1ra-205/2022 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-205/2022 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-205/2022

1-17036797-01-1ra-09022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 23 iulie 2018

și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2021, declarat

de avocata Iana Lichii, în numele inculpatului

Colak Dogan XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 03.10.2017 - 23.07.2018,

instanța de apel: 13.08.2018 - 22.04.2019,

instanța de apel: 04.03.2020 - 17.11.2021,

instanța de recurs: 09.02.2022 - 02.03.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.

De la inculpat s-a încasat prejudiciul material în beneficiul lui Babără Vitalie

- 210.960 lei, Guțul Ivan - 56.249 lei, Rotarean Vitalie - 40.462 lei, Lungu Andrei -

97.800 lei, Babără Ion - 185.533 lei, Lopotenco Lidia - 89.084 lei, Lopotenco Alina

- 37.761 lei, Petrari Nicolae - 236.993 lei și Gîra Constantin - 251.488 lei.

activitatea criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane,

intenționat, dându-și seama de caracterul social-periculos al acțiunilor sale,

consecințele ce pot fi produse, dorind survenirea lor, intenționat, în mod conștient,

urmărind scopul dobândiri ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz

de încredere, pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în luna februarie a

anului 2016, aflându-se pe teritoriul depozitului din XXXXXX XXXXXX,

1

XXXXXX, pe care îl arenda, sub pretextul că activează în cadrul SRL „Alii Com

Grup” care desfășoară activitatea în domeniul achiziționării miezului de nucă,

respectiv, el având dreptul de a achiziționa miezul de nucă din numele întreprinderii,

având o înțelegere prealabilă cu Babără V. asupra condițiilor de vânzare-cumpărare

a acestuia, a dobândit de la Babără V. miez de nucă în cantitatea de 2639 kg., în

valoare totală de 210.960 lei, produs pe care l-a însușit și pentru care nu i-a achitat

ultimului contravaloarea acestuia, comunicându-i că la moment nu dispune de suma

de bani necesară din motiv că toate resursele financiare le utilizează pentru

întocmirea actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar ulterior, după

finisarea perfectării actelor pentru export va expedia miezul în Turcia și imediat va

achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat suma de bani datorată,

menționând că miezul de nucă s-a stricat în timp ce se afla în drum spre țara de

destinație, însă după ce va vinde fructele uscate procurate din Turcia va restitui banii,

fapt care nu s-a adeverit, amânând achitarea pentru mai multe luni, ulterior părăsind

teritoriul Republicii Moldova, fiind de negăsit, astfel, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobândit ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat părții vătămate Babără

V. o daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 210.960 lei.

Tot el, desfășurând activitatea criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat dându-și seama de caracterul social-periculos al

acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea lor, intenționat în

mod conștient, urmărind scopul dobândiri ilicite bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de OUP pe parcursul mai multor

luni ale anului 2015 până în luna februarie a anului 2016, aflându-se pe teritoriul

depozitului din XXXXXX XXXXXX, XXXXXX, pe care îl arenda, sub pretextul

că activează în cadrul SRL „Alii Com Grup” care desfășoară activitatea în domeniul

achiziționării miezului de nucă, respectiv el având dreptul achiziționării miezul de

nucă din numele întreprinderii, având o înțelegere prealabilă cu Guțul I. asupra

condițiilor de vânzare-cumpărare a acestuia, a dobândit de la Guțul I. miez de nucă

în cantitatea de 510 kg., în valoare totală de 56.249 lei, produs pe care l-a însușit și

pentru care nu i-a achitat ultimului contravaloarea acestuia, comunicându-i că la

moment nu dispune de suma de bani necesară, din motiv că toate resursele financiare

le utilizează pentru întocmirea actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar

ulterior, după finisarea perfectării actelor pentru export va expedia miezul de nucă

în Turcia și imediat va achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat

suma de bani datorată, menționând că miezul de nucă s-a stricat în timp ce se afla în

drum spre țara de destinație, însă după ce va vinde fructele uscate procurate din

Turcia, va restitui banii, fapt care nu s-a adeverit, amânând achitarea pentru mai

multe luni, ulterior părăsind teritoriul Republicii Moldova și fiind de negăsit, astfel,

prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilegal miezul de nucă, prin ce i-a

cauzat părții vătămate Guțul I. o daună materială în proporții considerabile, în sumă

totală de 56.249 lei.

Tot el, desfășurând activitatea criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat, dându-și seama de caracterul social-periculos

al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea lor, intenționat,

în mod conștient, urmărind scopul dobândiri ilicite a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală,

2

pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în luna februarie a anului 2016,

aflându-se pe teritoriul depozitului amplasat pe XXXXXX XXXXXX, XXXXXX,

pe care îl arenda, sub pretextul că activează în cadrul SRL „Alii Com Grup” care

desfășoară activitatea în domeniul achiziționării miezului de nucă, și respectiv el

dispune de dreptul de a achiziționa miezul de nucă din numele întreprinderii, având

o înțelegere prealabilă cu Rotarean V. asupra condițiilor de vânzare-cumpărare a

acestuia, a dobândit de la Rotarean V. miez de nucă în cantitate de 435.6 kg., în

valoare totală de 40.426 lei, produs pe care l-a însușit și pentru care nu i-a achitat

ultimului contravaloarea acestuia, comunicându-i că la moment nu dispune de suma

de bani necesară din motiv că toate resursele financiare le utilizează pentru

întocmirea actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar ulterior, după

finisarea perfectării actelor pentru export va expedia miezul de nucă în Turcia și

imediat va achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat suma de bani

datorată, menționând că miezul de nucă s-a stricat în timp ce se afla în drum spre

țara de destinație, însă, după ce va vinde fructele uscate procurate din Turcia, va

restitui banii, fapt care nu s-a adeverit, amânând achitarea pentru mai multe luni,

ulterior părăsind teritoriul Republicii Moldova și fiind de negăsit, astfel, prin

înșelăciune și abuz de încredere, dobândind ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat

părții vătămate Rotarean V. o daună materială în proporții considerabile, în sumă

totală de 40.426 lei.

Tot el, desfășurând o activitate criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat dându-și seama de caracterul social-periculos al

acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea lor, intenționat, în

mod conștient, urmărind scopul dobândiri ilicite a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală,

pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în luna februarie a anului 2016,

aflându-se pe teritoriul depozitului amplasat pe XXXXXX XXXXXX, XXXXXX,

pe care îl arenda, sub pretextul că activează în cadrul SRL „Alii Com Grup” care

desfășoară activitatea în domeniul achiziționării miezului de nucă, și respectiv el

dispune de dreptul de a achiziționa miezul de nucă din numele întreprinderii, având

o înțelegere prealabilă cu Lungu A. asupra condițiilor de vânzare-cumpărare a

acestuia, a dobândit de la Lungu A. miez de nucă în cantitatea de 780 kg., în valoare

totală de 97.800 lei, produs pe care l-a însușit și pentru care nu i-a achitat ultimului

contravaloarea acestuia, comunicându-i că la moment nu dispune de suma de bani

necesară, din motiv că toate resursele financiare le utilizează pentru întocmirea

actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar ulterior, după finisarea

perfectării actelor pentru export, va expedia miezul de nucă în Turcia și imediat va

achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat suma de bani datorată,

amânând achitarea pentru mai multe luni, ulterior părăsind teritoriul Republicii

Moldova, fiind de negăsit, astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit

ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat părții vătămate Lungu A. o daună materială

în proporții considerabile în sumă totală de 97.800 lei.

Tot el, desfășurând activitatea criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat, dându-și seama de caracterul social-periculos

al acțiunilor sale și consecințele ce pot fi produse, dorind survenirea lor, intenționat

în mod conștient, urmărind scopul dobândiri ilicite a bunurilor altei persoane prin

3

înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală,

pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în luna februarie a anului 2016,

aflându-se pe teritoriul depozitului amplasat pe XXXXXX XXXXXX, XXXXXX,

pe care îl arenda, sub pretextul că activează în cadrul SRL „Alii Com Grup” care

desfășoară activitatea în domeniul achiziționării miezului de nucă, și respectiv el

dispune de dreptul de a achiziționa miezul de nucă din numele întreprinderii, având

o înțelegere prealabilă cu Babără I. asupra condițiilor de vânzare-cumpărare a

acestuia, a dobândit de la Babără I. miez de nucă în cantitatea de 1546,1 kg., în

valoare totală de 185.533 lei, produs pe care l-a însușit și pentru care nu i-a achitat

ultimului contravaloarea acestuia, comunicându-i că la moment nu dispune de suma

de bani necesară, din motiv că toate resursele financiare le utilizează pentru

întocmirea actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar ulterior, după

finisarea perfectării actelor pentru export va expedia miezul de nucă în Turcia și

imediat va achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat suma de bani

datorată, amânând achitarea pentru mai multe luni, ulterior părăsind teritoriul

Republicii Moldova și fiind de negăsit, astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere,

a dobândit ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat părții vătămate Babără I. o daună

materială în proporții mari, în sumă totală de 185.533 lei.

Tot el, desfășurând activitatea criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat, dându-și seama de caracterul social-periculos

al acțiunilor sale și consecințele ce pot fi produse, dorind survenirea lor, intenționat

în mod conștient, urmărind scopul dobândiri ilicite a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală,

pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în luna februarie a anului 2016,

aflându-se pe teritoriul depozitului amplasat pe XXXXXX XXXXXX, XXXXXX,

pe care îl arenda, sub pretextul că activează în cadrul SRL „Alii Com Grup” care

desfășoară activitatea în domeniul achiziționării miezului de nucă, și respectiv el

dispune de dreptul de a achiziționa miezul de nucă din numele întreprinderii, având

o înțelegere prealabilă cu Lopotenco L. asupra condițiilor de vânzare-cumpărare a

miezului de nucă, a dobândit de la Lopotenco L. miez de nucă în cantitatea de 742,4

kg., în valoare totală de 89.084 lei, produs pe care l-a însușit și pentru care nu i-a

achitat ultimei contravaloarea acestuia, comunicându-i că la moment nu dispune de

suma de bani necesară, din motiv că toate resursele financiare le utilizează pentru

întocmirea actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar ulterior, după

finisarea perfectării actelor pentru export, va expedia miezul de nucă în Turcia și

imediat va achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat suma de bani

datorată, amânând achitarea pentru mai multe luni, ulterior părăsind teritoriul

Republicii Moldova, fiind de negăsit, astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

dobândit ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat părții vătămate Lopotenco L. o

daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 89.084 lei.

Tot el, desfășurând o activitate criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat, dându-și seama de caracterul social-periculos

al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea unor astfel de

consecințe, intenționat, în mod conștient, urmărind scopul de a dobândi ilicit

bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de

organul de urmărire penală, pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în

4

luna februarie a anului 2016, aflându-se pe teritoriul depozitului amplasat pe

XXXXXX XXXXXX, XXXXXX, pe care îl arenda, sub pretextul că activează în

cadrul SRL „Alii Com Grup”, care desfășoară activitatea în domeniul achiziționării

miezului de nucă, și respectiv el dispune de dreptul de a achiziționa miezul de nucă

din numele întreprinderii, având o înțelegere prealabilă cu Lopotenco A. asupra

condițiilor de vânzare-cumpărare a miezului de nucă, a dobândit de la ea miez de

nucă în cantitatea de 314,6 kg., în valoare totală de 37.761 lei, produs pe care l-a

însușit și pentru care nu i-a achitat ultimei contravaloarea acestuia, comunicându-i

că la moment nu dispune de suma de bani necesară, din motiv că toate resursele

financiare le utilizează pentru întocmirea actelor pentru exportul miezului de nucă

în Iran, iar ulterior, după finisarea perfectării actelor pentru export va expedia miezul

de nucă în Turcia și imediat va achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a

achitat suma de bani datorată, amânând achitarea pentru mai multe luni, ulterior

părăsind teritoriul Republicii Moldova și fiind de negăsit, astfel, prin înșelăciune și

abuz de încredere, a dobândit ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat părții vătămate

Lopotenco A. o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală de 37.761

lei.

Tot el, desfășurând activitatea criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat, dându-și seama de caracterul social-periculos

al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea lor, intenționat,

în mod conștient, urmărind scopul dobândiri ilicite a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală,

pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în luna februarie a anului 2016,

aflându-se pe teritoriul depozitului amplasat pe XXXXXX XXXXXX, XXXXXX,

pe care îl arenda, sub pretextul că activează în cadrul SRL „Alii Com Grup” care

desfășoară activitatea în domeniul achiziționării miezului de nucă, și respectiv el

dispune de dreptul de a achiziționa miezul de nucă din numele întreprinderii, având

o înțelegere prealabilă cu Petrari N. asupra condițiilor de vânzare-cumpărare a

miezului de nucă, a dobândit de la Petrari N. miez de nucă în cantitatea de 1945 kg.,

în valoare totală de 236.993 lei, produs pe care l-a însușit și pentru care nu i-a achitat

ultimului contravaloarea acestuia, comunicându-i că la moment nu dispune de suma

de bani necesară, din motiv că toate resursele financiare le utilizează pentru

întocmirea actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar ulterior, după

finisarea perfectării actelor pentru export va expedia miezul de nucă în Turcia și

imediat va achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat suma de bani

datorată, amânând achitarea pentru mai multe luni, ulterior părăsind teritoriul

Republicii Moldova, fiind de negăsit, astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

dobândit ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat părții vătămate Petrari N. o daună

materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 236.993 lei.

Tot el, desfășurând activitatea criminală îndreptată spre dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, intenționat, dându-și seama de caracterul social-periculos

al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea lor, intenționat

în mod conștient, urmărind scopul dobândiri ilicite a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală,

pe parcursul mai multor luni ale anului 2015 până în luna februarie a anului 2016,

aflându-se pe teritoriul depozitului amplasat pe XXXXXX XXXXXX, XXXXXX,

5

pe care îl arenda, sub pretextul că activează în cadrul SRL „Alii Com Grup” care

desfășoară activitatea în domeniul achiziționării miezului de nucă, și respectiv el

dispune de dreptul de a achiziționa miezul de nucă din numele întreprinderii, având

o înțelegere prealabilă cu Gîra C. asupra condițiilor de vânzare-cumpărare a miezului

de nucă, a dobândit de la Gîra C. miez de nucă în cantitatea de 2095,7 kg., în valoare

totală de 251.488 lei, produs pe care l-a însușit și pentru care nu i-a achitat ultimului

contravaloarea acestuia, comunicându-i că la moment nu dispune de suma de bani

necesară, din motiv că toate resursele financiare le utilizează pentru întocmirea

actelor pentru exportul miezului de nucă în Iran, iar ulterior, după finisarea

perfectării actelor pentru export, va expedia miezul de nucă în Turcia și imediat va

achita datoria creată. După care, Colak Dogan nu a achitat suma de bani datorată,

amânând achitarea pentru mai multe luni, ulterior părăsind teritoriul Republicii

Moldova, fiind de negăsit, astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit

ilegal miezul de nucă, prin ce i-a cauzat părții vătămate Gîra C. o daună materială în

proporții deosebit de mari, în sumă totală de 251.488 lei.

Instanța a reținut că, potrivit art. 321 alin. (6) Cod de procedură penală, cauza

urmează a fi judecată în lipsa inculpatului, or, acesta s-a eschivat de la organul de

urmărire penală și instanța de judecată.

Totodată, probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului și acțiunile lui

se încadrează în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea

de daune în proporții deosebit de mari.

Or, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii prevăzute la art.

190 alin. (5) Cod penal, aceste împrejurări fiind confirmate prin declarațiile părților

vătămate, potrivit căror acesta, cu fiecare parte vătămată în parte, folosea aceeași

modalitate de înșelare, circumstanțe ce exclud existența relațiilor civile între inculpat

și părțile vătămate.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75-78 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, care se pedepsește cu

închisoare de la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat,

pe motivul lipsei elementelor infracțiunii.

Apelantul a invocat că nu a avut loc dobândirea și însușirea bunurilor de către

inculpat, or, acesta timp de 10 ani a avut relații economice cu părțile vătămate și nu

a avut intenția de a se eschiva de la obligații. Mai mult, orice activitate economică

presupune anumite riscuri, pe care însăși părțile vătămate și le-au asumat,

tranzacționând cu inculpatul și acceptând achitarea ulterioară.

Totodată, probele administrate au demonstrat că inculpatul nu și-a onorat

obligațiile din cauza survenirii circumstanțelor ce nu depind de voința lui, deci, în

speță lipsesc elementele infracțiunii incriminate – latura obiectivă și cea subiectivă.

2019, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

6

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar tuturor în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului și a încadrat

just acțiunile acestuia în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

Cu toate că inculpatul nu și-a recunoscut vina, aceasta a fost confirmată prin

probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate în instanțele de fond

și de apel.

Mai mult, inculpatul nu a participat în toate ședințele de judecată pentru a-și

demonstra nevinovăția, iar până la pronunțarea deciziei, a părăsit teritoriul

Republicii Moldova, ce indică încă o dată intenția lui infracțională.

În cadrul urmăririi penale inculpatul a fost asigurat cu traducător, fiindu-i

traduse actele procesuale și de procedură penală, precum și mersul judecării cauzei

în ședința de judecată, rechizitoriul i-a fost tradus în limba pe care o înțelege, iar

temeiuri de a anula actele de procedură nu au fost stabilite.

Instanța de fond a cercetat atât probele acuzării, cât și cele ale apărării, asupra

cărora s-a expus în sentință, fiind nefondate alegațiile apărării în acest sens, probele

fiind apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În

sentință au fost indicate probele acceptate și cele care au fost respinse, iar instanța

de fond s-a expus asupra argumentelor părților în hotărârea adoptată.

judecătorești au devenit irevocabile, prin neatacare cu recurs ordinar.

casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de fond.

Apelantul a invocat că prima instanță incorect a interpretat prevederile art. 101

alin. (1), (2) Cod de procedură penală or, sentința are un caracter unilateral cu

înclinații de condamnare.

Inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul la traducător,

deoarece în unele ședințe de judecată a fost prezent translatorul de origine turcă care

nu avea autorizația Ministerului Justiției, din acest motiv fiind recuzat.

6.1. La 11 februarie 2020 a declarat apel și inculpatul, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Apelantul a indicat că acțiunile lui reprezintă relații juridico-civile, ce se

confirmă prin recipisele eliberate de el, în care este indicată datoria și nu prejudiciul

cauzat, cu conținutul cărora părțile vătămate au fost de acord.

2021, apelurile, considerate depuse în termen, au fost respinse, ca nefondate.

A fost constatat că inculpatul Colak Dogan a fost deținut în IP Bălți - 5 zile și

Penitenciarul nr. 11 Bălți o perioadă de 221 zile, în calitate de prevenit, în condiții

contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

În condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa numită

inculpatului Colak Dogan a fost redusă cu 452 zile, pentru perioada detenției în

calitate de prevenit în IP Bălți și Penitenciarul nr.11-Bălți, calculându-se 2 zile de

închisoare pentru 1 zi de arest preventiv, urmând ca solicitarea privind verificarea

condițiilor de detenție după pronunțarea sentinței, să fie soluționată în procedura de

7

executare a pedepsei penale, conform prevederilor art. 469, 471, 4732-4734 Cod de

procedură penală.

S-a dedus în continuare durata ținerii lui Colak Dogan în stare de arest, cu

includerea în termenul pedepsei penale a perioadei arestului preventiv de la

02.08.2017 până la 16.03.2018 și a perioadei reținerii în legătură cu extrădarea și

menținerea în arest de la 15.10.2019 până la 17.11.2021.

Instanța de apel a statuat că, conform art. 402 alin. (5) Cod de procedură

penală, în cazul în care inculpatul declară apel în termen și își înlocuiește apărătorul,

noul apărător în termen de 15 zile din data primirii de către parte a copiei apelului

declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în care poare invoca motive

adăugătoare la apel.

Astfel, cu toate că legalitatea sentinței anterior a fost supusă verificării în

ordine de apel la cererea avocatului Sergiu Prodan, fiind menținută prin decizia

Curții de Apel Bălți din 22.04.2019, totuși, punând în aplicare normele procesuale

ce garantează, în sensul art. 6 CEDO, dreptul persoanei la un proces echitabil, prin

participarea nemijlocită la examinarea cauzei sale, precum și cel prevăzut la art. 13

CEDO, ce-i garantează dreptul la un recurs intern efectiv, apelurile sunt considerate

ca depuse în termen.

Deci, cauza a fost examinată în acord cu normelor procesual-penale ce se

referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, cu respectarea

principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal, în limita

învinuirii formulate în rechizitoriu, cu verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și

constatarea certă a aspectelor de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-

o cercetare amplă a probelor administrate, apreciate obiectiv, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, veridicității, concludenței și coroborării reciproce.

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut caracterul infracțional al acțiunilor

comise, considerând că a acționat legal, iar restanța la achitări urmează a fi

recuperată nu de el, ci de SRL „Ali Com Grup”, vinovăția lui în comiterea

infracțiunii imputate și-a găsit confirmare prin probele administrate, puse la baza

sentinței de condamnare, iar suma totală a prejudiciului cauzat părților vătămate,

constituie 1.206.294 lei.

Probele administrate, cercetate suplimentar, permit a concluziona asupra

modalității comiterii faptei și intenția cu care a acționat inculpatul la dobândirea

ilicită, prin escrocherie, manifestată prin înșelăciune și abuz de încredere, a miezului

de nucă de la părțile vătămate Babără Vitalie, Guțul Ivan, Rotarean Vitalie, Lungu

Andrei, Băbără Ion, Lopatenco Lidia, Lopatenco Alina, Petrari Nicolae și Gîra

Constantin, neachitându-le și eschivându-se de la achitarea contravalorii, cauzându-

le daune în proporții considerabile, mari și deosebit de mari.

Or, se atestă caracterul obiectiv al concluziei privind vinovăția inculpatului în

dobândirea prin escrocherie de la părțile vătămate a miezului de nucă, fără achitarea

contravalorii, nerecunoașterea faptelor imputate fiind apreciată drept o încercare de

a evita răspunderea și pedeapsa penală.

Astfel, în raport cu argumentele apărării privind lipsa elementelor de

escrocherie, a fost stabilit că la momentul comiterii faptelor în perioada anilor 2015-

2016, latura obiectivă a acestei componențe în varianta legii penale aplicabile la acel

moment, de până la modificările operate la 17.08.2018, se manifesta prin dobândirea

8

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, elementul

material realizându-se prin acțiunea de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane,

fiind întregit cu altele două, conținute în textul normei de incriminare - înșelăciune

sau abuz de încredere, prin dobândire ilicită prezumându-se un act opus celui licit,

efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține pentru sine sau altul,

transmiterea voită în proprietate, posesiune sau detenție a bunului mobil sau imobil,

a altor valori străine sau a dreptului asupra acestora, acționând prin înșelăciune, ca

metodă de operare prin denaturarea informațiilor despre sine, despre apartenența de

organizație și posibilitățile financiare; dezinformarea victimei cu privire la marfă,

etc.; ascunderea unor informații, fapte, împrejurări obligatorii a fi comunicate

victimei ș.a, abuzul de încredere având la bază relațiile interpersonale dintre

făptuitor și victimă, având amprenta încrederii, deși sunt exploatate cu rea-voință de

potențialul escroc la realizarea faptei infracționale.

Deci, prin oricare dintre cele două modalități - înșelăciunea sau abuzul de

încredere, care în realitate se pot suprapune, făptuitorul induce victima în eroare,

creându-i o falsă reprezentare a realității, indiferent de mijloacele utilizate, pentru a

realiza transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei persoane, a bunului sau

dreptului asupra lui, ce aparține celui supus manoperelor frauduloase, astfel încât

victima este indusă în eroare, ajungând la o reprezentare greșită a unei situații sau

împrejurări la momentul dobândirii bunului, intenția asupra cărei își îndreaptă

făptuitorul ca element al laturii subiective a componenței visate, dorind survenirea

urmărilor prejudiciabile, chiar dacă dorința apare inevitabil în procesul desfășurării

relațiilor dintre el și victimă. Fiind o infracțiune materială, se consideră consumată

din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau de a

dispune de bunurile altuia la propria dorință.

Prin urmare, instanța de fond corect a apreciat intenția cu care a acționat

inculpatul la dobândirea ilicită prin înșelăciune și abuz de încredere de la părțile

vătămate a miezului de nucă, achitându-se cu ei în rate, deși, potrivit lui Dumitraș

Ali cu care a colaborat, primea de fiecare dată mijloacele bănești transferate pe

contul SRL „Ali Com Group” de către importatorii străini, pentru achitarea integrală

cu furnizorii autohtoni, creând restanță la achitări pe perioada 2015-2016. Or, tocmai

prin aceste acțiuni se confirmă inducerea de către inculpat în eroare a părților

vătămate, prin crearea unei imagini false a realității, prezentându-le date false a

activității în firma SRL ”Ali Com Group” și al imposibilității achitării integrale

pentru producția primită, deși era rambursat de către Dumitraș Ali, și respectiv,

abuzând de încrederea acordată, prin promisiunile oferite referitor la executarea

angajamentelor asumate, pe care nu le mai recunoaște, astfel dobândind transmiterea

voită de către aceștia, sub incidența sa, a miezului de nucă, contravaloarea cărui nu

a achitat-o, cu ulterioara eschivare sub diferite pretexte de a-și onora obligațiile

asumate și, în final, părăsind hotarele Republicii Moldova, fapt ce denotă intenția de

escrocherie pe care a avut-o de la bun început.

Astfel, sunt neîntemeiate argumentele apărării referitor la pretinsele raporturi

de ordin civil dintre inculpat și părțile vătămate, or, comportamentul manifestat de

el pe durata achiziționării miezului de nucă și ulterior, neachitându-se cu ei, a încetat

a răspunde la apelurile telefonice, părăsind teritoriul Republicii Moldova, inclusiv

după ce a fost liberat din arestul preventiv, fără a întreprinde măsuri efective în

9

vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin infracțiune, denotă lipsa de la bun

început a dorinței de a-și onora angajamentele asumate, ca element al laturii

subiective a componenței de escrocherie.

La fel, este nefondat și argumentul privind neasigurarea cu interpret autorizat

de limba turcă a inculpatului în cadrul audierilor din faza urmăririi penale, or,

potrivit materialelor cauzei, participarea acestui a fost asigurată, inculpatului fiindu-

i traduse actele procesuale în limba pe care o posedă, acesta neobiectând la

întocmirea lor și la luarea cunoștinței cu materialele cauzei penale.

Totodată, reieșind din condițiile în care s-a deținut inculpatul pe perioada

detenției preventive, stabilite prin raportul administrației Penitenciarului nr. 11-

Bălți, urmează a fi admisă cererea formulată în ordinea art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, privind reducerea termenului pedepsei, constatând deținerea lui în

calitate de prevenit până la pronunțarea sentinței în IP Bălți și Penitenciarul nr. 11-

Bălți pe perioada de 226 zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, urmând ca

condițiile de detenție de după pronunțarea sentinței să fie verificate în ordine de

executare conform art. 469, 471, 4731- 4734 Cod de procedură penală.

Deci, conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, urmează a fi dispusă

reducerea termenului pedepsei stabilite inculpatului cu 452 zile, din data reținerii

02.08.2017 și până la adoptarea sentinței de condamnare - 16.03.2018, urmând ca

condițiile pentru cealaltă perioadă de detenție să se verifice în cadrul executării

pedepsei penale, conform prevederilor art. 469 alin. (1) pct. 171), 471, 4731- 4734

Cod de procedură penală.

solicită casarea sentinței din 23.07.2018 și deciziei instanței de apel din 17

noiembrie 2021, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Recurenta invocă că instanțele de fond și de apel au dat o apreciere eronată

probelor administrate, fiind omis că acuzarea nu a stabilit imposibilitatea apărăii

drepturilor subiective prin mijloacele justiției civile.

Or, acțiunile inculpatului nu se încadrează în componența de infracțiune

prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal, în condițiile în care relațiile dintre inculpat

și părțile vătămate sunt de natură civilă, iar acuzarea a eșuat să probeze scopul de

cupiditate urmărit de inculpat. Faptul neexecutării obligațiunilor asumate nu

demonstrează că acesta a urmărit obținerea ilegală a miezului de nucă.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (8), alin. (12) Cod de

procedură penală.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430

10

alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

Sub acest aspect se reține că, recursul declarat este fondat pe art. 427 alin. (8),

alin. (12) Cod de procedură penală, având-se în vedere, probabil, art. 427 alin. (1)

pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, care prevede următoarele temeiuri de drept

pentru un recurs ordinar - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a

pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită (pct. 9. din decizie).

Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, care ar fi erorile de drept și esența că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă

decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, că faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind

omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din

decizie).

Mai mult, în recurs lipsește cu desăvârșire argumentarea eventualului suport

juridic al solicitării: „casarea sentinței din 23.07.2018 și deciziei instanței de apel din 17

noiembrie 2021, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat”, raportată

la faptul că, în virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, sentința din

23.07.2018 și decizia instanței de apel din 22.04.2019, prin neatacare cu recurs

ordinar, sunt deja irevocabile la data depunerii prezentului recurs ordinar, iar

conform art. 452, 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești

irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac, pot fi atacate doar cu recurs în

anulare și doar în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

a afectat hotărârea atacată (pct. 1. - 5., 8. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul declarat nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se

expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

11

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 8. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv

cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța

de apel, a judecat cauza în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală, indicând motive legale și întemeiate pentru care a respins apelurile de pe rol

ca nefondate, în speță fiind deja epuizată calea de atac – apelul, acesta fiind declarat

anterior în numele inculpatului de către avocatul Sergiu Prodan la 06.08.2018 și

soluționat prin decizia instanței de apel din 22.04.2019 (pct. 3. – 4. din decizie).

Or, soluția instanței de apel coroborează și cu faptul că, în temeiul prevederilor

art. 466 Cod de procedură penală, sentința din 23.07.2018 a devenit irevocabilă după

decizia instanței de apel din 22.04.2019, prin care a fost menținută și care nu a fost

atacată cu recurs ordinar, iar în corespundere cu art. 452, 453 alin. (1) Cod de

procedură penală, hotărârile judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare

de atac, pot fi atacate doar cu recurs în anulare și doar în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată (pct. 3. - 8. din

decizie).

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că decizia atacată

conține motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este unul

vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul Penal,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Iana Lichii, împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2021, în privința

inculpatului Colak Dogan XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 25 martie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

12