1ra-412/22 — Art. 165 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 mai 2018, Bulaș Vasili a fost recunoscut vinovat, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi a fost condamnat la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate, legată de gestionarea resurselor umane pe un termen de 5 ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a încasat de la Bulaș Vasili în beneficiul Proca (Ibruian) Svetlana prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei. S-a încasat de la Bulaș Vasili în beneficiul statului cheltuielile pentru extrădare în mărime de 20 498 (douăzeci mii patru sute nouăzeci și opt) lei 08 bani. Referitor la încasarea cheltuielilor suportate la urmărirea penală de 1 581,33 lei, s- au trecut în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, în vara anului 2004, Bulaș Svetlana aflându-se în or. Nisporeni, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Guidea Vitalie (în privința căruia cauza penală a fost expediată în instanța de judecată pentru examinare în fond), Negru Alexei (în privința căruia cauza penală a fost expediată în judecată pentru examinare în fond), Negru Maria și alte persoane 1 nestabilite de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii unui folos material injust de pe urma practicării cerșetoriei a cet. Ibrian (Proca) Svetlana, au îndemnat-o pe cet. Ibrian (Proca) Svetlana pentru deplasarea în Federația Rusă în vederea practicării cerșetoriei, recrutând-o în acest scop, unde Ibrian (Proca) Svetlana a fost constrânsă de către Negru Alexei, Negru Maria și Bulaș Svetlana să practice cerșetoria pe străzile or. Nijnii Novgorod, Federația Rusă până la începutul anului 2007. Ulterior, în perioada anului 2008, Bulaș Vasili acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Bulaș Svetlana, Stoica Viorel și cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul traficului de ființe umane pentru cerșetorie, prin amenințare cu aplicarea violenței fizice și abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familială grea, lipsa surselor materiale de întreținere și aflarea într-un stat străin), au recrutat-o pe Ibrian (Proca) Svetlana, ulterior au transportat-o și au adăpostit-o într-un apartament din or. Nijnii Novgorod, Federația Rusă, unde, confiscându-i actele de identitate, au impus-o să cerșească pe străzile or. Nijnii Novgorod și ulterior transferând-o în diverse locații, pe străzile orașelor Kazani, Naberejnîie Celnî și Ulianovsk din Federația Rusă, aproximativ până în vara anului 2011, obținând din această activitate foloase materiale injuste, care erau predate de către Ibrian (Proca) Svetlana lui Bulaș Vasili, Bulaș Svetlana și altor persoane. Instanța a reținut că prin probele administrate s-a constat cu certitudine faptul că inculpatul Bulaș Vasili a comis faptele prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul si adăpostirea unei persoane, fără consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin amenințare cu aplicarea violenței fizice, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită de mai multe persoane.

Nefiind de acord cu sentința instanței de fond, aceasta a fost contestată, cu apel de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului Bulaș Vasili solicitând casarea a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Bulaș Vasili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) Cod penal, deoarece fapta nu este săvârșită de inculpat. Respingerea acțiunii civile depuse de partea vătămata Ibrian (Proca) Svetlana și cererii procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare. În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța nu poate să se bazeze pe declarațiile părții vătămate Svetlana Ibrian (Proca), deoarece fiind audiată de mai multe ori a făcut declarații contradictorii. De asemenea, apărătorul a menționat că nu este clar timpul comiterii faptei. Potrivit rechizitoriului Bulaș Vasili a comis fapta imputată în anul 2008. Partea vătămată în cadrul cercetării judecătorești și prin conținutul acțiunii civile a fost dusă în Federația Rusă de Bulaș Svetlana în 2004, unde s-a întâlnit cu Bulaș Vasili (...), iar în 2008 s-a dus în Federația Rusă, or. Moscova, singură. Totodată, a precizat că în anul 2008 dispoziția art. 165 Cod penal nu prevedea trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane cu sau fără consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercial 2 sau necomercială prin muncă sau servicii forțate, pentru cerșetorie, această sintagmă fiind introdusă abia la 21.10.2008. Astfel, inculpatul Bulaș Vasili nu poate fi atras la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată și din cauza că acuzarea nu a stabilit dacă a fost comisă infracțiunea, în ce perioadă de timp concretă, și dacă era prevăzută de legea penală în contextul cum a fost înaintată. Prima instanță nu a motivat nici într-un mod nici soluția privind încasarea prejudiciului moral în beneficiul părții vătămate în sumă de 20 000 lei, nici încasarea cheltuielilor de extrădare în sumă de 20 498,08 lei. La fel, prima instanță la stabilirea și calcularea termenului pedepsei nu a luat în considerare că inculpatul se află în stare de arest din 01.04.2017, fiind reținut în Federația Rusă, iar ulterior extrădat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2018, s-a admis din alte motive apelul declarat de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului Bulaș Vasili, a fost casată parțial, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală sentința, în partea încasării cheltuielilor pentru extrădare și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: S-a respins ca nefondată cerința procurorului privind încasarea de la inculpatul Bulaș Vasili a cheltuielilor pentru extrădarea inculpatului în sumă de 20 498 (douăzeci de mii patru sute nouăzeci și opt) lei. Începutul termenului pedepsei lui Bulaș Vasili s-a calculat de la 18.10.2018 cu includerea în durata pedepsei, termenul aflării în stare de arest de la 01 aprilie 2017 până la 18.10.2018, în rest dispozițiile sentinței contestate au fost menținute fără modificări.

Decizia a fost contestată cu recursuri de către procuror și de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului Bulaș Vasilii.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2019, s-au admis recursurile ordinare declarate de către procuror și de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului Bulaș Vasilii, s-a casat total decizia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de apel a pronunțat o decizie motivată insuficient și nu a dat răspuns la toate alegațiile din cererea de apel ceia ce contravine dreptului la un proces echitabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2021, a fost admis apelul declarat de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului, casată parțial sentința în partea aplicării prevederilor art. 385 Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit de către prima instanță: Conform art. 385 Cod de procedură penală se reduce termenul executării pedepsei inculpatului Bulaș Vasilii pentru perioada deținerii în Penitenciarul nr. 13 în condiții inumane 28.09.2017 - 21.05.2018 cu 236 zile. A include în termenul executării pedepsei perioada aflării în stare de arest, inclusiv în Federația Rusă în vederea extrădării 01.04.2017 - până la data pronunțării prezentei decizii. 3 În rest au fost menținute dispozițiile sentinței pronunțate de către prima instanță. 7.1. În urma verificării circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor apelanților, instanța de apel a conchis că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpatului Bulaș Vasilii în comiterea faptelor incriminate, astfel că la acest capitol au fost apreciate drept declarative argumentele atât ale inculpatului, cât și ale apărătorului acestuia cu referire la faptul că învinuirea este formală și nu este confirmată prin probe. Examinând probatorul administrat, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Bulaș Vasili și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Ibrian (Proca) Svetlana (Vol.V, f.d. 149-155); declarațiile martorului Sîrbu Georgeta (Vol.V, f.d. 156-157). Vina inculpatului Bulaș Vasili a fost dovedită și prin probele materiale anexate la dosarul penal: procesul-verbal de percheziție din 17.03.2014 (Vol. I, f.d. 36-37); procesul- verbal de examinare din 21.03.2014, a documentelor ridicate, urmare a efectuării percheziției la domiciliul cet. Ibrian Gheorghe (condamnat) (Vol. I, f.d. 38); titlul de călătorie nr. 258850, eliberat la 12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana (Vol.I, f.d. 39-43); procesul-verbal de confruntare din 09.04.2014, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Ibrian Vasili (Vol.I, f.d. 102-106); procesul-verbal de confruntare din 15.05.2014, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Ibrian Gheorghe, (Vol.I, fd. 122- 125); procesul-verbal de confruntare din 15.05.2014, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Catana Nina (Vol.I, f.d.141-143); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014 (Vol.I, f.d. 144); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014 (Vol. I, f.d. 146); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014 (Vol. I, f.d. 150); procesul- verbal de examinare din 22.09.2014, prin care a fost examinată informația din baza de date a poliției de Frontieră cu privire la traversarea frontierei părții vătămate Proca Svetlana, fiind constatat că ultima intră pe teritoriul Republicii Moldova cu datele de identitate Proca Svetlana și deja părăsește teritoriul țării cu datele de identitate Ibrian Svetlana (Vol. I, f.d. 214); procesul-verbal de confruntare din 07.11.2014, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Guidea Vitalie (Vol. II, f.d. 55-60); răspunsul CCPI al IGP al MAI, ce conține informația cu privire la traversarea frontierei de inculpatul Bulaș Vasili (Vol. II, f.d. 227-228); procesul-verbal de examinare din 23.05.2015, potrivit căruia a fost examinat răspunsul CCPI al IGP al MAI, ce conține informația cu privire la traversarea frontierei de inculpatul Bulaș Vasili (Vol. II, f.d. 229); procesul-verbal de examinare din 24.10.2017, potrivit căruia a fost examinată informația cu privire la transferurile bancare efectuate în adresa lui Bulaș Vasili și de către învinuitul Bulaș Vasili de la diverse instituții bancare (Vol. III, f.d. 1171-1174); informația cu privire la transferurile bancare efectuate în adresa lui Bulaș Vasili și de către învinuitul Bulas Vasili de la diverse instituții bancare (Vol. III, f.d. 84-116); procesul-verbal de 4 confruntare din 19.10.2017, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Bulaș Vasili (Vol.IV, f.d. 166-169). Instanța de apel examinând probatorul a stabilit ca fiind dovedită indubitabil vinovăția inculpatului Bulaș Vasili în comiterea traficului de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul si adăpostirea unei persoane, fără consimțămîntul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin amenințare cu aplicarea violenței fizice, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită de mai multe persoane, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Bulaș Vasili, precum că nici nu o cunoaște pe partea vătămată Svetlana Ibrian (Proca), nu a avut nimic cu ea și nici nu a adăpostit-o în apartament în Federația Rusă, considerându-le ca fiind făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin probatoriul administrat, iar vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin și se confirmă prin ansamblul de probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel. De asemenea, instanța de apel a respins argumentul părții apărării precum că prima instanță a constatat vinovăția lui Bulaș Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal numai reieșind din declarațiile părții vătămate, or, din materialele cauzei penale și din sentința contestată, instanța a constatat că vinovăția lui Bulaș Vasili a fost demonstrată cu certitudine prin probele prezentate de către partea acuzării și examinate în instanța de fond, și verificate prin citire în instanța de apel, care confirmă cu certitudine fătul că Bulaș Vasili în perioada anului 2008 până aproximativ în vara anului 2011, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Bulaș Svetlana, Stoica Viorel și cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul traficului de ființe umane pentru cerșetorie, prin amenințare cu aplicarea violenței fizice și abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familială grea, lipsa surselor materiale de întreținere și aflarea într-un stat străin), au recrutat-o pe Ibrian (Proca) Svetlana, ulterior au transportat-o și au adăpostit- o într-un apartament din or. Nijnii Novgorod, Federația Rusă, unde, confiscându-i actele de identitate, au impus-o să cerșească pe străzile or. Nijnii Novgorod și ulterior transferând-o în diverse locații, pe străzile orașelor Kazani, Naberejnîie Celnî și Ulianovsk din Federația Rusă, obținînd din această activitate foloase materiale injuste, care erau predate de către Ibrian (Proca) Svetlana lui Bulaș Vasili, Bulaș Svetlana și altor persoane, astfel, a comis infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. Mai mult, instanța de apel a respins argumentele apelantului precum că partea vătămată Ibrian Svetlana a depus declarații contradictorii, or, din materialele cauzei se constată că atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond partea vătămată a depus declarații consecvente, acestea fiind confirmate prin conținutul procesului-verbal de confruntare din 19.10.2017, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Bulaș Vasili, prin care prima a declarat că, pe Bulaș Vasili îl 5 cunoaște, acesta este soțul Svetlanei Bulaș, la care a lucrat, după ce a fost vândută lui Bulaș Angela, care este o soră de a lui Bulaș Vasili de fostul soț Guidea Vitalie. A lucrat la cerșit sub conducerea lui Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana. Cu Bulaș Vasili a făcut cunoștință în apartamentul unde locuia Bulaș Svetlana și Bulaș Vasili din Nijni Novgorod, Federașia Rusă. Bulaș Svetlana i-a spus ei că ea trebuie să iasă cu placatul, ce avea inscripția ”Liudi dobrîie pomogite na lecenie rebeonca”, deoarece era cu copilul ei Ibrian Marcel. Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana se uitau după ea ca să nu plece undeva sau să se întâmple ceva, iar seara veneau și îi lua acasă. Banii care îi strângea ea, îi lua Bulaș Vasili, or, Bulaș Svetlana. Bulaș Vasili îi arăta locul unde ea urma să cerșească. La Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana a lucrat mai mult de doi ani. Prima dată Bulaș Angela i-a spus că ea trebuie să întoarcă banii care i-a dat soțului ei Guidea Vitalie, iar Bulaș Vasili îi spune să cerșească cât mai mulți bani. Așa a lucrat până când nu a fugit. La organele de poliție nu s-a adresat, deoarece se temea de Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana și că nu o să poată ajunge acasă. Iar, Bulaș Vasili nu a recunoscut, faptele indicate de Ibrian Svetlana și nici nu a încercat să combată careva declarații a acesteia (Vol.IV, f.d. 166-169). Totodată, declarațiile părții vătămate Ibrian (Proca) Svetlana se confirmă și prin procesul-verbal de confruntare din 07.11.2014, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Guidea Vitalie, prin care ultimul confirmând faptul că a văzut-o pe Proca Svetlana în apartamentul lui Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana și că ultima cerșea pentru aceștia în or. Nijnii Novgorod. Tot el, a declarat că Proca (Ibrian) Svetlana, după revenirea în anul 2007 în Republica Moldova, peste un timp iarăși a plecat în Federația Rusă cu familia Bulaș; pentru a cerși (Vol. II, f.d. 55-60), precum și celelalte înscrisuri anexate la materialele cauzei cum ar fi: procesul-verbal de percheziție din 17.03.2014, efectuată la domiciliul cet. Ibrian Gheorghe unde au fost ridicate: titlul de călătorie nr. 258850, eliberat la 12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana, însoțită de fiul minor al acesteia; - buletin de identitate de tip nou eliberat pe numele părții vătămate Proca Svetlana; - certificatul de naștere a părții vătămate Proca Svetlana; - avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă, eliberat la 18.12,2013 de către OSC Nisporeni (Vol. I, f.d. 36-37); procesul-verbal de examinare din 21.03.2014, a documentelor ridicate, urmare a efectuării percheziției la domiciliul cet. Ibrian Gheorghe (condamnat), în r-nul Nisporeni, satul Vulcănești, prin care au fost examinate documentele și anume titlul de călătorie nr. 258850, eliberat la 12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana, însoțită de fiul minor al acesteia; - buletin de identitate de tip nou eliberat pe numele părții vătămate Proca Svetlana; - certificatul de naștere a părții vătămate Proca Svetlana; - avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă, eliberat la 18.12,2013 de către OSC Nisporeni (Vol. I, f.d. 38); Titlul de călătorie nr. 258850, eliberat la 12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana, însoțită de fiul minor al acesteia; - buletin de identitate de tip nou eliberat pe numele părții vătămate Proca Svetlana; - certificatul de naștere a părții vătămate Proca Svetlana- , - avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă, eliberat la 18.12.2013, de către OSC Nisporeni (Vol.I, f.d. 39-43); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014, din care rezultă că partea 6 vătămată Ibrian Svetlana a recunoscut persoana de pe forografia nr. 1, care este Bulaș Svetlana, a recunoscut-o după înfățișare și semnalmentele feței și că ultima exploatând-o pe Proca (Ibrian) Svetlana pentru cerșetorie în Federația Rusă (Vol.I, f.d. 144); procesul- verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014, prin care partea vătămată Proca (Ibrian) Svetlana a recunoscut persoana sub nr. 2, care este Negru Maria, ultima exploatând-o pe Proca (Ibrian) Svetlana pentru cerșetorie în Federația Rusă (Vol. I, f.d. 146); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014, prin care partea vătămată Proca (Ibrian) Svetlana a recunoscut persoana sub nr. 4, care este Stoica Viorel - fratele Bulaș Svetlana, ultimul exploatând-o pe Proca (Ibrian) Svetlana pentru cerșetorie în Federația Rusă (Vol. I, f.d. 150); procesul-verbal de examinare din 22.09.2014, prin care a fost examinată informația din baza de date a poliției de Frontieră cu privire ia traversarea frontierei părții vătămate Proca Svetlana, fiind constatat că ultima intră pe teritoriul Republicii Moldova cu datele de identitate Proca Svetlana și deja părăsește teritoriul țării cu datele de identitate Ibrian Svetlana (Vol. I, f.d. 214); documentele și ordonanța de anexare a documentelor la materialele cauzei penale din 22.09.2014- informația extrasă din baza de date a poliției de Frontieră cu privire la traversarea frontierei părții vătămate Proca Svetlana (Vol. I, f.d. 210, 215); răspunsul CCPI al IGP al MAI, ce conține informația cu privire la traversarea frontierei de inculpatul Bulaș Vasili (Vol. II, f.d. 227-228); procesul-verbal de examinare din 23.05.2015, potrivit căruia a fost examinat răspunsul CCPI al IGP al MAI, ce conține informația cu privire la traversarea frontierei de inculpatul Bulaș Vasili (Vol. II, f.d. 229); procesul-verbal de examinare din 24.10.2017, potrivit căruia a fost examinată informația cu privire la transferurile bancare efectuate în adresa lui Bulaș Vasili și de către învinuitul Bulaș Vasili de la diverse instituții bancare (Vol. III, f.d. 1171- 1174); informația cu privire la transferurile bancare efectuate în adresa lui Bulaș Vasili și de către învinuitul Bulas Vasili de la diverse instituții bancare (Vol. III, f.d. 84-116). În acest context, instanța de apel a constatat ca fiind drept veridice și consecvente declarațiile părții vătămate, or acestea se confirmă în totalitate prin înscrisurile menționate mai sus, și care totodată combat și versiunea inculpatului Bulaș Vasili, prin care ultimul afirmă că nici nu o cunoaște pe partea vătămată Ibrian (Proca) Svetlana. Cu referire la argumentul apărătorului care se băzează pe declarațiile martorului Sîrbu Georgina precum că partea vătămată ar avea probleme psihice, instanța de apel le- a respins ca fiind neîntemeiate, or, martorul Sîrbu Georgina nu este psiholog sau psihiatru care ar avea dreptul de a da cărorva persoane diagnoze medicale. Referitor la argumentul apărătorului precum că Bulaș Vasili este pus sub învinuire de comiterea infracțiunii până în anul 2008, când art. 165 Cod penal nu prevedea trafic de ființe umane pentru cerșetorie, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, or, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a constat că Bulat Vasili a comis infracțiunea de trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul și adăpostirea unei persoane, fără consimțămîntul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin amenințare cu aplicarea violenței fizice, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, 7 săvârșită de mai multe persoane, în perioada anului 2008 până aproximativ în vara anului 2011. Astfel, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Bulaș Vasili a fost confirmată fără niciun dubiu, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta o consideră ca o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de la răspundere penală, întrucât afirmațiile nu au fost probate, mai mult ca atât, în cadrul efectuării confruntării la data de 19.10.2017, între partea vătămată Ibrian Svetlana și Bulaș Vasili, ultimul nici nu a încercat să combată careva declarații a acesteia (Vol.IV, f.d. 166-169). Mai mult, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului Bulaș Vasili. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a indicat că prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Bulaș Vasili, a ținut cont de art. 61, 75 Cod penal, de caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite și anume de faptul că prin acțiunile sale inculpatul Bulaș Vasili XXXXX a comis o infracțiune care face parte din categoria celor deosebit de grave, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu are loc permanet de trai și de personalitatea inculpatului. În conformitate cu art. 76 și 77 Cod penal, circumstanțe atenuante sau circumstanțe agravante nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel a menționat că instanța de judecată corect a ținut cont de personalitatea inculpatului, de comportamentul inculpatului până la comiterea infracțiunii și după comiterea faptelor penale, care așa și nu a realizat că prin acțiunile sale a comis trafic de ființe umane, nu s-a căit sincer de cele comise, de limitele de pedeapsă, stabilite în art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, aplicându-i pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 (opt) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate, legată de gestionarea resurselor umane pe un termen de 5 ani. În concluzie, instanța de apel a subliniat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată corect, este echitabilă și proporțională circumstanțelor cauzei și personalității inculpatului și corespunde scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, astfel nefiind atestate careva temeiuri de implicare a instanței de apel în sentința instanței de fond în partea stabilirii pedepsei, or careva circumstanțe ce ar indica la aplicarea unor pedepse mai blânde nu au fost stabilite. Totodată, instanța de apel a menționat că lui Bulaș Vasili urmează a fi inclus în durata pedepsei, termenul aflării în stare de arest , inclusiv în Federația Rusă în vederea extrădării de la 01 aprilie 2017 până la data pronunțării prezentei decizii, or, potrivit art. 88 alin.(4) Cod penal, care prevede că, durata arestului preventiv și cea a executării pedepsei cu închisoare, aplicate prin hotărâre a instanței de judecată, pentru infracțiunea 8 săvârșită în străinătate se includ în termenul pedepsei, în cazul extrădării persoanei în condițiile legii, calculându-se o zi pentru o zi. În acest context, instanța de apel a reținut că, potrivit informației nr.72 OYP din 01.04.2017, s-a demonstrat că Bulaș Vasili a fost reținut în raionul Pavlovo-Pasat, regiunea Moscova, Federația Rusă la 01 aprilie 2017 (Vol. IV f.d. 111). De asemenea, instanța de apel erificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că, prima instanță în mod corect a dispus admiterea parțială a acțiunii civile înaintate de partea civilă, Ibrian Svetlana ce ține de încasarea prejudiciului moral, dispunând încasarea din contul inculpatului Bulaș Vasili în beneficiul lui Proca (Ibrian) Svetlana suma de 20 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral. Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond în mod justificat a dispus încasarea de la Bulaș Vasili a cheltuielilor pentru extrădarea inculpatului din Federația Rusă în cuantum de 20 498, 08 lei, acestea fiind confirmate prin certificatul nr. 34/5-653 din 07.11.2017 eliberat de către Direcția finanțe a Inspectoratului General al Poliției (f.d. 211 vol. 4), or, conform art. 227 alin. (2) pct. 5) și alin. (3), 535 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală și se plătesc din sumele alocate de stat, dacă legea nu prevede altă modalitate. Cheltuielile legate de acordarea asistenței juridice le suportă partea solicitantă pe teritoriul țării sale dacă nu este stabilit un alt mod de acoperire a cheltuielilor în condiții de reciprocitate sau prin tratat internațional. Astfel, Colegiul penal conchide că, cheltuielile judiciare suportate în legătură cu extrădarea inculpatului urmează să fie recuperate de la inculpat, având în vedere că acesta s-a eschivat de la urmărirea penală, părăsind teritoriul Republicii Moldova cu scopul de a evita răspunderea penală, săvârșind astfel un abuz procesual, punând statul în situația de a suporta cheltuieli pentru căutarea internațională, reținerea și extrădarea lui, corect ținând cont de particularitățile cazului dat. Instanța de apel a reținut că, pe parcursul examinării cauzei inculpatul Bulaș Vasili a depus plângere împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, solicitând reducerea pedepsei potrivit prevederilor art. 385 alin. (5) și art. 4734 alin. (5) din Codul de procedură penală. Din conținutul raportului administrației Penitenciarului nr. 13 Chișinău nr. 2/8100 din 29.07.2019, Colegiul penal reține că Bulaș Vasili s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău în calitate de prevenit în perioada 28.09.2017 - 21.05.2018, data când a fost pronunțată sentința primei instanțe, prin urmare, rezultă că Bulaș Vasili s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău în cauza penală respectivă 236 zile. Astfel, pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, Bulaș Vasili a fost deținut în condiții absolut imposibil de suportat, cu atât mai mult nefiind întreprinse careva acțiuni în vederea remedierii acestor condiții, și readucerea lor la condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu care lui Bulaș Vasili a fost afectat grav drepturile și libertățile sale fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a 9 asigura condițiile de detenție, iar în consecință fiindu-i aduse și daune sănătății, dar și daune morale iremediabile. Conform rigorilor art. 225 alin. (4) Cod de Executare, „norma de spațiu locativ stabilit pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2”, astfel contrar acestei norme, din materialele prezentate de administrație, se constată că norma respectivă nu a fost respectată, or, lui Bulaș Vasili nu i-a fost asigurată norma spațiului locativ de minim 4 m2 în cadrul deținerii sale în celule menționate mai sus din Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, cu atât mai mult că mai multe persoane fiind deținute în suprafața vizată, care include mai multe paturi, masa, lavoarul și veceul. Conform raportului privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, la data de 04.01.2018, întocmit de către Consiliul pentru Prevenirea Torturii (CPT), se atestă următoarele: 1) Fluctuația majoră a personalului Penitenciarului nr. 13, mun. Chișinău determinată de salarii mici și condițiile nefavorabile de muncă, fapt ce generează un deficit de personal de supraveghere pentru a acoperi toate posturile și personal medical pentru îngrijirile de sănătate; 2) Consiliul constată că Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău constituie, în sine, o sursă de stres care poate duce la intensificarea gândurilor suicidale. Condițiile de detenție în penitenciar nu pot acorda o atmosferă, cât de puțin, terapeutică. Mai mult decât atât, penitenciarul nu dispune de încăperi pentru desfășurarea activităților de psihoterapie individuală sau de grup. Pentru Consiliu este evident că specialiști psihologi nu au instrumente standardizate pentru a diagnostica riscul automutililor și a tentativelor de suicid în rândul deținuților. Specialiști psihologi nu au instruiri necesare în psihoterapie și, evident, nu pot acorda servicii de calitate deținuților predispuși spre acțiuni de automutilare și suicid ori aflați în stres cronic în legătură cu detenția și statutul său juridic; 3) Lipsa supraveghetorilor pentru ca orice persoană deținută să poată întra în contact cu ea auditiv/vizual, în vederea unor necesități urgente, inclusiv de tip medical; 4) Persistă problema spațiilor locative, celulelor suprapopulate. La momentul vizitei fiecare deținut beneficia de suprafață locativă de aproximativ de 2,1 m2. Conform ordinului MJ nr. 1159 din 19.12.2017 numărului maxim de deținuți admis pentru deținere în penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău a fost redus până la 570 persoane, iar numărul deținuților aflați în P-13 la data de 04.01.2018 era de 1070 persoane; 5) Geamurile de dimensiuni mici nu facilitează pătrunderea luminii solare în celule; 6) Permiterea fumatului în celule și în alte încăperi defavorizează ceilalți deținuți nefumători; 7) Deținuții nu au la dispoziție servicii de salubrizare/spălare a hainelor/lenjeriei; Administrația Penitenciarului nr. 13 nu oferă deținuților lenjeria strict necesară; 8) Unele spații de plimbări sunt utilizate drept spații de uscare a hainelor; 9) Alimentarea deținuților este de o calitate nesatisfăcătoare; 10) Există o problemă în asigurarea cu personal medical, ce influențează accesul la servicii medicale a condamnaților, precum și documentarea pretinselor acte de tortură, tratamente inumane și degradante; 11) Procedurile de examinare la ieșire din penitenciar la prezența leziunilor corporale sunt aplicate ocazional cu înscriere în cartela de ambulator, fără Registru de evidență; 12) Există deficiențe in evidența și documentarea cazurilor de leziuni corporale; 10 13) Examenele radiologice profilactice pentru depistarea TB la intrare in sistemul penitenciar nu se realizează; 14) Există deficit de formulare și registre medicale standardizate. 15) Lipsește evidența și raportarea medicală specifică pentru femei și minori; 16) În instituție este disponibil tratamentul farmacologic cu metadonă pentru consumatorii de droguri opiacee, dar cu un număr semnificativ de întreruperi a tratamentului imediat după plasarea în detenție, fapt ce indică la insuficiența suportului psihosocial oferit. La 07.09.2016, Amnesty International - Moldova a efectuat o vizită de monitorizare la Penitenciarul nr.13, mun. Chișinău și a constatat existența unor celule suprapopulate, grupuri sanitare murdare și sistem de aerisire nefuncțional și, pe de altă parte, existența unor celule renovate recent din contul deținuților, dotate cu frigidere, televizoare, ferestre de termopan și cuptoare cu microunde. Amnesty International - Moldova a cerut Guvernului să închidă Penitenciarul nr. 13, deoarece condițiile de detenție a acestuia nu corespund standardelor internaționale. În rapoartele anterioare, Promo-LEX a atenționat asupra condițiilor de detenție proaste din Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, și alte penitenciare din Republica Moldova. La fel, Asociația a publicat date statistice care arată că rata de încarcerare la 100000 de locuitori este una foarte mare (220 de deținuți la 100 000 de locuitori, în comparație cu media europeană de 140 de deținuți la 100.000 de locuitori). La moment, în Penitenciarul nr. 13 mun. Chisinău sunt deținute 1 100 de persoane, deși capacitatea penitenciarului este de 500 de persoane. În aceiași ordine de idei urmează a fi reiterată și practica CEDO, în cauzele privind condițiile inumane și degradante de detenție în Penitenciarele din RM astfel că în cauza Baștovoi vs., Moldova, Curtea a subliniat natura recurentă a problemelor legate de condițiile proaste de detenție în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. CEDO a observat că ea a indicat anterior autorităților că acestea urmează să adopte măsuri adecvate pentru a pune capăt a ceea ce pare a fi o problemă sistemică (Cristioglo c. Moldovei, 26 aprilie 2016). Rapoartele întocmite de Ombudsman și CPT în perioada când reclamantul a fost deținut în penitenciar indică că în această instituție condițiile proaste de detenție predomină. Curtea a observat că Guvernul nu a prezentat nici o dovadă în susținerea afirmației sale că au avut loc îmbunătățiri considerabile în ultimii ani. Curtea a constatat că pe durata detenției sale în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, reclamantul a fost supus condițiilor de detenție de o severitate care depășește nivelul inerent de suferință în detenție și că a avut loc violarea Articolului 3 din Convenție. Curtea a atenționat că ea a examinat în mod repetat dacă există un recurs eficient în Moldova în ceea ce privește alegațiile privind condițiile proaste de detenție și a constatat cu fiecare ocazie că remediile la care s-a referit Guvernul erau ineficiente pentru persoanele, care continuă să fie deținute în condiții incompatibile cu Articolul 3 din Convenție. Curtea nu a găsit motiv să se depărteze de la aceste constatări în cazul din speță. Corespunzător ea a constatat că a avut loc violarea Articolului 13 în conjuncție cu Articolul 3. Sub aspectul dat, instanța de apel a subliniat că conform art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, „în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, 11 garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv”. În contextul normelor expuse, instanța de apel a conchis că deținerea lui Bulaș Vasili în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, astfel că în acest sens, urmează a fi redusă pedeapsa principală stabilită inculpatului Bulaș Vasili, în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, sub formă de 8 ani închisoare, pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 28.09.2017 - 21.05.2018, cu 236 (două sute treizeci și șase) zile. Generalizând aspectele invocate, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite apelul avocatului Ina Pucas în numele inculpatului Bulaș Vasili împotriva sentinței pronunțate de către prima instanță.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata Pucas Ina în numele inculpatului prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat. În susținerea celor solicitate, avocata subliniază că instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată fără a da răspuns la toate argumentele indicate în cererea de apel. Mai mult, apărarea susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de către instanța de apel, menționând la fel că declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, iar instanța urma să le aprecieze în corelației cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Recurenta subliniază că instanța de apel a dat o interpretare eronată prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și a redus pedeapsa inculpatului în urma unui calcul greșit.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu actele cauzei și ținând cont de opinia expusă în referință de către procuror Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a procedurilor. 12 Din textului recursului declarat problema dedusă judecății în respectiva cauză vine în raport cu aprecierea probelor și aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, sub aspectul reducerii pedepsei penale aplicate inculpatului. În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că alegațiile avocatei în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală sunt veridice și fac obiectul casării parțiale a deciziei recurate, fiind incident temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume ,,hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, iar în partea aprecierii eronată a probelor de către instanța de apel, Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate. Astfel, Colegiul penal lărgit lecturând decizia instanței de apel raportată la alegațiile apărării precum că instanța de apel a pronunțat o decizie insuficient de motivată, a apreciat incorect declarațiile părții vătămate care sunt contradictorii, le respinge ca fiind neîntemeiate. Or, instanța de apel s-a pronunțat detaliat asupra acestor alegații și corect a conchis că declarațiile părții vătămate au fost apreciate în cumul cu ansamblul de probe administrat în respectiva cauză penală conform art. 101 Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care în partea descriptivă a deciziei a menționat următoarele: (…) vinovăția inculpatului Bulaș Vasili a fost confirmată fără niciun dubiu, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta o consideră ca o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de la răspundere penală, întrucât afirmațiile nu au fost probate, mai mult ca atât, în cadrul efectuării confruntării la data de 19.10.2017, între partea vătămată Ibrian Svetlana și Bulaș Vasili, ultimul nici nu a încercat să combată careva declarații ale acesteia (Vol.IV, f.d. 166-169); (…) verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului Bulaș Vasili. Subsecvent, Colegiul penal lărgit consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurenta este în competența și prerogativa legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Eroarea comisă de către instanța de apel este faptul că micșorând pedeapsa aplicată inculpatului nu indică în partea descriptivă a deciziei formula de calcul cu care a operat și care a dus la micșorarea pedepsie cu 236 de zile. Or, instanța de apel urma să indice cu 13 precizie calculul efectuat, temeiurile care au dus la micșorarea pedepsei și documentele care confirmă rațiunea reducerii pedepsei. În consecință, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nemotivată, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului, or, jurisprudența CtEDO indică faptul că, „(…) rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.”(cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06). Mai mult, Colegiul penal lărgit subliniază obligația instanței de a motiva hotărârea, care face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, or, potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (cauza Suominen vs. Finlandei din 2003, cauza Kuznetsov și alții vs. Rusiei din 2007). Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acest sens. Astfel, instanța de recurs reține că, prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței că ,,Măsura preventivă aleasă în privința inculpatului Bulaș Vasili se menține arestul preventiv până la intrarea sentinței în vigoare”. Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Instanța de apel a admis în parte apelul avocatului Pucas Ina în numele inculpatului, a casat parțial sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 28.09.2017- 21.05.2018 cu 236 zile. Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel a redus pedeapsa stabilită inculpatului pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 28.09.2017- 21.05.2018 cu 236 zile, însă nu s-a expus asupra perioadei de la pronunțarea sentinței până la pronunțarea deciziei, perioadă în care 14 inculpatului, conform sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă- arestul preventiv, ținând cont și de prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a redus pedeapsa stabilită inculpatului Bulaș Vasili pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 28.09.2017- 21.05.2018 cu 236 zile, la fel, fără a-și motiva calculul în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, conform căruia, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. În concluzie, Colegiul penal lărgit susține că, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, să verifice și să aprecieze probele administrate în acest sens, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei ținând cont de motivele expuse în pct. 9 al prezentei decizii și să indice cu suficientă claritatea formula de calcul pentru a pronunța o hotărâre legală și întemeiată în această parte, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Bulaș Vasili XXXXX, în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, se mențin prevederile deciziei atacate. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 august 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Plămădeală Ghenadie Bejenaru Iurie 15