1ra-2013/21 — art.321 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.321 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1, pct. 6, 8 CPP
1ra-2013/21 — art.321 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2013/21
1-15157321-01-1ra-30092021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
01 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Plămădeală Ghenadie,
Judecători – Burduh Victor, Pitic Mariana
Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către avocatul
Croitor Alexei în numele inculpatului Pobuta Mihail și de către inculpatul
Pobuta Mihail, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din
01 iulie 2021, în procedura de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău din 07 decembrie 2015 în cauza penală a lui
Pobuta Mihail XXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat
în XXXXX,
Termenii de examinare:
prima instanță: 05.06.2015 - 07.12.2015;
instanța de apel: 26.01.2016 - 01.03.2016;
instanța de recurs: 24.11.2016 -16.05.2017;
instanța de apel: 16.06.2017- 02.11.2017;
instanța de recurs: 12.03.2018 -12.06.2018;
instanța de apel: 05.11.2018 -17.12.2018;
instanța de recurs: 13.02.2019 - 20.03.2019;
prima instanță: 26.02.2020 – 29.12.2020;
instanța de apel: 20.10.2020 – 28.01.2021;
Termenii de revizuire:
prima instanță: 26.02.2020 – 29.12.2020;
instanța de apel: 01.02.2021 – 01.07.2021;
instanța de recurs ordinar: 30.09.2022 – 01.06.2022.
Asupra motivelor invocate în recursurile în cauză, în baza materialelor
cauzei penale, Colegiul penal lărgit
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 decembrie
2020, cererea de revizuire înaintată de Pobuta Mihail XXXXX, prin care a fost
solicitată deschiderea procedurii de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău din 07 decembrie 2015, prin care Pobuta Mihail XXXXX, a fost
recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321
Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei)
ani și 6 (șase) luni, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, la 04 februarie 2020
condamnatul Pobuta Mihail, a depus cerere privind revizuirea sentinței
1
Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015.
În argumentarea cererii înaintate, condamnatul Pobuta Mihail, a solicitat
pornirea procedurii de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău
din 07 decembrie 2015, cu pronunțarea unei sentințe de achitare din motivul că
nu a săvârșit faptele încriminate, calificate greșit în baza art. 321 Cod penal.
În acest sens a menționat că, prin sentința din 07 decembrie 2015, a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal,
stabilindu-i-se o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani și 10 luni, iar în
total 8 ani închisoare, sentința dată a fost menținută prin decizia Curții de Apel.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul ordinar declarat de
avocatului Mihăilă Olesea și dispusă rejudecarea cauzei în ordine de apel.
La 24 iunie 2020, avocatul Croitor Alexei, în numele condamnatului Pobuta
Mihail, a depus cerere de revizuire suplimentară la cererea condamnatului din 04
februarie 2020.
Prin cererea menționată supra, avocatul Croitor Alexei, în numele
condamnatului Pobuta Mihail în cadrul dosarului de revizuire, a solicitat
admiterea cererii condamnatului Pobuta Mihail din 04 februarie 2020 privind
deschiderea procesului de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău din 07 decembrie 2015.
În motivarea cererii a indicat că, prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău din 07 decembrie 2015, Pobuta Mihail a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 321 Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Instanța a constatat, că Pobuta Mihail executând pedeapsa închisorii în
Penitenciarul nr. 4, or. Cricova, mun. Chișinău, în complicitate cu condamnatul
Badrajan Oleg, la 01 aprilie 2015, aproximativ la ora 16:30, aflându-se în
sectorul nr. 5 al Penitenciarului nr. 4, amplasat pe adresa or. Cricova, mun.
Chișinău, str. Luceafărul, 9, fiind depistat că Badrajan Oleg deține telefon mobil
model „Nokia 7210C”, păstrarea căruia de către condamnați este interzisă potrivit
anexei nr. 7 al Statutului executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin
Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 583 din 26 mai 2006, acționând în scopul
împiedicării ridicării telefonului mobil depistat de către ajutorul ofițerului de
serviciu al Penitenciarului nr. 4, or. Cricova, mun. Chișinău, Costin Andrian, l-a
călcat pe mână, iar Badrajan Oleg l-a îmbrâncit și i-a deteriorat uniforma de
serviciu.
A mai menționat că în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de
sentințe, la pedeapsa aplicată lui Pobuta Mihail a fost adăugată parțial partea
neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 31
octombrie 2014, fiind stabilită pedeapsa definitivă - 8 ani închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip închis.
La fel, a remarcat că prin aceeași sentință a fost condamnat și inculpatul
Badrajan Oleg, însă hotărârile judecătorești în privința acestuia nu au fost
contestate cu recurs ordinar.
De asemenea, a reținut că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 01 martie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile, cu
menținerea sentinței.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 mai
2017, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței
de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie
2017, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința, cu pronunțarea
2
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a
încetat procesul penal în privința lui Pobuta Mihail învinuit de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, conform art. 391 alin. (1), pct. 6)
Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12
iunie 2018, a fost admis recursul ordinar, casată total decizia instanței de apel și
dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie
2018, au fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința instanței de
fond, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și
pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care lui Pobuta Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 321 Cod penal, s-a aplicat o pedeapsă cu închisoare pe termen de 3 (trei) ani
și 6 (șase) luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20
martie 2019, a fost declarat inadmisibil recursul ordinar declarat de către
inculpat, și menținută decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17
decembrie 2018.
A relevat că condamnatul a solicitat revizuirea sentinței Judecătoriei
Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, pentru a verifica alte
circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care,
independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că
condamnatul este nevinovat sau există mai multe hotărâri judecătorești
irevocabile care nu se pot concilia.
Avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, a depus
cerere de apel la 25 ianuarie 2021, prin care a solicitat admiterea apelului,
casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei hotărâri de admitere a
cererii condamnatului Pobuta Mihail din 04.02.2020 privind deschiderea
procesului de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07
decembrie 2015.
3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul inculpatului, făcând trimitere la
prevederile art. art. 458, 459, 460 Cod de procedură penală, a menționat că
instanța de fond nu s-a pronunțat asupra motivelor expuse de condamnat în
cererea de revizuire și sentința contestată este nemotivată și contravine
prevederilor art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
A relatat că garanțiile art. 6 § 1 din Convenție, includ obligația de a motiva
hotărârile judecătorești (H. vs Belgiei, pct. 53).
O decizie motivată permite părților să demonstreze că a fost audiată în mod
real cauza lor. Deși o instanță internă dispune de o anumită marjă de apreciere în
alegerea în alegerea argumentelor și admiterea probelor, acestea trebuie să-și
justifice activitățile, precizând motivarea deciziilor sale (Suominen vs Finlanda,
pct36; Carmel Saliba vs Maltei, pct.79).
Este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă
uz efectiv de dreptul lor de apel (Hirvisaari vs Finlanada, pct. 30).
Deși art. 6 § 1 din Convenție, obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest
fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument
(Van de Hurk vs Țările de Jos pct. 61; Garcia Ruiz vs Spania (MC), pct. 26; Jahnke
și Lenoble vs Franța (dec.); Perez vs Franța (MC), pct. 81).
Totodată a menționat că, întinderea obligației privind motivarea poate varia
în funcție de natura deciziei (Ruiz Torija vs Spania, pct. 29; Hiro Balani vs Spania,
pct. 27) și trebuie analizată în lumina circumstanțelor speței; trebuie să se țină
seama în special de diversitatea motivelor pe care un justițiabil le poate ridica în
3
instanță și de diferențele din statele contractante în materie de dispoziții legale,
cutume, concepții doctrinare, prezentarea și redactarea hotărârilor și deciziilor
(Ruiz Torija vs Spania, pct. 29; Hiro Balani vs Spania, pct. 27). Cu toate acestea,
atunci când un motiv invocat de o parte este decisiv pentru rezultatul procedurii,
impune un răspuns specific și explicit (Ruiz Torija vs Spania, pct. 30; Hiro Balani
vs Spania, pct. 28).
Mai mult, a indicat că trebuie examinate argumentele principale ale
reclamantului, motivele care vizează respectarea drepturilor și libertăților
garantate de Convenție sau Protocoalele sale, instanțele naționale trebuie să le
examineze cu rigoare și atenție deosebită (Fabris vs Franța (MC), pct. 72; wagner și
J.M.W.L vs Luxembrug, pct. 96).
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021,
apelul avocatului Croitor Alexei, a fost respins ca fiind depus peste termen, cu
menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, potrivit
art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la
data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.
De asemenea, a conchis că excepția de la regula dată este reglementată de
legiuitor în dispoziția art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, unde se specifică
că, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, este considerat ca
fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că, întârzierea a fost
determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de
la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.
Instanța de apel a subliniat că, sentința Judecătoriei Chișinău sediul
Buiucani din 29 decembrie 2020, a fost pronunțată public la 29.12.2020, și la
cererea avocatului Alexei Croitor din 29.12.2020 (f. d. 184-185), a fost expediată
avocatului Croitor Alexei prin poșta electronică la 30.12.2020 (f. d. 181), iar la
05.01.2021 a fost recepționată copia sentinței de către Penitenciarul nr. 1
Taraclia, cât și de către inculpatul Pobuta Mihail (f. d. 180, 186).
În acest context, a relatat că inculpatul Pobuta Mihail a luat cunoștință cu
sentința enunțată la 05.01.2021, iar avocatul Croitor Alexei a recepționat sentința
la 30.12.2020, prin poșta electronică, ultimul a depus apelul la 25.01.2021, fără
a solicita repunerea în termen.
A indicat instanța de apel că cele menționate supra, indică la încălcarea
termenelor prevăzute la art. 402 alin. (1) Cod procedură penală și astfel potrivit
prevederilor art. 403 alin. (1), art. 404 alin. (1) Cod procedură penală, care indică
expres la imposibilitatea declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data
începerii executării pedepsei, face imposibilă și repunerea în termen a apelului
declarat de avocatul Croitor Alexei, în interesele inculpatului Pobuta Mihail, care
a depus apel la 25 ianuarie 2021, astfel, curgerea termenului de contestare se
efectuează din 30 decembrie 2020, iar avocatul Croitor Alexei, în interesele
inculpatului Pobuta Mihail, nu și-a exercitat dreptul legal de atac a actului de
dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de Lege.
Astfel, raportând textele cauzei de procedură penală indicate mai sus și
statuările din jurisprudența constantă a Curții Europene, instanța de apel a
reținut că, în speță termenul de declarare a apelului a fost omis de către avocatul
Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, din circumstanțe care sunt
imputabile părții.
În contextul celor elucidate, instanța de apel a reținut că, în cazul în care
termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 402 Cod de procedură penală
este depășit, adică apelul este declarat după expirarea termenului prevăzut de
lege, instanța de apel este obligată să soluționeze chestiunea privind repunerea în
4
termen a apelului. Dacă întârzierea a fost determinată de motive neîntemeiate,
apelul urmează a fi respins ca tardiv, fără judecarea fondului.
A conchis instanța de apel că, cererea de apel depusă de avocatul Croitor
Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, nu se încadrează în termenul legal,
fiind depus tardiv, iar repunerea în termen nu a fost solicitată, astfel că,
repunerea apelului în termen, de către instanța de apel, ar echivala cu
avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de
prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești.
De asemenea, a relatat instanța de apel că nu se va expune asupra
motivelor invocate în apel ori, instanța de apel nici nu purcede la examinarea
fondului apelului, deoarece soluția de respingere a apelului ca depus peste
termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât
instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia
decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal.
A concluzionat instanța de apel de a respinge apelul declarat de avocatul
Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, ca fiind depus peste
termenul legal, cu menținerea sentinței primei instanțe.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 01 iulie 2021, au
declarat recursuri:
Inculpatul Pobuta Alexei, care solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 01 iulie 2021, achitarea acestuia în legătură cu lipsa elementelor constitutive a
componenței de infracțiune.
În susținerea recursului declarat, inculpatul a menționat că a fost
condamnat de mai multe ori pentru una și aceiași faptă, și instanțele de fond au
lăsat fără apreciere aspectul dat. A mai menționat că instanța de apel nu și-a
motivat hotărârea și nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel.
Avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, care solicită
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, cu remiterea cauzei la
rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
În susținerea alegațiilor expuse în cererea de recurs menționează că, își
întemeiază recursul conform art. 427 alin. (1), pct. 6) și 8) Cod de procedură
penală, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021 cu
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
Invocând prevederile art. art. 6 pct. 44), 453 alin. (1) Cod de procedură
penală, art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, relatează că în
speță decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, este afectată de un viciu
fundamental și instanțele de judecată nu le-au apreciat corect și au adoptat
soluții neîntemeiate în partea argumentelor condamnatului.
A mai reținut că, atât inculpatul, cât și avocatul acestuia nu s-au prezentat
la data pronunțării sentinței motivate din 29 decembrie 2021, invocând
prevederile Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 35 din 27
noiembrie 2020 și Dispoziției președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 67 din 30
noiembrie 2020 cu privire la organizarea activității Judecătoriei Chișinău pe
perioada stării de urgență în sănătate publică prin care a fost declarată stare de
urgență pe teritoriul Republicii Moldova și accesul persoanelor străine în incinta
instanței este interzis, iar cei care au calitatea de participanți pe cauzele (penale,
civile, administrative) aflate pe rolul instanței pot depune cereri, demersuri, doar
prin poșta electronică, poșta terestră, fax, telefon.
La fel a relatat că, prin hotărârile Comisiei Naționale Extraordinară de
Sănătate Publică nr. 45 din 15 februarie 2021 și nr. 47 din 26 februarie 2021,
starea de urgență s-a prelungit.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
5
penală, procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate, pledând
pentru inadmisibilitatea acestora ca vădit neîntemeiate, și lipsite de temeiuri
legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport
cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează
asupra inadmisibilității recursurilor din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,
este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că
recursul declarat este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.
427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
7.1 Cu referire la recursul avocatului Alexei Croitor, în numele inculpatului
Pobuta Mihail.
Conform art.402 alin.(1) Cod de procedură penală și practicii judiciare
despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel, termenul de apel este de 15
zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. În
acest sens, se relevă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza (Sutter
vs. Elveția), a statuat că de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul
de exercitare a căii de atac.
Mai mult ca atât, cu privire la necesitatea prezentării părților la pronunțarea
integrală a sentinței, Colegiul ține să remarce că această chestiune este
facultativă, adică părțile la dorință pot asista în ședință și primi copia hotărârii,
sau ulterior se pot adresa pentru recepționarea acesteia, însă indiferent de
prezentarea sau neprezentarea acestora, termenul de atac a hotărârii va curge
începând cu ziua următoare pronunțării. Statuarea dată, rezultă din analiza
coroborată a prevederilor expuse de legislator în art. art. 402, 340 și 230 Cod de
procedură penală.
La caz se reține că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, s-
a respins apelul avocatului Alexei Croitor, în numele inculpatului Pobuta Mihail,
ca fiind depus peste termen și s-a menținut fără modificări sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 29 decembrie 2020.
La fel, instanța de recurs reține că, avocatul recurentului își manifestă
dezacordul față de decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, solicitând
casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt
complet de judecată, invocând în susținerea alegațiilor sale că atât inculpatul cât
și avocatul acestuia nu s-au prezentat la data pronunțării sentinței motivate din
29 decembrie 2021, deoarece pe teritoriul Republicii Moldova conform
prevederilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 35 din 27
noiembrie 2020, a fost declarată stare de urgență în sănătate publică, motiv din
care nu au putut participa la ședința de pronunțare.
Instanța de recurs constată că, instanța de apel corect a apreciat ca fiind
depus peste termen cererea de apel a avocatului Alexei Croitor, în numele
inculpatului, argumentarea expusă de către instanța de apel în decizia emisă,
fiind una legală, întrucât instanța de apel nu a judecat fondul cauzei, dar a
constatat depunerea tardivă a apelului, argumentându-și poziția corespunzător.
Cu toate acestea, reieșind din alegațiile recurentului, în raport cu
6
materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt neîntemeiate,
deoarece sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 decembrie 2020,
a fost pronunțată public 29.12.2020 și expediată avocatului Croitor Alexei prin
poșta electronică la 30.12.2020 (f. d. 181), precum și la 05.01.2021 copia
sentinței a fost recepționată de către Penitenciarul nr.1 Taraclia, cât și de către
inculpatul Pobuta Mihail (f. d. 180, 186).
Dat fiind faptul că, inculpatul Pobuta Mihail a luat cunoștință cu sentința
enunțată la 05.01.2021, iar avocatul Croitor Alexei a recepționat sentința la
30.12.2020, prin poșta electronică, ultimul a depus apelul doar la 25.01.2021,
fără a solicita repunerea în termen.
Astfel, Colegiul penal, consideră că instanța de apel corect a conchis
încălcarea termenelor prevăzute la art. 402 alin. (1) Cod procedură penală, care
potrivit prevederilor art. 403 alin. (1), art. 404 alin. (1) Cod procedură penală,
indică la imposibilitatea declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data
începerii executării pedepsei, ceea ce face imposibilă și repunerea în termen a
apelului declarat de avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta
Mihail, care a depus apel la 25 ianuarie 2021, astfel, curgerea termenului de
contestare efectuându-se din 30 decembrie 2020.
Astfel, avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului, nu și-a exercitat
dreptul legal de atac a actului de dispoziție a instanței de judecată în termenul
prevăzut de lege.
Reieșind din aceste raționamente instanța de recurs susține poziția
instanței de apel cu privire la faptul că, apelantul nu a invocat careva motive ce
au condiționat omiterea termenului de atac și că termenul de declarare a apelului
a fost omis de către inculpat, din circumstanțe care sunt imputabile părții, astfel
că repunerea apelului în termen, de către instanța de apel, ar echivala cu
avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de
prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, or în accepțiunea CtEDO
(Ghirea vs Republica Moldova, pct. 35, hotărâre din 26 iunie 2012) urmează a fi
interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice, cât și a egalității armelor,
ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului –
dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la partea
acuzării și a apărării, fără discriminare.
Cu referire la argumentul avocatului, precum că atât inculpatul, cât și
avocatul acestuia nu s-au prezentat la data pronunțării sentinței motivate din 29
decembrie 2021, deoarece pe teritoriul Republicii Moldova conform prevederilor
Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 35 din 27 noiembrie
2020, a fost declarată stare de urgență în sănătate publică, motiv din care nu au
putut participa la ședința de pronunțare, instanța de recurs îl consideră vădit
neîntemeiat.
Se constată că potrivit pct. 1 lit. a) din Dispoziția nr. 67 din 30 noiembrie
2020 cu privire la organizarea activității Judecătoriei Chișinău pe perioada stării
de urgență în sănătate publică, începând cu 01 decembrie 2020 – 15 ianuarie
2021, a fost instituit un regim special limitat de activitate în cadrul Judecătoriei
Chișinău, unde s-au examinat inclusiv și cauzele ajunse la finele examinării.
Mai mult ca atât, conform procesului-verbal din 16 decembrie 2020,
cererea condamnatului Pobuta Mihail privind revizuirea sentinței Judecătoriei
Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, s-a examinat prin intermediul
sistemului de teleconferință, la ședință fiind prezenți atât condamnatul Pobuta
Mihail, cât și apărătorul acestuia Croitor Alexei.
La fel, în cadrul aceleiași ședințe din 16 decembrie 2020, instanța a anunțat
întrerupere în ședința de judecată pentru deliberarea și pronunțarea soluției pe
7
caz până la 29 decembrie 2020, ora 12:00, cu obligarea părților de a se prezenta
la data numită fără a fi citate suplimentar (art.331 alin.(2) Cod de procedură
penală).
Mai mult, potrivit recursului avocatului Croitor Alexei, se constată că
ultimul în textul alegațiilor sale, nu neagă că nu au cunoscut despre data ședinței
de judecată din 29 decembrie 2020, dar invocă faptul că nu au participat în
ședință din motiv că pe teritoriul Republicii Moldova a fost instituită stare de
urgență și astfel accesul fiind restricționat în instanță.
Analizând cadrul legal expus supra, cât și circumstanțele de fapt, instanța
de recurs conchide că inculpatul, cât și avocatul acestuia nu au avut careva
impedimente de a se prezenta în ședința din 29 decembrie 2020, or, în cadrul
Judecătoriei Chișinău, s-au examinat diverse cauze conform Dispoziția nr. 67 din
30 noiembrie 2020, inclusiv și cauzele penale ajunse la finele examinării, printre
care examinându-se și cererea condamnatului Pobuta Mihail privind revizuirea
sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015.
Totodată, este cert faptul că avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului
Pobuta Mihail în cererea de apel declarată împotriva sentinței, nu a solicitat
repunerea în termen, și nu a expus argumente justificative în vederea motivării
termenului omis.
Având în vedere că instanța de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor
de fapt ale cauzei și legalității sentinței, din aceste puncte de vedere, nu există
temei nici pentru instanța de recurs de a se expune asupra argumentelor cu
referire la vinovăția și pedeapsa stabilită inculpatului.
7.2. Cu referire la recursul inculpatului Pobuta Mihail, Colegiul penal
notează că, prin decizia instanței de apel, a fost respins apelul avocatului
inculpatului, ca depus peste termen. Astfel la etapa judecării apelului, instanța
nu s-a implicat în constatările primei instanțe, nu s-a expus asupra
circumstanțelor de fapt ale cauzei și legalității sentinței, respingând apelul la
etapa constatării tardivității acestuia.
Prin urmare, Colegiul penal menționează că argumentele inculpatului
Pobuta Mihail, privind nevinovăția și asprimea pedepsei, nu pot constitui obiect
de examinare în ordine de recurs, întrucât instanța de apel nu a judecat fondul
cauzei, dar a constatat depunerea tardivă a apelului, argumentându-și poziția
corespunzător.
În acest context, instanța de recurs făcând referire la dispoziția art.420 Cod
de procedură penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce
poate fi folosită împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi
atacate cu recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului,
sau apelul a fost respins peste termen, va dispune inadmisibilitatea recursurilor
ordinare declarate de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Pobuta
Mihail și de către inculpatul Pobuta Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitor
Alexei în numele inculpatului Pobuta Mihail și de către inculpatul Pobuta Mihail,
împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, în
cauza penală în privința lui Pobuta Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată va fi pronunțată la 14 iulie 2022.
8
Președinte Plămădeală Ghenadie
Judecători Burduh Victor
Pitic Mariana
9