1ra-578/2022 — art. 175 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, din 24 decembrie 2019, Ciuntu Ilie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 175 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) și (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a stabilit lui Ciuntu Ilie o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de 320 au fost trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Ciuntu Ilie la 09 mai 2019 aproximativ pe la ora 15:30, aflându-se în preajma gospodăriei soților XXXXX din XXXXX, unde în acel moment se juca minora XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată de 1,17 mg/l alcool în aerul expirat și urmărind scopul satisfacerii instinctului său sexual, știind cu certitudine că XXXXX nu a atins vârsta de 16 ani, reieșind din constituția fizică fragilă, profitând că era singură în acel loc, iar dânsul nu era văzut de nimeni, i-a băgat mâna stângă sub chiloți atingându-i organele genitale, iar mâna dreaptă și-o ținea în regiunea organelor sale genitale. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ciuntu Ilie a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 175 Cod penal - acțiunile perverse săvârșite față de o persoană 1 despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, constând în atingeri indecente.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Diaconov Valeriu în interesele inculpatului și de inculpat, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Strășeni. 3.1 Avocatul Diaconov Valeriu în interesele inculpatului a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a-l achita pe Ciuntu Ilie de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 175 Codul penal. În argumentarea poziției sa, partea apărării invoca că soluția de condamnare a lui Ciuntu Ilie nu se baza pe careva probe directe acumulate în cadrul urmăririi penale, ci doar pe declarațiile martorilor XXXXX și XXXXX care în acea zi l-au angajat pe inculpat să le ajute la muncă, iar din motiv de a nu-i achita ziua de muncă au înscenat acest caz. 3.2 Inculpatul în apel a solicitat să fie achitat de învinuirea adusă, menționând că nu a comis fapta care i sa incriminat.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2020, apelurile avocatului Diaconov Valeriu în numele inculpatului și al inculpatului au fost respinse, sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de inculpat au fost combătute prin sentința primei instanțe. În conformitate cu prevederile art. 321 Cod de procedură penală, instanța de fond a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului, constatând că ultimul se ascunde de la prezentarea în instanța de judecată și respectiv, în ordinea prevăzută de art. 368 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de judecată a dat citire declarațiilor inculpatului depuse în calitate de bănuit în cadrul urmăririi penale. Aceste declarații în colaborare cu tot spectru de probe au demonstrat vina inculpatului, iar depozițiile lui în instanță, se apreciază drept o versiune a acestuia de apărare și o modalitate de eschivare de la răspunderea penală. De asemenea, nu a fost stabilit nici un motiv pentru care XXXXX și XXXXX a- r calomnia o persoană pe care o cunosc și cu care până la evenimentele date, nu au fost în relații ostile, declarațiile acestora fiind consecvente pe tot parcursul procesului și coroborează cu celelalte probe materiale precum înștiințarea telefonică, plângerea, procesele verbale de confruntare (f.d.83-86), (f.d.87-90), ultimii comunicând aceleași date și fapte și vecinilor lor martorii Sorici Angela și Moraru Constantin, care la venirea poliției au ieșit în drum. Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei 2 inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiuni săvârșite, de motivul acestuia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. În contextul dat, s-a menționat că infracțiunea săvârșită se atribuie la categoria infracțiunilor grave, circumstanțe atenuante și agravantă nu au fost stabilite, Ciuntu Ilie duce un mod de viață antisocial, nu este angajat în câmpul muncii, face abuz de băuturi alcoolice și anterior a fost judecat. Astfel, s-a considerat că instanța de fond corect a conchis că inculpatul trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite și atingerea scopului pedepsei penale este posibilă numai prin aplicarea inculpatului unei pedepse sub formă de închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de art. 175 Codul penal.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recursuri ordinare la data de 07.07.2021, 06.10.2021, 06.12.2021, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei. În motivare recursurilor autorul a indicat că nu a comis infracțiunea încriminată conform rechizitoriului și a descris faptele cum s-au desfășurat evenimentele din perspectiva sa.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor inculpatului, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, pe motiv că nu îndeplinesc cerințele de formă și conținut prevăzut în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. Din actele cauzei se constată că inculpatul Ciuntu Ilie a depus recursuri ordinare la 07.07.2021, 06.10.2021 și 06.12.2021. Una din cerințele obligatorii la depunerea recursului ordinar se referă la respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare, termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. 3 Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.”. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal incontestabil reține că, decizia instanței de apel din 16 noiembrie 2020 a fost pronunțată integral la 16 decembrie 2020, termenul de declarare a recursului expirând la 15 ianuarie 2021, iar cele 3 recursuri ordonare au fost depuse la 07 iulie 2021, 06 octombrie 2021 și 06 decembrie 2021, astfel, termenul stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat de către recurent. Durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că, în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursurilor a fost omis de către recurent, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate pentru examinare, el fiind decăzut de dreptul de a exercita această cale de atac. În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile ordinare ale inculpatului sunt inadmisibile, ca fiind declarate peste termen.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul CIUNTU Ilie XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2020, în propria cauză penală, ca fiind declarate peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 iulie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 4