/2002. Astfel, instanța a considerat că pe acest caz nu au fost întrunite
condițiile necesare privind aplicarea amnistiei în privința lui Hriplenco Vladimir și va
respinge cererea acestuia în acest aspect.
Cât privește solicitarea avocatului invocate în apel, privind aplicarea prevederilor art.
385 alin. (5) Cod de procedură penală, constatarea condițiilor de detenție contrar art. 3 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Colegiul
penal a conchis că, această cerință a apelantului este nefondată și urmează a fi respinsă din
6
următoarele considerente: Art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală prevede că, în cazul
constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, conform
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța va reduce pedeapsa,
calculându-se 2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv.
Din informația prezentată instanței de apel, Hriplenco Vladimir a fost reținut la
11.08.2021 în cadrul dosarului penal nr. 1-21124586-12-1-20082021, fiind condamnat prin
sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 08.10.2021 la 1 an și 4 luni, cu
includerea duratei aflării în detenție din 11.08.2021.
În asemenea circumstanțe, Colegiul penal relevă, că în prezenta cauză penală,
inculpatul Hriplenco Vladimir nu a avut calitatea de prevenit. Astfel, se respinge cererea
inculpatului Hriplenco Vladimir și a avocatului acestuia cu privire la constatarea
condițiilor inumane de detenție și reducerea din pedeapsă ca fiind neîntemeiată.
Totodată, sentința primei instanțe a fost atacată cu apel și în partea încasării acțiunii
civile în beneficiul părții vătămate Carp Elena. Astfel, la data de 04 noiembrie 2021, partea
vătămată Carp Elena, a înaintat, instanței, acțiunea civilă (Vol.III, f.d. 149), potrivit căreia
comunică că prin acțiunile ilegale a inculpatului Hriplenco Vladimir, i-a fost cauzat un
prejudiciu material ce s-a manifestat prin sustragerea bicicletei de model „Garion” la preț
de 4 000 lei, a solicitat încasarea din contul lui Hriplenco Vladimir a prejudiciului material
suportat. În sensul dat instanța de fond corect a relevat că bunul sustras îl reprezintă o
bicicletă de model „Garion”, descris de partea vătămată și a cărui valoare a fost stabilită
cert la suma de 4000 lei, or victima și-a motivat prețul.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Mihalache Iurie în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6), 8), 10) și 12) a
dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat casarea sentinței
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2022 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2022, cu pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Hriplenco Vladimir, să-i fie stabilită o
pedeapsă nonprivativă de libertate.
Admiterea cererilor depuse de către Hriplenco Vladimir privind constatarea încălcării
drepturilor inculpatului, privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și privind aplicarea în
privința lui Hriplenco Vladimir a prevederilor Legii Nr. LP243/2021 din 24/12/2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova (M.O., 2021, nr. 325-333), pentru infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) și art.
217 alin. (2) Cod penal.
5.1. În motivarea recursului ordinar, apărarea critică decizia pronunțată de instanța
de apel prin prisma dezacordului cu respingerea în mod neîntemeiat a cerințelor din
apelul declarat.
Consideră că pedeapsa sub formă de închisoare cu executarea pedepsei într-un
penitenciar de tip semiînchis, stabilită lui Hriplenco Vladimir prin sentința Judecătoriei
Chișinău sediul Buiucani din 27.04.2022 și menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău,
este o sancțiune prea severă pentru Hriplenco Vladimir.
7
Or, ultimul și-a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii, s-a prezentat în ședința de
judecată la etapa cercetării judecătorești și a depus declarații.
În susținerile verbale, avocatul Mihalache Iurie în apărarea drepturilor și intereselor
inculpatului, a pledat pentru aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură
penală, și, în baza acestor norme, a-i stabili lui Hriplenco Vladimir, o pedeapsă cât mai
blândă, nonprivativă de libertate, dat fiind faptul că inculpatul a recunoscut vina, se
căiește de cele comise și are un copil minor la întreținere.
Hriplenco Vladimir a susținut poziția avocatului și a solicitat să fie aplicată o
pedeapsă mai blândă.
Apărarea consideră că instanțele de judecată trebuiau să aplice în privința lui
Hriplenco Vladimir, dispozițiile art. 76 Codul penal care prevede că, (1) la stabilirea
pedepsei se consideră circumstanțe atenuante (f) recunoașterea vinovăției. De asemenea, la
pronunțarea sentinței în privința lui Hriplenco Vladimir, instanța urma să aplice
dispozițiile art. 78 Cod penal - efectele circumstanțelor atenuante.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanțele de judecată urmau să țină
cont de prevederile art. 7 și art. 75 din Codul penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
persoanei vinovate, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal face parte din categoria
infracțiunilor mai puțin grave, astfel încât acțiunile apelantului nu au prezentat un pericol
social sporit pentru societate.
Apărarea a solicitat aplicarea în privința inculpatului Hriplenco Vladimir, a
prevederilor Legii Nr. LP243/2021 din 24/12/2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova (M.O. 2021 nr.
325333), pentru infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) și art. 217 alin. (2) Cod penal și
încetarea cauzei penale în legătură cu intervenirea actului amnistiei.
Tot la data de 03.06.2022, în timpul întrevederii pe care am avut-o cu Hriplenco
Vladimir, ultimul a scris o plângere privitor la condițiile precare de detenție din
Penitenciarul Nr. 13. La cererea apărătorului Mihalache Iurie, a parvenit scrisoarea de
răspuns nr. 7/M-327/22 (Penitenciarul Nr. 13).
Ca urmare a celor expuse supra, a solicitat Curții de Apel Chișinău să constate
încălcarea drepturilor inculpatului Hriplenco Vladimir, privind condițiile de detenție
conform alin. (5) art. 385 Cod de procedură penală, reducându-i pedeapsa cu 652 zile,
respectiv admiterea cererii privind constatarea încălcării drepturilor inculpatului
Hriplenco Vladimir, privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În temeiul art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul a prezentat
referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru respingerea recursului ca
inadmisibil.
Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii contestate, în
partea stabilirii pedepsei, din următoarele considerente:
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi
8
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea
cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanța de recurs.
Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o
caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei
hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că declanșând o continuare a judecării
cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât o dată
exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât
în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.
În susținerea acestei statuări, călăuzitoare sunt și prevederile pct. 14.7 a Hotărârii
Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 22 din 12.12.2005 cu privire la
practica judecării cauzelor penale în ordine de apel cu modificările și completările
ulterioare, unde este stipulat că, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală,
chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și
care, prin apel, se transmit instanței de apel sânt următoarele: dacă fapta reținută ori
numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în
ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui
participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost
apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea
sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,
dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau
penal, au fost corect aplicate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile
menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la
rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.
Din sumarul cererii de recurs declarată în speță, se constată că aceasta este bazată pe
temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de
procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când:
6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care
a afectat soluția instanței;
8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de
condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu
excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde;
9
10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
Potrivit recursului ordinar declarat, avocatul Mihalache Iurie, critică decizia instanței
de apel, considerând că greșit s-a ajuns la concluzia de menținere a sentinței, pedepsa
penală nu a fost individualizată corect, și neîntemeiat în privința inculpatului Hriplenco
Vladimir, nu au fost aplicate prevederile Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, și respectiv prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.
În continuare, referitor la temeiurile prevăzute la pct. 8) și 12) al art. 427 alin. (1) Cod
de procedură penală, indicate de apărătorul Mihalache Iurie în recurs ordinar, Colegiul
penal lărgit atestă, în primul rând nemotivarea acestora și lipsa unor argumente în sensul
dat, iar în al doilea rând reamintește, că cauza penală a fost examinată în procedură
simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, la caz, apărarea nu invocat
vicierea procedurii enunțate, iar instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate a constatat respectarea de către prima instanță a dispozițiilor procesual-
penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală.
Mai mult studiind lucrările dosarului se constată că sentința primei instanțe a fost
contestată de către partea apărării numai în partea individualizării pedepsei penale,
solicitând-se aplicarea unei pedepse mai blânde, însă ce ține de încadrarea juridică și
vinovăție, sentința nu a fost atacată. Reieșind din aceste considerente, invocarea temeiului
privind lipsa elementelor infracțiunii și încadrare juridică greșită a faptei imputate, în
recurs, este contrară prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora
temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost
invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel
trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Totodată, statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate mai
sus, Colegiul penal lărgit constată ca fiind întemeiate argumentele aduse în recurs cu
referire la faptul că instanța de apel a trecut superficial peste argumentele apărării referitor
la aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și art. 385
alin. (5) Cod de procedură penală, ca rezultat decizia nu conține motive clare pe care se
întemeiază soluția, limitându-se doar la formulări de ordin general, nu a respectat
întocmai prevederile legale, prin urmare aceasta fiind afectată de eroarea de drept
prescrisă de pct. 6) a art. 427 Cod de procedură penală.
Astfel, instanța de apel expunându-se asupra solicitării apărării, privind aplicarea în
privința inculpatului Hriplenco Vladimir, a Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, a notat că
ultimului ”… nu îi sunt aplicabile prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 or,
potrivit revendicării formei 246, în privința inculpatului anterior au mai fost aplicate prevederile
art. 109 Cod penal pe cauza penală: nr.2011340164 în baza art. 155 alin. (1) Cod penal,
nr.2013340095 în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, nr.2012250201 în baza art. 186 alin. (2) Cod
10
penal.
… luând în considerare că potrivit art. 6 alin. (1) lit. h) din Legea privind amnistia nr. 243
din 24 decembrie 2021, prevederile art. 1-5 din această lege nu se aplică persoanei: în privința căreia
a fost înlăturată anterior răspunderea penală, de trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării
părților conform prevederilor art.109 din Codul penal nr. 985/2002.” (pct. 17 din decizia atacată)
În acest context, Colegiul atestă că temei pentru respingerea cererii privind aplicarea
amnistiei a servit cauzele penale anterioare a inculpatului Hriplenco Vladimir, în privința
căruia ar fi fost înlăturată anterior răspunderea penală, de trei sau mai multe ori, în
temeiul împăcării părților conform prevederilor art. 109 din Codul penal nr. 985/2002.
Conform art. 6 alin. 1 pct. h) al Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prevederile art.
1-5 nu se aplică persoanei, în privința căreia a fost înlăturată anterior răspunderea penală,
de trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării părților conform prevederilor art.109 din
Codul penal nr.985/2002.
Colegiul penal lărgit reține, că potrivit revendicării (f.d.31-32, vol. III), în privința
inculpatului Hriplenco Vladimir, doar în una din cauzele penale amintite în decizia
instanței de apel, au fost aplicate prevederile art. 109 Cod penal. Iar constatările făcute în
descriptivul deciziei pronunțate, atestă dezorientarea instanței de apel, și respectiv
confundarea cauzelor de înlăturare a răspunderii penale și a cauzelor de excludere a
urmăririi penale.
Astfel, înlăturarea răspunderii penale poate avea loc în cazurile amnistiei, grațierii ori
împăcării, deci cazuri prevăzute de norma material-penală, iar excluderea urmăririi penale
poate avea loc în cazurile prevăzute de norma procesual-penală a art. 275 Cod de
procedură penală. Or, înlăturarea răspunderii penale în cazurile prevăzute de art. 109 Cod
penal, nu depinde în mod obligatoriu de existența plângerii părții vătămate, așa cum
prezența acesteia este prescrisă în art. 276 Cod de procedură penală, ca un atribut
obligatoriu pentru pornirea unui proces penal în cazul infracțiunilor enumerate în acest
articol.
Mai mult constatările instanței de apel, în speță, nici nu pot fi verificate, astfel sunt
nefondate și iluzorii, nefiind probate, sau la materialele dosarului lipsesc în forma lor
materială sentințele la care face referire instanța.
Potrivit recursului ordinar declarat de apărător, se solicită inclusiv constatarea
încălcării drepturilor inculpatului Hriplenco Vladimir, privind condițiile de detenție
conform alin. (5) art. 385 Cod de procedură penală, garantate de art. 3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Colegiul penal lărgit
consideră oportună, întru respectarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6
CEDO, expunerea argumentată a instanței de apel sub aspectul dat, or din lucrările
dosarului nu poate fi identificat cu certitudine lipsa calității de prevenit a inculpatului
Hriplenco Vladimir, în cauza penală dată.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care
reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești trebuie
să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază soluția. În cazul în care o instanță
nu este obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk
împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să rezulte cu
11
claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea împotriva României din
15 februarie 2007, pct. 30).
Colegiul penal lărgit notează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
prezumă dreptul la o hotărâre motivată. În acest sens se reține că hotărârea pronunțată de
o instanță trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile
aflate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate criticile esențiale formulate de
părți.
Astfel, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura de rejudecare și limitele
acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii
procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel și recurs,
nominalizate și în prezenta decizie; să elucideze faptele importante pentru soluționarea
justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,
inclusiv în partea individualizării și stabilirii pedepsei, ținând cont de motivele casării
deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a
CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.
417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Mihalache Iurie în numele
inculpatului Hriplenco Vladimir, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 18 octombrie 2022, în partea stabilirii pedepsei, în cauza penală în privința lui
Hriplenco Vladimir XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.
Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este
irevocabilă.
Pronunțarea integrală la 10 august 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Țurcan Anatolie
Talpă Boris
Eremciuc Ghenadie
Puica Viorica
12