CASE OF SALNIKOV v. RUSSIA

CAUZA DE SALNIKOV v. RUSSIA (Depunerea nr. 39782/15) HOTĂRÂREA STASBOURG 15 decembrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Salnikov v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Darian Pavli, Președintele Ioannis Ktistakis, Andreas Zünd, judecători și Viktoriya Maradudina, Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 24 noiembrie 2022, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Rusiei depusă la Curte în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (“Convenția”) la 25 iulie 2015. Reclamantul a fost reprezentat de dl E.A. Mezak, avocat autorizat să practice în Rusia. Guvernul Rusiei (“Guvernul”) a primit notificarea cererii. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul anexat. Reclamantul s-a plâns de închiderea într-o cușcă de metal în sala de judecată în timpul procedurii penale împotriva lui. De asemenea, el a formulat alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. DREPTUL GOVERNULUI DECIZIE DE APLICARE ÎN ARTICOLUL 37 § 1 AL CONVENȚIEI Guvernul a prezentat o declarație unilaterală care nu a oferit o bază suficientă pentru a constata că respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție nu impune Curții să continue examinarea cazului (art. 37 § 1 în amendă). Curtea respinge cererea guvernului de a elimina cererea și va continua, în consecință, examinarea cazului (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, § 75, CEDO 2003 VI). ALLEGAT ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 3 A CONVENȚIEI Reclamantul s-a plâns în principal în legătură cu închiderea într-o cușă de metale în sala de judecată în timpul procedurii penale împotriva lui. El se bazează pe art. 3 din Convenție, care citește după cum urmează: „Nimeni nu va fi supus la tortură sau la tratamente sau pedepsele inumane sau degradante.” Curtea remarcă că reclamantul a fost păstrat într-o cușcă de metal în sala de judecată în contextul procesului său. În principalele cazuri de Svinarenko și Slyadnev c. Rusia [GC], nos. 32541/08 și 43441/08, CEDH 2014 (extracte), și Vorontsov și alții c. Rusia, nr. 59655/14 și altele 2, 31 Ianuarie 2017, Curtea a abordat deja problema utilizării cuștilor metalice în sala de judecată și a constatat că o astfel de practică constituie, în sine, un afront pentru demnitatea umană și constituie un tratament degradant interzis de art. 3 din Convenție. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestei plângeri. Având în vedere jurisprudența sa în cauză, Curtea consideră că, în cazul în care reclamantul a fost încuiat în cușcă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia a constituit un tratament degradant. 10 Aceste plângeri sunt, prin urmare, admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 3 din Convenție. ALTE VIOLAȚIE ALEGATE ÎN CAUZA BIEN-ESTABIZAT-LAW 11. Reclamantul a prezentat alte plângeri care au susținut, de asemenea, chestiuni în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat). (a) din Convenție, și nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv, în consecință, acestea trebuie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că acestea dezvăluie, de asemenea, încălcări ale Convenției în funcție de concluziile sale din Tomov și alții c. Rusia, nr. 18255/10 și altele 5, 9 Aprilie 2019, privind condițiile de transport inadecvate și lipsa unui remediu eficace în acest sens. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 12. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 13. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Vorontsov și alții, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat. 14. Curtea consideră în continuare oportună ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. cererea Guvernului de a elimina aplicarea din lista sa de cazuri în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție pe baza declarației unilaterale pe care le-au depuse; declară cererea admisibilă; deține că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 3 din Convenția, având în vedere plasarea reclamantului într-o cușă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia; deține că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul apendice); Deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 15 decembrie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 3 din Convenție (utilizarea cuștilor metalice în sala de judecată) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Denumirea instanței Data hotărârii relevante Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Suma atribuită pentru prejudiciu moral (în euro) [1] 39782/15 25/07/2015 Vyacheslav Aleksandrovich SALNIKOV 1984 Mezak Ernest Aleksandrovich Saint-Barthélemy d’Anjou Curtea de District Leninskiy din Vladivostok 26/01/2015 Art. 3 – 6 - inadecvate condiții de detenție în timpul transportului - transport într-o furgonetă, cubile unice deținute care măsoară 0,3-0,5 mp. pe persoană, ocazii multiple Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în dreptul intern pentru a se plânge de condițiile de transport slabe 8.500 [1] Plus orice impozit care poate fi perceput reclamantului.

THIRD SECTION

CASE OF

SALNIKOV v. RUSSIA

(Application no. 39782/15)

JUDGMENT

STRASBOURG

15 December 2022

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Salnikov v. Russia,

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of:

Darian Pavli,

President

,

Ioannis Ktistakis,

Andreas Zünd

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting Deputy Section Registrar

,

Having deliberated in private on 24 November 2022,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Russia lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 25 July 2015.

2.

The applicant was represented by Mr E.A. Mezak, a lawyer authorised to practice in Russia.

3.

The Russian Government (“the

Government”) were given notice of the application.

THE FACTS

4.

The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.

5.

The applicant complained about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE LAW

THE GOVERNMENT’S REQUEST TO STRIKE OUT APPLICATION UNDER ARTICLE 37 § 1 OF THE CONVENTION

6.

The Government submitted a unilateral declaration which did not offer a sufficient basis for finding that respect for human rights as defined in the Convention does not require the Court to continue its examination of the case (Article 37 § 1 in fine). The Court rejects the Government’s request to strike the application out and will accordingly pursue its examination of the case (see

Tahsin Acar v. Turkey

(preliminary objections) [GC], no.26307/95, § 75, ECHR 2003 VI).

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

3 OF THE CONVENTION

7.

The applicant complained principally about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He relied on Article 3 of the Convention, which reads as follows:

“No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.”

8.

The Court notes that the applicant was kept in a metal cage in the courtroom in the context of his trial. In the leading cases of

Svinarenko and Slyadnev v. Russia

[GC],

nos. 32541/08 and 43441/08, ECHR

2014 (extracts), and

Vorontsov and Others v. Russia,

no. 59655/14 and 2 others, 31

January 2017, the Court already dealt with the issue of the use of metal cages in courtrooms and found that such a practice constituted in itself an affront to human dignity and amounted to degrading treatment prohibited by Article

3 of the Convention.

9.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of this complaint. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicant’s confinement in the metal cage before the court during the criminal proceedings against him amounted to degrading treatment.

10.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

11.

The applicant submitted other complaints which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35

§

3

(a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose violations of the Convention in the light of its findings in

Tomov and Others v. Russia

, nos. 18255/10 and 5 others, 9

April 2019, concerning inadequate conditions of transport and lack of an effective remedy in this regard.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

12.

Article

41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

13.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Vorontsov and Others,

cited above), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.

14.

The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Rejects

the Government’s request to strike the application out of its list of cases under Article 37 § 1 of the Convention on the basis of the unilateral declaration which they submitted;

Declares

the application admissible;

Holds

that this application discloses a breach of Article

3 of the Convention on account of the applicant’s placement in a metal cage before the court during the criminal proceedings against him;

Holds

that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see appended table);

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 15 December 2022, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Darian Pavli

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 3 of the Convention

(use of metal cages in courtrooms)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Name of the court

Date of the relevant judgment

Other complaints under well

‑

established case-law

Amount awarded for non-pecuniary damage

(in euros)

[1]

39782/15

25/07/2015

Vyacheslav Aleksandrovich SALNIKOV

1984

Mezak

Ernest Aleksandrovich

Saint-Barthélemy d’Anjou

Leninskiy

District Court of Vladivostok

26/01/2015

Art. 3 – 6 - inadequate conditions of detention during transport - transport in a van, single

‑

prisoner cubicles measuring 0,3-0,5 sq. m. per person, multiple occasions

Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law to complain about poor conditions of transport

8,500

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicant.