1ra-889/2022 — art. 188 alin. 2 lit. d, e, f CP

1ra-889/2022 — art. 188 alin. 2 lit. d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-889/2022

1-19174363-01-1ra-13062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 21

aprilie 2021 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie 2022,

declarate de avocatul Polivenco Victor și de inculpatul

Cărăruș Iulian XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 01.11.2019 - 21.04.2021,

instanța de apel: 27.05.2021 - 22.03.2022,

instanța de recurs: 13.06.2022 - 29.07.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal la 8 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei

arestării preventive de la 20.09.2019 până la 18.03.2020.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Zbancă Eugenia

prejudiciul material în sumă de 20.000 lei, moral în mărime de 20.000 lei,

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 lei, și în folosul statului -

cheltuielile judiciare în mărime de 2100 lei.

1

07.20, inculpatul Cărăruș Iulian, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, fiind înarmat cu un pistol de model neidentificat, așteptând până ce

stăpânul casei - Zbancă Victor, locuitor al XXXXXXX, XXXXXXX, a părăsit

domiciliul, deplasându-se la serviciu, a pătruns în interiorul casei de locuit, unde

amenințând-o cu pistolul în regiunea capului părții vătămate Zbancă Eugenia,

locuitoare a XXXXXXX, XXXXXXX, prin astfel de metodă curmând rezistența

acesteia, după care a apucat-o cu mâinile de gură pe aceasta, cerându-i bani și,

primind răspuns că nu are careva surse bănești la domiciliu, observând pe corp

bijuterii, i-a solicitat să le scoată, unde, aceasta, temându-se pentru viața și

integritatea personală, fiind influențată psihic puternic, personal a scos din urechi o

pereche de cercei confecționată din aur, de la gât - un lanț, o cruce confecționate din

aur, după care, sustrăgând dintr-o cutie pentru bijuterii aflată pe tumba din dormitor

două inele confecționate din aur și de pe tumba de lângă televizor - un ceas bărbătesc,

s-a eschivat de la fața locului, deplasându-se într-o direcție necunoscută, prin ce le-

a cauzat părților vătămate un prejudiciu material considerabil, în sumă de 20.000 lei.

Instanța a statuat că vinovăția inculpatului este confirmată integral prin

probele administrate.

Astfel, partea vătămată Zbancă Eugenia a declarat că a deschis ușa și s-a

așezat în fotoliu, se uita în telefon. Când a ridicat capul a văzut un băiat tânăr, slab,

legat la gură cu o basma, avea un pistol în mână de culoare neagră, i s-a părut că era

jucărie. S-a ridicat din fotoliu și a vrut să-i ia basmaua de la cap, el a apucat-o de

gât, cu greu s-a rupt din mâinile lui. I-a spus că poate lua ce vrea și să plece, i-a dat

cerceii și lanțul de la gât. A întrebat-o unde are inele și i-a arătat o cutie, de pe

fereastră a luat și ceasul soțului. Inculpatul a fost văzut și de vecina sa, tot era legat

la gură. Solicită prejudiciul material în sumă de 20.000 lei și moral în mărime de

20.000 lei.

Martorul Marcu Mihail a declarat că a primit informația operativă că fapta a

fost comisă de inculpat. Fiind efectuată percheziție la domiciliul acestuia, s-a

depistat pe mașina de spălat o cutie murdară, din care a căzut un pistol. Era o brichetă

din metal asemănătoare cu un pistol.

Martorul Tutunaru Liviu a indicat că în cadrul efectuării percheziției, pe

mașina de spălat, într-o cutie, a fost depistat un pistol. Era brichetă din metal în formă

de pistol. În odaie unde s-a depistat pistolul era dezordine. Inculpatul a recunoscut

că obiectul este al lui.

Martorul Zbancă Victor a comunicat că, fiind la serviciu, l-a telefonat soția și

l-a anunțat că la ei în casă au intrat bandiții. Când a ajuns acasă, soția i-a povestit că

în casă a intrat o persoană cu pistol. Era legat la gură, cu un chipiu în cap, de statură

mică. A cerut banii și soția i-a spus că nu au bani, el a luat cerceii de pe noptieră,

aparatul de zahăr, lănțișorul de aur. Vecinii au recunoscut persoana.

Martorul Dioneac Dumitru a relatat că în casă la partea vătămată a intrat o

persoană mascată și a sustras bunuri. Ulterior, s-a stabilit că acesta a fost inculpatul,

fapt recunoscut și de către acesta. În cadrul percheziției efectuate la domiciliul

inculpatului, pe mașina de spălat a fost depistată o cutie, în care era o brichetă

asemănătoare cu un pistol.

Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită și prin probele scrise, inclusiv:

2

procesul-verbal de percheziție din 20.09.2019, efectuată în gospodăria lui

Cărăruș Iulian, situată în XXXXXXX, XXXXXXX, în cadrul căreia, în odaia nr. 2

din casa de locuit, în partea stângă a odăii, sub mașina automată de spălat ”Atlant”,

acoperită cu o cutie de carton, a fost depistat un obiect asemănător cu un pistol, care

a fost ridicat, sigilat cu ștampila IP Drochia;

procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 22.09.2019 cu fototabelul

aferent, prin care partea vătămată Zbancă Eugenia a recunoscut pistolul cu nr. 2 de

culoare negru XIN.Shi.Ji, depistat în gospodăria Cărăruș Iulian, ca pistolul folosit la

comiterea infracțiunii, obiect pe care l-a cunoscut după forma și vârful țevii

pistolului, care a fost îndreptat în direcția sa;

raportul de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-1055 din 16.10.2019, potrivit

căruia obiectul asemănător cu un pistol, prezentat la examinare, se referă la categoria

armelor de foc neletale, este o brichetă - pistol deghizată, sub formă de pistol de

model „BERETTA 608”, confecționat industrial în China și constituie un obiect de

uz casnic. Careva modificări în construcția obiectului n-au fost stabilite. O brichetă-

pistol deghizată, sub formă de pistol de model ”BERETTA 608” la momentul

prezentării - în stare de funcționare;

ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 19.09.2019, prin care de la Onica

Emilia, locuitoare a XXXXXXX, XXXXXXX au fost ridicate imaginile video de

pe camerele de luat vederi, unde prin drumul de acces la ora 07.22 se deplasa o

persoană asemănătoare cu Cărăruș Iulian.

Prin urmare, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 188 alin.

(2) lit. d), e) și f) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu aplicarea

armei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că inculpatul se

caracterizează negativ, nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante,

concluzionând că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă doar prin izolare de

societate.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a invocat că inculpatul pe parcursul urmăririi penale și în cadrul

cercetării judecătorești nu și-a recunoscut vina.

Învinuirea înaintată inculpatului este bazată pe depozițiile părții vătămate și

procesul-verbal de recunoaștere a modelului de pistol ridicat din gospodăria

părinților inculpatului.

Însă, instanța de fond a omis că pistolul ridicat de organul de urmărire penală

și recunoscut de partea vătămată, este un pistol de producere în serie și care poate să

se afle și la alte persoane, iar partea vătămată în ședința de judecată a indicat că a

recunoscut pistolul fără a arăta careva semne sau particularități individuale.

Totodată, organul de urmărire penală și învinuirea nu au prezentat probe ce ar

fi dovedit prezența inculpatului în interiorul casei părții vătămate, cum ar fi expertize

dactiloscopice - amprente digitale, expertiza biologică, criminalistică de contactare

sau suprapunere a hainelor celor prezenți, urme de încălțăminte și altele.

3

Partea vătămată a declarat că necunoscutul care a intrat în casă avea pe față o

cârpă de culoare neagră (posibil basma), jacheta de culoare cafeniu-sur și altele, iar

în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit că inculpatul în acea zi era îmbrăcat

în haine de culoare neagră, blugi și un costum la dungă cu jachetă, împrejurări care

nu au fost apreciate de instanței de fond.

Mai mult, organul de urmărire penală nu a întreprins careva măsuri pentru a

depista lucrurile sustrase, precum și soarta lor de mai departe.

apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, conform art. 101 Cod de

procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele administrate,

acțiunile inculpatului fiind corect încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e) și f)

Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei , cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Astfel, instanța de fond întemeiat și-a bazat sentința de condamnare pe

declarațiile părții vătămate și probele scrise, și anume: plângerea de la Zbancă

Eugenia depusă la IP Drochia la data de 18.09.2019; proces-verbal de ridicare la fața

locului din data de 18.09.2019, unde au fost ridicate 4 urme de încălțăminte; planșa

fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului cu imaginile

gospodăriilor lui Zbancă; proces-verbal privind actele de constatare din 19.09.2019;

cererea de la Zbancă Eugenia prin care solicită recunoașterea ca parte civilă, fiind

indicat prejudiciul în sumă de 20.000 lei; ordonanța de recunoaștere în calitate de

parte civilă din 18.09.20219; proces-verbal de percheziție din 20.09.2019 la

domiciliul lui Cărăruș Iulian, situat în XXXXXXX, XXXXXXX, în cadrul căreia în

odaia nr. 2 din casa de locuit, în partea stângă a odăii, sub mașina automată de spălat

„Atlant”, acoperită cu o cutie de carton, a fost depistat un obiect asemănător cu un

pistol, care a fost ridicat, sigilat cu ștampila IP Drochia; încheierea judecătoriei

Drochia din 20.09.2019 prin care a fost admis demersul procurorului cu privire la

autorizarea efectuării perchezițiilor la domiciliul la Cărăruș Iulian; procesul-verbal

de recunoaștere a obiectului prin care partea vătămată a recunoscut obiectul ridicat

în cadrul perchezițiilor la domiciliul lui Cărăruș Iulian, indicând fotografia cu nr. 2;

raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-1055 din 16.10.2019, potrivit cărui

obiectul asemănător cu pistol, prezentat la examinare se referă la categoria armelor

de foc neletale, este o brichetă-pistol deghizată sub formă de pistol de model

BERRETA 608 confecționat industrial în China și constituie un obiect de uz casnic;

revindecarea eliberată în privința lui Cărăruș Iulian, potrivit cărei în privința acestuia

au mai fost intentate cauze penale pe art. 186 alin. (2) Cod penal, procesul penal

fiind încetat în temeiul art. 109 Cod penal, și pe art. 186 Cod penal fiind retrasă

plângerea de către partea vătămată; referință eliberată de către primarul satului că

Cărăruș Iulian își continuă studiile la școala profesională din or. Râșcani, nu este

căsătorit, în societate are un comportament neadecvat, având încălcări de ordine

4

publică; declarațiile, depuse în instanța de fond, ale martorilor Cojocar Igor,

Torlovan Ghenadie, Dioneac Dumitru, Șchiopu Victor, Marcu Mihail, Tutunaru

Liviu, Șchiopu Valentina, Zbancă Victor și părții vătămate Zbancă Eugenia.

Totodată, sunt irelevante afirmațiile apărării că pistolul ridicat de organul de

urmărire penală și recunoscut de partea vătămată este un pistol de producere în serie

și poate să se afle și la alte persoane, iar partea vătămată a indicat că a recunoscut

pistolul în lipsa unor semne sau particularități individuale.

Or, potrivit procesului-verbal de recunoaștere a obiectului, partea vătămată

Zbancă Eugenia a recunoscut, din trei pistoale prezentate spre recunoaștere, obiectul

care a fost ridicat în cadrul perchezițiilor la domiciliul lui Cărăruș Iulian, și anume,

o armă de foc neletală, care este o brichetă-pistol deghizată sub formă de pistol de

model BERRETA 608 confecționat industrial în China indicând fotografia cu nr. 2,

cu care inculpatul a amenințat partea vătămată la domiciliul acesteia. După

identificarea inculpatului, aceasta a indicat că este ferm convinsă, că anume el a

atacat-o și l-a recunoscut după statură, forma corpului, mersul puțin încovoiat.

Pistolul la fel l-a recunoscut după formă.

În același timp, negarea comiterii infracțiunii de către inculpat este apreciată

ca o încercare de evitare a pedepsei penale.

La stabilirea pedepsei, instanța de fond a respectat prevederile art. 61, 75 Cod

penal și a ținut seama de scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile

generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei săvârșite,

urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, atitudinea societății față de

pedeapsa penală ce urmează a-i fi stabilită inculpatului pentru fapta săvârșită,

persoana inculpatului, care la locul de trai se caracterizează negativ, anterior fiind

condamnat.

deciziei menționate, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Recurentul invocă că pistolul-brichetă, recunoscut în calitate de corp delict nu

poate fi apreciat ca sursă de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea victimei,

deoarece nu poate cauza vătămări corporale sub nicio formă.

Iar, la materialele cauzei lipsesc probe privind existența vătămărilor corporale

la partea vătămată, precum și nu au fost administrate probe privind aplicarea armei

de către inculpat.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9) Cod de

procedură penală.

5.1. Declară recurs ordinar și inculpatului, în care solicită să-i fie luată în

vigoare cererea.

Recurentul indică că nu s-a luat în considerație timpul în care el ajunge la

serviciu, deoarece de la ora 07.25 până la momentul sosirii poliției era deja la muncă.

Nu poate explica cum pistolul brichetă a ajuns la el acasă, or ,el nici nu a mers

acasă. Posibil cineva l-a pus sub mașina de spălat, în timp ce el se afla la muncă.

Presupune că frații lui mai mici s-au jucat cu pistolul și l-au pus acolo.

Mai mult, acest obiect nu este unul interzis, iar el are vârsta de 18 ani și poate

să-l folosească.

5

Nu a avut niciodată intenția să fure și nu era în situația să sustragă aur,

deoarece avea bani, fiind angajat.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În primul rând, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430

alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie

stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că în recursul inculpatului, în pofida prevederilor

enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, iar recursul avocatului Polivenco Victor este fondat pe art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 9) Cod de procedură penală, care prevăd următoarele temeiuri -

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel, hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice

a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, inculpatul a fost condamnat pentru o

faptă care nu este prevăzută de legea penală (pct. 5., 5.1. din decizie).

Însă, în recursul avocatului, în pofida normelor de drept enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de

apel, care ar fi erorile de drept și esența că motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt,

dar raportată la prevederile art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi

afectat soluția, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat

o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a

fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în

baza unei legi mai blânde, că inculpatul ar fi fost condamnat pentru o faptă care nu

este prevăzută de legea penală, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității

hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Rezultă, că recursurile menționate nu îndeplinesc cerințele legale de formă și

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se

expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți (pct. 5., 5.1. din

decizie).

6

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare,

în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5., 5.1. din decizie),

se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent

că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și

încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate

Zbancă E., ale martorilor Dioneac D., Marcu M., Tutunaru L., Șchiopu V., Zbancă

V.; plângerea părții vătămate depusă la IP Drochia la data de 18.09.2019; planșa

fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului; proces-verbal

privind actele de constatare din 19.09.2019; proces-verbal de percheziție din

20.09.2019 la domiciliul lui Cărăruș I., în cadrul căreia în odaia nr. 2 din casa de

locuit, în partea stângă a odăii, sub mașina automată de spălat „Atlant”, acoperită cu

o cutie de carton, a fost depistat un obiect asemănător cu un pistol, care a fost ridicat,

sigilat cu ștampila IP Drochia; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului prin care

partea vătămată a recunoscut obiectul ridicat în cadrul perchezițiilor la domiciliul

lui Cărăruș I., indicând fotografia cu nr. 2; raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-

R-1055 din 16.10.2019, potrivit cărui obiectul asemănător cu pistol, prezentat la

examinare se referă la categoria armelor de foc neletale, este o brichetă-pistol

deghizată sub formă de pistol de model BERRETA 608 confecționat industrial în

China și constituie un obiect de uz casnic, toate probele fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele

indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile

apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență

prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 188 alin.

(2) lit. d), e), f) Cod penal (pct. 2., 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

7

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare

efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului

în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea

unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței,

Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursurile vizate sunt întemeiate doar pe critica modului în

care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5.,

5.1. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Deci, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe,

care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,

este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile declarate au constituit deja obiect

de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. – 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestată conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit

neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a

fi declarate inadmisibile.

de procedură penală, Colegiul Penal,

8

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Polivenco Victor

și de inculpatul Cărăruș Iulian XXXXX împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții

de Apel Bălți din 22 martie 2022, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 26 august 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

9