1ra-2305/21 — art.217-1 al.4 lit. b Cp

1ra-2305/21 — art.217-1 al.4 lit. b Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2305/2021

1-19167701-01-1ra-29122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către inculpatul Iancev

Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele

inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev

Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08

septembrie 2021, în cauza penală în privința inculpaților

Iancev Alexandr xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx;

Panaid Ion xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.03.2018 - 19.03.2020;

Instanță de apel: 01.06.2020 - 08.09.2021;

Instanță de recurs: 29.12.2021 - 24.05.2022.

a c o n s t a t a t :

recunoscuți vinovați și condamnați:

- Iancev Alexandr, în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.art.75,

78 Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții și a desfășura activități ce țin de circulația legală a

substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani.

- Panaid Ion, în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.art.75, 78

Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a desfășura activități ce țin de circulația legală a substanțelor

narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani.

S-a dispus a încasa în mod solidar de la Iancev Alexandr și Panaid Ion cheltuielile

judiciare în sumă totală de 3 360 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare.

1

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, acționând în cadrul

unui grup criminal organizat și exercitându-și activitatea în cadrul acestui grup criminal

organizat, împreună cu Panaid Ion și alți membri, conștientizând caracterul infracțional al

acțiunilor sale și urmărind scopul obținerii de venituri ilicite în rezultatul circulației

ilegale a drogurilor, a înlesnit activitatea de procurare, păstrare, expediere, transportare,

distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite cu scopul înstrăinării acestora,

precum și realiza înstrăinarea ilegală a drogurilor către diverse persoane fizice.

La fel, Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de

urmărire penală, a procurat de la persoane nestabilite de către organul de urmărire penală

substanță narcotică - marijuana, cu scopul înstrăinării ulterioare către persoane fizice,

care întrebuințează această substanță. Substanța menționată, Iancev Alexandr a

transportat-o și a descărcat-o la domiciliul său, pe adresa xxx, unde a păstrat-o și a

distribuit-o în scopul înstrăinării ulterioare.

După care, într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală

și până la 29 august 2019, Iancev Alexandr a înstrăinat marijuana către Smolev Alexandr,

care este consumator al acestei substanțe.

Substanța procurată de către Smolev Alexandr de la Iancev Alexandr - marijuana

în cantitate de 3,033 gr, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, - constituie substanță narcotică în cantități mari, a fost ridicată la 10

septembrie 2019, în perioada de timp cuprinsă între orele 07:00 - 07:45, din domiciliul lui

Smolev Alexandr amplasat pe adresa xxx, în rezultatul efectuării percheziției.

La fel, pe 30 august 2019 în procesul efectuării percheziției la domiciliul lui

Iancev Alexandr, amplasat pe adresa xxx, a fost depistată și ridicată marijuana păstrată de

către Iancev Alexandr cu scopul înstrăinării, cu masa de 0,035 gr, care în conformitate cu

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie substanță narcotică în cantități mici.

Tot el, Iancev Alexandr la 29 august 2019, s-a deplasat din mun. Comrat în mun.

Chișinău, unde s-a întâlnit cu un alt membru al grupului criminal organizat - Panaid Ion,

care utilizând mijlocul de transport „Dacia Logan" cu n/î xxx, care i-a fost transmis în

posesie, și conștientizând că acționează în interesele grupului criminal organizat, care se

ocupă cu circulația ilegală a substanțelor narcotice și etnobotanicelor, l-a dus pe Iancev

Alexandr la persoanele, care i-au transmis ultimului pentru înstrăinare ulterioară,

substanță etnobotanică - amestec de ierburi, stropite cu substanță chimică Pyrrole 1-tert-

butyl-2-dphenyl-(C20H21N), care provoacă schimbări cu efect fiziologic, psihic,

halucinogen și psihoactiv.

După care, Panaid Ion conștientizând caracterul ilicit al acțiunilor sale, i-a pus la

dispoziție lui Iancev Alexandr, automobilul „Dacia Logan" cu n/î xxx, încredințându-i

2

conducerea acesteia, iar el s-a așezat pe scaunul pasagerului, și împreună cu Iancev

Alexandr, seara, s-au deplasat din mun. Chișinău în mun. Comrat, transportând în

automobilul menționat, substanțele etnobotanice menționate supra, cu scopul înstrăinării

acestora locuitorului mun. Comrat - Patraman Oleg, care este consumator de substanțe

narcotice și alte substanțe a căror circulație este interzisă, de la care Iancev Alexandr a

primit preventiv mijloace bănești pentru substanțele în cauză.

Ulterior, aproximativ la orele 23:45, când Iancev Alexandr și Panaid Ion au parcat

automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î xxx, în mun. Comrat, str. Lenin, pe teritoriul

unei benzinării lângă supermarketul „Linella", de automobilul lor s-a apropiat Patraman

Oleg, cu scopul de a primi de la Iancev Alexandr substanțe etnobotanice. Însă, acțiunile

lor ulterioare privind înstrăinarea substanțelor etnobotanice au fost curmate de către

colaboratorii organelor de drept.

În rezultatul percheziției efectuate în automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î

xxx, în noaptea de 29 spre 30 august, au fost depistate: un pachet de chibiți cu inscripția

"Avion", în care se află o bancnotă cu nominalul de 1 leu împăturită, în care se afla o

masă uscată, mărunțită de culoare cafenie destinată pentru a fi înstrăinată lui Patraman O.,

cu masa de 0,647 gr, în conținutul căreia a fost depistată substanța chimică Pyrrole, 1-

tert-butyl-2,4-diphenyl-(C20H21N), un tub din plastic pe pereții căruia au fost depistate

depuneri ai substanței chimice, - Pyrrolidinovalerophenone, A(-2H)-C15H19NO (PVP),

care se atribuie la substanțe psihotrope.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut în drept, că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, "circulația ilegală a drogurilor

adică, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni

ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor

săvârșită de către un grup criminal organizat".

3.1. Avocatul Cilinghir Afanasi în numele inculpatului Iancev Alexandr, care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, Iancev Alexandr vina sa în comiterea

infracțiunii prevăzute la art.2171, alin.(4) Cod penal în cadrul urmăririi penale, cât și în

ședința de judecată nu și-a recunoscut-o pe nici un episod din acuzațiile aduse în cele din

urmă împotriva lui la 15.11.2019. La ședința de judecată, Iancev Alexandr a mărturisit,

că substanța narcotică găsită în timpul percheziției de către ofițerii de poliție în salonul

autoturismului „taxi", deținut cu drept de proprietate de Panaid Ion, nu avea nici-o relație

și nu știa despre prezența lor în salonul automobilului. În timpul percheziției în mașină,

proprietarul automobilului „taxi" Panaid Ion stătea pe partea dreaptă a banchetei din față,

unde o cutie de chibrituri cu această substanță a fost găsită în ușa dreaptă a tivului mașinii.

A remarcat că, declarațiile lui A. Iancev în cadrul ședinței de judecată au fost

confirmate și de inculpatul Panaid Ion, care a declarat că, substanța narcotică depistată în

automobilul său într-o cutie de chibrituri îi aparținea personal, pe care a cumpărat-o

personal prin internet, însă A. Iancev nu știa despre această substanță narcotică și nu știa

3

că se află în salonul automobilului său.

Alte dovezi, pe acest capăt de învinuire, decât declarațiile colaboratorilor de

poliție, care au efectuat percheziția în salonul automobilului, de către organul de urmărire

penală și instanță, nu au fost acumulate.

Cu referință la al doilea episod al învinuirii, conform căruia în urma percheziției la

domiciliu lui A. Iancev la 29.08.2019 a fost depistată marijuana mărunțită din cânepă,

vina sa pe acest capăt de învinuire la fel nu este demonstrată. Cum a ajuns această masă

vegetală în casă, cine a pus-o acolo sau a ascuns-o, nu a fost investigat și stabilit de

anchetă. Organul de urmărire penală nu a verificat cine locuia în această locuință, cine

are viză de reședință și domiciliază și cine le-ar putea ascunde acolo. În ordonanța de

modificare a învinuirii din 15.11.2019 și în rechizitoriu se repetă des, „...nu este stabilită

de urmărirea penală ora, de o persoană neidentificată de urmărirea penală etc.)

3.2. Inculpatul Iancev Alexandr, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, toate dovezile aduse împotriva sa de către

instanță sunt niște presupuneri și anume:

1) martorul Arnaut Gheorghe a explicat instanței că, este colaborator al poliției și

la data de 29.08.2019 el a fost antrenat în grupa operativă unde la momentul reținerii s-a

aflat inculpatul în automobil, la volanul automobilului, proprietarul căruia este el. În

automobilul dat, în timpul percheziției a fost depistat un pachet pe care l-au documentat;

2) martorul Manolov Constantin a declarat instanței că, în momentul percheziției

automobilului Iancev se afla era în stare adecvată, Panaid Ion se afla în stare neadecvată;

3) declarațiile martorilor: Buneanu Pavel, Bașceavanji Andrei și Cara Serghei, toți

au declarat instanței că, în automobilul care la moment este deținută de Panait Ion, era

efectuată percheziția unde a fost depistat pachetul, dar nicăieri nu sunt dovezi că el are

careva atribuție la acest pachet;

4) declarațiile martorului Soloviov Alexandra nu au nici o legătură cu reținerea sa

din 29.10.2019 și conform art.93 Cod de procedură penală, la fel, nu pot fi considerate

drept dovezi;

5) declarațiile lui Smolev Alexandru la fel, nu au nici o legătură cu reținerea sa;

6) declarațiile martorului Ciorchină Mihail sunt întemeiate pe concluziile tehnice-

științifice și nu au nici o bază probatorie vizavi de învinuirea adusă;

7) declarațiile martorului Iachimov Vladimir, polițistul ce a participat în cadrul

serviciului la reținere, nu sunt utile pentru a dovedi vinovăția.

A invocat că, toate cele 16 dovezi cercetate în ședința de judecată nu demonstrează

implicarea sa, or, dovezile prezentate de învinuire, nici în cadrul urmăririi penale și nici

în cadrul cercetării judecătorești, nu și-au găsit confirmarea.

3.3. Avocatul Topal Fiodor în numele inculpatului Panaid Ion, care a solicitat

casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie recalificate acțiunile lui

Panaid Ion din art.2171 alin.(4) Cod penal, în art.217 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea în

privința inculpatului a unei pedepse neprivative de libertate.

În motivarea apelului a menționat că, sentința în partea ce ține de calificarea

4

acțiunilor condamnatului și a stabilirii în privința acestuia a pedepsei, este neîntemeiată și

ilegală, motiv pentru care se necesită a fi anulată.

A invocat că, acțiunile lui Panaid Ion instanța le-a calificat conform art.2171,

alin.(4) Cod penal - procurarea, transportarea și înstrăinarea substanțelor narcotice de un

grup criminal organizat.

Cu această calificare dată de către prima instanță a acțiunilor lui Panaid Ion,

apărarea categoric nu este de acord din motiv că, în materialele dosarului penal, nu sunt

nici măcar probe indirecte că, infracțiunea a fost săvârșită de către un grup criminal

organizat, membrul căruia este inculpatul.

Avocatul a reținut că, conform materialelor dosarului a fost stabilit că, A. Iancev și

I. Panaid s-au întâlnit la data de 29.08.2019, unde I. Panaid, lucrând în taxi a fost de

acord să îl ducă pe A. Iancev în or. Comrat. Personal I. Panaid a recunoscut că, fiind sub

influenta drogurilor, i-a propus lui A. Iancev să urce la volan. Ajungând în or. Comrat ei

au fost reținuți de colaboratorii poliției, unde în automobilul lui I. Panaid au fost depistate

substanțe narcotice. Aceste substanțe, din cuvintele lui I. Panaid, le-a procurat prin

intermediul rețelelor de socializare și a explicat amănunțit cum are loc procesul de

procurare a substanțelor narcotice.

De asemenea, avocatul a evidențiat că cu câteva luni înainte de aceasta A. Iancev

se afla sub supraveghere operativă, unde o perioadă de timp erau interceptate convorbirile

telefonice. Examinând și ascultând înregistrările audio (convorbirile telefonice), el

niciodată nu a menționat numele sau prenumele a lui Panaid Ion. Această circumstanță

confirmă faptul că ei nu au menținut careva relații până la data de 29.08.2019. Iar în acea

zi, A. Iancev și I. Panaid întâmplător s-au întâlnit. În materialele acestei cauze penale

lipsesc careva probe că I. Panaid este membru al grupului criminal din care face parte A.

Iancev Nici unul din martorii audiați, nu a indicat că I. Panaid avea careva legături cu A.

Iancev, până în ziua în care au fost reținuți de către colaboratorii poliției. Acel fapt că, în

acea zi la data de 29.08.2019, ei se aflau în același automobil, nu demonstrează că ar fi

existat un grup criminal organizat. O concluzie mai absurdă ca cea a organului de

urmărire penală, iar mai apoi a instanței, partea apărării nu s-a așteptat să vadă.

Luând în considerație probele acumulate, consideră că acțiunile clientului său

urmau a fi calificate conform art.217 alin.(2) Cod penal, (procurarea, păstrarea,

transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții

mari și fără scop de înstrăinare). În comiterea acestei infracțiuni a dat declarații de

recunoaștere a vinovăției.

Apărarea a relevat că, atât la etapa de urmărire penală, cât și în ședința de judecată

vinovăția inculpatului Panaid Ion în infracțiunea ce i se incriminează nu și-a găsit

confirmarea. Apărării nu îi este clar în baza căror probe pe inculpatul Panaid Ion instanța

de judecată îl leagă de activitatea criminală a lui Iancev Alexandr.

Avocatul a consideră că prima instanță nu a examinat în mod obiectiv, deplin și

mult aspectual materialele cauzei penale date, deci a dat o apreciere greșită dovezilor.

A conchis că, în baza prevederilor art.46 Cod penal, atât în cadrul urmăririi penale,

cât și în cadrul cercetării judecătorești nu și-au găsit confirmare faptul organizării

5

grupului criminal, membrul căruia, se presupune că este și inculpatul Panaid Ion.

Studiind materialele cazului, apărarea a concluzionat că, probe care ar demonstra

vinovăția inculpatului I. Panaid în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4)

Cod penal, nu sunt. Totodată, prima instanță, încălcând prevederile art.384 alin.(3) Cod

de procedură penală, a emis o hotărâre ilegală, neîntemeiată și nemotivată.

Cu referire la datele caracterizante, a indicat că inculpatul Panaid Ion anterior a

fost judecat, însă antecedentul penal a fost stins, la locul de trai se caracterizează pozitiv,

este student la cursul cinci la Universitatea Tehnică. Consideră că reeducarea acestuia

este posibilă și fără privarea de libertate.

3.4. Inculpatul Panaid Ion, a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința primei instanțe este neîntemeiată,

eronată, ilegală, care urmează a fi casată cu achitarea inculpatului.

A menționat că, nu a săvârșit fapta imputată prevăzută la art.2171 alin.(4) lit. b)

Cod penal de care este învinuit, și anume, nu face parte din nici un grup criminal

organizat ce își are încadrarea în temeiul art.46 Cod penal.

Inculpatul a indicat că, nu a putut participa sau favoriza un grup criminal organizat

așa cum i se impută, deoarece, în cauza respectivă sunt învinuite 2 persoane, una dintre

care este el, iar cealaltă persoană de una singură, evident nu poate constitui o reuniune

stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni, la fel, nici statornicia nu se regăsește, or era abia a doua oară când a discutat

cu Iancev Alexandru, prima dată fiind cu câțiva ani în urmă.

A relatat că, doar a doua oară în viață l-a văzut și a discutat cu Iancev Alexandru,

și anume la data de 29.08.2019, când s-a oferit să-1 ia în drum spre Comrat, deoarece era

o oră târzie și din spusele lui Iancev Alexandru, a înțeles că nu găsea transport, iar el

aveam nevoie pentru chestii personale și de lucru, anume, procurarea anvelopelor de la o

persoană care domiciliază în Comrat și cu care s-au înțeles anterior în prealabil de a se

vedea la stația de autobuze, a considerat posibil de a se deplasa anume seara către Comrat.

Totodată, s-a asigurat că Iancev Alexandru deține permis de conducere și din cauza că era

într-o stare de oboseală după mai multe schimburi de muncă, l-a rugat să urce la volan, el

fiind în calitate de pasager. Recunoaște că, în timpul deplasării a consumat substanțe

psihotrope, substanțe narcotice care au fost identificate prin expertiza nr.34/12/3-R-480

din 10.09.2019 în cantitate de (0.647 gr.), expertiză ce este atașată la materialele cauzei,

iar aceste substanțe care au fost găsite în automobilul său, au fost nemijlocit ale sale cu

scopul de consum personal. Nu a cerut voie de la Iancev Alexandru pentru a le consuma,

deoarece se afla în automobilul său, această substanță a fost procurată de către el personal

pentru consum propriu, a adus la cunoștință instanței de apel că substanța narcotică nu a

fost luată de la Iancev Alexandru sub nici o formă.

Nici un martor al acuzării, printre care și cei 4 polițiști ce au efectuat urmărirea

penală, care au efectuat măsuri speciale de investigație sau măsuri operative pentru

deconspirarea crimei, precum și nimeni din cei trei martori pretinși consumatori, nu îl

cunosc, nu au auzit și nici nu au interacționat vreodată cu el, respectiv careva declarații

6

despre el nu au dat, fapt care demonstrează că a fost un însoțitor de ocazie în momentul și

timpul nepotrivit, și nicidecum un participant sau persoana care a favorizat pretinsul grup

criminal organizat. Tot aici, menționează că nici stenogramele efectuate în timpul

urmăririi penale și nici la etapa cercetării probelor nu s-a pomenit numele său sau ca

participant la grup criminal organizat sau favorizator, ceea ce denotă că nu a avut nici o

tangență cu infracțiunea dată.

De asemenea, a fost supus torturii în momentul reținerii, demonstrat prin

înscrierile video de la momentul reținerii, plângerile depuse de către el, declararea în fața

altor persoane că a fost influențat de către procuror să dea declarații împotriva lui Iancev

Alexandru, precum că el l-a servit/i-a vândut substanțele narcotice ce au fost găsite la el,

declarații ce trebuia să le dea în schimbul liberării sale și ca urmare să nu înainteze

demers cu privire la prelungirea arestului preventiv, la fel spunând că totul va fi bine și că

mai bine să facă așa cum zice el. Iar în pofida faptului că a făcut cum a spus, am stat

ilegal în arest 26 zile, iar la adresările sale către procuratură în care s-a plâns pe faptul că

a fost nevoit și influențat să dea declarații false nu s-a luat act, or, nu a fost informat

despre decizia luată cum se prevede în lege.

Mai mult, susține că argumentele precum că, împreună cu inculpatul Iancev

Alexandru au aceiași poziție doar pentru a se eschiva de la răspundere este una prea

generică și urmează a fi privită critic de către instanța de apel, or, prima instanță în acest

caz a avut funcția activă de a demonstra circumstanțele unde ei probabil au putut

interacționa pentru a pune la cale poziția și nu este de ajuns simpla declarare a fără a se

expune cu exactitate cum a ajuns la asemenea concluzie, or, instanța urma a combate de

ce poziția unică a inculpaților nu corespunde cu realitatea și de ce urmează a fi privite

critic declarațiile inculpaților care cu lux de amănunte coincid.

3.5. Avocatul Maier Lucia în interesele inculpatului Iancev Alexandr, care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința primei instanțe este neîntemeiată,

eronată, ilegală, care urmează a fi casată cu achitarea inculpatului.

Apărarea a menționat că, fapta săvârșită de către inculpat nicidecum nu se califică

ca art.2171 alin.(4) Cod penal și anume (crima organizată de un grup de persoane). Partea

acuzării nu a administrat nici o probă directă precum că inculpatul Iancev Alexandru a

săvârșit infracțiunea imputată, doar prezentând niște suspiciuni a dorit să ducă în eroare

instanța de judecată, prin probe indirecte.

De asemenea, a susținut că acuzatorul de stat incomplet a cercetat cazul, nu a dus

până la bun sfârșit „flagrantul", deoarece nu a existat nicidecum cele dorite/anticipate de

către acuzatori, la fel, în urma perchezițiilor după „deconspirarea în flagrant" au fost

găsite substanțe narcotice, care printr-o reprezentare convingătoare procurorul de caz a

încercat să le califice drept probă și obiectul material al flagrantului, însă aceasta nu

corespunde adevărului ori substanțele găsite au fost din start recunoscute ca fiind ale lui

Panaid Ion pentru consum personal dar nu pentru înstrăinare.

Totodată, avocatul s-a referit la faptul că organul de urmărire penală, atât în

rechizitoriu cât și în ordonanța de punere sub învinuire s-a redus decât la indicarea

7

indiciului de grup criminal organizat, fără a indica concret, cum a fost stabilit că este un

grup criminal organizat așa cum trebuie să motiveze de fapt.

La fel, avocatul a mai notat că nu poate fi o sentință de condamnare în baza

declarațiilor unor martori fără careva probe directe. În acest sens, a reținut că este

strigător Ia cer, faptul că acuzatorul de stat și prima instanță au pus la baza sentinței,

declarațiile martorului Soloviov Alexandru care și în ședința de judecată era într-o stare

vizibil de ebrietate, practic inconștient, incoerent, adormea din mers și era vizibil faptul

că era într-o stare neadecvată, însă necitând la acest fapt, dumnealui a fost admis în sala

de judecată și mai grav a fost audiat declarațiile lui fiind cele ce au stat la baza

condamnării, toate aceste circumstanțe pot fi și trebuie verificate suplimentar, deoarece

înregistrarea audio este la dosar și urmează a fi examinată suplimentar. Tot el a declarat

că niciodată nu a procurat de la Iancev Alexandru substanțe narcotice, însă uneori

împreună a strâns mijloace bănești pentru procurarea substanțelor narcotice. Smolev

Alexandru, în cadrul ședinței de judecată a confirmat că declarațiile depuse de către el la

faza de urmărire penală sunt viciate pe fond, deoarece el nici nu le-a citit și nici nu știe ce

declarații a dat, în același context, a declarat că substanțele narcotice găsite la el acasă, nu

au fost cumpărate de la Iancev Alexandru, respectiv, probatoriu adus de către procurori

este doar un flagrant care nu a avut o finalitate clară și niște probe indirecte. Suplimentar,

a indicat că urmează a fi privite critic și declarațiile lui Patraman Oleg la faza de urmărire

penală, ori singur, a menționat că - a fost torturat la faza de urmărire penală.

În aceeași ordine de iei, a remarcat că nu există nici o probă pertinentă și

concludentă la dosar ce ar demonstra organizarea unui grup criminal, sau ce ar demonstra

vinovăția condamnaților, astfel, acuzatorul de stat și prima instanță au încălcat principiul

fundamental prevăzut de art.8 Cod penal - prezumția nevinovăției ceea ce afectează din

start procesul justiției și cauza penală în fond și ar face posibilă condamnarea Republicii

Moldova la CtEDO. Prin urmare, a considerat că prima instanță, nu a constatat dincolo de

orice dubiu rezonabil că Iancev Alexandru împreună cu Panaid Ion și cu alte persoane

constituie un grup criminal organizat și că au săvârșit fapta prevăzută de lit. b) alin.(4)

art.2171 Cod penal.

În contextul celor reținute, apărarea a relevat că în urma perchezițiilor au fost

găsite la domiciliul lui Iancev Alexandru o cantitate mică de substanțe narcotice, ceea ce

demonstrează faptul că substanțele erau cu un scop clar de consum nu și cel de înstrăinare,

ori în cazul pregătirii unei infracțiuni de înstrăinare, urmau substanțele narcotice (0.035

gr.) de a fi găsite în cantități mai mari ori împachetate cu un gramaj respectiv, astfel,

Iancev Alexandru urmează a fi tras la răspundere contravențională pentru procurarea ori

păstrarea ilegală de droguri fără prescripția medicului în cantități mici, contravenție ce

este prevăzută de art. 85 Cod Contravențional, la fel, în timpul perchezițiilor sau găsit și

tub special (deja utilizat) ce servește ca obiect la consumul de droguri care iarăși este

relevant la stabilirea componenței de consum dar nu cel de înstrăinare, ceea ce

demonstrează încă odată despre faptul că Iancev Alexandru doar a păstrat substanțele la

el acasă și nicidecum nu a săvârșit fapta de înstrăinare a substanțelor narcotice și nici nu a

participat la organizarea unui grup criminal.

8

În final, avocatul a susținut că datorită faptului că Iancev Alexandru nu a

beneficiat de asistență juridică calificată de un avocat care în realitate să se lupte pentru

dreptatea sa și să îi explice toate aspectele procedurale, a fost privat de dreptul de a

adresa cerere în instanță privind recalificarea faptei sale, de posibilitatea audierii a altor

martori, apărătorul a luat o poziție pasivă doar susținând cele invocate de către Iancev

Alexandru, ba mai mult ca atât, a asistat în momentul când procurorul N. Tian a săvârșit

nelegiuirile și a pus presiune, iar în loc să curme actele ilegale, apărătorul său a susținut

cele invocate de procuror în acest fel consideră că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la

asistență juridică calificată și accesul liber la justiție.

apelurile declarate au fost admise, casând parțial sentința, în latura penală, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit cărei:

- a fost recunoscut vinovat Iancev Alexandr în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și stupefiante pe

un termen de 5 ani;

- a fost recunoscut vinovat Panaid Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și stupefiante pe

un termen de 5 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a evidențiat că, în sensul cerințelor

art.385 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori

trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt

următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a

fost săvârșită de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă

participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe

atenuante sau agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au

fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu prevederile art.101 din Cod de procedură penală.

Sub aspectul acestei norme, instanța de apel a reiterat că actul judecătoresc la caz

urmează a fi reexaminat cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod

penal - de către un grup criminal organizat, or, deși la caz, prima instanță a stabilit că

inculpatul Iancev Alexandr și Panaid Ion a comis fapta de circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor cu scop de înstrăinare, aceasta, neîntemeiat au considerat

că acțiunile în cauză au fost realizate de către un grup criminal organizat. Constatarea

făcută de prima instanță nu corespunde cu probele anexate la materialele dosarului.

Subsecvent, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile

art.101 din Codul de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

9

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a

constatat următoarea stare de fapt:

Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire

penală, acționând în cadrul unui grup criminal organizat și exercitându-și activitatea în

cadrul acestui grup criminal organizat, împreună cu Panaid Ion și alți membri,

conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și urmărind scopul obținerii de

venituri ilicite în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, a înlesnit activitatea de

procurare, păstrare, expediere, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu

droguri, săvârșite cu scopul înstrăinării acestora, precum și realiza înstrăinarea ilegală a

drogurilor către diverse persoane fizice.

La fel, Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de

urmărire penală, a procurat de la persoane nestabilite de către organul de urmărire penală

substanță narcotică - marijuana, cu scopul înstrăinării ulterioare către persoane fizice,

care întrebuințează această substanță. Substanța menționată, Iancev Alexandr a

transportat-o și a descărcat-o la domiciliul său, amplasat pe adresa - mun. Comrat, str. S.

Lazo 52, ap.27, unde a păstrat-o și a distribuit-o în scopul înstrăinării ulterioare.

După care, într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală

și până la 29 august 2019, Iancev Alexandr a înstrăinat marijuana către Smolev Alexandr,

care este consumator al acestei substanțe.

Substanța procurată de către Smolev Alexandr de la Iancev Alexandr - marijuana

în cantitate de 3,033 gr, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, - constituie substanță narcotică în cantități mari, a fost ridicată la 10

septembrie 2019, în perioada cuprinsă între orele 07:00 - 07:45, din domiciliul lui Smolev

Alexandr amplasat în mun. Comrat, str. Sciusev 4, în rezultatul efectuării percheziției.

La fel, la 30 august 2019, în procesul efectuării percheziției la domiciliul lui

Iancev Alexandr, amplasat în mun. Comrat, str. S. Lazo 52, ap. 27, a fost depistată și

ridicată marijuana păstrată de către Iancev Alexandr cu scopul înstrăinării, cu masa de

0,035 gr, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din

23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

substanță narcotică în cantități mici.

Tot el, Iancev Alexandr la 29 august 2019, s-a deplasat din mun. Comrat în mun.

Chișinău, unde s-a întâlnit cu un alt membru al grupului criminal organizat - Panaid Ion,

care utilizând mijlocul de transport „Dacia Logan" cu n/î DCR 797, care i-a fost transmis

în posesie, și conștientizând că acționează în interesele grupului criminal organizat, care

se ocupă cu circulația ilegală a substanțelor narcotice și etnobotanicelor, l-a dus pe Iancev

Alexandr la persoanele, care i-au transmis ultimului pentru înstrăinare ulterioară,

substanță etnobotanică - amestec de ierburi, stropite cu substanță chimică Pyrrole 1-tert-

butyl-2-dphenyl-(C20H21N), care provoacă schimbări cu efect fiziologic, psihic,

halucinogen și psihoactiv.

10

După care, Panaid Ion conștientizând caracterul ilicit al acțiunilor sale, i-a pus la

dispoziție lui Iancev Alexandr, automobilul „Dacia Logan" cu n/î DCR 797,

încredințându-i conducerea acesteia, iar el s-a așezat pe scaunul pasagerului, și împreună

cu Iancev Alexandr, seara, s-au deplasat din mun. Chișinău în mun. Comrat, transportând

în automobilul menționat, substanțele etnobotanice menționate supra, cu scopul

înstrăinării acestora locuitorului mun. Comrat - Patraman Oleg, care este consumator de

substanțe narcotice și alte substanțe a căror circulație este interzisă, și de la care Iancev

Alexandr a primit preventiv mijloace bănești, pentru substanțele în cauză.

Ulterior, aproximativ la orele 23:45, când Iancev Alexandr și Panaid Ion au parcat

automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î DCR 797, în mun. Comrat, str. Lenin, pe

teritoriul unei benzinării lângă supermarketul „Linella", de automobilul lor s-a apropiat

Patraman Oleg, cu scopul de a primi de la Iancev Alexandr substanțe etnobotanice. Însă,

acțiunile lor privind înstrăinarea substanțelor etnobotanice, au fost curmate de către

colaboratorii organelor de drept.

În rezultatul percheziției efectuate în automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î

DCR 797, în noaptea de 29 spre 30 august, au fost depistate: un pachet de chibrituri cu

inscripția "Avion", în care se află o bancnotă cu nominalul de 1 leu împăturită, în care se

afla o masă uscată, mărunțită de culoare cafenie destinată pentru a fi înstrăinată lui

Patraman O., cu masa de 0,647 gr, în conținutul căreia a fost depistată substanța chimică

Pyrrole, 1-tert-butyl-2,4-diphenyl-(C20H21N), un tub din plastic pe pereții căruia au fost

depistate depuneri ai substanței chimice, - Pyrrolidinovalerophenone, A(-2H)-

C15H19NO (PVP), care se atribuie la substanțe psihotrope.

Instanța de apel a încadrat acțiunile intenționate a inculpaților Iancev Alexandr și

Panaid Ion în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, individualizată prin „circulația

ilegală a drogurilor adică, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea

sau alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea

ilegală a drogurilor săvârșită de două sau mai multe persoane."

Instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a

determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a făcut concluzia că, acțiunile de

circulație ilegală a drogurilor reținute în culpa lui Iancev Alexandr și Panaid Ion, au avut

loc și au fost săvârșite de către inculpați circumstanțele descrise mai sus.

La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței prima instanță a calificat

acțiunile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod

penal. Însă, instanța de apel a considerat necesar de a reîncadra acțiunile inculpaților.

Instanța de apel a reținut că, temei pentru trecerea la respectivul aliniat a servit

lipsa oricăror probe prin care și-ar găsi confirmare apartenența lui Iancev Alexandr și

Panaid Ion la un grup criminal organizat precum și faptul că ultimii au acționat în

interesul acestui grup criminal - indiciu calificativ prevăzut la lit. b) alin.(4) art.2171 Cod

penal, or, conform art.46 Cod penal, „grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de

persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiunii".

Instanța de apel a notat că, pentru grupul criminal organizat sunt caracteristice

trăsăturile precum: - este alcătuit din două sau mai multe persoane; - scopul organizării

11

este săvârșirea uneia sau mai multor infracțiunii; - aceste persoane trebuie să se fi

organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; - existența unui grad de

coordonare mai înalt al activității infracționale, între participanți stabilindu-se relații

trainice, de solidaritate.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, stabilitatea grupului organizat este

indicată de durata, care poate consta din timpul ce s-a scurs de la formarea grupului -

până la săvârșirea infracțiunii. Ea poate consta, de asemenea, din durata existenței acestui

grup în timp și durata de timp în care membrii grupului au săvârșit infracțiunea. Pe lângă

criteriul de timp, gradul înalt de coordonare și stabilitate a legăturilor dintre membrii

grupului criminal, poate fi indicat de existența unui plan bine determinat de activitate

infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și

operațiuni concrete.

Astfel, instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei lipsesc careva probe care

ar demonstra că inculpații Iancev Alexandr și Panaid Ion au întocmit un plan bine

determinat în asigurarea circulației substanțelor narcotice, repartizând între ei rolurile, și

care ar fi fost rolul fiecăruia dintre ei în procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea, și alte operațiuni ilegale cu drogurile precum și înstrăinarea drogurilor,

respectiv, nu a fost probată coordonarea acțiunilor și repartizarea rolurilor, precum și

participarea nemijlocită a inculpaților la realizarea acțiunilor infracționale în cadrul unui

grup criminal organizat. Nici probele reflectate de procuror în rechizitoriu, nici probele

administrate la judecarea cauzei în prima instanță, nu confirmă existența indicelui

calificativ "grup criminal organizat".

Astfel, instanța de apel a reținut lipsa probelor privind apartenența inculpaților

Iancev Alexandr și Panaid Ion la un grup criminal organizat, precum și activitatea

acestora în interesul unui astfel de grup, circumstanță care determină necesitatea

reîncadrării faptei penale săvârșite de inculpații Iancev Alexandr și Panaid Ion în baza

art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a relevat că, reîncadrarea acțiunilor inculpaților, nu

agravează situația procesuală a acestora, or, infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(3) lit.

b) Cod penal, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil se atribuie la categoria

infracțiunilor grave, în raport cu infracțiunea calificată de către organul de urmărire

penală, care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave.

Instanța de apel a reținut că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe administrate în cauza penală de prima instanță, și care au fost corect apreciate prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Potrivit textelor de apel formulate de către partea apărării în interesele inculpaților

Iancev Alexandr și Panaid Ion, împotriva sentinței primei instanțe rezultă că, partea

apărării pledează pentru pronunțarea unei sentinței de achitare în privința inculpaților pe

motiv că, fapta acestora nu întrunește elementele infracțiunii.

Raportând motivele invocate în cererile de apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că argumentele invocate de avocați în interesele inculpaților

12

Iancev Alexandr și Panaid Ion nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze

penale, motiv pentru care a reținut astfel că, în cadrul ședinței de judecată au fost

prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează

pe deplin vinovăția inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid

Ion precum că, până în ziua reținerii nu s-au cunoscut, or, potrivit declarațiilor făcute de

către martorul Buneanu Pavel în ședința primei instanțe, ultimul a comunicat că, din

cuvintele lui Panaid - ultimul se cunoștea cu Iancev, prin intermediul locuitorului or.

Comrat, cu alias-ul "Цапля" - Vasilioglo S., care ispășește pedeapsa pentru omor. Mai

mult, instanța reține că, în ziua reținerii, deplasând-u-se din mun. Chișinău în mun.

Comrat, inculpatul Panaid care avea în folosință automobilul de marca Dacia Logan, n.î.

DCR 797, i-a transmis conducerea automobilului lui Iancev Alexandr. Circumstanța în

cauză, îi oferă temei instanței de a considera că, aceștia se cunoșteau destul de bine, din

moment de inculpatul Panaid Ion i-a încredințat lui Iancev Alexandr conducerea

automobilului, întrucât, este lipsită de logică și credibilitate, încredințarea conducerii

automobilului unei persoane necunoscute.

Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpații Iancev Alexandr și Panaid Ion au

acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, întrucât inculpații au prevăzut

rezultatul acțiunilor lor urmărind scopul înstrăinării și punerii în circulație ilegală a

substanțele narcotice și/sau psihotrope.

În contextul dat, instanța de apel analizând, prin prisma probatoriului prezentat,

acțiunile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion, care pe de o parte recunosc

procurarea drogurilor și consumul acestora (Panaid Ion), atestă, că în speță se conturează

anume acea caracteristică a faptei prejudiciabile imputate lui Iancev Alexandr și Panaid

Ion, care denotă scopul de înstrăinare a drogurilor. Scopul de înstrăinare nu presupune

condiția indispensabilă de primire de către făptuitor a unui contra echivalent în schimbul

acestora, or prin scop de înstrăinare se are în vedere, la caz, păstrarea drogurilor ca în

viitor aceste să treacă în stăpânirea altei persoane, adică orice acțiune în urma căreia

posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vânzare, donare, schimb,

achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.).

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților

prin care nu recunosc circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora "în scop de înstrăinare", or în acest sens sunt relevante interpretările doctrinale

din care rezultă că intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul

unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea,

păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru a fi înstrăinate.

Cu referire la invocările apărării că, organul de urmărire penală a cercetat cazul

unilateral, necalitativ, superficial, a acumulat probele contrar prevederilor art.art.7, 8, 10,

11, 24, 52, 93-95, 100-101 Cod de procedură penală, nu a asigurat buna desfășurare a

urmăririi penale, încălcând atât principiile legalității, egalității, contradictorialității cât și

aprecierii din punct de vedere al pertinenței, concludentei și veridicității fiecărui probe

separat, instanța de apel le-a calificat ca fiind pur declarative, negăsindu-și confirmarea.

13

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Panaid Ion cu referire la

faptul că, declarațiile făcute la etapa urmăririi penale (referitor la faptul că substanțele

narcotice depistate în automobil, i-au fost date de câte Iancev Alexandr), au fost făcute

fiind influențat de către procuror. Or, la materialele cauzei este anexată ordonanța de

refuz în începerea urmăririi penale din 12 noiembrie 2019, la plângerea depusă de Panaid

Ion care a invocat că asupra sa a fost aplicată violența fizică și psihologică (f.d.9-10 vol.

IV). Astfel, fiind supuse controlului legalității acțiunile și actele procurorului și ale

organului de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr.2018867320, procurorul nu a

constatat prezența unor probe, care ar indica asupra faptului că, Panid Ion ar fi fost

influențat psihologic de a face anumite declarații.

Totodată, cu referire la afirmațiile apărării precum că, martorul Soloviov Alexandr

la momentul audierii în ședința instanței de fond și ale cărui declarații au fost puse la

baza sentinței de condamnare, ar fi fost în stare de ebrietate provocată de consumul de

substanțe narcotice, instanța de apel nu le-a putut reține. Or, atât instanța cât și inculpații,

nu sunt apți de a se expune asupra faptului dacă martorul în cauză se afla sau nu sub

influența substanțelor narcotice, deoarece această stare poate fi stabilită doar în rezultatul

efectuării unei expertize de către specialiști în domeniu. Respectiv, lipsesc temeiuri de a

pune la îndoială veridicitatea declarațiilor făcute de către martorul Soloviov Alexandr,

din care considerente instanța de apel le apreciază ca fiind probe pertinente, concludente,

utile și veridice, care întemeiat au fost puse la baza sentinței de condamnare a inculpaților

Iancev Alexandr și Panaid Ion, iar argumentele apărării se resping ca neîntemeiate.

Instanța de apel a constatat netemeinicia argumentelor apărării referitor la

observațiile aduse probelor administrate de către organul de urmărire penală în vederea

demonstrării săvârșirii faptei prejudiciabile și a vinovăției inculpaților Iancev Alexandr și

Panaid Ion, considerându-le ca fiind aprecieri subiective.

Verificând aspectele de drept la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților,

grație faptului că instanța de apel a recalificat acțiunile inculpaților din art.2171 alin.(4)

lit. b) Cod penal în art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, instanța de apel a conchis despre

necesitatea modificării pedepsei aplicate.

4.2. La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților

Ianecv Alexandr și Panaid Ion, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75

Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestora precum și de scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților și le va aplica corespunzător.

După caracterul și gradul prejudiciabil, infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(3)

lit. b) Cod penal, se califică ca infracțiune „gravă", pentru care legea penală prevede

sancțiunea sub formă de „închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani".

Astfel, în privința inculpatului Iancev Alexandr, instanța de apel a reținut că,

acesta anterior a fost judecat, inclusiv și pentru comiterea de infracțiuni similare și se află

la evidența medicului narcolog. Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit

14

revendicării - inculpatul Panaid Ion anterior a fost judecat, iar din cuvintele sale, se află la

evidența medicului psihiatru și narcolog. Circumstanțe atenuante, agravante și/sau

excepționale prevăzute de art.79 Cod penal, instanța de apel nu a stabilit.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a concluzionat că

corijarea și reeducarea inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion este pasibilă doar cu

aplicarea unei pedepse privative de libertate sub formă de închisoare, deoarece o

asemenea pedeapsă este echitabilă în coraport cu fapta comisă și va atinge scopul

educativ și preventiv stabilit la art.61 alin.(2) Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, scopul legii penale privind corectarea și

reeducarea inculpatului Iancev Alexandr, va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea unei

pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea

în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 /cinci/ ani or, aplicarea unei alte

pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către acesta.

Totodată, în opinia instanței de apel va fi rațională aplicarea față de inculpatul

Panaid Ion, a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea

în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 /cinci/ ani, pedeapsă care este

proporțională faptelor comise și va conduce la atingerea scopului pedepsei penale.

5.1. Procuror, în temeiul pct.6), 10) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea cerințelor sale acuzarea invocă că, instanța de apel neîntemeiat a

recalificat și reîncadrat acțiunile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion din art.2171

alin.(4) lit. b) Cod penal, în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, fără o apreciere

corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.

Astfel, de către instanța de apel au fost formulate concluzii fără o analiză esențială

a probelor, care confirmă vinovăția inculpaților în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal.

Reiterând prevederile art.64 Cod penal, precum și reieșind din materialele cauzei

penale, declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale, rezultatele perchezițiilor în

automobilul Dacia Logan, domiciliul lui A. Smolev și A. Iancev, de unde au fost ridicate

corpurile delicte, înregistrările audio ascultate rezultă că, inculpatul A. Iancev, acționând

în cadrul unui grup criminal organizat și exercitându-și activitatea în cadrul acestui grup

criminal organizat, împreună cu I. Panaid și alți membri, conștientizând caracterul

infracțional al acțiunilor sale și urmărind scopul obținerii de venituri ilicite în rezultatul

circulației ilegale a drogurilor, a înlesnit activitatea de procurare, păstrare, expediere,

transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite cu scopul

înstrăinării acestora, precum și realiza înstrăinarea ilegală a drogurilor către diverse

persoane fizice (A. Smolev, A. Soloviev, O. Patraman etc.).

Mai mult, potrivit declarațiilor date în cadrul procesului penal, inculpații au

acționat în mod coordonat, au depus declarații atât de auto-incriminare, cât și de

15

învinuire, cu scopul de a fi liberați de sub reținere și arest.

În conținutul deciziei instanței de apel se conțin concluzii contradictorii pe

marginea calificării acțiunilor inculpaților. Pe de o parte, instanța de apel reîncadrează

acțiunile inculpaților de la art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la art.2171 alin.(3) lit. b) Cod

penal, motivând soluția prin faptul că, la materialele cauzei lipsesc careva probe care

dovedesc apartenența lui Iancev Alexandr și Panaid Ion la un grup criminal organizat

precum și faptul că ultimii au acționat în interesul acestui grup criminal. Pe de altă parte,

în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel reține în acțiunile inculpaților agravanta

prevăzută la art.2171 alin.(4) Cod penal - grup criminal organizat, menționând că: ,,

colegiul penal, analizând și apreciind probele ..., constată următoarea stare de fapt: ...

Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală,

acționând în cadrul unui grup criminal organizat si exercitându-și activitatea în cadrul

acestui grup criminal organizat, împreună cu Panaid Ion și alți membri, ...”.

Acuzarea nu este de acord cu argumentele instanței de apel expuse supra și

consideră că, pedeapsa penală stabilită Iui Iancev Alexandr și Panaid Ion, este prea

blândă și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale. Pedeapsa este

echitabilă numai atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții proporționale cu

gravitatea infracțiunii și este suficientă pentru restabilirea echității sociale.

5.2. Inculpatul Iancev Alexandr, care în recurs solicită casarea sentinței și

deciziei, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale invocă argumente similare celor reținute în apel.

Inculpatul Iancev Alexandr declară recurs suplimentar, prin care comunică

instanței că nu a primit nici un act confirmativ că, instanța de recurs a recepționat

recursul depus anterior. Totodată, semnalează instanța de recurs în mod repetat asupra

faptului că în cadrul examinării cauzei au fost comise erori atât de către organul de

urmărire penală, cât și de instanțele de fond.

5.3. Inculpatul Panaid Ion, care solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale invocă argumente similare celor reținute în apel,

suplimentar declară că la materialele cauzei nu sunt careva probe care ar demonstra că

este implicat în săvârșirea faptelor care i-au fost incriminate (înstrăinarea substanțelor

narcotice și membru al grupului criminal organizat). Ultimul recunoaște că, substanța

depistată în automobil în rezultatul percheziției îi aparține și este pentru consum propriu.

5.4. Avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion, în temeiul pct.12)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate,

solicitând casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cerințelor sale apărarea invocă că, recalificare efectuată de către

instanța de apel a acțiunilor inculpatului Panaid Ion, contravine normelor de drept

material și procesual penal, ori o asemenea calificare nu urma să aibă loc, dacă instanța

de apel lua în considerare probele administrate în apel și anume declarațiile martorilor

care unul nu a cunoscut cine este Panaid Ion, mai mult nu au fost administrate probe care

să confirme că, substanțele care le deținea Panaid Ion la el erau pentru înstrăinare.

Avocatul consideră constatarea instanței de apel precum că aceste substanțe erau

16

în automobilul lui Panaid Ion cu scopul de a le înstrăina nu poate fi acceptată, deoarece,

are un caracter interpretativ defavorabil în contradicție cu prevederile art.8 Cod de

procedură penală - concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot

fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate,

în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului,

inculpatului. Or, nici o declarație a martorilor, nici o probă, nici o interceptare telefonică,

nici un semn direct sau indirect nu poate confirma faptul intenției lui Panaid Ion de a

transporta substanțe interzise cu scopul înstrăinării, fiind confirmat doar faptul că Panaid

Ion a consumat și a deținut pentru consum propriu substanțele interzise.

În contextul celor redate, apărarea menționează că, pentru faptul deținerii, păstrării

și consumului a substanțelor interzise în cantități mici fără scopului de înstrăinare,

persoana poate fi atrasă la răspundere conform art.85 Cod contravențional și nicidecum

să fie atrasă la răspundere penal conform art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

La caz, avocatul consideră că problema generală de drept încălcată în examinarea

cauzei penale respective de către prima instanță și de apel constă anume în calificarea

eronată a faptelor având în vedere constatarea circumstanțelor de fapt neîntemeiat și care

nu corespunde cu circumstanțele de fapt săvârșite, fiind o interpretare abuzivă

defavorabilă inculpatului, care în final ar fi necesar de aplicat o pedeapsa

contravențională exclusiv, ori doar această sancțiune este echitabilă în coraport cu

vinovăția lui Panaid Ion și doar ultima își va atinge efectul scontat al scopului legii, și

anume de a avea o pedeapsa echitabilă pe măsura faptelor săvârșite.

În final, apărarea opinează că inculpatul Panaid Ion nu poate fi condamnat atât de

dur pentru faptele care nu le-a săvârșit și anume de art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal,

deoarece s-a aflat în locul nepotrivit și cu o persoană nepotrivită, care a fost filată de 3

luni de zile. Inculpatul Panaid Ion a doua oară în viață 1-a văzut pe Iancev Alexandr și

pentru prima dată s-a aflat în Comrat, când a fost reținut și ulterior condamnat la 10 ani

de pușcărie, pe când Panaid Ion urma să fie atras la răspundere contravențională pentru

consum și păstrare substanțelor interzise în cantități mici.

5.5. Avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev Alexandru, în

temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei soluții de achitare.

În motivarea cerințelor sale apărarea invocă că, instanța de apel nu s-a expus

explicit asupra motivelor invocate în cererea de apel, fără a recurge la dezbaterea

minuțioasă a fiecărui motiv din apel, probă și mijloc de probă contestate de Iancev

Alexandr, nu a identificat motive plauzibile, argumente justificate de a respinge apelul.

Mai mult, consideră că decizia contestată conține argumente contradictorii și

anume la capitolul starea de fapt reținută de instanța de apel, care contrazice

argumentarea reîncadrării acțiunilor lui Iancev Alexandr.

Avocatul relevă că, în privința lui Iancev Alexandr la urmărire penală nu au fost

acumulate suficiente probe veridice pentru a constata vinovăția lui în comiterea

infracțiunii imputate, iar în cadrul examinării cauzei penale de către prima instanță și

instanța de apel a fost încălcat principiului prezumției nevinovăției, precum și ignorarea

17

prevederilor legale de administrare a probelor și motivare a soluțiilor.

inculpatului Iancev Alexandru, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului prezentat

de acuzatorul de stat.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, recursurile ordinare

declarate de către inculpatul Iancev Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către

avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana

în numele inculpatului Iancev Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către

inculpatul Iancev Alexandr urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursul ordinar

declarat de procuror, urează a fi admis, din următoarele considerente.

7.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către inculpatul Iancev

Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele

inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev

Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța

este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care

se constată că recursul nu este întemeiat legal. Recursul este nefondat atunci când

hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Lecturând recursurile în numele inculpaților, Colegiul penal lărgit constată că,

acestea sunt bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate aceleași argumente, solicitându-se

casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei sau achitarea

inculpaților, astfel că instanța de recurs se va expune asupra lor concomitent.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit reține că, de

către avocați au fost indicate în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art.427

alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, precum și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Raportând argumentele invocate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit

constată că acestea nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

Colegiul penal lărgit constată că, recurenții critică modul de apreciere a probelor

de către instanțele de fond, considerându-l ca necorespunzător circumstanțelor de fapt ale

cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de

procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform

propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în

mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. În contextul dat, Colegiul penal reține că art.427

18

alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a

cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în

conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic declarațiile inculpaților Iancev

Alexandr și Panaid Ion precum că, până în ziua reținerii nu s-au cunoscut, or, potrivit

declarațiilor făcute de către martorul Buneanu Pavel în ședința primei instanțe, ultimul a

comunicat că din cuvintele lui Panaid Ion, ultimul se cunoștea cu Iancev Alexandr, prin

intermediul locuitorului or. Comrat, cu alias-ul "Цапля" - S. Vasilioglo, care ispășește

pedeapsa pentru omor. Mai mult, în ziua reținerii, deplasându-se din mun. Chișinău în

mun. Comrat, inculpatul Panaid care avea în folosință automobilul de marca Dacia

Logan, n.î. DCR 797, i-a transmis conducerea automobilului lui Iancev Alexandr,

circumstanța în cauză oferind temei de a considera că, aceștia se cunoșteau destul de

bine, din moment ce inculpatul Panaid Ion i-a încredințat lui Iancev Alexandr conducerea

automobilului.

Mai mult, cu referire la criticele invocate de partea apărării privind scopul de

înstrăinare a drogurilor, Colegiul penal lărgit relevă că, scopul de înstrăinare nu

presupune condiția indispensabilă de primire de către făptuitor a unui contra echivalent în

schimbul acestora, or prin scop de înstrăinare se are în vedere, la caz, păstrarea drogurilor

ca în viitor aceste să treacă în stăpânirea altei persoane, adică orice acțiune în urma căreia

posesor al substanțelor respective devine o altă persoană. Or, în acest sens sunt relevante

interpretările doctrinale din care rezultă că intenția de a înstrăina substanțele menționate

reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi:

procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod

pentru a fi înstrăinate.

De asemenea, argumentele apărării referitor la observațiile aduse probelor

administrate de către organul de urmărire penală în vederea demonstrării săvârșirii faptei

prejudiciabile și a vinovăției inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion, sânt

neîntemeiate, fiind doar aprecieri subiective.

Totodată, Colegiul penal lărgit respinge argumentele recurenților, prin care se

susține că, instanță de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor semnalate de partea

apărării. Nu este indicat asupra căror anume motive invocate instanța nu s-a expus, or,

poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul, constituie o derogare de la

principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor.

În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererile de

recurs privind necesitatea achitării inculpatului Iancev Alexandr, precum și recalificării în

baza art.85 Cod contravențional a acțiunilor inculpatului Panaid Ion, nu sunt incidente

cauzei deferite judecății, fapt ce determină incontestabil concluzia de a respinge, ca

inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Iancev Alexandr, de către

inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion,

de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev Alexandr, precum și

recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr.

7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror.

19

Cahul, Calendari Dumitru verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din

dosar, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi admise în conformitate

cu prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe

care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i

se agrava situația.

Lecturând recursurile declarate de către avocați în numele inculpaților, Colegiul

penal lărgit constată că acestea sunt bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate aceleași

argumente, solicitându-se rejudecarea cauzei de către instanța de apel sau achitarea

inculpaților, astfel că instanța de recurs se va expune asupra lor concomitent.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat

ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel

sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta

a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă

participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe

atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au

fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe

care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În acest sens, relevante cauzei sunt și liniile directorii trasate de Curtea Europeană

privind aplicabilitatea art.6 din Convenție, care garantează dreptul fiecărei persoane la un

proces echitabil, unde s-a specificat că orice instanță este obligată să-și motiveze

hotărârea adoptată, or, aceasta face parte din setul de garanții stabilite de CtEDO pentru

existența unui proces echitabil.

De altfel, potrivit jurisprudenței Curții, în cazurile aplicării art.6 al Convenției, s-a

20

statuat că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Din cererile de recurs declarate, se constată că criticele recurenților, în esență, se

referă la faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, prin aceasta

fiind încălcată obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din

setul de garanții subsecvente procesului echitabil.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurenților,

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției, nu a respectat

întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea

motivării hotărârii.

Așadar, Colegiul penal lărgit consideră că criticele invocate de titularii cererii de

recurs sunt întemeiate și în contextul ce urmează va puncta raționamentele care au stat la

baza acestei soluții.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art.6 paragraful 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțelor naționale să-și motiveze deciziile (a se vedea în acest

sens cauza Boldea vs. România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri

detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real

problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele

hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

Curtea Europeană a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către

instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau

parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în

fapt și în drept, și să răspundă argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de

părți, or, doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei

cauze penale.

Cu toate acestea, verificând decizia, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de

apel nu a analizat punctual criticile invocate de avocați, ci s-a limitat doar la expunerea

unor fraze generale privind vinovăția inculpaților Chetruș Veacesla și Druța Tamara de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit reiterează că, declanșând o continuare

a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de

problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt,

instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia

să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de

drept care au dus pe de o parte la admiterea criticilor invocate de procuror și pe de altă

parte la respingerea argumentelor expuse de apărare, prin formularea de răspunsuri la

raționamentele apelanților, analizând probele și indicând expres care sunt motivele

respingerii și aprecierii critice a unora și admiterea altora.

21

Instanța de recurs apreciază ca fiind nejustificată constatarea instanței de apel

precum că, ,, … declarațiile inculpaților Druța Tamara și Chetruș Veaceslav nu

corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt date de către inculpați în scopul de a se

eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de

întreaga sistemă de probe … ”. Or, instanța de apel avea obligația să motiveze în decizie

inadmisibilitatea probelor apărării, și să evidențieze în ce măsură, parte declarațiile

inculpaților nu coroborează cu probele prezente la materialele cauzei.

În conformitate cu prevederile art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, probele

administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate

cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar potrivit art.101

alin.(1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Având la bază raționamentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de

apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către partea acuzării sub

toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a

motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a

chestiunilor de fapt criticate de apărare și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat.

Mai mult, în contextul dat, Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru

corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele

acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante

momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la

echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de

apel lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor.

În contextul celor expuse, se evidențiază că instanța de apel a admis încălcarea

art.6 paragraful 1 al Convenției Europene, potrivit căruia - „ ... orice persoană are dreptul

la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie

penală îndreptată împotriva sa". În particular, instanța de apel nu a respins argumentat

toate alegațiile avocaților invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a

admis eroarea de drept prescrisă de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul lărgit statuează că, decizia instanței de apel urmează a fi

casată cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru rejudecare în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în

prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanța

22

de fond, să le dea o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate,

să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să înlăture omisiunile admise și

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

d e c i d e :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Iancev

Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele

inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev

Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 08 septembrie 2021, în cauza penală privindu-i pe Iancev Alexandr xxx și Panaid Ion

xxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 19 martie 2020.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 iulie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

23