1ra-916/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP
- Temei legal
- nu a indicat niciun temei prevazut la art. 427 CPP
1ra-916/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-916/2022
(1-20129419-01-1ra-22062022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
03 august 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul
Cuțitoi Iurie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel
Comrat din 31 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe
CUȚITOI Iurie XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 19.10.2020-17.11.2020;
Instanța de apel: 11.02.2021-31.03.2022;
Instanța de recurs: 22.06.2022 – 03.08.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, din 17 noiembrie 2020,
Cuțitoi Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145
alin. (2) lit. e1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe
termen de 17 (șaptesprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis.
S-a dispus încasarea din contul inculpatului în favoarea statului cheltuielile de
judecată în mărime de 20.210 (douăzeci mii două sute zece) lei.
A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Cuțitoi Iurie
la data de 28 august 2020, aproximativ la ora 22:15, aflîndu-se pe XXXXX, în
apropiere de podul pietonal ce traversează calea ferată, după ce au consumat băuturi
alcoolice împreună cu concubina sa Sporîș Lidia și victima Cuțitoi Alexandr, care
este fratele său, fiind în stare de ebrietate alcoolică, pe fundalul unui conflict iscat
între el și victimă, pe durata căruia și-au aplicat lovituri unul altuia, acționând cu
intenție directă, din motive de răzbunare, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil
1
al acțiunilor sale, având scopul omorului victimei, i-a aplicat lui Cuțitoi Alexandr o
lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea stângă a pieptului, cauzîndu-i, conform
raportului de expertiză medico-legală nr. 202014C0151 din 23.09.2020, leziuni
corporale sub formă de plagă pe peretele anterior stâng al toracelui cu penetrare în
cavitatea pleurală stângă prin spațiul dintre coastele 3 și 4, cu lezare a pulmonului
stâng, a pericardului inimii, cu hemopericard circa 250 ml și hemotorace pe stânga
circa 2500 ml, care se calificau ca vătămare corporală gravă, în consecință, la fața
locului survenind decesul victimei, după care, Cuțitoi Iurie, a părăsit locul săvârșirii
infracțiunii, fiind reținut ulterior de angajații poliție în curtea blocului locativ
XXXXX.
Acțiunile lui Cuțitoi Iurie sunt calificate în baza art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod
penal, adică omorul săvârșit supra unui membru de familie.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către inculpat, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei
noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care el să fie achitat
din lipsa elementelor infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal
În susținerea apelului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de
judecată, numai martorii acuzării au fost audiați de instanță de judecată, prin raportul
de expertiză nimic nu s-a demonstrat, iar proba materială sub formă de cuțit nu are
nicio legătură cu cauza dată. De asemenea, a menționat că declarațiile sale și cele
depuse de mama lui au fost ignorate.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie 2022,
apelul inculpatului Cuțitoi Iurie a fost respins ca nefondat, sentința s-a menținut fără
modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, legalitatea
sentinței privitor la vinovăția lui Cuțitoi Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, este bazată pe probe, cercetate în ședințele de
judecată.
Totodată, instanța de apel a considerat argumentele inculpatului precum că el nu
a comis infracțiunea imputată, ca fiind neîntemeiate, deoarece el nu a prezentat nici
un temei, ce ar permite să fie casată ori modificată sentința atacată a judecătoriei în
partea recunoașterii vinovăției lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.
(2) lit. e1) Cod penal.
La rândul său, circumstanțele invocate au fost combătute cu probele cercetate în
ședința de judecată. De asemenea, nici prima instanță și nici instanța de apel nu a
constatat careva circumstanțe, ce ar fi permis a pune sub îndoială declarațiile
martorului Caldarari Roman, însă necătînd la faptul, că inculpatul a declarat, că
martorul Caldarari Roman a dat declarații false, nu a indicat motivele și scopul pentru
depunerea unor declarații false, în timp ce martorul a fost prevenit de răspundere
penală în cazul dării declarațiilor false.
2
De asemenea situație, instanța de apel nu a reținut argumentele inculpatului,
precum că el nu a avut conflict cu partea vătămată, în urma căruia el putea să-l
omoare, deoarece aceste circumstanțe au fost combătute prin declarațiile martorului
Cuțitoi Claudia și raportul de expertiză medico-legală nr. 202014P0350 din
29.09.2020, conform concluziilor căreia la Cuțitoi Alexandru au fost constatate
leziuni corporale, care au apărut ca urmare a acțiunii traumatice cu obiect dur, traume
care ar putut fi aduse în timpul și în circumstanțele stabilite în ordonanța (f.d. 42, 45,
vol. I).
Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Sporîș Lidia, care fiind
audiată în ședința instanței de apel a explicat că la fața locului mai era o persoană,
care l-a lovit cu cuțit pe Cuțitoi Alexandr în regiunea inimii (f.d. 169, vol. II), or
conform declarațiilor martorului ocular Caldarari Roman - alte persoane, în afară
celor indicați, nu au fost la fața locului.
Privitor la argumentele inculpatului Cuțitoi Iurie precum că el nu a avut
posibilitate să facă cunoștință cu materialele cauzei în limba pe care o posedă,
menționează că în materialele cauzei (f.d. 227-228, vol. I) exista procesul-verbal
referitor la înștiințare cu privire la finisarea urmăririi penale și luarea cunoștinței cu
materialele cauzei, în care există mențiunea, că la efectuarea acțiunilor vizate a fost
prezent interpretul. Concomitent, după luarea cunoștinței cu materialele cauzei
penale, învinuitul nu a înaintat careva obiecții că nu i-au fost traduse careva acte
procesuale, ci doar mențiunea cu privire la dezacord cu declarațiile martorului
Caldarari Roman.
Deși inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, aceasta a fost confirmată prin probele administrate
pe cauză și verificate din punct de vedere al pertinenței, admisibilității și veridicității
lor, iar în ansamblu din punct de vedere al suficienței acestora pentru justa soluționare
a cauzei și instanța ajuns la o concluzie întemeiată privitor la vinovăția lui Cuțitoi
Iurie în comiterea infracțiunii date.
Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de fond a ținut cont și a luat
în considerație toate circumstanțele pe cauză, prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal,
comportamentul ultimului în timpul și după comiterea infracțiunii, precum și
influenta pedepsei aplicate asupra corectării inculpatului, vârsta și personalitatea
ultimului, gravitatea infracțiunii comise, consecințele survenite și scopul pedepsei.
Instanța de apel a considerat, că anume astfel de pedeapsă, sub formă de
închisoare, este justă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a
drepturilor și intereselor statului și societății în întregime, corelând cu infracțiunea
comisă de Cuțitoi Iurie, iar pedeapsa, numită este capabilă să exercite funcția și să
corespundă scopului în contextul nivelului de pericol social al infracțiunii comise,
precum și personalității celui vinovat.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs
3
ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
solicitând casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare.
În motivare recurentul a indicat că, nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii
incriminate prin rechizitoriu și că au fost încălcate drepturile sale.
Totodată, afirmă că instanța de apel nu a audiat toți martorii iar materialele
cauzei nu demonstrează că inculpatul a comis infracțiunea dată și că, pe parcursul
judecării în instanța de apel se afla la tratament de reabilitare antidrog.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în
baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres
de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel.
În speță, recurentul critică hotărârea, solicitând reaprecierea probelor aduse de
procuror referitor la persoana inculpatului, inclusiv a declarațiilor martorului
Caldarari Roman, însă nu face trimitere la temeiurile de casare prevăzute de 427 Cod
de procedură penală sau la presupusele erori depistate în decizie.
Pe această linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a
unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate
face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că,
potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este
organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu
exprimă alte interese decât interesele legii. Completarea cererii de recurs cu
argumente ce ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce
guvernează întreg procesul penal.
Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției
de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpat deoarece acesta nu
întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
4
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul CUȚITOI Iurie
XXXXX, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31
martie 2022, în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 august 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
5