1ra-412/22 — art. 165 alin. 2 lit. d CP

1ra-412/22 — art. 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-412/22

1-17210652-01-1ra-18032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Plămădeală Ghenadie, Bejenaru Iurie,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului, împotriva sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 mai 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Bulaș Vasili XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 16.11.2017 – 21.05.2018;

Instanța de apel: 18.06.2018 – 18.10.2018;

22.04.2019 – 23.11.2021;

Instanța de recurs: 06.12.2018 – 19.03.2019;

18.03.2022 – 27.06.2022.

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d)

Cod penal și în baza acestei legi a fost condamnat la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea

pedepsei într-un penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții și de a exercita o anumită activitate, legată de gestionarea resurselor umane pe un

termen de 5 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a încasat de la Bulaș Vasili în beneficiul

Proca (Ibruian) Svetlana prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei.

S-a încasat de la Bulaș Vasili în beneficiul statului cheltuielile pentru extrădare în

mărime de 20 498 (douăzeci mii patru sute nouăzeci și opt) lei 08 bani.

Referitor la încasarea cheltuielilor suportate la urmărirea penală de 1 581,33 lei, s-

au trecut în contul statului.

Bulaș Svetlana aflându-se în or. Nisporeni, acționând de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu Guidea Vitalie (în privința căruia cauza penală a fost expediată în instanța

de judecată pentru examinare în fond), Negru Alexei (în privința căruia cauza penală a

fost expediată în judecată pentru examinare în fond), Negru Maria și alte persoane

1

nestabilite de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii unui folos

material injust de pe urma practicării cerșetoriei a cet. Ibrian (Proca) Svetlana, au

îndemnat-o pe cet. Ibrian (Proca) Svetlana pentru deplasarea în Federația Rusă în vederea

practicării cerșetoriei, recrutând-o în acest scop, unde Ibrian (Proca) Svetlana a fost

constrânsă de către Negru Alexei, Negru Maria și Bulaș Svetlana să practice cerșetoria pe

străzile or. Nijnii Novgorod, Federația Rusă până la începutul anului 2007.

Ulterior, în perioada anului 2008, Bulaș Vasili acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu soția sa Bulaș Svetlana, Stoica Viorel și cu alte persoane neidentificate de

către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul

traficului de ființe umane pentru cerșetorie, prin amenințare cu aplicarea violenței fizice

și abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere

al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familială grea, lipsa surselor materiale

de întreținere și aflarea într-un stat străin), au recrutat-o pe Ibrian (Proca) Svetlana,

ulterior au transportat-o și au adăpostit-o într-un apartament din or. Nijnii Novgorod,

Federația Rusă, unde, confiscându-i actele de identitate, au impus-o să cerșească pe

străzile or. Nijnii Novgorod și ulterior transferând-o în diverse locații, pe străzile orașelor

Kazani, Naberejnîie Celnî și Ulianovsk din Federația Rusă, aproximativ până în vara

anului 2011, obținând din această activitate foloase materiale injuste, care erau predate

de către Ibrian (Proca) Svetlana lui Bulaș Vasili, Bulaș Svetlana și altor persoane.

Instanța a reținut că prin probele administrate s-a constat cu certitudine faptul că

inculpatul Bulaș Vasili a comis faptele prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal,

conform indicilor calificativi - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea,

transferul si adăpostirea unei persoane, fără consimțământul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită

prin amenințare cu aplicarea violenței fizice, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate,

săvârșită de mai multe persoane.

de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului Bulaș Vasili solicitând casarea a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Bulaș Vasili de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) Cod penal, deoarece fapta nu este săvârșită de

inculpat. Respingerea acțiunii civile depuse de partea vătămata Ibrian (Proca) Svetlana și

cererii procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța nu poate să se bazeze pe

declarațiile părții vătămate Svetlana Ibrian (Proca), deoarece fiind audiată de mai multe

ori a făcut declarații contradictorii.

De asemenea, apărătorul a menționat că nu este clar timpul comiterii faptei. Potrivit

rechizitoriului Bulaș Vasili a comis fapta imputată în anul 2008. Partea vătămată în cadrul

cercetării judecătorești și prin conținutul acțiunii civile a fost dusă în Federația Rusă de

Bulaș Svetlana în 2004, unde s-a întâlnit cu Bulaș Vasili (...), iar în 2008 s-a dus în Federația

Rusă, or. Moscova, singură.

Totodată, a precizat că în anul 2008 dispoziția art. 165 Cod penal nu prevedea trafic

de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei

persoane cu sau fără consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercial

2

sau necomercială prin muncă sau servicii forțate, pentru cerșetorie, această sintagmă

fiind introdusă abia la 21.10.2008. Astfel, inculpatul Bulaș Vasili nu poate fi atras la

răspundere penală pentru infracțiunea incriminată și din cauza că acuzarea nu a stabilit

dacă a fost comisă infracțiunea, în ce perioadă de timp concretă, și dacă era prevăzută de

legea penală în contextul cum a fost înaintată.

Prima instanță nu a motivat nici într-un mod nici soluția privind încasarea

prejudiciului moral în beneficiul părții vătămate în sumă de 20 000 lei, nici încasarea

cheltuielilor de extrădare în sumă de 20 498,08 lei.

La fel, prima instanță la stabilirea și calcularea termenului pedepsei nu a luat în

considerare că inculpatul se află în stare de arest din 01.04.2017, fiind reținut în Federația

Rusă, iar ulterior extrădat.

s-a admis din alte motive apelul declarat de către avocatul Pucas Ina în numele

inculpatului Bulaș Vasili, a fost casată parțial, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2)

Cod de procedură penală sentința, în partea încasării cheltuielilor pentru extrădare și în

această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează:

S-a respins ca nefondată cerința procurorului privind încasarea de la inculpatul

Bulaș Vasili a cheltuielilor pentru extrădarea inculpatului în sumă de 20 498 (douăzeci de

mii patru sute nouăzeci și opt) lei.

Începutul termenului pedepsei lui Bulaș Vasili s-a calculat de la 18.10.2018 cu

includerea în durata pedepsei, termenul aflării în stare de arest de la 01 aprilie 2017 până

la 18.10.2018, în rest dispozițiile sentinței contestate au fost menținute fără modificări.

Pucas Ina în numele inculpatului Bulaș Vasilii.

2019, s-au admis recursurile ordinare declarate de către procuror și de către avocatul

Pucas Ina în numele inculpatului Bulaș Vasilii, s-a casat total decizia, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de

apel a pronunțat o decizie motivată insuficient și nu a dat răspuns la toate alegațiile din

cererea de apel ceia ce contravine dreptului la un proces echitabil.

a fost admis apelul declarat de către avocatul Pucas Ina în numele inculpatului, casată

parțial sentința în partea aplicării prevederilor art. 385 Cod de procedură penală și

pronunțată o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit de către prima

instanță:

Conform art. 385 Cod de procedură penală se reduce termenul executării pedepsei

inculpatului Bulaș Vasilii pentru perioada deținerii în Penitenciarul nr. 13 în condiții inumane

28.09.2017 - 21.05.2018 cu 236 zile.

A include în termenul executării pedepsei perioada aflării în stare de arest, inclusiv în

Federația Rusă în vederea extrădării 01.04.2017 - până la data pronunțării prezentei decizii.

3

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței pronunțate de către prima instanță.

7.1. În urma verificării circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor

apelanților, instanța de apel a conchis că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea

pune la îndoială vinovăția inculpatului Bulaș Vasilii în comiterea faptelor incriminate,

astfel că la acest capitol au fost apreciate drept declarative argumentele atât ale

inculpatului, cât și ale apărătorului acestuia cu referire la faptul că învinuirea este formală

și nu este confirmată prin probe.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Bulaș Vasili și pe deplin prin următoarea

sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum

ar fi: declarațiile părții vătămate Ibrian (Proca) Svetlana (Vol.V, f.d. 149-155); declarațiile

martorului Sîrbu Georgeta (Vol.V, f.d. 156-157).

Vina inculpatului Bulaș Vasili a fost dovedită și prin probele materiale anexate la

dosarul penal: procesul-verbal de percheziție din 17.03.2014 (Vol. I, f.d. 36-37); procesul-

verbal de examinare din 21.03.2014, a documentelor ridicate, urmare a efectuării

percheziției la domiciliul cet. Ibrian Gheorghe (condamnat) (Vol. I, f.d. 38); titlul de

călătorie nr. 258850, eliberat la 12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana (Vol.I, f.d. 39-43);

procesul-verbal de confruntare din 09.04.2014, din care rezultă că a fost efectuată

confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Ibrian Vasili (Vol.I, f.d. 102-106);

procesul-verbal de confruntare din 15.05.2014, din care rezultă că a fost efectuată

confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Ibrian Gheorghe, (Vol.I, fd. 122-

125); procesul-verbal de confruntare din 15.05.2014, din care rezultă că a fost efectuată

confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Catana Nina (Vol.I, f.d.141-143);

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014 (Vol.I, f.d.

144); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014 (Vol. I, f.d. 146);

procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014 (Vol. I, f.d. 150); procesul-

verbal de examinare din 22.09.2014, prin care a fost examinată informația din baza de

date a poliției de Frontieră cu privire la traversarea frontierei părții vătămate Proca

Svetlana, fiind constatat că ultima intră pe teritoriul Republicii Moldova cu datele de

identitate Proca Svetlana și deja părăsește teritoriul țării cu datele de identitate Ibrian

Svetlana (Vol. I, f.d. 214); procesul-verbal de confruntare din 07.11.2014, din care rezultă

că a fost efectuată confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Guidea Vitalie

(Vol. II, f.d. 55-60); răspunsul CCPI al IGP al MAI, ce conține informația cu privire la

traversarea frontierei de inculpatul Bulaș Vasili (Vol. II, f.d. 227-228); procesul-verbal de

examinare din 23.05.2015, potrivit căruia a fost examinat răspunsul CCPI al IGP al MAI,

ce conține informația cu privire la traversarea frontierei de inculpatul Bulaș Vasili (Vol.

II, f.d. 229); procesul-verbal de examinare din 24.10.2017, potrivit căruia a fost examinată

informația cu privire la transferurile bancare efectuate în adresa lui Bulaș Vasili și de către

învinuitul Bulaș Vasili de la diverse instituții bancare (Vol. III, f.d. 1171-1174); informația

cu privire la transferurile bancare efectuate în adresa lui Bulaș Vasili și de către învinuitul

Bulas Vasili de la diverse instituții bancare (Vol. III, f.d. 84-116); procesul-verbal de

4

confruntare din 19.10.2017, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea

vătămată Ibrian Svetlana și Bulaș Vasili (Vol.IV, f.d. 166-169).

Instanța de apel examinând probatorul a stabilit ca fiind dovedită indubitabil

vinovăția inculpatului Bulaș Vasili în comiterea traficului de ființe umane, adică

recrutarea, transportarea, transferul si adăpostirea unei persoane, fără consimțămîntul

acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin amenințare cu aplicarea violenței fizice,

înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită de mai multe persoane,

acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal, iar

personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Bulaș Vasili,

precum că nici nu o cunoaște pe partea vătămată Svetlana Ibrian (Proca), nu a avut nimic

cu ea și nici nu a adăpostit-o în apartament în Federația Rusă, considerându-le ca fiind

făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute

prin probatoriul administrat, iar vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin și se

confirmă prin ansamblul de probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentul părții apărării precum că prima

instanță a constatat vinovăția lui Bulaș Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

165 alin. (2) lit. d) Cod penal numai reieșind din declarațiile părții vătămate, or, din

materialele cauzei penale și din sentința contestată, instanța a constatat că vinovăția lui

Bulaș Vasili a fost demonstrată cu certitudine prin probele prezentate de către partea

acuzării și examinate în instanța de fond, și verificate prin citire în instanța de apel, care

confirmă cu certitudine fătul că Bulaș Vasili în perioada anului 2008 până aproximativ în

vara anului 2011, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Bulaș

Svetlana, Stoica Viorel și cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul traficului de ființe umane pentru

cerșetorie, prin amenințare cu aplicarea violenței fizice și abuz de poziție de

vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii

sociale (starea socială, materială și familială grea, lipsa surselor materiale de întreținere

și aflarea într-un stat străin), au recrutat-o pe Ibrian (Proca) Svetlana, ulterior au

transportat-o și au adăpostit- o într-un apartament din or. Nijnii Novgorod, Federația

Rusă, unde, confiscându-i actele de identitate, au impus-o să cerșească pe străzile or.

Nijnii Novgorod și ulterior transferând-o în diverse locații, pe străzile orașelor Kazani,

Naberejnîie Celnî și Ulianovsk din Federația Rusă, obținînd din această activitate foloase

materiale injuste, care erau predate de către Ibrian (Proca) Svetlana lui Bulaș Vasili, Bulaș

Svetlana și altor persoane, astfel, a comis infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d)

Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentele apelantului precum că partea

vătămată Ibrian Svetlana a depus declarații contradictorii, or, din materialele cauzei se

constată că atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond partea vătămată

a depus declarații consecvente, acestea fiind confirmate prin conținutul procesului-verbal

de confruntare din 19.10.2017, din care rezultă că a fost efectuată confruntarea între partea

vătămată Ibrian Svetlana și Bulaș Vasili, prin care prima a declarat că, pe Bulaș Vasili îl

5

cunoaște, acesta este soțul Svetlanei Bulaș, la care a lucrat, după ce a fost vândută lui

Bulaș Angela, care este o soră de a lui Bulaș Vasili de fostul soț Guidea Vitalie. A lucrat

la cerșit sub conducerea lui Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana. Cu Bulaș Vasili a făcut

cunoștință în apartamentul unde locuia Bulaș Svetlana și Bulaș Vasili din Nijni

Novgorod, Federașia Rusă. Bulaș Svetlana i-a spus ei că ea trebuie să iasă cu placatul, ce

avea inscripția ”Liudi dobrîie pomogite na lecenie rebeonca”, deoarece era cu copilul ei

Ibrian Marcel. Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana se uitau după ea ca să nu plece undeva sau

să se întâmple ceva, iar seara veneau și îi lua acasă. Banii care îi strângea ea, îi lua Bulaș

Vasili, or, Bulaș Svetlana. Bulaș Vasili îi arăta locul unde ea urma să cerșească. La Bulaș

Vasili și Bulaș Svetlana a lucrat mai mult de doi ani. Prima dată Bulaș Angela i-a spus că

ea trebuie să întoarcă banii care i-a dat soțului ei Guidea Vitalie, iar Bulaș Vasili îi spune

să cerșească cât mai mulți bani. Așa a lucrat până când nu a fugit. La organele de poliție

nu s-a adresat, deoarece se temea de Bulaș Vasili și Bulaș Svetlana și că nu o să poată

ajunge acasă. Iar, Bulaș Vasili nu a recunoscut, faptele indicate de Ibrian Svetlana și nici

nu a încercat să combată careva declarații a acesteia (Vol.IV, f.d. 166-169).

Totodată, declarațiile părții vătămate Ibrian (Proca) Svetlana se confirmă și prin

procesul-verbal de confruntare din 07.11.2014, din care rezultă că a fost efectuată

confruntarea între partea vătămată Ibrian Svetlana și Guidea Vitalie, prin care ultimul

confirmând faptul că a văzut-o pe Proca Svetlana în apartamentul lui Bulaș Vasili și Bulaș

Svetlana și că ultima cerșea pentru aceștia în or. Nijnii Novgorod. Tot el, a declarat că

Proca (Ibrian) Svetlana, după revenirea în anul 2007 în Republica Moldova, peste un timp

iarăși a plecat în Federația Rusă cu familia Bulaș; pentru a cerși (Vol. II, f.d. 55-60), precum

și celelalte înscrisuri anexate la materialele cauzei cum ar fi: procesul-verbal de

percheziție din 17.03.2014, efectuată la domiciliul cet. Ibrian Gheorghe unde au fost

ridicate: titlul de călătorie nr. 258850, eliberat la 12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana,

însoțită de fiul minor al acesteia; - buletin de identitate de tip nou eliberat pe numele

părții vătămate Proca Svetlana; - certificatul de naștere a părții vătămate Proca Svetlana;

- avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă,

eliberat la 18.12,2013 de către OSC Nisporeni (Vol. I, f.d. 36-37); procesul-verbal de

examinare din 21.03.2014, a documentelor ridicate, urmare a efectuării percheziției la

domiciliul cet. Ibrian Gheorghe (condamnat), în r-nul Nisporeni, satul Vulcănești, prin

care au fost examinate documentele și anume titlul de călătorie nr. 258850, eliberat la

12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana, însoțită de fiul minor al acesteia; - buletin de

identitate de tip nou eliberat pe numele părții vătămate Proca Svetlana; - certificatul de

naștere a părții vătămate Proca Svetlana; - avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau

completarea actului de stare civilă, eliberat la 18.12,2013 de către OSC Nisporeni (Vol. I,

f.d. 38); Titlul de călătorie nr. 258850, eliberat la 12.09.2012 pe numele cet. Proca Svetlana,

însoțită de fiul minor al acesteia; - buletin de identitate de tip nou eliberat pe numele

părții vătămate Proca Svetlana; - certificatul de naștere a părții vătămate Proca Svetlana-

, - avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă,

eliberat la 18.12.2013, de către OSC Nisporeni (Vol.I, f.d. 39-43); procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2014, din care rezultă că partea

6

vătămată Ibrian Svetlana a recunoscut persoana de pe forografia nr. 1, care este Bulaș

Svetlana, a recunoscut-o după înfățișare și semnalmentele feței și că ultima exploatând-o

pe Proca (Ibrian) Svetlana pentru cerșetorie în Federația Rusă (Vol.I, f.d. 144); procesul-

verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014, prin care partea vătămată Proca

(Ibrian) Svetlana a recunoscut persoana sub nr. 2, care este Negru Maria, ultima

exploatând-o pe Proca (Ibrian) Svetlana pentru cerșetorie în Federația Rusă (Vol. I, f.d.

146); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.03.2014, prin care partea

vătămată Proca (Ibrian) Svetlana a recunoscut persoana sub nr. 4, care este Stoica Viorel

- fratele Bulaș Svetlana, ultimul exploatând-o pe Proca (Ibrian) Svetlana pentru cerșetorie

în Federația Rusă (Vol. I, f.d. 150); procesul-verbal de examinare din 22.09.2014, prin care

a fost examinată informația din baza de date a poliției de Frontieră cu privire ia

traversarea frontierei părții vătămate Proca Svetlana, fiind constatat că ultima intră pe

teritoriul Republicii Moldova cu datele de identitate Proca Svetlana și deja părăsește

teritoriul țării cu datele de identitate Ibrian Svetlana (Vol. I, f.d. 214); documentele și

ordonanța de anexare a documentelor la materialele cauzei penale din 22.09.2014-

informația extrasă din baza de date a poliției de Frontieră cu privire la traversarea

frontierei părții vătămate Proca Svetlana (Vol. I, f.d. 210, 215); răspunsul CCPI al IGP al

MAI, ce conține informația cu privire la traversarea frontierei de inculpatul Bulaș Vasili

(Vol. II, f.d. 227-228); procesul-verbal de examinare din 23.05.2015, potrivit căruia a fost

examinat răspunsul CCPI al IGP al MAI, ce conține informația cu privire la traversarea

frontierei de inculpatul Bulaș Vasili (Vol. II, f.d. 229); procesul-verbal de examinare din

24.10.2017, potrivit căruia a fost examinată informația cu privire la transferurile bancare

efectuate în adresa lui Bulaș Vasili și de către învinuitul Bulaș Vasili de la diverse instituții

bancare (Vol. III, f.d. 1171- 1174); informația cu privire la transferurile bancare efectuate în

adresa lui Bulaș Vasili și de către învinuitul Bulas Vasili de la diverse instituții bancare

(Vol. III, f.d. 84-116).

În acest context, instanța de apel a constatat ca fiind drept veridice și consecvente

declarațiile părții vătămate, or acestea se confirmă în totalitate prin înscrisurile

menționate mai sus, și care totodată combat și versiunea inculpatului Bulaș Vasili, prin

care ultimul afirmă că nici nu o cunoaște pe partea vătămată Ibrian (Proca) Svetlana.

Cu referire la argumentul apărătorului care se băzează pe declarațiile martorului

Sîrbu Georgina precum că partea vătămată ar avea probleme psihice, instanța de apel le-

a respins ca fiind neîntemeiate, or, martorul Sîrbu Georgina nu este psiholog sau

psihiatru care ar avea dreptul de a da cărorva persoane diagnoze medicale.

Referitor la argumentul apărătorului precum că Bulaș Vasili este pus sub învinuire

de comiterea infracțiunii până în anul 2008, când art. 165 Cod penal nu prevedea trafic

de ființe umane pentru cerșetorie, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, or,

atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a constat că Bulat Vasili a comis

infracțiunea de trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul și

adăpostirea unei persoane, fără consimțămîntul acesteia, pentru cerșetorie, săvârșită prin

amenințare cu aplicarea violenței fizice, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate,

7

săvârșită de mai multe persoane, în perioada anului 2008 până aproximativ în vara anului

2011.

Astfel, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Bulaș Vasili a fost

confirmată fără niciun dubiu, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta o consideră

ca o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de la răspundere penală, întrucât

afirmațiile nu au fost probate, mai mult ca atât, în cadrul efectuării confruntării la data

de 19.10.2017, între partea vătămată Ibrian Svetlana și Bulaș Vasili, ultimul nici nu a

încercat să combată careva declarații a acesteia (Vol.IV, f.d. 166-169).

Mai mult, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în

conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de

procedură la acumularea probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului

Bulaș Vasili.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a indicat că prima

instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Bulaș Vasili, a ținut cont de art. 61, 75 Cod

penal, de caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite și anume de faptul că prin acțiunile

sale inculpatul Bulaș Vasili XXXXX a comis o infracțiune care face parte din categoria

celor deosebit de grave, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu se află la

evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu are loc permanet de trai și de

personalitatea inculpatului. În conformitate cu art. 76 și 77 Cod penal, circumstanțe

atenuante sau circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

Astfel, instanța de apel a menționat că instanța de judecată corect a ținut cont de

personalitatea inculpatului, de comportamentul inculpatului până la comiterea

infracțiunii și după comiterea faptelor penale, care așa și nu a realizat că prin acțiunile

sale a comis trafic de ființe umane, nu s-a căit sincer de cele comise, de limitele de

pedeapsă, stabilite în art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, aplicându-i pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 8 (opt) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate, legată

de gestionarea resurselor umane pe un termen de 5 ani.

În concluzie, instanța de apel a subliniat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost

individualizată corect, este echitabilă și proporțională circumstanțelor cauzei și

personalității inculpatului și corespunde scopului pedepsei penale de restabilire a

echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, astfel nefiind atestate

careva temeiuri de implicare a instanței de apel în sentința instanței de fond în partea

stabilirii pedepsei, or careva circumstanțe ce ar indica la aplicarea unor pedepse mai

blânde nu au fost stabilite.

Totodată, instanța de apel a menționat că lui Bulaș Vasili urmează a fi inclus în

durata pedepsei, termenul aflării în stare de arest , inclusiv în Federația Rusă în vederea

extrădării de la 01 aprilie 2017 până la data pronunțării prezentei decizii, or, potrivit art.

88 alin.(4) Cod penal, care prevede că, durata arestului preventiv și cea a executării

pedepsei cu închisoare, aplicate prin hotărâre a instanței de judecată, pentru infracțiunea

8

săvârșită în străinătate se includ în termenul pedepsei, în cazul extrădării persoanei în

condițiile legii, calculându-se o zi pentru o zi.

În acest context, instanța de apel a reținut că, potrivit informației nr.72 OYP din

01.04.2017, s-a demonstrat că Bulaș Vasili a fost reținut în raionul Pavlovo-Pasat, regiunea

Moscova, Federația Rusă la 01 aprilie 2017 (Vol. IV f.d. 111).

De asemenea, instanța de apel erificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a

conchis că, prima instanță în mod corect a dispus admiterea parțială a acțiunii civile

înaintate de partea civilă, Ibrian Svetlana ce ține de încasarea prejudiciului moral,

dispunând încasarea din contul inculpatului Bulaș Vasili în beneficiul lui Proca (Ibrian)

Svetlana suma de 20 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond în mod justificat a dispus

încasarea de la Bulaș Vasili a cheltuielilor pentru extrădarea inculpatului din Federația

Rusă în cuantum de 20 498, 08 lei, acestea fiind confirmate prin certificatul nr. 34/5-653

din 07.11.2017 eliberat de către Direcția finanțe a Inspectoratului General al Poliției (f.d.

211 vol. 4), or, conform art. 227 alin. (2) pct. 5) și alin. (3), 535 Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală și se plătesc din sumele alocate de stat, dacă legea nu prevede

altă modalitate. Cheltuielile legate de acordarea asistenței juridice le suportă partea

solicitantă pe teritoriul țării sale dacă nu este stabilit un alt mod de acoperire a

cheltuielilor în condiții de reciprocitate sau prin tratat internațional.

Astfel, Colegiul penal conchide că, cheltuielile judiciare suportate în legătură cu

extrădarea inculpatului urmează să fie recuperate de la inculpat, având în vedere că

acesta s-a eschivat de la urmărirea penală, părăsind teritoriul Republicii Moldova cu

scopul de a evita răspunderea penală, săvârșind astfel un abuz procesual, punând statul

în situația de a suporta cheltuieli pentru căutarea internațională, reținerea și extrădarea

lui, corect ținând cont de particularitățile cazului dat.

Instanța de apel a reținut că, pe parcursul examinării cauzei inculpatul Bulaș Vasili

a depus plângere împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile

de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează

drepturile condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, solicitând reducerea pedepsei potrivit prevederilor

art. 385 alin. (5) și art. 4734 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Din conținutul raportului administrației Penitenciarului nr. 13 Chișinău nr. 2/8100

din 29.07.2019, Colegiul penal reține că Bulaș Vasili s-a deținut în Penitenciarul nr. 13

mun. Chișinău în calitate de prevenit în perioada 28.09.2017 - 21.05.2018, data când a fost

pronunțată sentința primei instanțe, prin urmare, rezultă că Bulaș Vasili s-a deținut în

Penitenciarul nr.13 Chișinău în cauza penală respectivă 236 zile.

Astfel, pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău,

Bulaș Vasili a fost deținut în condiții absolut imposibil de suportat, cu atât mai mult

nefiind întreprinse careva acțiuni în vederea remedierii acestor condiții, și readucerea lor

la condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu care lui Bulaș Vasili a fost afectat grav

drepturile și libertățile sale fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a

9

asigura condițiile de detenție, iar în consecință fiindu-i aduse și daune sănătății, dar și

daune morale iremediabile.

Conform rigorilor art. 225 alin. (4) Cod de Executare, „norma de spațiu locativ stabilit

pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2”, astfel contrar acestei norme, din

materialele prezentate de administrație, se constată că norma respectivă nu a fost

respectată, or, lui Bulaș Vasili nu i-a fost asigurată norma spațiului locativ de minim 4 m2

în cadrul deținerii sale în celule menționate mai sus din Penitenciarul nr. 13, mun.

Chișinău, cu atât mai mult că mai multe persoane fiind deținute în suprafața vizată, care

include mai multe paturi, masa, lavoarul și veceul.

Conform raportului privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr. 13, mun.

Chișinău, la data de 04.01.2018, întocmit de către Consiliul pentru Prevenirea Torturii

(CPT), se atestă următoarele: 1) Fluctuația majoră a personalului Penitenciarului nr. 13,

mun. Chișinău determinată de salarii mici și condițiile nefavorabile de muncă, fapt ce

generează un deficit de personal de supraveghere pentru a acoperi toate posturile și

personal medical pentru îngrijirile de sănătate; 2) Consiliul constată că Penitenciarul nr.

13 mun. Chișinău constituie, în sine, o sursă de stres care poate duce la intensificarea

gândurilor suicidale. Condițiile de detenție în penitenciar nu pot acorda o atmosferă, cât

de puțin, terapeutică. Mai mult decât atât, penitenciarul nu dispune de încăperi pentru

desfășurarea activităților de psihoterapie individuală sau de grup. Pentru Consiliu este

evident că specialiști psihologi nu au instrumente standardizate pentru a diagnostica

riscul automutililor și a tentativelor de suicid în rândul deținuților. Specialiști psihologi

nu au instruiri necesare în psihoterapie și, evident, nu pot acorda servicii de calitate

deținuților predispuși spre acțiuni de automutilare și suicid ori aflați în stres cronic în

legătură cu detenția și statutul său juridic; 3) Lipsa supraveghetorilor pentru ca orice

persoană deținută să poată întra în contact cu ea auditiv/vizual, în vederea unor necesități

urgente, inclusiv de tip medical; 4) Persistă problema spațiilor locative, celulelor

suprapopulate. La momentul vizitei fiecare deținut beneficia de suprafață locativă de

aproximativ de 2,1 m2.

Conform ordinului MJ nr. 1159 din 19.12.2017 numărului maxim de deținuți admis

pentru deținere în penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău a fost redus până la 570 persoane,

iar numărul deținuților aflați în P-13 la data de 04.01.2018 era de 1070 persoane; 5)

Geamurile de dimensiuni mici nu facilitează pătrunderea luminii solare în celule; 6)

Permiterea fumatului în celule și în alte încăperi defavorizează ceilalți deținuți

nefumători; 7) Deținuții nu au la dispoziție servicii de salubrizare/spălare a

hainelor/lenjeriei; Administrația Penitenciarului nr. 13 nu oferă deținuților lenjeria strict

necesară; 8) Unele spații de plimbări sunt utilizate drept spații de uscare a hainelor; 9)

Alimentarea deținuților este de o calitate nesatisfăcătoare; 10) Există o problemă în

asigurarea cu personal medical, ce influențează accesul la servicii medicale a

condamnaților, precum și documentarea pretinselor acte de tortură, tratamente inumane

și degradante; 11) Procedurile de examinare la ieșire din penitenciar la prezența leziunilor

corporale sunt aplicate ocazional cu înscriere în cartela de ambulator, fără Registru de

evidență; 12) Există deficiențe in evidența și documentarea cazurilor de leziuni corporale;

10

13) Examenele radiologice profilactice pentru depistarea TB la intrare in sistemul

penitenciar nu se realizează; 14) Există deficit de formulare și registre medicale

standardizate. 15) Lipsește evidența și raportarea medicală specifică pentru femei și

minori; 16) În instituție este disponibil tratamentul farmacologic cu metadonă pentru

consumatorii de droguri opiacee, dar cu un număr semnificativ de întreruperi a

tratamentului imediat după plasarea în detenție, fapt ce indică la insuficiența suportului

psihosocial oferit.

La 07.09.2016, Amnesty International - Moldova a efectuat o vizită de monitorizare

la Penitenciarul nr.13, mun. Chișinău și a constatat existența unor celule suprapopulate,

grupuri sanitare murdare și sistem de aerisire nefuncțional și, pe de altă parte, existența

unor celule renovate recent din contul deținuților, dotate cu frigidere, televizoare, ferestre

de termopan și cuptoare cu microunde. Amnesty International - Moldova a cerut

Guvernului să închidă Penitenciarul nr. 13, deoarece condițiile de detenție a acestuia nu

corespund standardelor internaționale.

În rapoartele anterioare, Promo-LEX a atenționat asupra condițiilor de detenție

proaste din Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, și alte penitenciare din Republica

Moldova. La fel, Asociația a publicat date statistice care arată că rata de încarcerare la

100000 de locuitori este una foarte mare (220 de deținuți la 100 000 de locuitori, în

comparație cu media europeană de 140 de deținuți la 100.000 de locuitori). La moment,

în Penitenciarul nr. 13 mun. Chisinău sunt deținute 1 100 de persoane, deși capacitatea

penitenciarului este de 500 de persoane. În aceiași ordine de idei urmează a fi reiterată și

practica CEDO, în cauzele privind condițiile inumane și degradante de detenție în

Penitenciarele din RM astfel că în cauza Baștovoi vs., Moldova, Curtea a subliniat natura

recurentă a problemelor legate de condițiile proaste de detenție în Penitenciarul nr. 13

din Chișinău. CEDO a observat că ea a indicat anterior autorităților că acestea urmează

să adopte măsuri adecvate pentru a pune capăt a ceea ce pare a fi o problemă sistemică

(Cristioglo c. Moldovei, 26 aprilie 2016). Rapoartele întocmite de Ombudsman și CPT în

perioada când reclamantul a fost deținut în penitenciar indică că în această instituție

condițiile proaste de detenție predomină. Curtea a observat că Guvernul nu a prezentat

nici o dovadă în susținerea afirmației sale că au avut loc îmbunătățiri considerabile în

ultimii ani. Curtea a constatat că pe durata detenției sale în Penitenciarul nr. 13 mun.

Chișinău, reclamantul a fost supus condițiilor de detenție de o severitate care depășește

nivelul inerent de suferință în detenție și că a avut loc violarea Articolului 3 din

Convenție. Curtea a atenționat că ea a examinat în mod repetat dacă există un recurs

eficient în Moldova în ceea ce privește alegațiile privind condițiile proaste de detenție și

a constatat cu fiecare ocazie că remediile la care s-a referit Guvernul erau ineficiente

pentru persoanele, care continuă să fie deținute în condiții incompatibile cu Articolul 3

din Convenție. Curtea nu a găsit motiv să se depărteze de la aceste constatări în cazul din

speță. Corespunzător ea a constatat că a avut loc violarea Articolului 13 în conjuncție cu

Articolul 3.

Sub aspectul dat, instanța de apel a subliniat că conform art. 385 alin.(5) Cod de

procedură penală, „în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție,

11

garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei

se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv”.

În contextul normelor expuse, instanța de apel a conchis că deținerea lui Bulaș Vasili

în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din

obligația statului de a asigura condițiile de detenție, astfel că în acest sens, urmează a fi

redusă pedeapsa principală stabilită inculpatului Bulaș Vasili, în baza art. 165 alin. (2) lit.

d) Cod penal, sub formă de 8 ani închisoare, pentru deținerea în condiții inumane în

Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 28.09.2017 - 21.05.2018, cu 236

(două sute treizeci și șase) zile.

Generalizând aspectele invocate, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite

apelul avocatului Ina Pucas în numele inculpatului Bulaș Vasili împotriva sentinței

pronunțate de către prima instanță.

Ina în numele inculpatului prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată

din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

În susținerea celor solicitate, avocata subliniază că instanța de apel a pronunțat o

decizie nemotivată fără a da răspuns la toate argumentele indicate în cererea de apel.

Mai mult, apărarea susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de către instanța

de apel, menționând la fel că declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, iar instanța

urma să le aprecieze în corelației cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Recurenta subliniază că instanța de apel a dat o interpretare eronată prevederilor

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și a redus pedeapsa inculpatului în urma unui

calcul greșit.

opinia expusă în referință de către procuror Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că

acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în contextul

ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a

procedurilor.

12

Din textului recursului declarat problema dedusă judecății în respectiva cauză vine

în raport cu aprecierea probelor și aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, sub aspectul reducerii pedepsei penale aplicate inculpatului.

În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că alegațiile avocatei în partea

aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală sunt veridice și fac

obiectul casării parțiale a deciziei recurate, fiind incident temeiul pentru recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume ,,hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței”, iar în partea aprecierii eronată a probelor de către instanța de apel,

Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate.

Astfel, Colegiul penal lărgit lecturând decizia instanței de apel raportată la alegațiile

apărării precum că instanța de apel a pronunțat o decizie insuficient de motivată, a

apreciat incorect declarațiile părții vătămate care sunt contradictorii, le respinge ca fiind

neîntemeiate. Or, instanța de apel s-a pronunțat detaliat asupra acestor alegații și corect

a conchis că declarațiile părții vătămate au fost apreciate în cumul cu ansamblul de probe

administrat în respectiva cauză penală conform art. 101 Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care în partea descriptivă

a deciziei a menționat următoarele: (…) vinovăția inculpatului Bulaș Vasili a fost confirmată

fără niciun dubiu, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta o consideră ca o metodă de apărare

și un mijloc de eschivare de la răspundere penală, întrucât afirmațiile nu au fost probate, mai mult

ca atât, în cadrul efectuării confruntării la data de 19.10.2017, între partea vătămată Ibrian

Svetlana și Bulaș Vasili, ultimul nici nu a încercat să combată careva declarații ale acesteia

(Vol.IV, f.d. 166-169); (…) verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate

cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea

probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului Bulaș Vasili.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate.

Instanța de apel judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Astfel, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe

care îl propune recurenta este în competența și prerogativa legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul

ordinar este lipsită de suport legal.

Eroarea comisă de către instanța de apel este faptul că micșorând pedeapsa aplicată

inculpatului nu indică în partea descriptivă a deciziei formula de calcul cu care a operat

și care a dus la micșorarea pedepsie cu 236 de zile. Or, instanța de apel urma să indice cu

13

precizie calculul efectuat, temeiurile care au dus la micșorarea pedepsei și documentele

care confirmă rațiunea reducerii pedepsei.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a pronunțat o

hotărâre nemotivată, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor

omului, or, jurisprudența CtEDO indică faptul că, „(…) rolul unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de

a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar

prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției.

Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței,

dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.”(cauza Fomin vs Moldovei din 11

octombrie 2011, nr. 36755/06).

Mai mult, Colegiul penal lărgit subliniază obligația instanței de a motiva hotărârea,

care face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, or,

potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în cazurile aplicării art.

6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite

în cadrul procesului penal (cauza Suominen vs. Finlandei din 2003, cauza Kuznetsov și alții

vs. Rusiei din 2007).

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest

aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului în partea aplicării art. 385

alin.(5) Cod de procedură penală, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1),

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, în acest sens.

Astfel, instanța de recurs reține că, prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței

că ,,Măsura preventivă aleasă în privința inculpatului Bulaș Vasili se menține arestul preventiv

până la intrarea sentinței în vigoare”.

Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula

în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Instanța de apel a admis în parte apelul avocatului Pucas Ina în numele

inculpatului, a casat parțial sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5)

Cod de procedură penală și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod

de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului pentru deținerea în

condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada

28.09.2017- 21.05.2018 cu 236 zile.

Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel a redus pedeapsa stabilită

inculpatului pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de

prevenit pentru perioada 28.09.2017- 21.05.2018 cu 236 zile, însă nu s-a expus asupra

perioadei de la pronunțarea sentinței până la pronunțarea deciziei, perioadă în care

14

inculpatului, conform sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă- arestul preventiv,

ținând cont și de prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a redus pedeapsa stabilită inculpatului Bulaș Vasili

pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru

perioada 28.09.2017- 21.05.2018 cu 236 zile, la fel, fără a-și motiva calculul în conformitate

cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, conform căruia, reducerea

pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

În concluzie, Colegiul penal lărgit susține că, la rejudecarea cauzei instanța de apel

urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care prevede

procedura de rejudecare și limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit și

în strictă conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, să verifice

și să aprecieze probele administrate în acest sens, în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei ținând cont de motivele expuse în pct. 9 al prezentei decizii și să indice cu

suficientă claritatea formula de calcul pentru a pronunța o hotărâre legală și întemeiată

în această parte, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Pucas Ina în numele

inculpatului, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Bulaș Vasili XXXXX, în partea aplicării

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, și dispune rejudecarea cauzei în

această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, se mențin prevederile deciziei atacate.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 august 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Plămădeală Ghenadie

Bejenaru Iurie

15