1ra-801/2022 — art. 278 alin. 2 lit. b CP

1ra-801/2022 — art. 278 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-801/2022

1-20087156-01-1ra-26052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 31 martie 2022, în privința

inculpatului

Mantu Dumitru XXXXXX

Termenul de examinare,

instanța de fond: 24.07.2020 - 19.11.2021,

instanța de apel: 10.12.2021 - 31.03.2022,

instanța de recurs: 26.05.2022 - 02.08.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 3 ani.

De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă

de 85 lei.

inculpatul Mantu Dumitru, fiind de comun acord cu alte persoane în a căror privință

cauzele penale au fost disjunse în două procese separate, precum și alte persoane

neidentificate, fiind în preajma casei de cultură din XXXXX, XXXXX, adică într-

un loc care prin natura sa și destinația lui este întotdeauna accesibil publicului, din

intenții huliganice, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o lipsă vădită de respect față de

1

societate și obrăznicie deosebită, exprimându-se cu cuvinte necenzurate ce înjosesc

onoarea și demnitatea, în mod intenționat, în prezența mai multor persoane, având

un comportament agresiv, fără careva motive întemeiate, au inițiat un conflict cu

Lucaș Vasile și Lucaș Anastasia, după care, continuând acțiunile huliganice,

intenționat, i-au agresat fizic și i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului.

Astfel, în rezultatul acțiunilor huliganice, părții vătămate Lucaș Anastasia,

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201811D0268 din 14.08.2018, i-au fost

cauzate dureri fizice, precum și leziuni corporale: excoriații pe frunte, echimoză pe

antebrațul drept, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, iar părții

vătămate Lucaș Vasile, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201811D0267

din 14.08.2018, i-au fost cauzate leziuni corporale: traumă cranio-cerebrală,

manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză pe nas, fractura osului nazal,

echimoze periorbital bilateral, ce se califică ca vătămări corporale ușoare.

Instanța a statuat că cumulul probelor administrate dovedesc integral

vinovăția inculpatului și i-a încadrat acțiunile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite

de mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit o infracțiune

gravă, anterior a mai fost condamnat, antecedentul penal fiind stins, nu este angajat

în câmpul muncii, concluzionând că urmează a-i fi aplicată o pedeapsă neprivativă

de libertate, or, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte similare.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa de 1 an închisoare, cu executare.

Apelanta a invocat că la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță nu a

luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite.

Or, instanța de fond a făcut o concluzie subiectivă și neargumentată în partea

ce ține de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece apărarea nu a prezentat

probe, care ar demonstra posibilitatea corectării inculpatului prin stabilirea unei

perioade de probațiune.

3.1. A declarat apel și avocata Reșulschi Galina, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelanta a indicat că probele examinate în cadrul cercetării judecătorești nu

indică asupra comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal.

Declarațiile părților vătămate ridică dubii și nu coroborează cu declarațiile

martorilor Coadă M., Coadă V. și Cațavelea A., precum și cu declarațiile

inculpatului.

Mai mult, instanța de fond nu a dat o apreciere contradicțiilor dintre

declarațiile martorilor, care au confirmat că au fost influențați de partea vătămată,

pentru a depune declarații în favoarea ei.

2

procurorului a fost respins ca nefondat, apelul avocatei Reșulschi Galina a fost admis

și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează:

„Se casează parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 19 noiembrie 2021,

pronunțată în cauza penală privindu-l pe Mantu Dumitru Ion învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei cu

emiterea hotărârii noi:

Mantu Dumitru declarat vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, în conformitate cu art. 2 alin. (4) al Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24

decembrie 2021, se eliberează Mantu Dumitru de pedeapsa penală cu încetarea procesului

penal”.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că prima instanță corect a constatat că inculpatul a

săvârșit infracțiunea imputată, reieșind din probele administrate, examinate în

ședință de judecată și verificate în instanța de apel.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite

de mai multe persoane.

Conform art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu eliberarea de executarea ei în

cazul amnistiei, conform art. 107 din Codul penal.

Totodată, reieșind din criteriile de individualizare a pedepsei penale stipulate

în art. 75 Cod penal, și scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal, instanța

de fond corect i-a stabilit inculpatului pedeapsă sub formă de închisoare, pe termen

de 3 ani, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, în temeiul art. 90 Cod

penal.

Însă, inculpatul urmează să fie eliberat de la executarea pedepsei stabilite,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Conform art. 1 alin. (1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24

decembrie 2021, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite,

învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate

pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului

de probă și sunt evaluat psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus,

dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2-5, 7, 8.

Potrivit art. 2, alin. (1), (3) din Legea privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243

din 24 decembrie 2021, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la

adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept

pedeapsa principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau ce de judecare a

cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. (3) Încetarea procesului penal

3

conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau

inculpate. (4)În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform

alin. (1)-(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate

hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește

criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art.

În instanța de apel, inculpatul și apărătorul acestuia au înaintat o cerere scrisă

privind aplicarea amnistiei și încetarea procesului penal.

Infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal nu se regăsește în

numărul infracțiunilor, în cazul săvârșirii cărora nu poate fi aplicat actul de amnistie,

menționate în art. 6 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021.

Totodată, au fost respectate prevederile art. 1 și 2 din prezenta Lege și, la caz, în

privința inculpatului fiind posibilă aplicarea actului de amnistie.

Argumentele procurorului că prevederile Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243

din 24 decembrie 2021 se aplică doar la judecarea cauzei în prima instanță și în

instanța de apel sunt nefondate.

Or, Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 nu

stipulează expres că amnistia poate fi aplicată exclusiv la judecarea cauzei în prima

instanță, ci reglementează aplicarea acesteia la judecarea cauzei.

Respectiv, la examinarea cauzei penale în ordine de apel, instanța de apel

urmează să se expună asupra chestiunilor de fapt și de drept, prevăzute de art. 385

Cod de procedură penală, inclusiv și stabilirea pedepsei inculpatului, afirmațiile

acuzării în acest sens urmând a fi respinse, nefiind întemeiate legal.

declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul invocă că potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 2), (6) Cod de

procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în

urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de

condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în

cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal și în cazurile prevăzute în art. 89

alin. (2) lit. a), b), c), e),f) și g) Cod penal. La adoptarea sentinței de condamnare cu

liberarea de pedeapsă sau, după caz, sentinței de condamnare fără stabilirea

pedepsei, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul penal,

adoptă sentința dată.

Însă, instanța de apel, în mod neclar a încetat procesul penal în temeiul

prevederilor art. 1 și 2 al Legii privind amnistia nr.243 din 24.12.2021, adică „cu

liberarea de pedeapsa penală cu încetarea procesului penal”, soluție ce nu

corespunde prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală.

Astfel, motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii și

acesta este expus neclar.

Potrivit părții descriptive a deciziei, instanța de apel nu și-a argumentat soluția

privind încetarea procesului penal.

4

Prin dispozitivului deciziei, instanței de apel a dispus: „Se casează parțial

sentința .... în partea stabilirii pedepsei cu emiterea hotărârii noi: ...se eliberează

Mantu Dumitru de pedeapsa penală cu încetarea procesului penal. ”

Adică, au fost emise soluții contrare, prima - prevăzută la art. 389 Cod de

procedură penală - sentința de condamnare, cu posibila aplicare a prevederilor pct.

2 din alin. (4) și în continuare, contrar celor dispuse, instanța de apel a dispus

„încetarea procesului penal”. Și a doua soluția prevăzută la art. 391 Cod de

procedură penală - sentința de încetare a procesului penal.

Mai mult, în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din

12.08.2021, publicat în Monitorul Oficial al RM nr.212-218 din 10.09.2021, art.

164, în vigoare din 12.08 2021 cuvântul „grosolan ” și textul „ cinism sau ” au fost

declarate neconstituționale.

Însă, instanțele de fond și de apel, în hotărârile adoptate au menținut acești

indicii calificativi la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, acestea urmând a

fi excluse.

Totodată, cauza penală s-a aflat la etapa Căilor ordinare de atac, Apelul, când

nu se judecă cauza, ci se judecă apelurile, fiind deja depășită faza judecării cauzei în

prima instanță potrivit capitolelor I și III din Titlu II „Judecata” din Partea specială

a Codului de procedură penală.

Conform prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova din 23 decembrie

2021, este stipulat că prevederile acesteia se aplică la etapa judecării cauzei, art. 2

alin. (1) din Legea nr.243/2021.

Astfel, la etapa judecării apelului, după cercetări judecătorești și dezbateri, nu

este posibilă încetarea procesului penal în temeiul legii cu privire la amnistie,

conform art. 107 Cod penal, dar pronunțarea sentinței de condamnare cu stabilirea

pedepsei și cu liberarea de executarea ei.

Instanța de apel, însă, a respins apelul procurorului fără a se expune asupra

argumentelor invocate, care se referă la scopul de restabilire a echității sociale,

educarea inculpatului și prevenirea de comiterea noi infracțiuni de către ultimul,

având în vederea cazier contravențional, caracteristica negativă a inculpatului, că

inculpatul anterior a comis infracțiunea fiind condamnat prin sentința Judecătoriei

Cahul din 26.01.2018 în baza art.186 alin. (2) Cod penal la amendă în mărime de

160 unități convenționale.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, când

acesta este expus neclar.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

5

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile

prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Conform art. 415 alin.

(1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de

apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.

409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță. În corespundere cu art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală.

Conform art. 7 alin. (6) Cod de procedură penală, Hotărârile Curții Constituționale

privind neconstituționalitatea unor prevederi legale sunt obligatorii pentru instanțele

de judecată. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor

în primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură

penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a

instanțelor judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod,

exceptând doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau

când unele prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin.

(4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi

naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.

Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce

are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei

aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală,

urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și

va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și

(7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de

nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod. Încetarea

urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar

voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă. Potrivit art. 350 alin. (1)

Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-au constatat temeiurile

prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în cazul

în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute

în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se

admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod

obișnuit. Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța

hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința

numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Conform art. 389 alin.

(1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai

6

în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea

de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal. Potrivit art.

394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să

conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.

Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul

sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea

pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat,

dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea

este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. Potrivit art. 396 pct. 2)

Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie

să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază

încetarea procesului.

Potrivit jurisprudenței naționale, apelul este o cale de atac ordinară, pentru ca

pricina să fie supusă unei noi judecăți, în vederea reformării hotărârii nedefinitive.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept. Apelul este și o cale de

reformare a hotărârii. În cazul admiterii lui, hotărârea atacată este desființată integral

sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanța de apel. În baza apelului

se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-

se și posibilitatea administrării de noi probe (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005,

nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 1.).

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța

de judecată, la faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele

penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru

care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o

pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează

la faza de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința

persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din prezentul

articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea

procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la

art.1 și nu cade sub incidența art. 6.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din

decizie):

a) a concluzionat în descriptiv că: „Conform art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod de

procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu eliberarea de

executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal..., inculpatul urmează să fie

7

eliberat de la executarea pedepsei stabilite, din următoarele considerente...”, însă în dispozitiv

s-a contrazis, dispunând sumar și neclar că: „...se eliberează Mantu Dumitru de pedeapsa

penală cu încetarea procesului penal”;

b) dispunând, neclar și divergent în dispozitiv că: „Mantu Dumitru declarat

vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în conformitate

cu art. 2 alin. (4) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie 2021, se eliberează Mantu Dumitru

de pedeapsa penală cu încetarea procesului penal”, nu a respectat procedura de aplicare a

actului de amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate

supra.

Ori, art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală prevede clar că normele juridice

cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția

includerii lor în prezentul cod.

Prin urmare, normele cu caracter procesual din respectiva Lege cu privire la

amnistie, sunt aplicabile doar în măsura în care nu contravin Codului de procedură

penală.

Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2

alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin.

(1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1)

pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului

penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza

ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) CPP).

Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

CPP), instanțele de fond și de apel (art. 413 al. (1), art. 415 al. (1) pct. 2), 419 CPP), hotărăsc

asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin

adoptarea sentinței sau deciziei, de condamnare, când vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 CPP).

În același timp, art. 391 Cod de procedură penală (

Sentința de încetare a procesului

), nu prevede că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța

penal

hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare

a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției.

Ori, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art. 332 al. (5), 384 CPP), doar în cadrul adoptării unei

sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale

procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în

condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală,

spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală,

adică cele proprii unei sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și

nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci

urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 al. (1), art. 7 al. (1) – (8) CPP);

c) nu s-a pronunțat sub nicio formă dacă Hotărârea Curții Constituționale nr.

25 din 12.08.2021, prin care au fost declarate neconstituționale cuvintele „grosolan”

8

și textul „cinism sau” din articolul 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, are incidență asupra

speței de pe rol sau nu, inclusiv, în raport și cu prevederile din art. 7 alin. (6) Cod de

procedură penală, că Hotărârile Curții Constituționale privind

neconstituționalitatea unor prevederi legale sunt obligatorii pentru instanțele de

judecată și pentru persoanele participante la procesul penal.

Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel

nu a judecat apelurile de pe rol în conformitate cu rigorile prevăzute de lege,

deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus

neclar, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Curții de Apel Cahul

din 31 martie 2022, în privința inculpatului Mantu Dumitru XXX, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 26

august 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

9