1ra-289/22 — Art. 362-1 alin. 2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 martie 2020, Kryukov Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 150 (o mie o sută cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 57 500 (cincizeci și șapte mii cinci sute) lei, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul migrației și turismului pe un termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 88 alin. (5) Cod penal, s-a redus din pedeapsa amenzii perioada reținerii și deținerii lui Kryukov Igor în arest preventiv din 14.11.2018 până la 11.04.2019, calculându-se două unități convenționale pentru o zi de arest, stabilindu-i lui Kryukov Igor pedeapsa definitivă - amendă în mărime de 852 (opt sute cincizeci și două) unități convenționale, echivalentul a 42 600 (patruzeci și două mii șase sute) lei, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul migrației și turismului pe un termen de 3 (trei) ani. Kryukov Elisey a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub 1 formă de amendă în mărime de 1 150 (o mie o sută cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 57 500 (cincizeci și șapte mii cinci sute) lei, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul migrației și turismului pe un termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 88 alin. (5) Cod penal, s-a redus din pedeapsa amenzii perioada reținerii și deținerii lui Kryukov Elisey în arest preventiv din 14.11.2018 până la 08.03.2019, calculându-se două unități convenționale pentru o zi de arest, stabilindu-i lui Kryukov Elisey pedeapsa definitivă - amendă în mărime de 920 (nouă sute douăzeci) unități convenționale, echivalentul a 46 000 (patruzeci și șase mii) lei, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul migrației și turismului pe un termen de 3 (trei) ani. Cererea procurorului privind expulzarea inculpaților Kryukov Igor și Kryukov Elisey de pe teritoriul Republicii Moldova în temeiul art. 105 Cod penal, s-a respins ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea de la Kryukov Igor și Kryukov Elisey în mod solidar în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă totală de 44 735 (patruzeci și patru mii șapte sute treizeci și cinci) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat: Kryukov Igor, împreună și de comun acord cu Kryukov Elisey și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, având scopul obținerii directe a unor foloase financiare din organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, cu tranzitarea ilegală a teritoriului Georgiei, Turciei, Columbiei și Mexicului, a persoanelor originare din Uzbekistan, ce nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți ale acestor state, camuflând acțiunile lor prin rezervarea locurilor de cazare în hoteluri, organizarea transportării acestora, procurarea biletelor avia tur-retur și perfectarea ilegală a pașapoartelor de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă, creând aparent caracterul legal că migranții sunt beneficiari ai serviciilor turistice. Astfel, la începutul lunii noiembrie 2018, Kryukov Igor, împreună și de comun acord cu Kryukov Elisey și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, identificând potențialele persoane care doresc să migreze în Statele Unite ale Americii și anume pe cet. Akhmedov Ozod, a.n. xx.xx.xxxx, soția numitului Djamolova Dilshoda, a.n. xx.xx.xxxx, copilul acestora Usmonkulov Temurjon, a.n. xx.xx.xxxx, pe cet. Djalilova Madina, a.n. xx.xx.xxxx, și copii acesteia Abdurakhmonov Davladshokh, a.n. xx.xx.xxxx, și Mansurov Azimjon, a.n. xx.xx.xxxx, toți cetățeni ai Republicii Uzbekistan, urmărind scopul obținerii directe a unui folos financiar, au solicitat și au primit de la ultimii suma de 5000 dolari SUA pentru fiecare persoană, în total primind suma de 30 000 dolari SUA, și ulterior, în 2 condiții nestabilite de către organul de urmărire penală, le-au perfectat ilegal pașapoarte de cetățeni ai Federației Ruse cu seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Akhmatova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Davlad a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, ce conțin date neveridice cu privire la numele de familie, însă în care erau aplicate fotografiile lor. În continuare, la data de 11.11.2018, pentru realizarea scopului infracțional propus, Kryukov Igor, împreună și de comun acord cu Kryukov Elisey și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, aflîndu-se în Aeroportul Internațional Sheremyetevo din or.Moscova, Federația Rusă, au organizat transportarea cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon, pe teritoriul Georgiei, procurându-le bilete de călătorie la cursa aeriană „Moscova-Tbilisi” și i-au însoțit în țara de tranzit. În timpul zborului, pînă la aterizarea în Georgia, Kryukov Igor le-a transmis cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon pașapoarte de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă menționate mai sus, instruindu-i să-și memorizeze numele de familie și să se legitimeze cu pașapoartele respective la trecerea controlului de frontieră la intrarea în Georgia, cât și ulterior la intrarea în alte state. În continuare, cetățenii Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorul Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorii Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon la intrarea pe teritoriul Georgiei, în cadrul controlului de frontieră, s-au legitimat cu pașapoarte de cetățeni ai Federației Ruse cu identitiate falsă seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Davlad a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, fiindu-le permisă trecerea frontierei de stat sub o identitate falsă. Ulterior, la 13.11.2018, Kryukov Igor, împreună și de comun acord cu Kryukov Elisey și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, au organizat transportarea persoanelor indicate mai sus în Turcia, procurându-le din timp bilete de călătorie la cursa aeriană „Tbilisi-Istanbul”, însoțindu-i în țara de tranzit, și organizând intrarea ilegală în Turcia, cu prezentarea de către aceștea a 3 pașapoartelor de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă, nefiind nici cetățeni, nici rezidenți ai acestui stat. În continuare, la data de 14.11.2018, Kryukov Igor, împreună și de comun acord cu Kryukov Elisey și alte persoane la moment neidentificate de către organul de urmărire penală, aflîndu-se în incinta Aeroportului Internațional Ataturk din Istanbul, urmând în continuarea să organizeze transportarea cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon din Turcia în Columbia, s-au prezentat împreună cu aceștea pentru înregistrare la cursa aeriană Istanbul-Bogota, unde au prezentat pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă, în cadrul verificării documentelor inspectorul vamal le-a refuzat zborul la cursa respectivă. Prin urmare, Kryukov Igor, împreună și de comun acord cu Kryukov Elisey și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, în vederea realizării scopului infracțional de migrare ilegale în Statele Unite ale Americii a cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon, au organizat transportarea acestora în Republica Moldova, procurându-le bilete la cursa aeriană Istanbul-Chișinău. Astfel, la 14.11.2018, în jurul orelor 17:00, prin intermediul cursei aeriene „Istanbul-Chișinău”, Kryukov Igor, împreună și de comun acord cu Kryukov Elisey și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, au organizat intrarea ilegală a cetățenilor Republicii Uzbekistan, Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon, pe teritoriul Republicii Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, nefiind nici cetățeni, nici rezidenți ai acestui stat. Astfel, în cadrul controlului documentelor și controlului de frontieră, pe direcția intrare, la cursa Istanbul-Chișinău, de către Kryukov Elisey au fost prezentate pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Ozod, seria; xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatova Dilshoda, seria xxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Temur, și de către Kryukov Igor la un alt ghișeu de control al documentelor și controlul de frontieră a prezentat pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse cu seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamova Madina, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Davlad, seria xxxxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Azim, fiindu-le permisă trecerea frontierei de stat a cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon. Totodată, în rezultatul controlului de frontieră efectuat asupra bagajului 4 pasagerului la cursa aeriană „Istanbul-Chișinău” Kryukov Igor au fost depistate și ridicate 6 pașapoarte eliberate de către autoritățile Republicii Uzbekistan pe numele cetățenilor Abdurakhmonov Davladshokh d.n.xx.xx.xxxxб Akhmedov Ozod d.n.xx.xx.xxxx, Djalilova Madina d.n.xx.xx.xxxx, Usmonkulov Temurjon d.n.xx.xx.xxxx, Djamolova Dilshoda d.n.xx.xx.xxxx, Mansurov Azimjon d.n.xx.xx.xxxx, care la traversarea frontierei au prezentat pașapoarte eliberate de autoritățile Federației Ruse pe numele altor persoane. Conform raportului de expertiză judiciară nr.403 din 23.11.2018, blanchetele pașapoartelor cetățenilor Federației Ruse: nr.65№ 2314874 pe numele cet. Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, nr. xxxxxxxxx pe numele Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, nr. xxxxxxxpe numele Akhmatova Dilshoda, a.n. 15.01.1985, nr. xxxxxxx pe numele cet. Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, nr. xxxxxxx pe numele cet. Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, corespund metodei de confecționare a blanchetei autentice a pașaportului Federației Ruse. Imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AC0976228, eliberat pe numele cet. Akhmedov Ozod a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul 65№2314880, eliberat pe numele cet. Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AB9473891, eliberat pe numele cet. Djalilova Madina a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul xxxxxxx, eliberat pe numele cet. Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AC0968521, eliberat pe numele cet. Usmonkulov Temurjon a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul 65№2314882, eliberat pe numele cet. Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AC0976319, eliberat pe numele cet. Djamolova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul 65№2314881, valabilitatea eliberat pe numele cet. Akhmatova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AB9473867, eliberat pe numele cet. Mansurov Azimjon a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul xxxxxxxxx, eliberat pe numele cet. Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AB9468229, eliberat pe numele cet. Abdurakhmonov Davladshokh a.n.xx.xx.xxxxși imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul xxxxxxx, eliberat pe numele cet. Djalamov Davlad a.n.xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană. Kryukov Elisey, împreună și de comun acord cu Kryukov Igor și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, având scopul obținerii directe a 5 unor foloase financiare din organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, cu tranzitarea ilegală a teritoriului Georgiei, Turciei, Columbiei și Mexicului, a persoanelor originare din Uzbekistan, ce nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți ale acestor state, camuflând acțiunile lor prin rezervarea locurilor de cazare în hoteluri, organizarea transportării acestora, procurarea biletelor avia tur-retur și perfectarea ilegală a pașapoartelor de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă, creând aparent caracterul legal că migranții sunt beneficiari ai serviciilor turistice. Astfel, la începutul lunii noiembrie 2018, Kryukov Elisey, împreună și de comun acord cu Kryukov Igor și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, identificând potențialele persoane care doresc să migreze în Statele Unite ale Americii și anume pe cet. Akhmedov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, soția numitului Djamolova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, copilul acestora Usmonkulov Temurjon a.n. xx.xx.xxxx, pe cet. Djalilova Madina a.n. xx.xx.xxxx și copii acesteia Abdurakhmonov Davladshokh a.n. xx.xx.xxxx și Mansurov Azimjon a.n. xx.xx.xxxx, toți cetățeni ai Republicii Uzbekistan, urmărind scopul obținerii directe a unui folos financiar, au solicitat și au primit de la ultimii suma de 5000 dolari SUA pentru fiecare persoană, în total primind suma de 30 000 dolari SUA, și ulterior în condiții nestabilite de către organul de urmărire penală, le-au perfectat ilegal pașapoarte de cetățeni ai Federației Ruse cu seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Akhmatova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Davlad a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, ce conțin date neveridice cu privire la numele de familie, însă în care erau aplicate fotografiile lor. În continuare, la data de 11.11.2018, pentru realizarea scopului infracțional propus, Kryukov Elisey, împreună și de comun acord cu Kryukov Igor și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, aflîndu-se în Aeroportul Internațional Sheremyetevo din or.Moscova, Federația Rusă, au organizat transportarea cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon, pe teritoriul Georgiei, procurându-le bilete de călătorie la cursa aeriană „Moscova-Tbilisi” și i-au însoțit în țara de tranzit. În timpul zborului, pînă la aterizarea în Georgia, Kryukov Igor le-a transmis cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon pașapoarte de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă menționate mai sus, instruindu-i să-și memorizeze numele de familie și să se legitimeze cu pașapoartele respective la trecerea controlului de frontieră la 6 intrarea în Georgia, cît și ulterior la intrarea în alte state. În continuare, cetățenii Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorul Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorii Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon la intrarea pe teritoriul Georgiei, în cadrul controlului de frontieră, s-au legitimat cu pașapoarte de cetățeni ai Federației Ruse cu identitiate falsă seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Davlad a.n. xx.xx.xxxx, seria xxxxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, fiindu-le permisă trecerea frontierei de stat sub o identitate falsă. Ulterior, la 13.11.2018, Kryukov Elisey, împreună și de comun acord cu Kryukov Igor și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, au organizat transportarea persoanelor indicate mai sus în Turcia, procurîndu-le din timp bilete de călătorie la cursa aeriană „Tbilisi-Istanbul”, însoțindu-i în țara de tranzit, și organizând intrarea ilegală în Turcia, cu prezentarea de către aceștea a pașapoartelor de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă, nefiind nici cetățeni, nici rezidenți ai acestui stat. În continuare, la data de 14.11.2018, Kryukov Elisey, împreună și de comun acord cu Kryukov Igor și alte persoane la moment neidentificate de către organul de urmărire penală, aflîndu-se în incinta Aeroportului Internațional Ataturk din Istanbul, urmînd în continuarea să organizeze transportarea cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon din Turcia în Columbia, s-au prezentat împreună cu aceștea pentru înregistrare la cursa aeriană Istanbul-Bogota, unde, au prezentat pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă, în cadrul verificării documentelor, inspectorul vamal le-a refuzat zborul la cursa respectivă. Prin urmare, Kryukov Elisey, împreună și de comun acord cu Kryukov Igor și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, în vederea realizării scopului infracțional de migrare ilegale în Statele Unite ale Americii a cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon, au organizat transportarea acestora în Republica Moldova, procurîndu-le bilete la cursa aeriană Istanbul-Chișinău. Astfel, la 14.11.2018, în jurul orelor 17:00, prin intermediul cursei aeriene „Istanbul-Chișinău”, Kryukov Elisey, împreună și de comun acord cu Kryukov Igor și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, au organizat intrarea ilegală a cetățenilor Republicii Uzbekistan, Akhmedov Ozod, Djamolova 7 Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon, pe teritoriul Republicii Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, nefiind nici cetățeni, nici rezidenți ai acestui stat. Astfel, în cadrul controlului documentelor și controlului de frontieră, pe direcția intrare, de la cursa Istanbul-Chișinău, de către Kryukov Elisey au fost prezentate pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă seria xxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Ozod, seria; xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatova Dilshoda, seria xxxxxxxx eliberat pe numele Akhmatov Temur, și de către Kryukov Igor la un alt ghișeu de control al documentelor și cotrolul de frontieră a prezentat pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse cu seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamova Madina, seria xxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Davlad, seria xxxxxxxxx eliberat pe numele Djalamov Azim, fiindu-le permisă trecerea frontierei de stat a cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon. Totodată, în rezultatul controlului de frontieră efectuat asupra bagajului pasagerului la cursa aeriană „Istanbul-Chișinău”, Kryukov Igor au fost depistate și ridicate 6 pașapoarte eliberate de către autoritățile Republicii Uzbekistan pe numele cetățenilor Abdurakhmonov Davladshokh d.n.xx.xx.xxxxб Akhmedov Ozod d.n. xx.xx.xxxx, Djalilova Madina d.n. xx.xx.xxxx, Usmonkulov Temurjon d.n. xx.xx.xxxx, Djamolova Dilshoda d.n. xx.xx.xxxx, Mansurov Azimjon d.n. xx.xx.xxxx, care la traversarea frontierei au prezentat pașapoarte eliberate de autoritățile Federației Ruse pe numele altor persoane. Conform raportul de expertiză judiciară nr.403 din 23.11.2018, blanchetele pașapoartelor cetățenilor Federației Ruse: nr.65№ 2314874 pe numele cet. Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, nr. xxxxxxxxx pe numele Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, nr. xxxxxxx pe numele Akhmatova Dilshoda, a.n. 15.01.1985, nr. xxxxxxx pe numele cet. Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, nr. xxxxxxx pe numele cet. Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, corespund metodei de confecționare a blanchetei autentice a pașaportului Federației Ruse. Imaginea facială din pașaportul cet.Republicii Uzbekistan cu numărul AC0976228, eliberat pe numele cet. Akhmedov Ozod a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul 65№2314880, eliberat pe numele cet. Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AB9473891, eliberat pe numele cet. Djalilova Madina a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul xxxxxxx, eliberat pe numele cet. Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AC0968521, eliberat pe 8 numele cet. Usmonkulov Temurjon a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul 65№2314882, eliberat pe numele cet. Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AC0976319, eliberat pe numele cet. Djamolova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul 65№2314881, valabilitatea eliberat pe numele cet. Akhmatova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AB9473867, eliberat pe numele cet. Mansurov Azimjon a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul xxxxxxxxx, eliberat pe numele cet. Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; imaginea facială din pașaportul cet. Republicii Uzbekistan cu numărul AB9468229, eliberat pe numele cet. Abdurakhmonov Davladshokh a.n. xx.xx.xxxx și imaginea facială din pașaportul cet. Federației Ruse cu numărul xxxxxxx, eliberat pe numele cet. Djalamov Davlad a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Kryukov Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal– organizarea migrației ilegale, adică organizarea în scopul obținerii directe a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvîrșite de mai multe persoane, asupra mai multor persoane, iar Kryukov Elisey se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal– organizarea migrației ilegale, adică organizarea în scopul obținerii direct a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvîrșite de mai multe persoane, asupra mai multor persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Hamureac Oxana în numele inculpaților, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie achitați, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpaților a invocat că: - reieșind din declarațiile date în cadrul ședinței de judecată a colaboratorilor din cadrul SPF Aeroportului Internațional Chișinău se poate concluziona că aceștia sunt doar persoanele care au exercitat atribuțiile sale de serviciu, efectuând controlul documentelor și a bagajelor, inclusiv și controlul de gradul doi. Au explicat precum că au presupus că pașapoartele prezentate erau false. Dar, totodată, nimeni din ei nu au discutat nici cu inculpații, nici cu părțile vătămate. Mai mult ca atât, Pleșca Ludmila și Druță 9 Aculina nici nu au participat la controlul efectuat și cunosc toată situația din cuvintele lui Coțofană Oleg; - înscrisurile prezentate suplimentar de către acuzatorul de stat nu confirmă faptul că pașapoartele Federației Ruse nu sunt autentice și nu au fost eliberate de autoritățile Federației Ruse; - la cauza penală sunt prezentate bilete electronice dus-întors, bronări pentru cazare pe tot parcursul turului. La fel, în cadrul percheziției corporale a fost ridicat card bancar nr. xxxxxxx pe numele lui Kryukov Elisey, pe fiecare bilet electronic este indicat numărul cardului de la care a fost cumpărat acest bilet, numărul indicat nu coincide cu numărul cardului bancar care aparține lui Kryukov Elisey; - pe parcursul urmăririi penale au fost prezentate înscrisuri care confirmă cele declarate de inculpatul Kryukov Elisey.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021 a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Hamureac Oxana în numele inculpaților și menținută sentința fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – organizarea migrației ilegale, adică organizarea în scopul obținerii directe a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșite de mai multe persoane, asupra mai multor persoane. Instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpaților Kryukov Igor și Kryukov Elisey în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal se dovedește prin cumulul de probe administrate și examinate în decizie, și anume prin declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele. Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale, instanța a conchis că argumentele invocate de avocatul Oxana Hamureac în interesele inculpaților nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale. Instanța de apel a relevat că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 3621 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții de legalitate a organizării intrării, șederii sau tranzitării teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei 10 care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat. Victimă a infracțiunii de organizare a migrației ilegale este migrantul ilegal. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 3621 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de organizare a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat. Cu privire la conținutul noțiunii de „organizare” în contextul laturii obiective a infracțiunii de organizare a migrației ilegale s-a remarcat că acțiunea prejudiciabilă se poate înfățișa, drept exemplu sub următoarele modalități faptice: - organizarea confecționării, deținerii, vînzării sau folosirii documentelor oficiale false; - organizarea eliberării sau obținerii documentelor în mod ilegal ori printr-o declarație falsă; - organizarea folosirii documentelor oficiale de către o altă persoană decât titularul legitim. În același context, instanța de apel a menționat că, „intrarea ilegală” presupune trecerea frontierelor atunci cînd condițiile necesare intrării legale în statul primitor nu sunt satisfăcute. În final, termenul „ilegal” se referă numai la persoanele care nu sunt cetățeni ai statului de tranzit sau de intrare. Reieșind din probele cercetate în ședința de judecată în raport cu declarațiile inculpaților Kryukov Igor și Kryukov Elisey, instanța de apel a atestat că s-a rezultat modalitatea faptică manifestată prin acțiunea de organizare a migrației ilegale, în scopul obținerii direct sau indirect a unui folos financiar, a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșite de mai multe persoane, asupra a mai multor persoane. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpații Kryukov Igor și Kryukov Elisey, împreună cu persoane necunoscute, având scopul obținerii directe a unor foloase financiare din organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, cu tranzitarea ilegală a teritoriului statelor Georgiei, Turciei, Republicii Moldova a cetățenilor Uzbekistanului Akhmedov Ozod, Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, minorului Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina și minorilor Abdurakhmonov Davladshokh și Mansurov Azimjon, ce nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți a acestor state, camuflând acțiunile lor prin rezervarea locurilor de cazare în hoteluri, organizarea transportării acestora, procurarea biletelor avia tur-retur și perfectarea ilegală a pașapoartelor de cetățeni ai Federației Ruse cu identitate falsă, creând aparent caracterul legal că migranții sunt beneficiari ai serviciilor turistice, în 11 rezultat primind suma de 30 000 dolari pentru 6 persoane. În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile părții vătămate Akhmedov Ozod, care sunt în coroborare cu declarațiile martorilor Djamolova Dilshoda, Djalilova Madina. S-a reținut că în rezultatul examinării pașapoartelor de cetățeni ai Uzbekistanului eliberate pe numele cet. Djamolova Dilshoda, copiii acesteia Usmonkulov Temurjon și Akhmedov Ozod, s-a constatat că la data de 11.11.2018 este aplicată ștampila cu nr. 686 la ieșirea din Federația Rusă. La fel, în pașaportul de cetățean al F. Ruse eliberat pe numele inculpatului Kryukov Elisey este aplicată ștampila cu nr.686 la ieșirea din F. Rusă. Subsidiar, în rezultatul examinării pașapoartelor de cetățeni a Uzbekistanului eliberate pe numele Djalilova Madina și copiii acesteia Abdurakhmanov Davladhokh și Mansurov Azimjon s-a constatat că la data de 11.11.2018 au ieșit din F. Rusă, fiindu-le aplicată ștampila cu nr. 692. Mai mult, potrivit pașaportului de cetățean al F. Ruse eliberat pe numele inculpatului Kryukov Igor, este aplicată stampila cu nr.692 la ieșirea din F. Rusă. Instanța de apel a apreciat că, prin declarațiile părților vătămate, se confirmă că la ieșirea din F. Rusă la cursa de zbor Moscova-Tbilisi, Georgia s- au înregistrat cu pașapoartele de cetățeni ai Uzbekistanului. Instanța a stabilit ca fiind confirmat că, deși inculpatul Kryukov Igor a declarat că el urma să însoțească cei 6 turiști pe care s-a obligat să-i însoțească, s-a atestat că de fapt au traversat frontiera F. Ruse, separat, în două grupuri prin două puncte de control. Aceste măsuri de precauție aveau scop evitarea anumitor suspiciuni și eventuale controale din partea organelor de drept. Potrivit declarațiilor părții vătămate Akhmedov Ozod, care a comunicat că după ce au ajuns în Georgia, a constatat că la cursa lor a mai zburat o familie - doamnă cu doi copiii. La fel, și partea vătămată Djalilova Madina a confirmat că în avion a mai zburat o familie care s-au cazat în același hotel, și anume un domn, cu soția și copilul lor. Tot Igor i-a interzis Madinei să comunice cu familia dată. Instanța de apel a reținut și faptul că, până la aterizarea în Georgia, părțile vătămate Akhmedov Ozod și Djalilova Madina au primit de la inculpatul Kryukov Igor, pașapoarte „roșii” (adică ale F. Ruse) dar cu alte nume de familii pentru ei și membrii familiilor acestora. Atunci, cînd Akhmedov Ozod l-a întrebarea că nu s-au înțeles așa, Kryukov Igor i-a comunicat că așa trebuie. Dajlilova Madina a declarat că Igor i-a cerut să memorizeze noile familii și în cazul în care vor fi întrebați scopul vizitei să comunice că sunt turiști. La fel, Kryukov Igor i-a comunicat cet. Djamolova Dilshoda că nu o să fie probleme, deoarece în pașapoartele roșii deja este aplicată ștampila. or, în rezultatul examinării pașapoartelor de cetățeni ai F. Ruse cu identitate falsă (șase la număr), este aplicată ștampila cu nr.326 din 12 11.11.2018 precum că toți cei șașe cetățeni ai Uzbekistanului au ieșit din F. Rusă prin același punct de control. Mai mult ca atât, martorul Djamolova Dilshoda a mai comunicat că Kryukov Igor le-a spus că în cazul în care vor fi întrebați când au primit cetățenia F. Rusă să comunice că cu doi ani în urmă. Astfel, instanța de apel a constatat că în scopul organizării migrării ilegale în SUA, părților vătămate Akhmedov Ozod și Djalilova Madina și membrilor familiilor acestora, le-au fost puse la dispoziție pașapoarte de cetățeni ai Federației Ruse, dar cu identitate falsă, în conținutul pașaportului fiind indicat un alt nume de familie. Cum era posibil legal prezentarea unor astfel de acte în cazul în care aceștia nu și-au schimbat niciodată numele de familie. Or, Djalilova Madina a rămas suprinsă cînd în pașaportul rusesc a observat că este un alt nume de familie, considerând că au fost greșite două litere. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 403/1 din 30.11.2018, instanța de apel a constatat că, potrivit imaginilor faciale din pașapoartele de cetățeni ai Uzbekistanului și cele ale Federației Ruse, Akhmedov Ozod a.n. xx.xx.xxxx și cet. Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, sunt una și aceeași persoană; Djalilova Madina a.n. xx.xx.xxxx și Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; Usmonkulov Temurjon a.n. xx.xx.xxxx și Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; Djamolova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx și Akhmatova Dilshoda a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; Mansurov Azimjon a.n. xx.xx.xxxx și Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană; Abdurakhmonov Davladshokh a.n. xx.xx.xxxx și Djalamov Davlad a.n.xx.xx.xxxx, reprezintă una și aceeași persoană. În acest sens, instanța de apel a reținut că, deși pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse eliberate pe numele Akhmatov Ozod, Akhmatov Dilshoda, Akhmatov Temur, Djalamova Madina, Djalamov Azim și Djalamov Davlad potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 403 sunt autentice, eliberate de autoritățile competente, acestea au fost obținute în mod fraudulos. Cu privire la organizarea „eliberării sau obținerii în mod ilegal a unui document de identitate”, s-a menționat în decizie că eliberarea sau obținerea documentelor destinate organizării migrației se face contrar cerințelor legale care reglementează modul de eliberare sau obținere a documentelor de identitate sau de călătorie. S-a menționat în decizie că organizarea „folosirii documentelor oficiale de către o altă persoană decât titularul legitim” presupune săvârșirea unor acțiuni, îndreptate spre utilizarea de către migrant a documentelor oficiale, care ori nu-i aparțin, ori reprezintă această persoană sub identitate falsă, în vederea realizării dreptului de intrare, ședere sau tranzitare pe teritoriul unui 13 stat a persoanei care nu este cetățean sau rezident al acestuia, prin metoda înșelării persoanelor publice, cu atribuții de a verifica și permite intrarea/șederea/tranzitarea. Prin urmare, potrivit declarațiile părților vătămate Akhmedov Ozod, Djalilova Madina și martorului Djamolova Dilshoda, aceștia niciodată nu s-au adresat autorităților din Federația Rusă pentru a primi cetățenia F. Ruse și nu și-au perfectat pașapoarte rusești. Instanța de apel a constatat că, circumstanțele relevate de către părțile vătămate sunt confirmate prin materialele parvenite ca rezultat al cererii de asistență juridică internațională adresată autorităților competente ale F. Ruse: răspunsul nr. 98/8-18984 din 15.04.2019 eliberat de Direcția Generală a MAI al Federației Ruse pentru or. Moscova, s-a stabilit că potrivit Băncii Centrale de date de evidență a cetățenilor străini al MAI al Rusiei, cetățenilor Uzbekistanului, Akhmedov Ozod, Djamolova Dilshoda, Usmonkulov Temurjon, Djalilova Madina, Abdurakhmanov Davladshod și Mansurov Azimjon nu au dobândit cetățenia Federației Ruse și nu s-au adresat cu cereri de acordarea a permisului de ședere în F. Rusă; răspunsul nr.98/14-18719 din 12.04.2019 eliberat de Direcția Generală a MAI al F. Ruse, prin care se constatată că nici Akhmatov Ozod, Akhmatova Dilshoda, Akhmatov Temur, Djamalova Madina, Djalamov Davlad, Djalamov Azim nu s-au adresat pentru dobândirea cetățeniei Federației Ruse. Respectiv, pașapoartele de cetățeni ai Federației Ruse cu seria și nr. 65 № 2314874 pe numele cet. Djalamova Madina a.n. xx.xx.xxxx, nr.65 №2314875 pe numele Djalamov Azim a.n. xx.xx.xxxx, nr.xxxxxxxpe numele Akhmatova Dilshoda, a.n. 15.01.1985, nr.65 №2314880 pe numele cet. Akhmatov Ozod a.n. xx.xx.xxxx, nr. xxxxxxx pe numele cet. Akhmatov Temur a.n. xx.xx.xxxx, instanța de apel a stabilit că urmează a fi încadrate în categoria actelor de identitate frauduloase. Instanța de apel a statuat că, deși părțile vătămate Akhmedov Ozod și Dajlilova Madina au declarat că de fiecare dată când întrebau de Igor referitor la transportarea lor, acesta de fiecare dată le răspundea că ei nu trebuie să știe, că vor fi informați cu ceva timp până la plecare. Mai mult, Djamolova Dilshoda a declarat că atunci când au ajuns la Moscova, Iurie i-a sunat și le-a spus că va trimite oamenii lui și să nu-și facă griji. Astfel, în rezultatul examinării pașapoartelor rusești eliberate pe numele Djamolova Madina, Djalomov Azim și Djalomov Dalvad, instanța de apel a stabilit că, deși inculpatul Kryukov Igor a declarat că el urma să însoțească grupul constituit din cei șase turiști, deoarece este un traseu ales de aceștia cu vizitarea mai multor țări, iar fiul său Kryukov Elisey mergea doar în călătorie în calitate de turist, fiind separat de grup, s-a atestat următoarele împrejurări de fapt, și anume că Djalilova Madina și copiii săi minori Abdurakhmanov 14 Davladshod, Mansurov Azimjon împreună cu Kryukov Igor, formau un grup la traversarea frontierelor Georgiei, Turciei și R. Moldova prin același punct de control, fapt confirmat prin ștampilele cu același număr aplicate în pașapoarte, și anume: 049 din 11.11.2018 intrarea în Georgia, 124 din 13.11.18 ieșirea din Georgia, D017 din 14.11.2018 intrarea în Turcia, D161 din 14.11.2018 ieșirea din Turcia, A014C din 14.11.2018 intrarea în R. Moldova. La fel, Akhmedov Ozod împreună cu soția sa și fiul lor, au traversat frontiera F. Ruse, Turciei, R. Moldova împreună cu Kryukov Elisey prin aceleași punct de control, separat de primul grup, fapt confirmat prin ștampilele aplicate în pașapoarte cu același număr, după cum urmează: D018 din 14.11.2018 intrarea în Turcia, D185 din 14.11.2018 ieșirea din Turcia și A011C din 14.11.2018 intrarea în R. Moldova. Or, potrivit conținutului proceselor-verbale de percheziții corporale efectuate la Kryukov Igor și Kryukov Elisey, au fost depistate și ridicate bilete electronice avia și extrase privind bronarea camerelor la hotel, care la fel relevă că acestea au fost procurate la diferite date sau ore tot pe grupuri. La fel, fiind examinate biletele avia procurate pe numele inculpaților și a părților vătămate și membrii familiilor acestora (în baza pașpoartelor rusești cu identitatea falsă) instanța de apel a stabilit cum a fost organizată migrarea ilegală în țara de destinație SUA. Totodată, instanța de apel a reținut că pentru părțile vătămate Akhmedov Ozod și Djalilova Madina și membrii familiilor acestora nu au fost procurate bilete avia de întoarcere pentru data de 17 sau 18.11.2018 împreună cu Kryukov Igor sau Kryukov Elisey, deoarece potrivit declarațiilor părților vătămate, ei urmau să ajungă în Mexic, ca ulterior cu un cunoscut de- a lui Iurie cu mașina să fie transportați în țara de destinație Statele Unite ale Americii. Instanța de apel a reținut că or. Ciudad Juarez (unde și au fost bronate camere la hotel pentru perioada 15- 17.11.2018) se află la frontiera Statelor Unite ale Americii. Astfel, instanța de apel a conchis că, versiunea înaintată de inculpatul Kryukov Igor precum că, părțile vătămate și membrii familiilor acestora erau turiști la fel și fiul său Elisey a mers în călătorie în calitate de turist și nu are nici o atribuție cu activitatea sa, se exclude în contextul în care din examinarea biletelor avia, rezultă că zborurile erau cu escale, la intervale mici de timp, ceea că făcea imposibilă organizarea cărorva excursii/vizite în țările de tranzit, iar imediat ce la data de 15.11.2018 urmau să ajugă în Ciudat Juarez, Kryukov Elisey la 17.11.2018, ora 06:00 deja urmă să se întoarcă în Praga, Cehia. Suplimentar, deși părților vătămate și membrilor familiilor acestora, în perioada 15-17.11.2018 le-au fost rezervate camere la hotel în or. Ciudad- 15 Juarez, Mexico, pentru a ascunde de fapt scopul real de migrare ilegală în SUA, suplimentar le-au fost creat un pachet turistic separat fiindu-le rezervate camere la hotel pentru 12 zile în Cancun, Mexico și 10 zile în Havana, Cuba, la fel, le-au fost procurate și bilete de retur. În decizie s-a menționat că, din aprecierea din punct de vedere al coroborării a probelor administrate la dosar rezultă că, în realitate, nici unul din cetățenii Uzbekistanului nu doreau să facă turism, Akhmedov Ozod a vândut casa de locuit pentru a achita suma de 15 000 dolari SUA, Djalilova Madina a vândut bunuri materiale și a împrumutat bani iarăși pentru a achita suma de 15 000 dolari SUA, cu intenția acestora fiind de a migra în SUA, pentru o viață mai bună. În acest sens, s-a reținut că organizarea migrației ilegale implică un acord prin care o persoană exprimă disponibilitatea de a plăti sau a da un alt beneficiu unui infractor pentru a-i facilita intrarea, tranzitarea, și/sau șederea pe teritoriul altui stat. Deși inculpatul Kryukov Igor a declarat că părțile vătămate au achitat doar 50% pentru așa zisele foi turistice, părțile vătămate au declarat cert că au achitat câte 5 000 dolari SUA de persoană pentru organizarea migrării în SUA. În același timp, consimțământul victimei de a intra ilegal într-un stat a cărui cetățean sau rezident permanent nu este, nu s-a luat în considerație și s- a considerat că nu influențează încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului prin prisma componenței de infracțiune „organizarea migrației ilegale”. Cu referire la versiunea părții apărării, precum că ar fi vrut să viziteze în scop turistic Georgia, Turcia, Columbia, Mexico, Republica Moldova, instanța de apel a apreciat critic, întrucât această apărare nu este susținută prin careva probe pertinente și concludente. În condițiile în care numai doi (inculpații Kryukov Igor și Kryukov Elisey) din grupul de opt persoane, de „turiști” îndeplineau condițiile legale de intrare, s-a reținut în decizie că singura concluzie logică este că în realitate dorința inculpaților a fost de a organiza intrarea ilegală și tranzitarea teritoriul Republicii Moldova și nu numai, în scopul deplasării ulterioare în țara de destinație SUA, unde și urmau să ajungă părțile vătămate cu membrii familiilor acestora. Instanța de apel a constatat că și înscrisurile probatorii ale cauzei demonstrează faptul că inculpații au acționat împreună, dintre care se rețin biletele electronice, care succesiv demonstrează etapele de migrare și anume intrare, tranzitarea ilegală a teritoriului Georgiei, Turciei, Republicii Moldova, urmau să ajungă în Mexico. În ceea ce privește pe ambii inculpați, s-a stabilit că ansamblul probelor demonstrează cu certitudine că aceștia au luat încă de la început hotărârea de 16 a se deplasa împreună cu părțile vătămate și membrii familiilor acestora, nu doar faptul că le-au organizat migrarea, dar și de a se deplasa împreună cu aceștia prin organizarea ieșirii ilegale din Rusia, intrarea și tranzitarea ilegală a teritoriului Georgiei, Turciei, Columbiei, Mexicului. Instanța de apel a stabilit, că la momentul în care cetățenii Uzbekistanului în baza pașapoartelor rusești prezentate la controlul de frontieră pentru cursa Istanbul - Bogota, au fost respinși, inculpații au luat cunoștință cu certitudinea că părțile vătămate și membrii familiilor acestora nu îndeplinesc condițiile pentru a trece frontiera Turcia, direcția ieșire Istanbul – Bogota, Columbia, necătînd că argumentul de apărare a inculpaților formulat în instanță a fost că nu au prezentate colaboratorilor de frontieră bilete de retur în Turcia, deși la aceștia erau prezente bilete electronice avia la cursa Bogota, Columbia - Cancun, Mexico. S-a reținut în decizie că Djamolova Dilshoda a declarat că în Turcia inculpații Igor și Elisey au mers să întrebe care este problema cu pașapoartele. A vorbit în engleză, pe care nu prea o cunoaște. Elisey cunoaște bine engleza. Elisey le-a comunicat ulterior că traseul este greșit și că ei nu cunosc care este problema cu actele lor, pur și simplu i-au eliberat. Astfel, hotărârea inculpaților de a rămâne cu cei șase cetățeni ai Uzbekistanului și de a încerca și găsi o altă modalitate de a-și îndeplini angajamentele asumate au luat decizia de a intra și tranzita ilegal teritoriul Republicii Moldova, succedat de continuarea deplasărilor interstatale, pentru a ajunge în țara de destinație. În acest sens, instanța de apel a reținut că inculpatul Kryukov Elisey a susținut că se afla în calitate de turist, însă potrivit procesului-verbal de examinare a telefonului mobil de model „LG” (acțiune autorizată la judecătorul de instrucție) s-a stabilit că la deschiderea conversației avute între utilizatorii cu numele „CRazZzy DriVer”, la care este indicat numărul de telefon +420xxxxxx și este prezentă fotografia lui Kryukov Elisey și contactul „Aлександра” la care este indicat numărul de telefon +420xxxxxxx care se face în limba rusă s-a stabilit că discuția avută este pe diferite teme. La data de 13.11.2018, ora 18:48, Elisey comunică cu Alexandra, expediindu-i un mesaj prin care îi cere să nu-l deranjeze deoarece lucrează. La data de 14.11.2018 orele 01:37 Elisey îi comunică persoanei date că nu li s-a permis intrarea, fiind nevoit să găsească altă modalitate, totodată o întreabă dacă în caz de ceva va fi disponibilă pentru a-l ajuta în căutarea unui hotel, ulterior îi comunică că au decis să nu rămână acolo unde se află din motiv că este prea scump pentru 6 persoane. Astfel, deplasarea în grup din Federația Rusă în Georgia, din Georgia în Turcia, în Turcia refuzându-le de zborul la Bogota, Columbia, inculpatul Kryukov Elisey a continuat deplasarea împreună cu inculpatul Kryukov Igor 17 și părțile vătămate cu membrii familiilor lor în direcția noului punct de frontieră Moldova, adică a demonstrat coeziunea sa cu grupul și sprijinul nemijlocit acordat activității infracționale. Or, după ce colaboratorii de frontieră din Republica Moldova au decis să le efectueze controlul de frontieră de nivelul II inculpaților și persoanelor pe care le însoțeau, în timp ce se aflau în zona sosirii în apropierea cabinetului controlului de frontieră de nivelul doi, potrivit înregistrărilor video, instanța de apel a observat că Kryukov Igor stătea împreună cu Djalilova Madina și doi copii minori ai acesteia Abdurakhmonov Davlashokn și Mansurov Azimjon într-o parte, iar Kryukov Elisey stătea împreună cu cet. Akhmedov Ozod, Usmonkulov Temurjon și cet. Djamolova Dilshoda în altă parte. S-a reținut că în decurs de 15 minute, Kryukov Elisey și Kryukov Igor au stat la o distanță de aproximativ 2 metri unul de altul și nu au discutat. La fel, grupurile s-au comportat de parcă nici nu se cunoșteau, nu interacționau. După care la un moment dat, Kryukov Igor se apropie de Kryukov Elisey îi transmite o sumă de bani în valută de dolari SUA (după număr fiind mai multe bancnote decât 3 așa cum indică inculpații), pe care ultimul îi ascunde în mâneca de la scurtă după care din buzunar scoate portmoneul lui și îi pune în portmoneu, și totodată cet. Kryukov Igor îi explică ceva. Instanța de apel a apreciat că, declarațiile părților vătămate și ale martorilor apreciate din punct de vedere al coroborării lor cu alte probe materiale, evidențiază fără nici un dubiu că Kryukov Elisey și Kryukov Igor erau coparticipanți la organizarea migrației ilegale. Astfel, apreciind probele enunțate supra, instanța de apel a constatat că, în ședința de judecată în mod indubitabil a fost demonstrată vinovăția inculpaților, iar versiunile înaintate de inculpați privind nevinovăția sa, instanța de apel le-a respins ca declarative, făcute în scopul eschivării de răspundere penală. În contextul aprecierii probelor administrate la materialele cauzei penale, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a respins solicitarea de apel formulată de avocatul Hamureac Oxana, privind pronunțarea unei sentințe de achitare, or, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina inculpaților în cele incriminate, iar cele invocate de apărător sub acest aspect au fost estimate de instanța de apel drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. S-a menționat că, dezacordul părții apărării cu sentința instanței de fond este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de judecată a apreciat probele și circumstanțele cauzei, însă, împrejurările enunțate supra denotă în 18 mod concludent că instanța de fond nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de apelant, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că a avut loc fapta de săvârșirea căreia au fost învinuiți inculpații, că această faptă a fost săvârșită de inculpați, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind constatată vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii, iar solicitarea formulată prin cererea de apel nu poate fi admisă. În concluzie, instanța de apel a constatat, în baza materialelor dosarului penal, că inculpații Kryukov Igor și Kryukov Elisey au comis infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Hamureac Oxana în numele inculpaților, prin care neinvocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea totală a deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel, în alt complet de judecată, prin care inculpații să fie achitați. 5.1 În susținerea recursului avocatul Hamureac Oxana invocă aceleași argumente expuse în cererea de apel depusă anterior, suplimentar menționează că: - decizia nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției respective; - probele sunt contradictorii, nu confirmă temeinicia învinuirii aduse, nefiind prezentate pe cauză probe pertinente, concludente și utile, care ar putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare a inculpaților; - decizia este ilegală și neîntemeiată, deoarece acestea reprezintă doar expunerea probelor acuzării fără aprecierea lor, cu ignorarea poziției părții apărării, fapt care certifică unilateralitatea, subiectivitatea și caracterul preconceput al hotărârii judecătorești adoptate.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. 19 Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs nu poate evalua alte temeiuri în drept al cazului de casare, decît cele invocate de recurent cu referire la textul de lege citat, cu excepția cînd prin soluție, nu se agravează situația părții împotriva căreia este declarat recursul. Față de aspectele de drept relevate, se impune concluzia că în situația cînd din cererea de recurs se desprinde un temei indicat în art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să analizeze temeinicia hotărîrii atacate, referindu-se numai la temeiul motivat de recurent și numai în cazul cînd acesta se regăsește în textul de lege menționat. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului ordinar rezultă, că recurentul nu invocă vreun temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă reieșind din motivarea acestuia, avocatului Hamureac Oxana în numele inculpaților, pledează pentru casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și emiterea unei sentințe de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracționale. Colegiul penal atestă că din motivarea recursului declarat, rezultă invocarea temeiului de drept prevăzut la pct. 6 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume, autorul recursului, referindu-se la situațiile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate în recursul avocatului, Colegiul penal lărgit reține că acestea se referă în mare parte la chestiunea de apreciere a probelor și anume a declarațiilor părților vătămate, a martorilor, autorul recursului expunând o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanța de apel nu confirmă vinovăția inculpaților în infracțiunea incriminată. Sub aspectul vizat, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul 20 volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că chestiunea de reapreciere a probelor, nu se conține în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi considerată ca temei sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială și competența instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii achitării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, verificate și reapreciere de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei, întrucât instanța de apel corect a coordonat procesul de examinare a probelor, or, la caz nu a fost stabilită o discrepanță dintre conținutul mijloacelor de probă și aprecierile instanței. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că asemenea eroare nu se confirmă, dat fiind faptul că instanța de apel, la examinarea cauzei, a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, decizia cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate 21 administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, obiectiv le-a apreciat și analizat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților Kryukov Igor și Kryukov Elisey de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, a fost dovedită integral. La fel, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile ce au dus la adoptarea soluției expuse în pct. 4 - 4.1 din prezenta decizie. Cu referire la posibila încălcare a principiului prezumției nevinovăției invocat de avocatul Hamureac Oxana în recurs, Colegiul penal atestă că în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cât și în instanța de apel, s- a demonstrat că la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe pertinente, concludente și utile, care coroborând între ele, răstorn prezumția de nevinovăție a inculpaților Kryukov Igor și Kryukov Elisey. Prezumția nevinovăției, prevăzută de art. 21 din Constituția Republicii Moldova, art. 8 Cod de procedură penală, art. 6 § 2 din Convenția Europeană, reprezintă unul dintre aspectele procesului echitabil într-un caz penal. Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, s-au dat răspunsuri argumentate asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu se constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20). Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile 22 invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Hamureac Oxana în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Kryukov Igor XXXXXX și a lui Kryukov Elisey XXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 27 iulie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Guzun Ion 23