1ra-662/2022 — Art. 264 alin. 4 și 266 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 14 decembrie 2020, Panici Marcel XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunilor prevăzute la: - art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; - art. 266 Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Panici Marcel i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. S-a încasat de la Panici Marcel în contul statului, cheltuielile judiciare suportate în 1 legătură cu efectuarea expertizei judiciare în sumă de 4 708 (patru mii șapte sute opt) lei și pentru servicii de expertiză medicală (testare alcoolscopică) și bunuri materiale pentru expertiză (muștuc) în sumă totală de 30 (treizeci) lei, iar în total 4 738 (patru mii șapte sute treizeci și opt) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că Panici Marcel, la data de 14.04.2019, în jurul orelor 00:30 min., nefiind documentat în ordinea stabilită de lege cu permis de conducere, care i-ar permite să conducă mijloace de transport, având acordul cet. Cebotari Ion Victor, a.n. 19.01.1997, ignorând cerințele prevederilor art. 14 lit. (a) din Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, care stipulează că „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau a altor substanțe contraindicate”, după ce consumase băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate alcoolică, s-a urcat la volanul automobilului de model ,,Opel Combo” cu n/î XXXXX (înregistrat în Polonia) care aparține ultimului, și deplasându-se spre căminul cultural din s. XXXXXX, r-nul XXXXX, încălcând cerințele art. 45 din Regulamentul Circulației Rutiere, care determină că conducătorul de vehicul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii și situația rutieră, fiindu-i sustrasă atenția din motiv că și-a întors privirea către pasagera Rabii Maria, a tamponat pietonul Zubatîi Cristian, a.n. XXXXX, care în acel moment stătea culcat la pământ în mijlocul traseului, în rezultatul cărui fapt ultimul a decedat pe loc. Fiind verificată proba alcotest, testat prin intermediul aparatului „Drager alcotest” s-a constatat, că la momentul reținerii cet. Panici Marcel XXXXX, a.n. 13.08.1998, la ultimul în aerul expirat se conținea 0,27 mg/l alcool. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201929C0071 din 19.06.2019, moartea cet. Zubatîi Cristian, anul nașterii XXXXX, a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, toracelui, abdomenului, cu lezarea organelor de importanță vitală, ce se confirmă prin datele necropsiei. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumă cranio-cerebrală închisă: excoriații pe cap și față, hemoragii în țesuturile moi pericraniene fronto-parietal pe mijloc, fractură cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, fractura maxilei din dreapta. Traumă toraco-abdominală închisă: hemoragii în țesuturile moi ale spatelui; fracturi ale coastelor, cu lezarea pleurei parietale, viscerale, plămânilor și hemoragii în țesuturile moi adiacente; hemotorax din dreapta 150 ml și 500 ml de sânge pe stânga; hemoragii în hilul pulmonar stâng; ruptura pericardului, plagă a cordului, rupturi ale cupolei stângi a diafragmei, ficatului și splinei; hemoragii paranefrale din dreapta; hemoperitoneum. Excoriații pe membrele superioare 2 și inferioare. Toate leziunile sus-numite sunt vitale și s-au produs cu puțin timp până la survenirea decesului (câteva minute), în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, prin mecanism de presiune și fricțiune (posibil în rezultatul traversării cu roțile) a corpului, au legătură cauzală directă cu survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală gravă după criteriul pericolului pentru viață. Reieșind din localizarea leziunilor corporale depistate și examinarea hainelor cadavrului acestea au putut fi produse în circumstanțele indicate și anume prin traversarea corpului cu roțile unui automobil, iar în momentul impactului cet. Zubatîi Cristian se afla în poziție culcată, iar traversarea a avut loc oblic peste abdomen și membrele inferioare. Semne de tamponare de pieton nu au fost depistate. La cercetarea toxicologică în sângele cadavrului s-a depistat 2,26 % de alcool etilic, ceea ce la persoane produce o stare de ebrietate alcoolică de grad mediu. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere sau de exploatare a mijloacelor de transport, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate. Tot el, la 14.04.2019, după comiterea accidentului rutier soldat cu decesul cet. Zubatîi Cristian, cu scopul de a evita răspunderea pentru faptele comise, încălcând prevederile pct. 12.1) lit. b), f) și g) din Regulamentul Circulației Rutiere, a părăsit locul accidentului, ascunzând automobilul în gospodăria unei persoane cunoscute din sat. XXXXX, r-nul XXXXX. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 266 Cod penal, adică părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art.264 alin.(3) și (5) Cod penal.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apel: - avocatul Spînu Iurie în numele inculpatului Panici Marcel, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Panici Marcel să fie achitat. În susținerea poziției sale, apelantul a indicat că concluziile primei instanțe privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate sunt bazate pe presupuneri, dubii și probe afectate de incertitudine, deoarece nu există aici o probă directă care ar demonstra vinovăția inculpatului, iar organul de urmărire penală și acuzarea prin neglijența examinării și documentării cazului, au pus în sarcina părții apărării obligația de a demonstra nevinovăția inculpatului. 3 La fel, prima instanță a ignorat neîntemeiat demersul apărării privind audierea lui Panici XXXXX, tatăl inculpatului, care cunoaște circumstanțele cazului, fiind prezent la locul tragediei de la bun început și dispunând de informații esențiale pe marginea cazului dat, însă deoarece contraveneau versiunii și mersului anchetei defectuoase, nu a fost audiat nici de către organul de urmărire penală, deși a insistat. A mai relatat că consideră eronată concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului în baza Raportului de expertiză judiciară nr. 201929C0071 din 19.06.2019, deoarece concluziile din raport se contrazic cu constatările sentinței și actului de acuzare, cu ordonanțele și actele organului de urmărire penală din dosar, cu declarațiile participanților, cu metodele tehnico-științifice pentru stabilirea vătămărilor corporale depistate la examinarea medico-legală a cadavrului și concluziile adoptate, iar din sentință nu rezultă coroborarea concluziilor din raport cu alte mijloace de probă. De asemenea, a menționat că organul de urmărire penală era obligat să dispună efectuarea acțiunilor necesare pentru excluderea dubiilor, inclusiv să dispună expertiza auto-tehnică a automobilului de model „Opel Combo” reținut ca corp delict, pentru stabilirea deteriorărilor și urmelor depistate în urma impactului, posibilității traversării corpului cu roțile automobilului, reieșind din condițiile și parametrii tehnici ai acestuia, etc., fapt ce rezultă și din declarațiile expertului referitor la inexactitățile concluziilor; - avocatul Liudmila Ciuhrii în numele inculpatului Panici Marcel, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Panici Marcel să fie încadrate juridic în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, iar executarea pedepsei stabilite să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal. În motivarea apelului declarat, apărătorul a invocat că nu au fost verificate deplin și elucidate circumstanțele referitor la cauza și modalitatea în care Cristian Zubatîi a ajuns așezat ghemuit pe carosabil, ulterior culcat, anume la momentul fotografierii, or, pe fotografii locul pe care a șezut C. Zubatîi este uscat; ora la care a fost constatat decesul de către medicii de pe ambulanță și ora decesului victimei; modalitatea în care corpul victimei a ajuns la poarta grădiniței, or, conform raportului de expertiză judiciară, tamponare de pieton nu a fost; posibilitatea producerii unora din vătămările corporale depistate pe corpul victimei în alte circumstanțe decât traversarea cu roțile automobilului; examinarea minuțioasă a automobilului implicat în accidentul din speță și verificarea posibilității traversării corpului victimei, capul căruia a nimerit între roți, având în vedere înălțimea automobilului și leziunile depistate în regiunea capului. A mai relatat că prima instanță a respins nefondat demersul apărării referitor la audierea în calitate de martori a persoanelor Borș Anatolii și Cojuhari Sorin, declarându-i martori ai apărării și indicând la obligația părții de a-și prezenta martorii. De asemenea, a evidențiat că prima instanță a interpretat în mod eronat prevederile 4 legale referitor la criteriile de individualizare a pedepsei, și, respectiv, a ajuns la concluzia greșită că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar în condiții privative de libertate, fără a se lua în considerație că Panici M. niciodată nu a fost în conflict cu legea, la momentul comiterii infracțiunilor avea vârsta de 20 ani, comportamentul inculpatului pe parcursul procedurii penale, faptul că el și-a recunoscut fapta, lipsa circumstanțelor ce ar agrava răspunderea penală a acestuia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a stabilit că, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor lui Panici Marcel în baza art. 264 alin. (4) și art. 266 Cod penal, totodată corect a stabilit măsura de pedeapsă sub formă de închisoare, ținând cont de circumstanțele cauzei, persoana vinovată și urmările survenite. Soluția instanței de fond se bazează pe declarațiile inculpatului Panici Marcel, care au fost apreciate în raport cu probele administrate, declarațiile succesorului părții vătămate Vistieru Ana, martorilor Cuhtencov Gheorghe, Cebotari Ion, Bostan Grigore, Rabii Maria, Istrati Ion, Rabii Vitalie, Botnari Mihail, cât și pe probele scrise: procesul-verbal de cercetare a accidentului rutier și schița cu foto tabelul anexat din (f.d.12-20); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2019 (f.d.21-27); extrasul tichetului testului nr.4897 din 14.04.2019 ora 02.48 minpe numele lui Panici Marcel XXXXX (f.d.40); raportul de expertiză judiciară nr.201929C0071 din 19.06.2019. (f.d.95-100); corpurile delicte - automobilul de model ,,Opel Combo” cu n/î XXXXX (înregistrat în Polonia), un telefon mobil de model Samsung de culoare sură, cu defecte vizibile a corpului, ecranului, extrasul tichetului testului nr. 4897 din ora 02.48 min pe numele lui Panici Marcel XXXXX, efectuat cu analizatorul concentrației de etanol în aerul expirat, de tip „Drager Alcotest 6810” seria nr.ARFN 0009 (f.d. 41), cercetate în ședința primei instanțe. Prin procesul-verbal de cercetare a accidentului rutier și schița cu foto tabelul anexat din 14.04.2019 a fost examinat locul comiterii accidentului rutier și cadavrul lui Zubatîi Cristian. Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2019 a fost examinat automobilul de model ,,Opel Combo” cu n/î XXXXX (înregistrat în Polonia). Potrivit extrasului tichetului testului nr.4897 din 14.04.2019 ora 02.48 min pe numele lui Panici Marcel XXXXX, efectuat cu analizatorul de tip „Drager Alcotest 6810” seria nr. ARFN 0009, se constată o concentrație de alcool în aerul expirat de Panici Marcel de 0,27 5 mg/l. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201929C0071 din 19.06.2019, moartea lui Zubatîi Cristian a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, toracelui, abdomenului, cu lezarea organelor de importanță vitală, ce se confirmă prin datele necropsiei. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumă cranio-cerebrală închisă: excoriații pe cap și față, hemoragii în țesuturile moi pericraniene fronto-parietal pe mijloc, fractură cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, fractura maxilei din dreapta. Traumă toraco-abdominală închisă: hemoragii în țesuturile moi ale spatelui; fracturi ale coastelor, cu lezarea pleurei parietale, viscerale, plămânilor și hemoragii în țesuturile moi adiacente; hemotorax din dreapta 150 ml și 500 ml de sânge pe stânga; hemoragii în hilul pulmonar stâng; ruptura pericardului, plagă a cordului, rupturi ale cupolei stângi a diafragmei, ficatului și splinei; hemoragii paranefrale din dreapta; hemoperitoneum. Excoriații pe membrele superioare și inferioare. La fel, instanța de apel a subliniat că urmările survenite după producerea accidentului rutier, exprimate prin decesul pietonului și deteriorarea însemnată a mijloacelor de transport, sunt în legătură cauzală directă cu încălcările Regulamentului Circulației Rutieră admise de Panici Marcel. În opinia instanței de apel, probele cercetate, examinate în ansamblu, prezintă o situație clară și fără dubii asupra circumstanțelor de fapt, fiind raportate just la prevederile legale în acest sens. Probele verbale coroborează întru tot cu cele scrise administrate pe caz, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității, utilității și coroborării, în corespundere cu prevederile art. 93-101 Cod de procedură penală. În continuare, instanța de apel s-a referit la pedeapsa stabilită lui Panici Marcel în baza art. 264 alin. (4) și art. 266 Cod penal care a considerat-o ca fiind una legală, întemeiată și motivată, întrucât prima instanță i-a stabilit inculpatului o pedeapsă legală, proporțională faptei infracționale, ținând seama de personalitatea inculpatului, că infracțiunea a fost comisă în stare de ebrietate alcoolică și consecințele infracțiunii exprimate prin decesul lui Zubatîi Cristian, fiind acordată deplină eficiență normelor legale ce prevăd individualizarea pedepsei. Ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare a pedepsei, precum și de temeiurile care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, instanța de apel a considerat că corect a fost stabilită măsura de pedeapsă − închisoarea. În aceeași ordine de idei, s-a punctat că conducerea automobilului impune o responsabilitate sporită, dar și o conștientizare avansată a consecințelor ce ar putea surveni 6 în urma conducerii mijlocului de pericol sporit în stare de ebrietate alcoolică. Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică capătă amploare în ultimul timp, deoarece starea de ebrietate alcoolică la volan prezintă un pericol social deosebit de sporit pentru siguranța traficului rutier, persoana care-l conduce, inclusiv și pentru alte persoane participante la trafic. În speța data s-a stabilit, că Panici Marcel a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate și a încălcat normele de circulație rutieră, care s-au soldat cu decesul unei persoane. Pedeapsa sub formă de închisoare va fi pe masură să îl determine pe inculpat să conștientizeze încă o dată fapta comisă, să se resocializeze, să se corecteze, să se reeduce și pe viitor să se rețină de la comiterea faptelor penale. Mărimea pedepsei stabilite de către prima instanță a fost considerată ca fiind una echitabilă și legală, reieșind din gravitatea și motivul infracțiunilor săvârșite, personalitatea celui vinovat, lipsa circumstanțelor atenunate și agravante, caracteristica pozitivă, săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate, consecințele grave exprimate prin decesul unei persoane, modul și condițiile acesteia de viață și influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui. De asemenea instanța de fond a luat în considerație comportamentul inculpatului în cadrul cauzei penale, influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui și de posibilitatea corectării acestuia în condițiile stabilirii unei pedepse penale sub formă de închisoare, pe ambele capete de acuzare. Cu referire la argumentele invocate în apel, instanța a remarcat că apărarea se contrazice, întrucât pe de o parte indică că inculpatul n-a comis infracțiunile, pe de altă parte inculpatul a explicat cu lux de amănunte circumstanțele cauzei penale, deși la nivel declarativ invocă că nu recunoaște vina. Inculpatul și apărătorul au apreciat situația reieșind din poziția sa de apărare. Afirmațiile apărării, precum că inculpatul Panici Marcel nu a săvârșit infracțiunile și că nu putea să le săvârșească vin în contradicție atât cu probele legal administrate, cât și cu propria poziție a inculpatului. Totodată, s-a constatat că apărarea, prin apel, a făcut o interpretare în viziunea sa a declarațiilor inculpatului M. Panici, a martorilor M. Rabii, Gh. Cuhtencov, Cebotari Ion, G. Bostan, I. Strati, V. Rabii, M. Botnari, S. Panici, succesorului părții vătămate A. Vistieru și medicului legist N. Rusu, pe care prima instanță nu le-a neglijat, dar le-a descris și apreciat în sentință. De fapt, concluziile medicului legist sunt în concordanță cu declarațiile persoanelor vizate, or, acesta indică clar că vătămările corporale care au cauzat moartea lui C. Zubatîi au putut fi produse prin traversarea corpului cu roțile unui automobil, iar în momentul 7 impactului Zubatîi Cristian se afla în poziție culcată și traversarea a avut loc oblic peste abdomen și membrele inferioare. Mai mult, Panici XXXXX - tatăl inculpatului Panici Marcel, care a fost audiat în instanța de apel, a relatat careva informații, dar acestea țin de circumstanțele după producerea evenimentului, deoarece acesta nu a fost martor ocular la producerea accidentului rutier.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către avocatul Spînu Iurie în numele inculpatului Panici Marcel, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Panici Marcel să fie achitat de sub învinuirea înaintată sau să fie dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului, recurentul afirmă că instanța de apel neîntemeiat a respins argumentul apărării referitor la stabilirea eronată a stării de ebrietate a inculpatului prin aplicarea exclusivă a prevederilor art. 13412 Cod penal, ignorând alte norme aplicabile în asemenea cazuri și ilegalitățile admise la întocmirea actelor. Astfel, la caz, constatarea stării de ebrietate a inculpatului putea fi efectuată numai în baza examinării medicale pentru stabilirea concentrației de alcool etilic în sânge fiind confirmată prin actul de examinare a probei de sânge și stabilirea gradului minim sau avansat, iar responsabil pentru această omisiune este organul de urmărire penală, care a dat dovadă de neglijență susținută de instanțele inferioare. Din pozele anexate la materialele cauzei se observă că victima este ghemuită în mijlocul drumului cu mânile strânse la piept, iar locul de alături este uscat, ceea ce denotă, că până a fi fotografiat acesta se afla în poziție așezată, iar în poza din foto a fost surprins răsturnat după un timp scurt, posibil fiind împins, lovit sau fiind deja decedat, or, pe timp de ploaie locul de alături nu putea fi uscat timp îndelungat, iar fiind în viață, chiar dacă era împins și răsturnat, urma să-și schimbe poziția sau măcar să-și dezcleșteze mânile. La fel, tatăl inculpatului a declarat că fiul Panici Marcel a fost pe loc și nu s-a ascuns. În timpul acțiunilor de documentare s-a aflat în automobilul poliției, în locul tamponării victimei culcate în drum era mult sânge, însă acest loc nu a fost examinat și sângele a fost șters a doua zi la indicația directoarei grădiniței de copii. De asemenea, avocatul inculpatului indică asupra unor încălcări procesuale admise de către organul de urmărire penală, concretizate prin: procesul-verbal privind depistarea infracțiunii din 14.04.19 întocmit contrar art. 274 alin. (2) CPP la ora 01.15 min de Veleanschi Mihail (f.d.10), adică până la întocmirea actelor de constatare a infracțiunii și în lipsa actelor de constatare a decesului persoanei; procesul-verbal de constatare a faptei conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 14.04.19 (f.d. 37) întocmit în perioada de timp 02.50-03.00 și extrasului tichetului testului nr. 4897 din 8 14.04.2019 de la ora 02.48 min., adică până la stabilirea stării de ebrietate și părăsirii locului accidentului rutier, însă până la efectuarea acțiunilor procesuale enumerate; ordonanța de pornire a urmăririi penale din 14.04.19 ora 02.15 (f.d. 1) dispusă contrar art. 274 alin. (l) CPP, în baza procesului verbal privind depistarea infracțiunii din 14.04.19 întocmit contrar art. 274 alin. (2) CPP, ambele acte fiind lovite de nulitate, mai mult, pornirea urmăririi penale în lipsa actului medical de stabilire a decesului nu putea fi dispusă, de unde rezultă, că a fost pomită și efectuată ilegal; raportul privind crearea unui grup de ofițeri de urmărire penală din 14.04.19 înaintat de Veleanschi Mihail (f.d. 4) contrar art. 256 alin. (l) CPP, deoarece nu avea calitatea de conducător al OUP și depășindu-și atribuțiile s-a numit pe sine însuși conducătorul grupului și pe alți ofițeri în cadrul grupului, iar în consecință actele acestor persoane sunt lovite de nulitate; ordonanța procurorului privind crearea unui grup de ofițeri de urmărire penală din 14.04.19 (f.d. 5), care are la bază un act lovit de nulitate și contrar art. 256 alin. (3) CPP nu a fost adusă la cunoștința inculpatului, fiindu-i încălcat dreptul de recuzare și dreptul la un proces echitabil, iar acțiunile de urmărire penală au fost efectuate de persoane neîmputernicite; procesul-verbal de constatare a faptei conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 14.04.19 (f.d. 37) întocmit de polițistul Mocanu Octavian, după pornirea urmăririi penale în perioada de timp 02.50-03.00,care nu făcea parte din grupul de urmărire penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din conținutul cererii declarate, se atestă că recurentul critică decizia contestată în latura penală, considerând că instanțele de fond greșit au apreciat probele administrate de către partea acuzării și neîntemeiat au respins probele apărării. Analizând decizia atacată în coraport cu argumentele recurentului, instanța de recurs ordinar conchide că acestea nu și-au găsit confirmare în prezenta cauză penală. Or, la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, pronunțându-se în decizia adoptată asupra tuturor motivelor invocate de apelant, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 9 În acest sens, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind menținerea sentinței prin care inculpatul Panici Marcel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 264 alin. (4) și art. 266 Cod penal. Având în vedere criticele expuse în cererea de recurs, Colegiul penal constată că în esență, recurentul a manifestat dezacordul cu soluția instanței de apel prin prisma aprecierii probelor înfăptuită de către această instanță, abordând o apreciere proprie, care în concluzia apărătorului ar fi una justă și corectă. Însă, instanța de apel a judecat cauza vizată prin examinarea multilaterală a tuturor probelor, unele probe fiind motivat respinse, iar altele acceptate. Mai mult, la aprecierea probelor judecătorii sunt independenți, nefiind legați de opinia altor persoane, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Colegiul constată că la caz, nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Astfel, se prezintă a fi concludente și directe cauzei examinate declarațiile martorului Botnari Mihail care a afirmat că „…Persoana aflată la pământ, era Zubatîi C., pe care l-a recunoscut. El era ghemuit, pe mijlocul șoselei. El personal a înțeles că acesta dormea. De acesta nimeni nu s-a apropiat. Nu a văzut ca Zubatîi C. să fi avut vreun conflict în seara respectivă cu cineva. Sunt pozele anexate la cauza penală f.d.169 - 170. Este posibil să fi fost ora 00:58 când s- au făcut acele poze. În realitate a văzut și poate confirma că Cristi Zubatîi nu avea leziuni corporale pe față. Își amintește că la o distanță aproximativă de 200 m. de la locul unde era culcat Zubatîi C. staționa un automobil, cu direcția de deplasare spre ei, probabil pentru a le permite de a trece de acesta.” Aceste declarații coroborează cu cele ale inculpatului care a relatat că „Automobilul care se afla în fața sa, era la o distanță de circa 100 metri și aceasta, a staționat 5 minute. După ce acest automobil a trecut pe lângă el, a continuat deplasarea mai departe. În locul unde staționa acel automobil, a lovit un obiect necunoscut. Obiectul în care a lovit, nu a înțeles ce era, deoarece se deplasa cu faza scurtă a luminilor. Lovind acest obiect, nu a realizat că ar fi trecut cu roțile peste acesta.”. Nu în ultimul rând, se rețin ca utile și pertinente inclusiv și concluziile Raportului de expertiză judiciară nr. 201929C0071 din 19.06.2019, potrivit cărora, vătămările cauzate lui Zubatîi Cristian au survenit în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, prin mecanism de presiune și fricțiune (posibil în rezultatul traversării cu roțile) a corpului, au legătură cauzală directă cu survenirea decesului acestuia. 10 De asemenea, Colegiul penal respinge alegațiile avocatului privind contestarea unor acte ale organului de urmărire penală, reținând în acest sens că inculpatul și partea apărării nu au avut careva obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale sau referitor la actele procesuale întocmite în cadrul urmăririi penale, aceștia nu au contestat actele procesuale în termenul prevăzut de lege, și anume la terminarea urmăririi penale, în corespundere cu prescripțiile art. 313 Cod de procedură penală. Așadar, instanța de recurs consideră că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, nefiind atestată o discrepanță vădită între conținutul probei și reținerile instanței, pentru a constitui o eroare în sensul casării deciziei atacate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate și apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct. 3.1 din prezenta decizie. Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul penal conchide că instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, din care considerent se impune soluția inadmisibilității recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Spînu Iurie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Panici Marcel XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 11 august 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Ion Guzun Liliana Catan 11