1ra-980/2021 — art. 154 alin. 2 lit. j CP

1ra-980/2021 — art. 154 alin. 2 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-980/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocata Cepoi Ina în numele inculpatului și de inculpat, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

LÎSAC Vasili XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.04.2019– 04.02.2020;

Instanța de apel: 04.03.2020 – 16.12.2020;

Instanța de recurs: 18.02.2021 – 07.04.2021.

Asupra recursurilor ordinare declarate, Colegiul Penal

c o n s t a t ă:

Lîsac Vasili a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod

penal la închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani în penitenciar de tip închis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite

prin sentința respectivă și prin sentința judecătoriei Bălți, sediul central, din

20.12.2018, lui Lîsac Vasili i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare pe un

termen de 12 (doisprezece) ani, în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă depusă de succesorul părții vătămate Gherman Svetlana a fost

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună

instanța civilă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte și s-a dispus încasarea, din contul

inculpatului în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în mărime de 20 072

(douăzeci mii șaptezeci și doi) lei.

în intervalul de timp cuprins între orele 21:00 până la 22:00, aflându-se în sectorul

forestier din preajma casei nr. 11, de pe str. Ștefan Neaga, din mun. Bălți, fiind în

stare de ebrietate, în urma consumării băuturilor alcoolice pe parcursul zilei

respective, a iscat un conflict cu Gherman Boris, în scopul omorului intenționat al

acestuia, dându-și seama de acțiunile sale prejudiciabile și dorind survenirea

consecințelor, în mod conștient, în vederea realizării intenției sale criminale, i-a

aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii în regiunea corpului și a capului, după

1

care l-a sugrumat prin comprimarea gâtului cu mâna, constatându-se potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. 201810D0575 finalizat la 08.12.2018, că moartea

lui Gherman Boris, a survenit în rezultatul unei asfixii mecanice prin sugrumare, ce

se confirmă prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a

cadavrului manifestate prin echimoze pe gât suprafața anterioară, pe centru 1/3

superioară, excoriație pe gât, fractura cartilajului tiroid, hemoragii în mucoasa

laringelui și rezultatul analizei histologice. Prin același raport de expertiză s-a

constatat și existența echimozelor la ochiul stâng, pe buza superioară, pe barbă,

ramura mandibulei pe stânga, hemoragii în regiunea temporală pe dreapta, plagă

contuză buze pe stânga. Leziunile sus menționate au fost produse prin acțiunea

traumatică cu obiect(-e) contodent(-e), cum ar fi pumnii și se califică ca vătămare

neînsemnată.

Aceste acțiuni ale inculpatului prima instanța le-a încadrat în baza art.145 alin.

(1) Cod penal – omorul unei persoane, deoarece decesul victimei a survenit imediat,

în termen de până la 30 secunde, în urma asfixiei mecanice prin sugrumare cu o

singură mână, astfel că nu i s-au cauza chinuri, suferințe fizice și psihice prelungite și

de o maximă intensitate, excluzându-se existența calificativului „cu o deosebită

cruzime”.

inculpatul și avocatul Caraman Iurie, în numele inculpatului.

3.1. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Lîsac Vasili să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal la închisoare pe un termen de 17 ani, iar conform art. 84 alin.(4) Cod

penal a-i stabili pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 19 ani, în penitenciar

de tip închis.

A menține celelalte dispoziții ale sentinței.

În motivarea apelului s-a invocat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

201810C0575 și declarațiilor expertului Grecu Laurențiu moartea victimei a survenit

în rezultatul unei asfixii mecanice prin sugrumare, ce se confirmă prin modificările

patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului manifestate prin

echimoze pe gât suprafața anterioară, pe centru 1/3 superioară, excoriație pe gât,

fractura cartilajului tiroid, hemoragii în mucoasa laringelui și rezultatul analizei

histologice. La examinarea medico-legală a cadavrului Gherman Boris s-au mai

depistat leziuni-echimoze la ochiul stâng, pe buza superioară, pe barbă, ramura

mandibulei pe stânga, hemoragii în regiunea temporală pe dreapta, plagă contuză

buze pe stânga. Leziunile sus menționate au fost produse prin acțiunea traumatică cu

obiect (-e) contondent (-e), cum ar fi pumnii și se califică ca vătămare neînsemnată.

Conform rezultatelor analizei histologice toate leziunile enumerate (excoriație

superficială pe fragmentul de tegument din regiunea gâtului, hemoragii în țesuturile

moi din regiunea capului la nivelul mușchiului temporal din dreapta, mușchii

laringelui, țesuturile adiacente cartilajului tiroid, în țesutul adipos subcutanat regiunea

bărbiei, mucoasa buzei) au fost cauzate intravital, la interval scurt unele față de altele,

iar conform modificărilor de reactivitate au vechimea cuprinse între cca. 0-30 minute

până la deces.

2

Astfel că 30 secunde pentru victimă a fost o perioadă destul de mare, aceasta

trecând prin chinuri îngrozitoare.

Mai mult, asfixierea mecanică este una din acele metodele ce demonstrează

manifestarea cruzimii deosebite la săvârșirea omorului, victima fiind mai întâi

maltratată și ulterior omorâtă.

Prin urmare, acțiunile lui Lîsac Vasili corect au fost calificate de organul de

urmărire penală conform art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.

3.2. Inculpatul prin apelul declarat a indicat că nu a comis infracțiunea

incriminată și că nu au fost prezentate probe ce ar dovedi vinovăția sa, or unii martori

ai acuzării au depus declarații incriminatoare neveridice.

La momentul comiterii infracțiunii se afla în alt raion al mun. Bălți, fapt despre

care au declarat martorii inclusiv și din partea acuzării.

De asemenea, nu au fost audiați martorii care la urmărirea penală au depus

mărturii în favoarea sa și care i-au confirmat alibiul.

Drept urmare, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat,

deoarece fapta nu a fost comisă de el.

3.3. Avocatul prin apelul declarat a solicitat casarea totală a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Lîsac Vasile să fie achitat.

În motivarea cerinței, apelantul a invocat că sentința este bazată pe presupuneri,

nefiind prezentate probe directe și incontestabile ale vinovăției lui Lîsac Vasili în

comiterea omorului lui Gherman Boris.

Astfel, inculpatul a declarat că nu recunoaște vina, menționând că după ce

Gherman Boris l-a ofensat, el i-a aplicat câteva lovituri în față și în piept, căzând.

După aceasta a plecat de la locul respectiv și nu cunoaște cine omorât victima.

Conform procesului-verbal de autodenunțare Lîsac Vasili a recunoscut numai

aplicarea câtorva lovituri lui Gherman Boris, iar conform raportului de expertiză

medico-legală nr.201810C0575 din 08.12.2018 nu a fost stabilită o legătură de

cauzalitate între leziunile corporale depistate la Gherman Boris și cauza decesului.

De asemenea, potrivit raportului de expertiză nr. 20180500296 din 23.10.2018,

sângele lui Gherman Boris se referă la grupa O alfa, beta/0 (I), iar sângele lui Lîsac

Vasili – la grupa B alfa B (III) cu antigenul H asociat. În conținutul subunghial a lui

Lîsac Vasili au fost obținute rezultate incerte și formularea concluziei veridice despre

apartenența de grup a sângelui depistat nu este posibilă.

Mai mult, din declarațiile martorului Ciaplîgin Igor rezultă că Lîsac Vasili în

seara comiterii faptei infracționale era în stare de ebrietate avansată și fizic nu putea

să ajungă pe jos de la locul unde a fost debarcat până la strada Ștefan Neaga în timp

de 20 minute.

2020 au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului și a avocatului declarat în

numele inculpatului și admis apelul procurorului, casată parțial sentința, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Lîsac Vasili a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal la închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, în penitenciar de

tip închis.

3

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă cu închisoare pe

termen de 18 (optsprezece) ani, în penitenciar de tip închis.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, în fapt, a constatat că Lîsac Vasili,

la 28.09.2018, în intervalul de timp cuprins între orele 21:00 până la 22:00, aflându-

se în sectorul forestier din preajma casei nr. 11, de pe strada Ștefan Neaga, din mun.

Bălți, fiind în stare de ebrietate, în urma consumării băuturilor alcoolice pe parcursul

zilei respective, a iscat un conflict cu Gherman Boris, iar în procesul unei cerți

spontane pe temeiul unor relații de ostilitate cu Gherman Boris, în scopul omorului

intenționat al acestuia, dându-și seama de acțiunile sale prejudiciabile și dorind

survenirea consecințelor, cu intenție directă de a cauza victimei suferințe de ordin

fizic care au fost intense și prelungite în timp, dorind cauzarea suferințelor deosebit

de chinuitoare în procesul lipsirii de viață prin metoda asfixierii mecanice, a creat o

ambianță prin care s-a insuflat victimei inevitabilitatea de a se supune suferințelor

precum frica și disperarea de a nu putea rezista durerii și în mod conștient, în vederea

realizării intenției sale criminale, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii în

regiunea corpului și a capului, după care l-a sugrumat prin comprimarea gâtului cu

mâna, constatându-se potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201810D0575

finalizat la 08.12.2018, că moartea numitului Gherman Boris, a survenit în rezultatul

unei asfixii mecanice prin sugrumare, ce se confirmă prin modificările patologice

depistate la examinarea medico-legală a cadavrului manifestate prin echimoze pe gât

suprafața anterioară, pe centru 1/3 superioară, excoreație pe gât, fractura cartilajului

tiroid, hemoragii în mucoasa laringelui și rezultatul analizei histologice. Prin același

raport de expertiză s-a constatat și existența echimozelor la ochiul stâng, pe buza

superioară, pe barbă, ramura mandibulei pe stânga, hemoragii în regiunea temporală

pe dreapta, plagă contuză buze pe stânga. Leziunile sus menționate au fost produse

prin acțiunea traumatică cu obiect(-e) contondent(-e), cum ar fi pumnii și se califică

ca vătămare neînsemnată.

În drept, aceste acțiuni ale inculpatului au fost calificate, de instanța de apel, în

baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal – omorul intenționat al unei persoane săvârșit

cu o deosebită cruzime.

Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal s-a confirmat prin ansamblul probator

administrat, probele coroborând și completându-se între ele, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar nerecunoașterii vinei a fost

considerată ca o metodă de apărare, în scopul exercitării libertății la autoincriminare.

La caz, s-a reținut deosebita cruzime reieșind din multitudinea loviturilor

aplicate cu pumnii și picioarele, cele mai multe în regiunea capului – organ vital –

victima simțind durere și, ulterior, asfixierea victimei.

Totodată, acțiunile de asfixiere au durat 30 secunde, timp ce nu poate fi apreciat

ca unul scurt și nu se poate spune că în această perioadă victimei nu i-au fost cauzate

suferințe intense de ordin fizic sau psihic.

Solicitările părții apărării privind achitarea pe motiv că fapta nu a fost comisă de

inculpat a fost apreciată ca neîntemeiată, succesorul părții vătămate Gherman

Svetlana, martorii Gherman Vasile, Ștefanciuc Irina și Ciobanu Petru declarând că la

4

28 septembrie 2018 Lîsac Vasili și victima au fost împreună, au servit băuturi

alcoolice, iar în după amiaza zilei respective au fost văzuți împreună pe str. Popovici,

mun. Bălți, adică în regiunea din apropierea fâșiei forestiere unde a și fost depistat

cadavrul lui Gherman Boris.

Temeiuri de declarare a inadmisibilității declarațiilor făcute de martori nu s-au

constat, or aceștia au depus declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală

în baza art. 312-313 Cod penal și aceste declarații coroborează cu celelalte probe

administrate de acuzare.

Afirmația că inculpatul fizic nu ar fi putut să se afle la locul comiterii

infracțiunii în timpul omorului, deoarece la acel moment se afla în alt raion al mun.

Bălți, a fost apreciată critic, or, Lîsac Vasili a fost ultima persoană cu care ca fost

văzută victima, totodată ora aflării lui în fâșia forestieră, conform raportului de

expertiză corespunzând cu ora aplicării loviturilor, pe care inculpatul nu le neagă și

ora decesului victimei, mai mult, potrivit declarațiilor expertului Laurențiu Grecu a

fost exclusă versiunea și posibilitatea asfixierii de către victimă cu propriile mâini, cât

și survenirea acestora în rezultatul aplicării loviturilor în regiunea gâtului cu pumnul

de către inculpat, cât și cauzarea acesteia în rezultatul căderii din poziție verticală.

De asemenea, argumentul că în prima instanță nu au fost audiați martorii care îi

confirmă alibiul a fost apreciat critic, de vreme ce, conform proceselor-verbale ale

ședințelor de judecată, partea apărării nu a înaintat cereri de audiere a cărorva

martori.

Nu a fost reținut și argumentul că martorul Ciaplîgin Igor a indicat la faptul că

inculpatul, fiind în stare de ebrietate avansată, fizic nu putea să ajungă pe jos de la

locul unde a fost debarcat până la str. Ștefan Neaga în timp de circa 20 minute, or,

acestea se combat prin celelalte probe ale cauzei penale, iar aprecierea timpului

necesar pentru deplasare nu ține de competența martorului. Mai mult, comiterea

infracțiunii a fost stabilită 21:00-22:00, perioadă indicată și de Lîsac Vasili care a

recunoscut că în acest interval de timp el s-a văzut cu victima și i-a aplicat lovituri în

față și în piept.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că infracțiunea comisă

face parte din categoria celor excepțional de grave, că inculpatul anterior a fost

condamnat de mai multe, inclusiv la pedeapsa sub formă de închisoare, deci nu a tras

concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune din

categoria celor excepțional de grave, ceea ce-l caracterizează ca fiind o persoană

social-periculoasă și predispusă să încalce legea, că în rezultatul acțiunilor

infracționale a survenit decesul unei persoane, iar agravanta săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau

pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză a fost exclusă deoarece nu a fost

reținută prin rechizitoriu.

numele inculpatului, și inculpatul.

5.1. Avocatul nu este de acord cu decizia pe motiv că a fost aplicată eronat

legea, instanța de apel stabilind incomplet circumstanțele de fapt ce au importanță

majoră pentru justa soluționare a cauzei, fapt ce a dus la adoptarea și pronunțarea

unei hotărâri nemotivate.

Reieșind din cele expuse, solicită casarea deciziei cu dispunerea rejudecării

5

cauzei de instanța de apel.

5.2. Inculpatul prin recursul ordinar declarat a solicitat achitarea sa, reiterând

motivele de apel.

respingerea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece temeiurile invocate nu și-

au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate rezultă că autorii nu au concretizat

erorile de drept enunțate în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că în recursurile ordinare, inculpatul reiterează

argumentele apelului, iar avocatul face referire la faptul că hotărârea instanței de apel

nu corespunde exigențelor art. 6 CoEDO, în sensul că nu este motivată.

În contextul celor menționate de recurenți, Colegiul penal statuează motivarea

hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu

presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atât timp cât

sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a

procedat, de altfel, în speță. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare

a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat

corect de casare parțială a sentinței și de recalificare a acțiunilor inculpatului conform

învinuirii înaintate.

În conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor cauzei penale și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal reține că, instanța de

apel a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului procurorului și respingerea apelurilor inculpatului și a avocatului

acestuia, ea corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală

și întemeiată.

6

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea

cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate și invocate la

pct. 4.1 a prezentei decizii, verificându-le minuțios, iar în final le-a dat o apreciere

corespunzătoare prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor,

care coroborate în ansamblu, confirmă vinovăția inculpatului Lîsac Vasili în

săvârșirea omorului cu o deosebită cruzime.

În speță, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost

dovedită pe deplin prin probele acumulate și că nu a fost admisă nici o eroare de

drept de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii

atacate și adoptarea unei alte soluții, or, instanța de apel a cercetat și verificat

nemijlocit probatoriul administrat. În raport cu fapta comisă și cu cumulul de

circumstanțe, corect a casat sentința în privința lui Lîsac Vasili, deoarece prima

instanță chiar dacă a administrat probele prezentate de părți din punct de vedere al

pertinenței, concludenței și utilității acestora, greșit a concluzionat reîncadrarea

acțiunilor inculpatului în baza art.145 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și că se acceptă motivarea făcută și pentru a evita repetări inutile o

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO (hotărârea Albert

versus România), iar argumentele expuse de recurenți întru casarea deciziei recurate

sunt declarative și neîntemeiate, instanța de apel examinând minuțios cauza a apreciat

toate probele din dosar, examinându-le în ansamblu și detaliat, iar alte probleme de

drept care ar afecta hotărârea în cauză nu au fost invocate și nici nu se conțin în

materialele dosarului.

Din acest punct de vedere se conchide că temeiurile pentru recursul ordinar

declarat de recurenți nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și nu persistă

temeiuri de casare a soluției adoptate, din care considerente se impune

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul Penal

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocata Cepoi Ina în numele

inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 16 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe LÎSAC Vasili XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 14 mai 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Boico Victor

7