1ra-916/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP
- Temei legal
- nu a indicat niciun temei prevazut la art. 427 CPP
1ra-916/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-916/2022 (1-20129419-01-1ra-22062022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 03 august 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion GUZUN examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul Cuțitoi Iurie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe CUȚITOI Iurie XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 19.10.2020-17.11.2020; Instanța de apel: 11.02.2021-31.03.2022; Instanța de recurs: 22.06.2022 – 03.08.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, din 17 noiembrie 2020, Cuțitoi Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 17 (șaptesprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea din contul inculpatului în favoarea statului cheltuielile de judecată în mărime de 20.210 (douăzeci mii două sute zece) lei. A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Cuțitoi Iurie la data de 28 august 2020, aproximativ la ora 22:15, aflîndu-se pe XXXXX, în apropiere de podul pietonal ce traversează calea ferată, după ce au consumat băuturi alcoolice împreună cu concubina sa Sporîș Lidia și victima Cuțitoi Alexandr, care este fratele său, fiind în stare de ebrietate alcoolică, pe fundalul unui conflict iscat între el și victimă, pe durata căruia și-au aplicat lovituri unul altuia, acționând cu intenție directă, din motive de răzbunare, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil 1 al acțiunilor sale, având scopul omorului victimei, i-a aplicat lui Cuțitoi Alexandr o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea stângă a pieptului, cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 202014C0151 din 23.09.2020, leziuni corporale sub formă de plagă pe peretele anterior stâng al toracelui cu penetrare în cavitatea pleurală stângă prin spațiul dintre coastele 3 și 4, cu lezare a pulmonului stâng, a pericardului inimii, cu hemopericard circa 250 ml și hemotorace pe stânga circa 2500 ml, care se calificau ca vătămare corporală gravă, în consecință, la fața locului survenind decesul victimei, după care, Cuțitoi Iurie, a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, fiind reținut ulterior de angajații poliție în curtea blocului locativ XXXXX. Acțiunile lui Cuțitoi Iurie sunt calificate în baza art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, adică omorul săvârșit supra unui membru de familie.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care el să fie achitat din lipsa elementelor infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal În susținerea apelului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de judecată, numai martorii acuzării au fost audiați de instanță de judecată, prin raportul de expertiză nimic nu s-a demonstrat, iar proba materială sub formă de cuțit nu are nicio legătură cu cauza dată. De asemenea, a menționat că declarațiile sale și cele depuse de mama lui au fost ignorate.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie 2022, apelul inculpatului Cuțitoi Iurie a fost respins ca nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, legalitatea sentinței privitor la vinovăția lui Cuțitoi Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, este bazată pe probe, cercetate în ședințele de judecată. Totodată, instanța de apel a considerat argumentele inculpatului precum că el nu a comis infracțiunea imputată, ca fiind neîntemeiate, deoarece el nu a prezentat nici un temei, ce ar permite să fie casată ori modificată sentința atacată a judecătoriei în partea recunoașterii vinovăției lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal. La rândul său, circumstanțele invocate au fost combătute cu probele cercetate în ședința de judecată. De asemenea, nici prima instanță și nici instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe, ce ar fi permis a pune sub îndoială declarațiile martorului Caldarari Roman, însă necătînd la faptul, că inculpatul a declarat, că martorul Caldarari Roman a dat declarații false, nu a indicat motivele și scopul pentru depunerea unor declarații false, în timp ce martorul a fost prevenit de răspundere penală în cazul dării declarațiilor false. 2 De asemenea situație, instanța de apel nu a reținut argumentele inculpatului, precum că el nu a avut conflict cu partea vătămată, în urma căruia el putea să-l omoare, deoarece aceste circumstanțe au fost combătute prin declarațiile martorului Cuțitoi Claudia și raportul de expertiză medico-legală nr. 202014P0350 din 29.09.2020, conform concluziilor căreia la Cuțitoi Alexandru au fost constatate leziuni corporale, care au apărut ca urmare a acțiunii traumatice cu obiect dur, traume care ar putut fi aduse în timpul și în circumstanțele stabilite în ordonanța (f.d. 42, 45, vol. I). Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Sporîș Lidia, care fiind audiată în ședința instanței de apel a explicat că la fața locului mai era o persoană, care l-a lovit cu cuțit pe Cuțitoi Alexandr în regiunea inimii (f.d. 169, vol. II), or conform declarațiilor martorului ocular Caldarari Roman - alte persoane, în afară celor indicați, nu au fost la fața locului. Privitor la argumentele inculpatului Cuțitoi Iurie precum că el nu a avut posibilitate să facă cunoștință cu materialele cauzei în limba pe care o posedă, menționează că în materialele cauzei (f.d. 227-228, vol. I) exista procesul-verbal referitor la înștiințare cu privire la finisarea urmăririi penale și luarea cunoștinței cu materialele cauzei, în care există mențiunea, că la efectuarea acțiunilor vizate a fost prezent interpretul. Concomitent, după luarea cunoștinței cu materialele cauzei penale, învinuitul nu a înaintat careva obiecții că nu i-au fost traduse careva acte procesuale, ci doar mențiunea cu privire la dezacord cu declarațiile martorului Caldarari Roman. Deși inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, aceasta a fost confirmată prin probele administrate pe cauză și verificate din punct de vedere al pertinenței, admisibilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al suficienței acestora pentru justa soluționare a cauzei și instanța ajuns la o concluzie întemeiată privitor la vinovăția lui Cuțitoi Iurie în comiterea infracțiunii date. Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de fond a ținut cont și a luat în considerație toate circumstanțele pe cauză, prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, comportamentul ultimului în timpul și după comiterea infracțiunii, precum și influenta pedepsei aplicate asupra corectării inculpatului, vârsta și personalitatea ultimului, gravitatea infracțiunii comise, consecințele survenite și scopul pedepsei. Instanța de apel a considerat, că anume astfel de pedeapsă, sub formă de închisoare, este justă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și societății în întregime, corelând cu infracțiunea comisă de Cuțitoi Iurie, iar pedeapsa, numită este capabilă să exercite funcția și să corespundă scopului în contextul nivelului de pericol social al infracțiunii comise, precum și personalității celui vinovat.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs 3 ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. În motivare recurentul a indicat că, nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și că au fost încălcate drepturile sale. Totodată, afirmă că instanța de apel nu a audiat toți martorii iar materialele cauzei nu demonstrează că inculpatul a comis infracțiunea dată și că, pe parcursul judecării în instanța de apel se afla la tratament de reabilitare antidrog.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea procedurilor desfășurate de instanța de apel. În speță, recurentul critică hotărârea, solicitând reaprecierea probelor aduse de procuror referitor la persoana inculpatului, inclusiv a declarațiilor martorului Caldarari Roman, însă nu face trimitere la temeiurile de casare prevăzute de 427 Cod de procedură penală sau la presupusele erori depistate în decizie. Pe această linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Completarea cererii de recurs cu argumente ce ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întreg procesul penal. Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpat deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : 4 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul CUȚITOI Iurie XXXXX, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie 2022, în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 august 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.