1ra-980/2021 — art. 154 alin. 2 lit. j CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul central, din 04 februarie 2020 Lîsac Vasili a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința judecătoriei Bălți, sediul central, din 20.12.2018, lui Lîsac Vasili i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă depusă de succesorul părții vătămate Gherman Svetlana a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă. A fost soluționată soarta corpurilor delicte și s-a dispus încasarea, din contul inculpatului în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în mărime de 20 072 (douăzeci mii șaptezeci și doi) lei.

Adoptând soluția, prima instanță a reținut că Lîsac Vasili la 28.09.2018, în intervalul de timp cuprins între orele 21:00 până la 22:00, aflându-se în sectorul forestier din preajma casei nr. 11, de pe str. Ștefan Neaga, din mun. Bălți, fiind în stare de ebrietate, în urma consumării băuturilor alcoolice pe parcursul zilei respective, a iscat un conflict cu Gherman Boris, în scopul omorului intenționat al acestuia, dându-și seama de acțiunile sale prejudiciabile și dorind survenirea consecințelor, în mod conștient, în vederea realizării intenției sale criminale, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii în regiunea corpului și a capului, după 1 care l-a sugrumat prin comprimarea gâtului cu mâna, constatându-se potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201810D0575 finalizat la 08.12.2018, că moartea lui Gherman Boris, a survenit în rezultatul unei asfixii mecanice prin sugrumare, ce se confirmă prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului manifestate prin echimoze pe gât suprafața anterioară, pe centru 1/3 superioară, excoriație pe gât, fractura cartilajului tiroid, hemoragii în mucoasa laringelui și rezultatul analizei histologice. Prin același raport de expertiză s-a constatat și existența echimozelor la ochiul stâng, pe buza superioară, pe barbă, ramura mandibulei pe stânga, hemoragii în regiunea temporală pe dreapta, plagă contuză buze pe stânga. Leziunile sus menționate au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect(-e) contodent(-e), cum ar fi pumnii și se califică ca vătămare neînsemnată. Aceste acțiuni ale inculpatului prima instanța le-a încadrat în baza art.145 alin. (1) Cod penal – omorul unei persoane, deoarece decesul victimei a survenit imediat, în termen de până la 30 secunde, în urma asfixiei mecanice prin sugrumare cu o singură mână, astfel că nu i s-au cauza chinuri, suferințe fizice și psihice prelungite și de o maximă intensitate, excluzându-se existența calificativului „cu o deosebită cruzime”.

Apeluri împotriva sentinței au declarat procurorul Tataru Rodica, inculpatul și avocatul Caraman Iurie, în numele inculpatului. 3.1. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Lîsac Vasili să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la închisoare pe un termen de 17 ani, iar conform art. 84 alin.(4) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 19 ani, în penitenciar de tip închis. A menține celelalte dispoziții ale sentinței. În motivarea apelului s-a invocat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201810C0575 și declarațiilor expertului Grecu Laurențiu moartea victimei a survenit în rezultatul unei asfixii mecanice prin sugrumare, ce se confirmă prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului manifestate prin echimoze pe gât suprafața anterioară, pe centru 1/3 superioară, excoriație pe gât, fractura cartilajului tiroid, hemoragii în mucoasa laringelui și rezultatul analizei histologice. La examinarea medico-legală a cadavrului Gherman Boris s-au mai depistat leziuni-echimoze la ochiul stâng, pe buza superioară, pe barbă, ramura mandibulei pe stânga, hemoragii în regiunea temporală pe dreapta, plagă contuză buze pe stânga. Leziunile sus menționate au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect (-e) contondent (-e), cum ar fi pumnii și se califică ca vătămare neînsemnată. Conform rezultatelor analizei histologice toate leziunile enumerate (excoriație superficială pe fragmentul de tegument din regiunea gâtului, hemoragii în țesuturile moi din regiunea capului la nivelul mușchiului temporal din dreapta, mușchii laringelui, țesuturile adiacente cartilajului tiroid, în țesutul adipos subcutanat regiunea bărbiei, mucoasa buzei) au fost cauzate intravital, la interval scurt unele față de altele, iar conform modificărilor de reactivitate au vechimea cuprinse între cca. 0-30 minute până la deces. 2 Astfel că 30 secunde pentru victimă a fost o perioadă destul de mare, aceasta trecând prin chinuri îngrozitoare. Mai mult, asfixierea mecanică este una din acele metodele ce demonstrează manifestarea cruzimii deosebite la săvârșirea omorului, victima fiind mai întâi maltratată și ulterior omorâtă. Prin urmare, acțiunile lui Lîsac Vasili corect au fost calificate de organul de urmărire penală conform art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. 3.2. Inculpatul prin apelul declarat a indicat că nu a comis infracțiunea incriminată și că nu au fost prezentate probe ce ar dovedi vinovăția sa, or unii martori ai acuzării au depus declarații incriminatoare neveridice. La momentul comiterii infracțiunii se afla în alt raion al mun. Bălți, fapt despre care au declarat martorii inclusiv și din partea acuzării. De asemenea, nu au fost audiați martorii care la urmărirea penală au depus mărturii în favoarea sa și care i-au confirmat alibiul. Drept urmare, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat, deoarece fapta nu a fost comisă de el. 3.3. Avocatul prin apelul declarat a solicitat casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Lîsac Vasile să fie achitat. În motivarea cerinței, apelantul a invocat că sentința este bazată pe presupuneri, nefiind prezentate probe directe și incontestabile ale vinovăției lui Lîsac Vasili în comiterea omorului lui Gherman Boris. Astfel, inculpatul a declarat că nu recunoaște vina, menționând că după ce Gherman Boris l-a ofensat, el i-a aplicat câteva lovituri în față și în piept, căzând. După aceasta a plecat de la locul respectiv și nu cunoaște cine omorât victima. Conform procesului-verbal de autodenunțare Lîsac Vasili a recunoscut numai aplicarea câtorva lovituri lui Gherman Boris, iar conform raportului de expertiză medico-legală nr.201810C0575 din 08.12.2018 nu a fost stabilită o legătură de cauzalitate între leziunile corporale depistate la Gherman Boris și cauza decesului. De asemenea, potrivit raportului de expertiză nr. 20180500296 din 23.10.2018, sângele lui Gherman Boris se referă la grupa O alfa, beta/0 (I), iar sângele lui Lîsac Vasili – la grupa B alfa B (III) cu antigenul H asociat. În conținutul subunghial a lui Lîsac Vasili au fost obținute rezultate incerte și formularea concluziei veridice despre apartenența de grup a sângelui depistat nu este posibilă. Mai mult, din declarațiile martorului Ciaplîgin Igor rezultă că Lîsac Vasili în seara comiterii faptei infracționale era în stare de ebrietate avansată și fizic nu putea să ajungă pe jos de la locul unde a fost debarcat până la strada Ștefan Neaga în timp de 20 minute.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020 au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului și a avocatului declarat în numele inculpatului și admis apelul procurorului, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Lîsac Vasili a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, în penitenciar de tip închis. 3 Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de 18 (optsprezece) ani, în penitenciar de tip închis. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. 4.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, în fapt, a constatat că Lîsac Vasili, la 28.09.2018, în intervalul de timp cuprins între orele 21:00 până la 22:00, aflându- se în sectorul forestier din preajma casei nr. 11, de pe strada Ștefan Neaga, din mun. Bălți, fiind în stare de ebrietate, în urma consumării băuturilor alcoolice pe parcursul zilei respective, a iscat un conflict cu Gherman Boris, iar în procesul unei cerți spontane pe temeiul unor relații de ostilitate cu Gherman Boris, în scopul omorului intenționat al acestuia, dându-și seama de acțiunile sale prejudiciabile și dorind survenirea consecințelor, cu intenție directă de a cauza victimei suferințe de ordin fizic care au fost intense și prelungite în timp, dorind cauzarea suferințelor deosebit de chinuitoare în procesul lipsirii de viață prin metoda asfixierii mecanice, a creat o ambianță prin care s-a insuflat victimei inevitabilitatea de a se supune suferințelor precum frica și disperarea de a nu putea rezista durerii și în mod conștient, în vederea realizării intenției sale criminale, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii în regiunea corpului și a capului, după care l-a sugrumat prin comprimarea gâtului cu mâna, constatându-se potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201810D0575 finalizat la 08.12.2018, că moartea numitului Gherman Boris, a survenit în rezultatul unei asfixii mecanice prin sugrumare, ce se confirmă prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului manifestate prin echimoze pe gât suprafața anterioară, pe centru 1/3 superioară, excoreație pe gât, fractura cartilajului tiroid, hemoragii în mucoasa laringelui și rezultatul analizei histologice. Prin același raport de expertiză s-a constatat și existența echimozelor la ochiul stâng, pe buza superioară, pe barbă, ramura mandibulei pe stânga, hemoragii în regiunea temporală pe dreapta, plagă contuză buze pe stânga. Leziunile sus menționate au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect(-e) contondent(-e), cum ar fi pumnii și se califică ca vătămare neînsemnată. În drept, aceste acțiuni ale inculpatului au fost calificate, de instanța de apel, în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal – omorul intenționat al unei persoane săvârșit cu o deosebită cruzime. Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal s-a confirmat prin ansamblul probator administrat, probele coroborând și completându-se între ele, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar nerecunoașterii vinei a fost considerată ca o metodă de apărare, în scopul exercitării libertății la autoincriminare. La caz, s-a reținut deosebita cruzime reieșind din multitudinea loviturilor aplicate cu pumnii și picioarele, cele mai multe în regiunea capului – organ vital – victima simțind durere și, ulterior, asfixierea victimei. Totodată, acțiunile de asfixiere au durat 30 secunde, timp ce nu poate fi apreciat ca unul scurt și nu se poate spune că în această perioadă victimei nu i-au fost cauzate suferințe intense de ordin fizic sau psihic. Solicitările părții apărării privind achitarea pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat a fost apreciată ca neîntemeiată, succesorul părții vătămate Gherman Svetlana, martorii Gherman Vasile, Ștefanciuc Irina și Ciobanu Petru declarând că la 4 28 septembrie 2018 Lîsac Vasili și victima au fost împreună, au servit băuturi alcoolice, iar în după amiaza zilei respective au fost văzuți împreună pe str. Popovici, mun. Bălți, adică în regiunea din apropierea fâșiei forestiere unde a și fost depistat cadavrul lui Gherman Boris. Temeiuri de declarare a inadmisibilității declarațiilor făcute de martori nu s-au constat, or aceștia au depus declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod penal și aceste declarații coroborează cu celelalte probe administrate de acuzare. Afirmația că inculpatul fizic nu ar fi putut să se afle la locul comiterii infracțiunii în timpul omorului, deoarece la acel moment se afla în alt raion al mun. Bălți, a fost apreciată critic, or, Lîsac Vasili a fost ultima persoană cu care ca fost văzută victima, totodată ora aflării lui în fâșia forestieră, conform raportului de expertiză corespunzând cu ora aplicării loviturilor, pe care inculpatul nu le neagă și ora decesului victimei, mai mult, potrivit declarațiilor expertului Laurențiu Grecu a fost exclusă versiunea și posibilitatea asfixierii de către victimă cu propriile mâini, cât și survenirea acestora în rezultatul aplicării loviturilor în regiunea gâtului cu pumnul de către inculpat, cât și cauzarea acesteia în rezultatul căderii din poziție verticală. De asemenea, argumentul că în prima instanță nu au fost audiați martorii care îi confirmă alibiul a fost apreciat critic, de vreme ce, conform proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, partea apărării nu a înaintat cereri de audiere a cărorva martori. Nu a fost reținut și argumentul că martorul Ciaplîgin Igor a indicat la faptul că inculpatul, fiind în stare de ebrietate avansată, fizic nu putea să ajungă pe jos de la locul unde a fost debarcat până la str. Ștefan Neaga în timp de circa 20 minute, or, acestea se combat prin celelalte probe ale cauzei penale, iar aprecierea timpului necesar pentru deplasare nu ține de competența martorului. Mai mult, comiterea infracțiunii a fost stabilită 21:00-22:00, perioadă indicată și de Lîsac Vasili care a recunoscut că în acest interval de timp el s-a văzut cu victima și i-a aplicat lovituri în față și în piept. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că infracțiunea comisă face parte din categoria celor excepțional de grave, că inculpatul anterior a fost condamnat de mai multe, inclusiv la pedeapsa sub formă de închisoare, deci nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune din categoria celor excepțional de grave, ceea ce-l caracterizează ca fiind o persoană social-periculoasă și predispusă să încalce legea, că în rezultatul acțiunilor infracționale a survenit decesul unei persoane, iar agravanta săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză a fost exclusă deoarece nu a fost reținută prin rechizitoriu.

Recursuri ordinare împotriva deciziei declară avocatul Cepoi Ina, în numele inculpatului, și inculpatul. 5.1. Avocatul nu este de acord cu decizia pe motiv că a fost aplicată eronat legea, instanța de apel stabilind incomplet circumstanțele de fapt ce au importanță majoră pentru justa soluționare a cauzei, fapt ce a dus la adoptarea și pronunțarea unei hotărâri nemotivate. Reieșind din cele expuse, solicită casarea deciziei cu dispunerea rejudecării 5 cauzei de instanța de apel. 5.2. Inculpatul prin recursul ordinar declarat a solicitat achitarea sa, reiterând motivele de apel.

Asupra recursurilor a depus referință procurorul, prin care s-a expus întru respingerea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece temeiurile invocate nu și- au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursurilor ordinare declarate rezultă că autorii nu au concretizat erorile de drept enunțate în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Colegiul penal menționează că în recursurile ordinare, inculpatul reiterează argumentele apelului, iar avocatul face referire la faptul că hotărârea instanței de apel nu corespunde exigențelor art. 6 CoEDO, în sensul că nu este motivată. În contextul celor menționate de recurenți, Colegiul penal statuează motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în speță. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect de casare parțială a sentinței și de recalificare a acțiunilor inculpatului conform învinuirii înaintate. În conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor cauzei penale și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal reține că, instanța de apel a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului procurorului și respingerea apelurilor inculpatului și a avocatului acestuia, ea corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. 6 De asemenea, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate și invocate la pct. 4.1 a prezentei decizii, verificându-le minuțios, iar în final le-a dat o apreciere corespunzătoare prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, confirmă vinovăția inculpatului Lîsac Vasili în săvârșirea omorului cu o deosebită cruzime. În speță, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită pe deplin prin probele acumulate și că nu a fost admisă nici o eroare de drept de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții, or, instanța de apel a cercetat și verificat nemijlocit probatoriul administrat. În raport cu fapta comisă și cu cumulul de circumstanțe, corect a casat sentința în privința lui Lîsac Vasili, deoarece prima instanță chiar dacă a administrat probele prezentate de părți din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității acestora, greșit a concluzionat reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art.145 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și că se acceptă motivarea făcută și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO (hotărârea Albert versus România), iar argumentele expuse de recurenți întru casarea deciziei recurate sunt declarative și neîntemeiate, instanța de apel examinând minuțios cauza a apreciat toate probele din dosar, examinându-le în ansamblu și detaliat, iar alte probleme de drept care ar afecta hotărârea în cauză nu au fost invocate și nici nu se conțin în materialele dosarului. Din acest punct de vedere se conchide că temeiurile pentru recursul ordinar declarat de recurenți nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate, din care considerente se impune inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În temeiul art. 432 alin. (1)–(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocata Cepoi Ina în numele inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe LÎSAC Vasili XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 14 mai 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Boico Victor 7