1ra-2305/21 — art.217-1 al.4 lit. b Cp

Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 19 martie 2020, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Iancev Alexandr, în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.art.75, 78 Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a desfășura activități ce țin de circulația legală a substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani. - Panaid Ion, în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.art.75, 78 Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a desfășura activități ce țin de circulația legală a substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani. S-a dispus a încasa în mod solidar de la Iancev Alexandr și Panaid Ion cheltuielile judiciare în sumă totală de 3 360 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare. 1 A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Iancev Alexandr într- o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, acționând în cadrul unui grup criminal organizat și exercitându-și activitatea în cadrul acestui grup criminal organizat, împreună cu Panaid Ion și alți membri, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și urmărind scopul obținerii de venituri ilicite în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, a înlesnit activitatea de procurare, păstrare, expediere, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite cu scopul înstrăinării acestora, precum și realiza înstrăinarea ilegală a drogurilor către diverse persoane fizice. La fel, Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, a procurat de la persoane nestabilite de către organul de urmărire penală substanță narcotică - marijuana, cu scopul înstrăinării ulterioare către persoane fizice, care întrebuințează această substanță. Substanța menționată, Iancev Alexandr a transportat-o și a descărcat-o la domiciliul său, pe adresa xxx, unde a păstrat-o și a distribuit-o în scopul înstrăinării ulterioare. După care, într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală și până la 29 august 2019, Iancev Alexandr a înstrăinat marijuana către Smolev Alexandr, care este consumator al acestei substanțe. Substanța procurată de către Smolev Alexandr de la Iancev Alexandr - marijuana în cantitate de 3,033 gr, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, - constituie substanță narcotică în cantități mari, a fost ridicată la 10 septembrie 2019, în perioada de timp cuprinsă între orele 07:00 - 07:45, din domiciliul lui Smolev Alexandr amplasat pe adresa xxx, în rezultatul efectuării percheziției. La fel, pe 30 august 2019 în procesul efectuării percheziției la domiciliul lui Iancev Alexandr, amplasat pe adresa xxx, a fost depistată și ridicată marijuana păstrată de către Iancev Alexandr cu scopul înstrăinării, cu masa de 0,035 gr, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie substanță narcotică în cantități mici. Tot el, Iancev Alexandr la 29 august 2019, s-a deplasat din mun. Comrat în mun. Chișinău, unde s-a întâlnit cu un alt membru al grupului criminal organizat - Panaid Ion, care utilizând mijlocul de transport „Dacia Logan" cu n/î xxx, care i-a fost transmis în posesie, și conștientizând că acționează în interesele grupului criminal organizat, care se ocupă cu circulația ilegală a substanțelor narcotice și etnobotanicelor, l-a dus pe Iancev Alexandr la persoanele, care i-au transmis ultimului pentru înstrăinare ulterioară, substanță etnobotanică - amestec de ierburi, stropite cu substanță chimică Pyrrole 1-tert- butyl-2-dphenyl-(C20H21N), care provoacă schimbări cu efect fiziologic, psihic, halucinogen și psihoactiv. După care, Panaid Ion conștientizând caracterul ilicit al acțiunilor sale, i-a pus la dispoziție lui Iancev Alexandr, automobilul „Dacia Logan" cu n/î xxx, încredințându-i 2 conducerea acesteia, iar el s-a așezat pe scaunul pasagerului, și împreună cu Iancev Alexandr, seara, s-au deplasat din mun. Chișinău în mun. Comrat, transportând în automobilul menționat, substanțele etnobotanice menționate supra, cu scopul înstrăinării acestora locuitorului mun. Comrat - Patraman Oleg, care este consumator de substanțe narcotice și alte substanțe a căror circulație este interzisă, de la care Iancev Alexandr a primit preventiv mijloace bănești pentru substanțele în cauză. Ulterior, aproximativ la orele 23:45, când Iancev Alexandr și Panaid Ion au parcat automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î xxx, în mun. Comrat, str. Lenin, pe teritoriul unei benzinării lângă supermarketul „Linella", de automobilul lor s-a apropiat Patraman Oleg, cu scopul de a primi de la Iancev Alexandr substanțe etnobotanice. Însă, acțiunile lor ulterioare privind înstrăinarea substanțelor etnobotanice au fost curmate de către colaboratorii organelor de drept. În rezultatul percheziției efectuate în automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î xxx, în noaptea de 29 spre 30 august, au fost depistate: un pachet de chibiți cu inscripția "Avion", în care se află o bancnotă cu nominalul de 1 leu împăturită, în care se afla o masă uscată, mărunțită de culoare cafenie destinată pentru a fi înstrăinată lui Patraman O., cu masa de 0,647 gr, în conținutul căreia a fost depistată substanța chimică Pyrrole, 1- tert-butyl-2,4-diphenyl-(C20H21N), un tub din plastic pe pereții căruia au fost depistate depuneri ai substanței chimice, - Pyrrolidinovalerophenone, A(-2H)-C15H19NO (PVP), care se atribuie la substanțe psihotrope. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, "circulația ilegală a drogurilor adică, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor săvârșită de către un grup criminal organizat".

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Cilinghir Afanasi în numele inculpatului Iancev Alexandr, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, Iancev Alexandr vina sa în comiterea infracțiunii prevăzute la art.2171, alin.(4) Cod penal în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată nu și-a recunoscut-o pe nici un episod din acuzațiile aduse în cele din urmă împotriva lui la 15.11.2019. La ședința de judecată, Iancev Alexandr a mărturisit, că substanța narcotică găsită în timpul percheziției de către ofițerii de poliție în salonul autoturismului „taxi", deținut cu drept de proprietate de Panaid Ion, nu avea nici-o relație și nu știa despre prezența lor în salonul automobilului. În timpul percheziției în mașină, proprietarul automobilului „taxi" Panaid Ion stătea pe partea dreaptă a banchetei din față, unde o cutie de chibrituri cu această substanță a fost găsită în ușa dreaptă a tivului mașinii. A remarcat că, declarațiile lui A. Iancev în cadrul ședinței de judecată au fost confirmate și de inculpatul Panaid Ion, care a declarat că, substanța narcotică depistată în automobilul său într-o cutie de chibrituri îi aparținea personal, pe care a cumpărat-o personal prin internet, însă A. Iancev nu știa despre această substanță narcotică și nu știa 3 că se află în salonul automobilului său. Alte dovezi, pe acest capăt de învinuire, decât declarațiile colaboratorilor de poliție, care au efectuat percheziția în salonul automobilului, de către organul de urmărire penală și instanță, nu au fost acumulate. Cu referință la al doilea episod al învinuirii, conform căruia în urma percheziției la domiciliu lui A. Iancev la 29.08.2019 a fost depistată marijuana mărunțită din cânepă, vina sa pe acest capăt de învinuire la fel nu este demonstrată. Cum a ajuns această masă vegetală în casă, cine a pus-o acolo sau a ascuns-o, nu a fost investigat și stabilit de anchetă. Organul de urmărire penală nu a verificat cine locuia în această locuință, cine are viză de reședință și domiciliază și cine le-ar putea ascunde acolo. În ordonanța de modificare a învinuirii din 15.11.2019 și în rechizitoriu se repetă des, „...nu este stabilită de urmărirea penală ora, de o persoană neidentificată de urmărirea penală etc.) 3.2. Inculpatul Iancev Alexandr, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, toate dovezile aduse împotriva sa de către instanță sunt niște presupuneri și anume: 1) martorul Arnaut Gheorghe a explicat instanței că, este colaborator al poliției și la data de 29.08.2019 el a fost antrenat în grupa operativă unde la momentul reținerii s-a aflat inculpatul în automobil, la volanul automobilului, proprietarul căruia este el. În automobilul dat, în timpul percheziției a fost depistat un pachet pe care l-au documentat; 2) martorul Manolov Constantin a declarat instanței că, în momentul percheziției automobilului Iancev se afla era în stare adecvată, Panaid Ion se afla în stare neadecvată; 3) declarațiile martorilor: Buneanu Pavel, Bașceavanji Andrei și Cara Serghei, toți au declarat instanței că, în automobilul care la moment este deținută de Panait Ion, era efectuată percheziția unde a fost depistat pachetul, dar nicăieri nu sunt dovezi că el are careva atribuție la acest pachet; 4) declarațiile martorului Soloviov Alexandra nu au nici o legătură cu reținerea sa din 29.10.2019 și conform art.93 Cod de procedură penală, la fel, nu pot fi considerate drept dovezi; 5) declarațiile lui Smolev Alexandru la fel, nu au nici o legătură cu reținerea sa; 6) declarațiile martorului Ciorchină Mihail sunt întemeiate pe concluziile tehnice- științifice și nu au nici o bază probatorie vizavi de învinuirea adusă; 7) declarațiile martorului Iachimov Vladimir, polițistul ce a participat în cadrul serviciului la reținere, nu sunt utile pentru a dovedi vinovăția. A invocat că, toate cele 16 dovezi cercetate în ședința de judecată nu demonstrează implicarea sa, or, dovezile prezentate de învinuire, nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul cercetării judecătorești, nu și-au găsit confirmarea. 3.3. Avocatul Topal Fiodor în numele inculpatului Panaid Ion, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie recalificate acțiunile lui Panaid Ion din art.2171 alin.(4) Cod penal, în art.217 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse neprivative de libertate. În motivarea apelului a menționat că, sentința în partea ce ține de calificarea 4 acțiunilor condamnatului și a stabilirii în privința acestuia a pedepsei, este neîntemeiată și ilegală, motiv pentru care se necesită a fi anulată. A invocat că, acțiunile lui Panaid Ion instanța le-a calificat conform art.2171, alin.(4) Cod penal - procurarea, transportarea și înstrăinarea substanțelor narcotice de un grup criminal organizat. Cu această calificare dată de către prima instanță a acțiunilor lui Panaid Ion, apărarea categoric nu este de acord din motiv că, în materialele dosarului penal, nu sunt nici măcar probe indirecte că, infracțiunea a fost săvârșită de către un grup criminal organizat, membrul căruia este inculpatul. Avocatul a reținut că, conform materialelor dosarului a fost stabilit că, A. Iancev și I. Panaid s-au întâlnit la data de 29.08.2019, unde I. Panaid, lucrând în taxi a fost de acord să îl ducă pe A. Iancev în or. Comrat. Personal I. Panaid a recunoscut că, fiind sub influenta drogurilor, i-a propus lui A. Iancev să urce la volan. Ajungând în or. Comrat ei au fost reținuți de colaboratorii poliției, unde în automobilul lui I. Panaid au fost depistate substanțe narcotice. Aceste substanțe, din cuvintele lui I. Panaid, le-a procurat prin intermediul rețelelor de socializare și a explicat amănunțit cum are loc procesul de procurare a substanțelor narcotice. De asemenea, avocatul a evidențiat că cu câteva luni înainte de aceasta A. Iancev se afla sub supraveghere operativă, unde o perioadă de timp erau interceptate convorbirile telefonice. Examinând și ascultând înregistrările audio (convorbirile telefonice), el niciodată nu a menționat numele sau prenumele a lui Panaid Ion. Această circumstanță confirmă faptul că ei nu au menținut careva relații până la data de 29.08.2019. Iar în acea zi, A. Iancev și I. Panaid întâmplător s-au întâlnit. În materialele acestei cauze penale lipsesc careva probe că I. Panaid este membru al grupului criminal din care face parte A. Iancev Nici unul din martorii audiați, nu a indicat că I. Panaid avea careva legături cu A. Iancev, până în ziua în care au fost reținuți de către colaboratorii poliției. Acel fapt că, în acea zi la data de 29.08.2019, ei se aflau în același automobil, nu demonstrează că ar fi existat un grup criminal organizat. O concluzie mai absurdă ca cea a organului de urmărire penală, iar mai apoi a instanței, partea apărării nu s-a așteptat să vadă. Luând în considerație probele acumulate, consideră că acțiunile clientului său urmau a fi calificate conform art.217 alin.(2) Cod penal, (procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare). În comiterea acestei infracțiuni a dat declarații de recunoaștere a vinovăției. Apărarea a relevat că, atât la etapa de urmărire penală, cât și în ședința de judecată vinovăția inculpatului Panaid Ion în infracțiunea ce i se incriminează nu și-a găsit confirmarea. Apărării nu îi este clar în baza căror probe pe inculpatul Panaid Ion instanța de judecată îl leagă de activitatea criminală a lui Iancev Alexandr. Avocatul a consideră că prima instanță nu a examinat în mod obiectiv, deplin și mult aspectual materialele cauzei penale date, deci a dat o apreciere greșită dovezilor. A conchis că, în baza prevederilor art.46 Cod penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu și-au găsit confirmare faptul organizării 5 grupului criminal, membrul căruia, se presupune că este și inculpatul Panaid Ion. Studiind materialele cazului, apărarea a concluzionat că, probe care ar demonstra vinovăția inculpatului I. Panaid în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) Cod penal, nu sunt. Totodată, prima instanță, încălcând prevederile art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, a emis o hotărâre ilegală, neîntemeiată și nemotivată. Cu referire la datele caracterizante, a indicat că inculpatul Panaid Ion anterior a fost judecat, însă antecedentul penal a fost stins, la locul de trai se caracterizează pozitiv, este student la cursul cinci la Universitatea Tehnică. Consideră că reeducarea acestuia este posibilă și fără privarea de libertate. 3.

Inculpatul Panaid Ion, a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința primei instanțe este neîntemeiată, eronată, ilegală, care urmează a fi casată cu achitarea inculpatului. A menționat că, nu a săvârșit fapta imputată prevăzută la art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal de care este învinuit, și anume, nu face parte din nici un grup criminal organizat ce își are încadrarea în temeiul art.46 Cod penal. Inculpatul a indicat că, nu a putut participa sau favoriza un grup criminal organizat așa cum i se impută, deoarece, în cauza respectivă sunt învinuite 2 persoane, una dintre care este el, iar cealaltă persoană de una singură, evident nu poate constitui o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, la fel, nici statornicia nu se regăsește, or era abia a doua oară când a discutat cu Iancev Alexandru, prima dată fiind cu câțiva ani în urmă. A relatat că, doar a doua oară în viață l-a văzut și a discutat cu Iancev Alexandru, și anume la data de 29.08.2019, când s-a oferit să-1 ia în drum spre Comrat, deoarece era o oră târzie și din spusele lui Iancev Alexandru, a înțeles că nu găsea transport, iar el aveam nevoie pentru chestii personale și de lucru, anume, procurarea anvelopelor de la o persoană care domiciliază în Comrat și cu care s-au înțeles anterior în prealabil de a se vedea la stația de autobuze, a considerat posibil de a se deplasa anume seara către Comrat. Totodată, s-a asigurat că Iancev Alexandru deține permis de conducere și din cauza că era într-o stare de oboseală după mai multe schimburi de muncă, l-a rugat să urce la volan, el fiind în calitate de pasager. Recunoaște că, în timpul deplasării a consumat substanțe psihotrope, substanțe narcotice care au fost identificate prin expertiza nr.34/12/3-R-480 din 10.09.2019 în cantitate de (0.647 gr.), expertiză ce este atașată la materialele cauzei, iar aceste substanțe care au fost găsite în automobilul său, au fost nemijlocit ale sale cu scopul de consum personal. Nu a cerut voie de la Iancev Alexandru pentru a le consuma, deoarece se afla în automobilul său, această substanță a fost procurată de către el personal pentru consum propriu, a adus la cunoștință instanței de apel că substanța narcotică nu a fost luată de la Iancev Alexandru sub nici o formă. Nici un martor al acuzării, printre care și cei 4 polițiști ce au efectuat urmărirea penală, care au efectuat măsuri speciale de investigație sau măsuri operative pentru deconspirarea crimei, precum și nimeni din cei trei martori pretinși consumatori, nu îl cunosc, nu au auzit și nici nu au interacționat vreodată cu el, respectiv careva declarații 6 despre el nu au dat, fapt care demonstrează că a fost un însoțitor de ocazie în momentul și timpul nepotrivit, și nicidecum un participant sau persoana care a favorizat pretinsul grup criminal organizat. Tot aici, menționează că nici stenogramele efectuate în timpul urmăririi penale și nici la etapa cercetării probelor nu s-a pomenit numele său sau ca participant la grup criminal organizat sau favorizator, ceea ce denotă că nu a avut nici o tangență cu infracțiunea dată. De asemenea, a fost supus torturii în momentul reținerii, demonstrat prin înscrierile video de la momentul reținerii, plângerile depuse de către el, declararea în fața altor persoane că a fost influențat de către procuror să dea declarații împotriva lui Iancev Alexandru, precum că el l-a servit/i-a vândut substanțele narcotice ce au fost găsite la el, declarații ce trebuia să le dea în schimbul liberării sale și ca urmare să nu înainteze demers cu privire la prelungirea arestului preventiv, la fel spunând că totul va fi bine și că mai bine să facă așa cum zice el. Iar în pofida faptului că a făcut cum a spus, am stat ilegal în arest 26 zile, iar la adresările sale către procuratură în care s-a plâns pe faptul că a fost nevoit și influențat să dea declarații false nu s-a luat act, or, nu a fost informat despre decizia luată cum se prevede în lege. Mai mult, susține că argumentele precum că, împreună cu inculpatul Iancev Alexandru au aceiași poziție doar pentru a se eschiva de la răspundere este una prea generică și urmează a fi privită critic de către instanța de apel, or, prima instanță în acest caz a avut funcția activă de a demonstra circumstanțele unde ei probabil au putut interacționa pentru a pune la cale poziția și nu este de ajuns simpla declarare a fără a se expune cu exactitate cum a ajuns la asemenea concluzie, or, instanța urma a combate de ce poziția unică a inculpaților nu corespunde cu realitatea și de ce urmează a fi privite critic declarațiile inculpaților care cu lux de amănunte coincid. 3.

Avocatul Maier Lucia în interesele inculpatului Iancev Alexandr, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința primei instanțe este neîntemeiată, eronată, ilegală, care urmează a fi casată cu achitarea inculpatului. Apărarea a menționat că, fapta săvârșită de către inculpat nicidecum nu se califică ca art.2171 alin.(4) Cod penal și anume (crima organizată de un grup de persoane). Partea acuzării nu a administrat nici o probă directă precum că inculpatul Iancev Alexandru a săvârșit infracțiunea imputată, doar prezentând niște suspiciuni a dorit să ducă în eroare instanța de judecată, prin probe indirecte. De asemenea, a susținut că acuzatorul de stat incomplet a cercetat cazul, nu a dus până la bun sfârșit „flagrantul", deoarece nu a existat nicidecum cele dorite/anticipate de către acuzatori, la fel, în urma perchezițiilor după „deconspirarea în flagrant" au fost găsite substanțe narcotice, care printr-o reprezentare convingătoare procurorul de caz a încercat să le califice drept probă și obiectul material al flagrantului, însă aceasta nu corespunde adevărului ori substanțele găsite au fost din start recunoscute ca fiind ale lui Panaid Ion pentru consum personal dar nu pentru înstrăinare. Totodată, avocatul s-a referit la faptul că organul de urmărire penală, atât în rechizitoriu cât și în ordonanța de punere sub învinuire s-a redus decât la indicarea 7 indiciului de grup criminal organizat, fără a indica concret, cum a fost stabilit că este un grup criminal organizat așa cum trebuie să motiveze de fapt. La fel, avocatul a mai notat că nu poate fi o sentință de condamnare în baza declarațiilor unor martori fără careva probe directe. În acest sens, a reținut că este strigător Ia cer, faptul că acuzatorul de stat și prima instanță au pus la baza sentinței, declarațiile martorului Soloviov Alexandru care și în ședința de judecată era într-o stare vizibil de ebrietate, practic inconștient, incoerent, adormea din mers și era vizibil faptul că era într-o stare neadecvată, însă necitând la acest fapt, dumnealui a fost admis în sala de judecată și mai grav a fost audiat declarațiile lui fiind cele ce au stat la baza condamnării, toate aceste circumstanțe pot fi și trebuie verificate suplimentar, deoarece înregistrarea audio este la dosar și urmează a fi examinată suplimentar. Tot el a declarat că niciodată nu a procurat de la Iancev Alexandru substanțe narcotice, însă uneori împreună a strâns mijloace bănești pentru procurarea substanțelor narcotice. Smolev Alexandru, în cadrul ședinței de judecată a confirmat că declarațiile depuse de către el la faza de urmărire penală sunt viciate pe fond, deoarece el nici nu le-a citit și nici nu știe ce declarații a dat, în același context, a declarat că substanțele narcotice găsite la el acasă, nu au fost cumpărate de la Iancev Alexandru, respectiv, probatoriu adus de către procurori este doar un flagrant care nu a avut o finalitate clară și niște probe indirecte. Suplimentar, a indicat că urmează a fi privite critic și declarațiile lui Patraman Oleg la faza de urmărire penală, ori singur, a menționat că - a fost torturat la faza de urmărire penală. În aceeași ordine de iei, a remarcat că nu există nici o probă pertinentă și concludentă la dosar ce ar demonstra organizarea unui grup criminal, sau ce ar demonstra vinovăția condamnaților, astfel, acuzatorul de stat și prima instanță au încălcat principiul fundamental prevăzut de art.8 Cod penal - prezumția nevinovăției ceea ce afectează din start procesul justiției și cauza penală în fond și ar face posibilă condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Prin urmare, a considerat că prima instanță, nu a constatat dincolo de orice dubiu rezonabil că Iancev Alexandru împreună cu Panaid Ion și cu alte persoane constituie un grup criminal organizat și că au săvârșit fapta prevăzută de lit. b) alin.(4) art.2171 Cod penal. În contextul celor reținute, apărarea a relevat că în urma perchezițiilor au fost găsite la domiciliul lui Iancev Alexandru o cantitate mică de substanțe narcotice, ceea ce demonstrează faptul că substanțele erau cu un scop clar de consum nu și cel de înstrăinare, ori în cazul pregătirii unei infracțiuni de înstrăinare, urmau substanțele narcotice (0.035 gr.) de a fi găsite în cantități mai mari ori împachetate cu un gramaj respectiv, astfel, Iancev Alexandru urmează a fi tras la răspundere contravențională pentru procurarea ori păstrarea ilegală de droguri fără prescripția medicului în cantități mici, contravenție ce este prevăzută de art. 85 Cod Contravențional, la fel, în timpul perchezițiilor sau găsit și tub special (deja utilizat) ce servește ca obiect la consumul de droguri care iarăși este relevant la stabilirea componenței de consum dar nu cel de înstrăinare, ceea ce demonstrează încă odată despre faptul că Iancev Alexandru doar a păstrat substanțele la el acasă și nicidecum nu a săvârșit fapta de înstrăinare a substanțelor narcotice și nici nu a participat la organizarea unui grup criminal. 8 În final, avocatul a susținut că datorită faptului că Iancev Alexandru nu a beneficiat de asistență juridică calificată de un avocat care în realitate să se lupte pentru dreptatea sa și să îi explice toate aspectele procedurale, a fost privat de dreptul de a adresa cerere în instanță privind recalificarea faptei sale, de posibilitatea audierii a altor martori, apărătorul a luat o poziție pasivă doar susținând cele invocate de către Iancev Alexandru, ba mai mult ca atât, a asistat în momentul când procurorul N. Tian a săvârșit nelegiuirile și a pus presiune, iar în loc să curme actele ilegale, apărătorul său a susținut cele invocate de procuror în acest fel consideră că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la asistență juridică calificată și accesul liber la justiție. 4. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2021, apelurile declarate au fost admise, casând parțial sentința, în latura penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit cărei: - a fost recunoscut vinovat Iancev Alexandr în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și stupefiante pe un termen de 5 ani; - a fost recunoscut vinovat Panaid Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice și stupefiante pe un termen de 5 ani. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a evidențiat că, în sensul cerințelor art.385 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost săvârșită de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante sau agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art.101 din Cod de procedură penală. Sub aspectul acestei norme, instanța de apel a reiterat că actul judecătoresc la caz urmează a fi reexaminat cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal - de către un grup criminal organizat, or, deși la caz, prima instanță a stabilit că inculpatul Iancev Alexandr și Panaid Ion a comis fapta de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor cu scop de înstrăinare, aceasta, neîntemeiat au considerat că acțiunile în cauză au fost realizate de către un grup criminal organizat. Constatarea făcută de prima instanță nu corespunde cu probele anexate la materialele dosarului. Subsecvent, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art.101 din Codul de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar 9 toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt: Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, acționând în cadrul unui grup criminal organizat și exercitându-și activitatea în cadrul acestui grup criminal organizat, împreună cu Panaid Ion și alți membri, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și urmărind scopul obținerii de venituri ilicite în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, a înlesnit activitatea de procurare, păstrare, expediere, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite cu scopul înstrăinării acestora, precum și realiza înstrăinarea ilegală a drogurilor către diverse persoane fizice. La fel, Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, a procurat de la persoane nestabilite de către organul de urmărire penală substanță narcotică - marijuana, cu scopul înstrăinării ulterioare către persoane fizice, care întrebuințează această substanță. Substanța menționată, Iancev Alexandr a transportat-o și a descărcat-o la domiciliul său, amplasat pe adresa - mun. Comrat, str. S. Lazo 52, ap.27, unde a păstrat-o și a distribuit-o în scopul înstrăinării ulterioare. După care, într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală și până la 29 august 2019, Iancev Alexandr a înstrăinat marijuana către Smolev Alexandr, care este consumator al acestei substanțe. Substanța procurată de către Smolev Alexandr de la Iancev Alexandr - marijuana în cantitate de 3,033 gr, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, - constituie substanță narcotică în cantități mari, a fost ridicată la 10 septembrie 2019, în perioada cuprinsă între orele 07:00 - 07:45, din domiciliul lui Smolev Alexandr amplasat în mun. Comrat, str. Sciusev 4, în rezultatul efectuării percheziției. La fel, la 30 august 2019, în procesul efectuării percheziției la domiciliul lui Iancev Alexandr, amplasat în mun. Comrat, str. S. Lazo 52, ap. 27, a fost depistată și ridicată marijuana păstrată de către Iancev Alexandr cu scopul înstrăinării, cu masa de 0,035 gr, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie substanță narcotică în cantități mici. Tot el, Iancev Alexandr la 29 august 2019, s-a deplasat din mun. Comrat în mun. Chișinău, unde s-a întâlnit cu un alt membru al grupului criminal organizat - Panaid Ion, care utilizând mijlocul de transport „Dacia Logan" cu n/î DCR 797, care i-a fost transmis în posesie, și conștientizând că acționează în interesele grupului criminal organizat, care se ocupă cu circulația ilegală a substanțelor narcotice și etnobotanicelor, l-a dus pe Iancev Alexandr la persoanele, care i-au transmis ultimului pentru înstrăinare ulterioară, substanță etnobotanică - amestec de ierburi, stropite cu substanță chimică Pyrrole 1-tert- butyl-2-dphenyl-(C20H21N), care provoacă schimbări cu efect fiziologic, psihic, halucinogen și psihoactiv. 10 După care, Panaid Ion conștientizând caracterul ilicit al acțiunilor sale, i-a pus la dispoziție lui Iancev Alexandr, automobilul „Dacia Logan" cu n/î DCR 797, încredințându-i conducerea acesteia, iar el s-a așezat pe scaunul pasagerului, și împreună cu Iancev Alexandr, seara, s-au deplasat din mun. Chișinău în mun. Comrat, transportând în automobilul menționat, substanțele etnobotanice menționate supra, cu scopul înstrăinării acestora locuitorului mun. Comrat - Patraman Oleg, care este consumator de substanțe narcotice și alte substanțe a căror circulație este interzisă, și de la care Iancev Alexandr a primit preventiv mijloace bănești, pentru substanțele în cauză. Ulterior, aproximativ la orele 23:45, când Iancev Alexandr și Panaid Ion au parcat automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î DCR 797, în mun. Comrat, str. Lenin, pe teritoriul unei benzinării lângă supermarketul „Linella", de automobilul lor s-a apropiat Patraman Oleg, cu scopul de a primi de la Iancev Alexandr substanțe etnobotanice. Însă, acțiunile lor privind înstrăinarea substanțelor etnobotanice, au fost curmate de către colaboratorii organelor de drept. În rezultatul percheziției efectuate în automobilul de marca „Dacia Logan" cu n/î DCR 797, în noaptea de 29 spre 30 august, au fost depistate: un pachet de chibrituri cu inscripția "Avion", în care se află o bancnotă cu nominalul de 1 leu împăturită, în care se afla o masă uscată, mărunțită de culoare cafenie destinată pentru a fi înstrăinată lui Patraman O., cu masa de 0,647 gr, în conținutul căreia a fost depistată substanța chimică Pyrrole, 1-tert-butyl-2,4-diphenyl-(C20H21N), un tub din plastic pe pereții căruia au fost depistate depuneri ai substanței chimice, - Pyrrolidinovalerophenone, A(-2H)- C15H19NO (PVP), care se atribuie la substanțe psihotrope. Instanța de apel a încadrat acțiunile intenționate a inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, individualizată prin „circulația ilegală a drogurilor adică, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor săvârșită de două sau mai multe persoane." Instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a făcut concluzia că, acțiunile de circulație ilegală a drogurilor reținute în culpa lui Iancev Alexandr și Panaid Ion, au avut loc și au fost săvârșite de către inculpați circumstanțele descrise mai sus. La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței prima instanță a calificat acțiunile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal. Însă, instanța de apel a considerat necesar de a reîncadra acțiunile inculpaților. Instanța de apel a reținut că, temei pentru trecerea la respectivul aliniat a servit lipsa oricăror probe prin care și-ar găsi confirmare apartenența lui Iancev Alexandr și Panaid Ion la un grup criminal organizat precum și faptul că ultimii au acționat în interesul acestui grup criminal - indiciu calificativ prevăzut la lit. b) alin.(4) art.2171 Cod penal, or, conform art.46 Cod penal, „grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiunii". Instanța de apel a notat că, pentru grupul criminal organizat sunt caracteristice trăsăturile precum: - este alcătuit din două sau mai multe persoane; - scopul organizării 11 este săvârșirea uneia sau mai multor infracțiunii; - aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; - existența unui grad de coordonare mai înalt al activității infracționale, între participanți stabilindu-se relații trainice, de solidaritate. De asemenea, instanța de apel a reținut că, stabilitatea grupului organizat este indicată de durata, care poate consta din timpul ce s-a scurs de la formarea grupului - până la săvârșirea infracțiunii. Ea poate consta, de asemenea, din durata existenței acestui grup în timp și durata de timp în care membrii grupului au săvârșit infracțiunea. Pe lângă criteriul de timp, gradul înalt de coordonare și stabilitate a legăturilor dintre membrii grupului criminal, poate fi indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Astfel, instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar demonstra că inculpații Iancev Alexandr și Panaid Ion au întocmit un plan bine determinat în asigurarea circulației substanțelor narcotice, repartizând între ei rolurile, și care ar fi fost rolul fiecăruia dintre ei în procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, și alte operațiuni ilegale cu drogurile precum și înstrăinarea drogurilor, respectiv, nu a fost probată coordonarea acțiunilor și repartizarea rolurilor, precum și participarea nemijlocită a inculpaților la realizarea acțiunilor infracționale în cadrul unui grup criminal organizat. Nici probele reflectate de procuror în rechizitoriu, nici probele administrate la judecarea cauzei în prima instanță, nu confirmă existența indicelui calificativ "grup criminal organizat". Astfel, instanța de apel a reținut lipsa probelor privind apartenența inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion la un grup criminal organizat, precum și activitatea acestora în interesul unui astfel de grup, circumstanță care determină necesitatea reîncadrării faptei penale săvârșite de inculpații Iancev Alexandr și Panaid Ion în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de apel a relevat că, reîncadrarea acțiunilor inculpaților, nu agravează situația procesuală a acestora, or, infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil se atribuie la categoria infracțiunilor grave, în raport cu infracțiunea calificată de către organul de urmărire penală, care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave. Instanța de apel a reținut că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în cauza penală de prima instanță, și care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală. Potrivit textelor de apel formulate de către partea apărării în interesele inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion, împotriva sentinței primei instanțe rezultă că, partea apărării pledează pentru pronunțarea unei sentinței de achitare în privința inculpaților pe motiv că, fapta acestora nu întrunește elementele infracțiunii. Raportând motivele invocate în cererile de apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de avocați în interesele inculpaților 12 Iancev Alexandr și Panaid Ion nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care a reținut astfel că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion precum că, până în ziua reținerii nu s-au cunoscut, or, potrivit declarațiilor făcute de către martorul Buneanu Pavel în ședința primei instanțe, ultimul a comunicat că, din cuvintele lui Panaid - ultimul se cunoștea cu Iancev, prin intermediul locuitorului or. Comrat, cu alias-ul "Цапля" - Vasilioglo S., care ispășește pedeapsa pentru omor. Mai mult, instanța reține că, în ziua reținerii, deplasând-u-se din mun. Chișinău în mun. Comrat, inculpatul Panaid care avea în folosință automobilul de marca Dacia Logan, n.î. DCR 797, i-a transmis conducerea automobilului lui Iancev Alexandr. Circumstanța în cauză, îi oferă temei instanței de a considera că, aceștia se cunoșteau destul de bine, din moment de inculpatul Panaid Ion i-a încredințat lui Iancev Alexandr conducerea automobilului, întrucât, este lipsită de logică și credibilitate, încredințarea conducerii automobilului unei persoane necunoscute. Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpații Iancev Alexandr și Panaid Ion au acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, întrucât inculpații au prevăzut rezultatul acțiunilor lor urmărind scopul înstrăinării și punerii în circulație ilegală a substanțele narcotice și/sau psihotrope. În contextul dat, instanța de apel analizând, prin prisma probatoriului prezentat, acțiunile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion, care pe de o parte recunosc procurarea drogurilor și consumul acestora (Panaid Ion), atestă, că în speță se conturează anume acea caracteristică a faptei prejudiciabile imputate lui Iancev Alexandr și Panaid Ion, care denotă scopul de înstrăinare a drogurilor. Scopul de înstrăinare nu presupune condiția indispensabilă de primire de către făptuitor a unui contra echivalent în schimbul acestora, or prin scop de înstrăinare se are în vedere, la caz, păstrarea drogurilor ca în viitor aceste să treacă în stăpânirea altei persoane, adică orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.). În aceeași ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților prin care nu recunosc circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora "în scop de înstrăinare", or în acest sens sunt relevante interpretările doctrinale din care rezultă că intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru a fi înstrăinate. Cu referire la invocările apărării că, organul de urmărire penală a cercetat cazul unilateral, necalitativ, superficial, a acumulat probele contrar prevederilor art.art.7, 8, 10, 11, 24, 52, 93-95, 100-101 Cod de procedură penală, nu a asigurat buna desfășurare a urmăririi penale, încălcând atât principiile legalității, egalității, contradictorialității cât și aprecierii din punct de vedere al pertinenței, concludentei și veridicității fiecărui probe separat, instanța de apel le-a calificat ca fiind pur declarative, negăsindu-și confirmarea. 13 Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Panaid Ion cu referire la faptul că, declarațiile făcute la etapa urmăririi penale (referitor la faptul că substanțele narcotice depistate în automobil, i-au fost date de câte Iancev Alexandr), au fost făcute fiind influențat de către procuror. Or, la materialele cauzei este anexată ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 12 noiembrie 2019, la plângerea depusă de Panaid Ion care a invocat că asupra sa a fost aplicată violența fizică și psihologică (f.d.9-10 vol. IV). Astfel, fiind supuse controlului legalității acțiunile și actele procurorului și ale organului de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr.2018867320, procurorul nu a constatat prezența unor probe, care ar indica asupra faptului că, Panid Ion ar fi fost influențat psihologic de a face anumite declarații. Totodată, cu referire la afirmațiile apărării precum că, martorul Soloviov Alexandr la momentul audierii în ședința instanței de fond și ale cărui declarații au fost puse la baza sentinței de condamnare, ar fi fost în stare de ebrietate provocată de consumul de substanțe narcotice, instanța de apel nu le-a putut reține. Or, atât instanța cât și inculpații, nu sunt apți de a se expune asupra faptului dacă martorul în cauză se afla sau nu sub influența substanțelor narcotice, deoarece această stare poate fi stabilită doar în rezultatul efectuării unei expertize de către specialiști în domeniu. Respectiv, lipsesc temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor făcute de către martorul Soloviov Alexandr, din care considerente instanța de apel le apreciază ca fiind probe pertinente, concludente, utile și veridice, care întemeiat au fost puse la baza sentinței de condamnare a inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion, iar argumentele apărării se resping ca neîntemeiate. Instanța de apel a constatat netemeinicia argumentelor apărării referitor la observațiile aduse probelor administrate de către organul de urmărire penală în vederea demonstrării săvârșirii faptei prejudiciabile și a vinovăției inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion, considerându-le ca fiind aprecieri subiective. Verificând aspectele de drept la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților, grație faptului că instanța de apel a recalificat acțiunile inculpaților din art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal în art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, instanța de apel a conchis despre necesitatea modificării pedepsei aplicate. 4.2. La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Ianecv Alexandr și Panaid Ion, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestora precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților și le va aplica corespunzător. După caracterul și gradul prejudiciabil, infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, se califică ca infracțiune „gravă", pentru care legea penală prevede sancțiunea sub formă de „închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani". Astfel, în privința inculpatului Iancev Alexandr, instanța de apel a reținut că, acesta anterior a fost judecat, inclusiv și pentru comiterea de infracțiuni similare și se află la evidența medicului narcolog. Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit 14 revendicării - inculpatul Panaid Ion anterior a fost judecat, iar din cuvintele sale, se află la evidența medicului psihiatru și narcolog. Circumstanțe atenuante, agravante și/sau excepționale prevăzute de art.79 Cod penal, instanța de apel nu a stabilit. Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a concluzionat că corijarea și reeducarea inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion este pasibilă doar cu aplicarea unei pedepse privative de libertate sub formă de închisoare, deoarece o asemenea pedeapsă este echitabilă în coraport cu fapta comisă și va atinge scopul educativ și preventiv stabilit la art.61 alin.(2) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, scopul legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Iancev Alexandr, va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 /cinci/ ani or, aplicarea unei alte pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către acesta. Totodată, în opinia instanței de apel va fi rațională aplicarea față de inculpatul Panaid Ion, a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 /cinci/ ani, pedeapsă care este proporțională faptelor comise și va conduce la atingerea scopului pedepsei penale. 5. Decizia este atacată cu recursuri de către: 5.1. Procuror, în temeiul pct.6), 10) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea cerințelor sale acuzarea invocă că, instanța de apel neîntemeiat a recalificat și reîncadrat acțiunile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion din art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, în baza art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, fără o apreciere corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Astfel, de către instanța de apel au fost formulate concluzii fără o analiză esențială a probelor, care confirmă vinovăția inculpaților în baza art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal. Reiterând prevederile art.64 Cod penal, precum și reieșind din materialele cauzei penale, declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale, rezultatele perchezițiilor în automobilul Dacia Logan, domiciliul lui A. Smolev și A. Iancev, de unde au fost ridicate corpurile delicte, înregistrările audio ascultate rezultă că, inculpatul A. Iancev, acționând în cadrul unui grup criminal organizat și exercitându-și activitatea în cadrul acestui grup criminal organizat, împreună cu I. Panaid și alți membri, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale și urmărind scopul obținerii de venituri ilicite în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, a înlesnit activitatea de procurare, păstrare, expediere, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite cu scopul înstrăinării acestora, precum și realiza înstrăinarea ilegală a drogurilor către diverse persoane fizice (A. Smolev, A. Soloviev, O. Patraman etc.). Mai mult, potrivit declarațiilor date în cadrul procesului penal, inculpații au acționat în mod coordonat, au depus declarații atât de auto-incriminare, cât și de 15 învinuire, cu scopul de a fi liberați de sub reținere și arest. În conținutul deciziei instanței de apel se conțin concluzii contradictorii pe marginea calificării acțiunilor inculpaților. Pe de o parte, instanța de apel reîncadrează acțiunile inculpaților de la art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, motivând soluția prin faptul că, la materialele cauzei lipsesc careva probe care dovedesc apartenența lui Iancev Alexandr și Panaid Ion la un grup criminal organizat precum și faptul că ultimii au acționat în interesul acestui grup criminal. Pe de altă parte, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel reține în acțiunile inculpaților agravanta prevăzută la art.2171 alin.(4) Cod penal - grup criminal organizat, menționând că: ,, colegiul penal, analizând și apreciind probele ..., constată următoarea stare de fapt: ... Iancev Alexandr într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, acționând în cadrul unui grup criminal organizat si exercitându-și activitatea în cadrul acestui grup criminal organizat, împreună cu Panaid Ion și alți membri, ...”. Acuzarea nu este de acord cu argumentele instanței de apel expuse supra și consideră că, pedeapsa penală stabilită Iui Iancev Alexandr și Panaid Ion, este prea blândă și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale. Pedeapsa este echitabilă numai atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții proporționale cu gravitatea infracțiunii și este suficientă pentru restabilirea echității sociale. 5.2. Inculpatul Iancev Alexandr, care în recurs solicită casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale invocă argumente similare celor reținute în apel. Inculpatul Iancev Alexandr declară recurs suplimentar, prin care comunică instanței că nu a primit nici un act confirmativ că, instanța de recurs a recepționat recursul depus anterior. Totodată, semnalează instanța de recurs în mod repetat asupra faptului că în cadrul examinării cauzei au fost comise erori atât de către organul de urmărire penală, cât și de instanțele de fond. 5.3. Inculpatul Panaid Ion, care solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale invocă argumente similare celor reținute în apel, suplimentar declară că la materialele cauzei nu sunt careva probe care ar demonstra că este implicat în săvârșirea faptelor care i-au fost incriminate (înstrăinarea substanțelor narcotice și membru al grupului criminal organizat). Ultimul recunoaște că, substanța depistată în automobil în rezultatul percheziției îi aparține și este pentru consum propriu. 5.4. Avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion, în temeiul pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea cerințelor sale apărarea invocă că, recalificare efectuată de către instanța de apel a acțiunilor inculpatului Panaid Ion, contravine normelor de drept material și procesual penal, ori o asemenea calificare nu urma să aibă loc, dacă instanța de apel lua în considerare probele administrate în apel și anume declarațiile martorilor care unul nu a cunoscut cine este Panaid Ion, mai mult nu au fost administrate probe care să confirme că, substanțele care le deținea Panaid Ion la el erau pentru înstrăinare. Avocatul consideră constatarea instanței de apel precum că aceste substanțe erau 16 în automobilul lui Panaid Ion cu scopul de a le înstrăina nu poate fi acceptată, deoarece, are un caracter interpretativ defavorabil în contradicție cu prevederile art.8 Cod de procedură penală - concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Or, nici o declarație a martorilor, nici o probă, nici o interceptare telefonică, nici un semn direct sau indirect nu poate confirma faptul intenției lui Panaid Ion de a transporta substanțe interzise cu scopul înstrăinării, fiind confirmat doar faptul că Panaid Ion a consumat și a deținut pentru consum propriu substanțele interzise. În contextul celor redate, apărarea menționează că, pentru faptul deținerii, păstrării și consumului a substanțelor interzise în cantități mici fără scopului de înstrăinare, persoana poate fi atrasă la răspundere conform art.85 Cod contravențional și nicidecum să fie atrasă la răspundere penal conform art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal. La caz, avocatul consideră că problema generală de drept încălcată în examinarea cauzei penale respective de către prima instanță și de apel constă anume în calificarea eronată a faptelor având în vedere constatarea circumstanțelor de fapt neîntemeiat și care nu corespunde cu circumstanțele de fapt săvârșite, fiind o interpretare abuzivă defavorabilă inculpatului, care în final ar fi necesar de aplicat o pedeapsa contravențională exclusiv, ori doar această sancțiune este echitabilă în coraport cu vinovăția lui Panaid Ion și doar ultima își va atinge efectul scontat al scopului legii, și anume de a avea o pedeapsa echitabilă pe măsura faptelor săvârșite. În final, apărarea opinează că inculpatul Panaid Ion nu poate fi condamnat atât de dur pentru faptele care nu le-a săvârșit și anume de art.2171 alin.(3) lit. b) Cod penal, deoarece s-a aflat în locul nepotrivit și cu o persoană nepotrivită, care a fost filată de 3 luni de zile. Inculpatul Panaid Ion a doua oară în viață 1-a văzut pe Iancev Alexandr și pentru prima dată s-a aflat în Comrat, când a fost reținut și ulterior condamnat la 10 ani de pușcărie, pe când Panaid Ion urma să fie atras la răspundere contravențională pentru consum și păstrare substanțelor interzise în cantități mici. 5.5. Avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev Alexandru, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei soluții de achitare. În motivarea cerințelor sale apărarea invocă că, instanța de apel nu s-a expus explicit asupra motivelor invocate în cererea de apel, fără a recurge la dezbaterea minuțioasă a fiecărui motiv din apel, probă și mijloc de probă contestate de Iancev Alexandr, nu a identificat motive plauzibile, argumente justificate de a respinge apelul. Mai mult, consideră că decizia contestată conține argumente contradictorii și anume la capitolul starea de fapt reținută de instanța de apel, care contrazice argumentarea reîncadrării acțiunilor lui Iancev Alexandr. Avocatul relevă că, în privința lui Iancev Alexandr la urmărire penală nu au fost acumulate suficiente probe veridice pentru a constata vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate, iar în cadrul examinării cauzei penale de către prima instanță și instanța de apel a fost încălcat principiului prezumției nevinovăției, precum și ignorarea 17 prevederilor legale de administrare a probelor și motivare a soluțiilor.

Asupra recursului procurorului a prezentat referință avocatul în numele inculpatului Iancev Alexandru, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului prezentat de acuzatorul de stat.

Judecând recursurile ordinare și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Iancev Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursul ordinar declarat de procuror, urează a fi admis, din următoarele considerente. 7.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către inculpatul Iancev Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr. Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal. Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând recursurile în numele inculpaților, Colegiul penal lărgit constată că, acestea sunt bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate aceleași argumente, solicitându-se casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei sau achitarea inculpaților, astfel că instanța de recurs se va expune asupra lor concomitent. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit reține că, de către avocați au fost indicate în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Raportând argumentele invocate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acestea nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății. Colegiul penal lărgit constată că, recurenții critică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond, considerându-l ca necorespunzător circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. În contextul dat, Colegiul penal reține că art.427 18 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest context, instanța de recurs apreciază critic declarațiile inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion precum că, până în ziua reținerii nu s-au cunoscut, or, potrivit declarațiilor făcute de către martorul Buneanu Pavel în ședința primei instanțe, ultimul a comunicat că din cuvintele lui Panaid Ion, ultimul se cunoștea cu Iancev Alexandr, prin intermediul locuitorului or. Comrat, cu alias-ul "Цапля" - S. Vasilioglo, care ispășește pedeapsa pentru omor. Mai mult, în ziua reținerii, deplasându-se din mun. Chișinău în mun. Comrat, inculpatul Panaid care avea în folosință automobilul de marca Dacia Logan, n.î. DCR 797, i-a transmis conducerea automobilului lui Iancev Alexandr, circumstanța în cauză oferind temei de a considera că, aceștia se cunoșteau destul de bine, din moment ce inculpatul Panaid Ion i-a încredințat lui Iancev Alexandr conducerea automobilului. Mai mult, cu referire la criticele invocate de partea apărării privind scopul de înstrăinare a drogurilor, Colegiul penal lărgit relevă că, scopul de înstrăinare nu presupune condiția indispensabilă de primire de către făptuitor a unui contra echivalent în schimbul acestora, or prin scop de înstrăinare se are în vedere, la caz, păstrarea drogurilor ca în viitor aceste să treacă în stăpânirea altei persoane, adică orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană. Or, în acest sens sunt relevante interpretările doctrinale din care rezultă că intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru a fi înstrăinate. De asemenea, argumentele apărării referitor la observațiile aduse probelor administrate de către organul de urmărire penală în vederea demonstrării săvârșirii faptei prejudiciabile și a vinovăției inculpaților Iancev Alexandr și Panaid Ion, sânt neîntemeiate, fiind doar aprecieri subiective. Totodată, Colegiul penal lărgit respinge argumentele recurenților, prin care se susține că, instanță de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor semnalate de partea apărării. Nu este indicat asupra căror anume motive invocate instanța nu s-a expus, or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul, constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor. În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererile de recurs privind necesitatea achitării inculpatului Iancev Alexandr, precum și recalificării în baza art.85 Cod contravențional a acțiunilor inculpatului Panaid Ion, nu sunt incidente cauzei deferite judecății, fapt ce determină incontestabil concluzia de a respinge, ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Iancev Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror. 19 7. Judecând recursurile ordinare și procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi admise în conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația. Lecturând recursurile declarate de către avocați în numele inculpaților, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate aceleași argumente, solicitându-se rejudecarea cauzei de către instanța de apel sau achitarea inculpaților, astfel că instanța de recurs se va expune asupra lor concomitent. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. În acest sens, relevante cauzei sunt și liniile directorii trasate de Curtea Europeană privind aplicabilitatea art.6 din Convenție, care garantează dreptul fiecărei persoane la un proces echitabil, unde s-a specificat că orice instanță este obligată să-și motiveze hotărârea adoptată, or, aceasta face parte din setul de garanții stabilite de CtEDO pentru existența unui proces echitabil. De altfel, potrivit jurisprudenței Curții, în cazurile aplicării art.6 al Convenției, s-a 20 statuat că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Din cererile de recurs declarate, se constată că criticele recurenților, în esență, se referă la faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, prin aceasta fiind încălcată obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din setul de garanții subsecvente procesului echitabil. Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurenților, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii. Așadar, Colegiul penal lărgit consideră că criticele invocate de titularii cererii de recurs sunt întemeiate și în contextul ce urmează va puncta raționamentele care au stat la baza acestei soluții. Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale impun instanțelor naționale să-și motiveze deciziile (a se vedea în acest sens cauza Boldea vs. România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia. Curtea Europeană a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, și să răspundă argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de părți, or, doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale. Cu toate acestea, verificând decizia, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel nu a analizat punctual criticile invocate de avocați, ci s-a limitat doar la expunerea unor fraze generale privind vinovăția inculpaților Chetruș Veacesla și Druța Tamara de comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal. Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit reiterează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus pe de o parte la admiterea criticilor invocate de procuror și pe de altă parte la respingerea argumentelor expuse de apărare, prin formularea de răspunsuri la raționamentele apelanților, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii și aprecierii critice a unora și admiterea altora. 21 Instanța de recurs apreciază ca fiind nejustificată constatarea instanței de apel precum că, ,, … declarațiile inculpaților Druța Tamara și Chetruș Veaceslav nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt date de către inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe … ”. Or, instanța de apel avea obligația să motiveze în decizie inadmisibilitatea probelor apărării, și să evidențieze în ce măsură, parte declarațiile inculpaților nu coroborează cu probele prezente la materialele cauzei. În conformitate cu prevederile art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar potrivit art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Având la bază raționamentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de apărare și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat. Mai mult, în contextul dat, Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor. În contextul celor expuse, se evidențiază că instanța de apel a admis încălcarea art.6 paragraful 1 al Convenției Europene, potrivit căruia - „ ... orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa". În particular, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile avocaților invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul lărgit statuează că, decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru rejudecare în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanța 22 de fond, să le dea o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1), pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, d e c i d e : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Iancev Alexandr, de către inculpatul Panaid Ion, de către avocatul Maier Lucia în numele inculpatului Panaid Ion, de către avocatul Cotea Svetlana în numele inculpatului Iancev Alexandr, precum și recursul suplimentar declarat de către inculpatul Iancev Alexandr. Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2021, în cauza penală privindu-i pe Iancev Alexandr xxx și Panaid Ion xxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 19 martie 2020. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 iulie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Toma Nadejda Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 23