1ra-2013/21 — art.321 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.321 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1, pct. 6, 8 CPP
1ra-2013/21 — art.321 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2013/21 1-15157321-01-1ra-30092021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Plămădeală Ghenadie, Judecători – Burduh Victor, Pitic Mariana Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Pobuta Mihail și de către inculpatul Pobuta Mihail, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, în procedura de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău din 07 decembrie 2015 în cauza penală a lui Pobuta Mihail XXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX, Termenii de examinare: prima instanță: 05.06.2015 - 07.12.2015; instanța de apel: 26.01.2016 - 01.03.2016; instanța de recurs: 24.11.2016 -16.05.2017; instanța de apel: 16.06.2017- 02.11.2017; instanța de recurs: 12.03.2018 -12.06.2018; instanța de apel: 05.11.2018 -17.12.2018; instanța de recurs: 13.02.2019 - 20.03.2019; prima instanță: 26.02.2020 – 29.12.2020; instanța de apel: 20.10.2020 – 28.01.2021; Termenii de revizuire: prima instanță: 26.02.2020 – 29.12.2020; instanța de apel: 01.02.2021 – 01.07.2021; instanța de recurs ordinar: 30.09.2022 – 01.06.2022. Asupra motivelor invocate în recursurile în cauză, în baza materialelor cauzei penale, Colegiul penal lărgit A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 decembrie 2020, cererea de revizuire înaintată de Pobuta Mihail XXXXX, prin care a fost solicitată deschiderea procedurii de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, prin care Pobuta Mihail XXXXX, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, la 04 februarie 2020 condamnatul Pobuta Mihail, a depus cerere privind revizuirea sentinței 1 Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015. În argumentarea cererii înaintate, condamnatul Pobuta Mihail, a solicitat pornirea procedurii de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, cu pronunțarea unei sentințe de achitare din motivul că nu a săvârșit faptele încriminate, calificate greșit în baza art. 321 Cod penal. În acest sens a menționat că, prin sentința din 07 decembrie 2015, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani și 10 luni, iar în total 8 ani închisoare, sentința dată a fost menținută prin decizia Curții de Apel. Prin decizia Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatului Mihăilă Olesea și dispusă rejudecarea cauzei în ordine de apel. La 24 iunie 2020, avocatul Croitor Alexei, în numele condamnatului Pobuta Mihail, a depus cerere de revizuire suplimentară la cererea condamnatului din 04 februarie 2020. Prin cererea menționată supra, avocatul Croitor Alexei, în numele condamnatului Pobuta Mihail în cadrul dosarului de revizuire, a solicitat admiterea cererii condamnatului Pobuta Mihail din 04 februarie 2020 privind deschiderea procesului de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015. În motivarea cererii a indicat că, prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, Pobuta Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 321 Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a constatat, că Pobuta Mihail executând pedeapsa închisorii în Penitenciarul nr. 4, or. Cricova, mun. Chișinău, în complicitate cu condamnatul Badrajan Oleg, la 01 aprilie 2015, aproximativ la ora 16:30, aflându-se în sectorul nr. 5 al Penitenciarului nr. 4, amplasat pe adresa or. Cricova, mun. Chișinău, str. Luceafărul, 9, fiind depistat că Badrajan Oleg deține telefon mobil model „Nokia 7210C”, păstrarea căruia de către condamnați este interzisă potrivit anexei nr. 7 al Statutului executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 583 din 26 mai 2006, acționând în scopul împiedicării ridicării telefonului mobil depistat de către ajutorul ofițerului de serviciu al Penitenciarului nr. 4, or. Cricova, mun. Chișinău, Costin Andrian, l-a călcat pe mână, iar Badrajan Oleg l-a îmbrâncit și i-a deteriorat uniforma de serviciu. A mai menționat că în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată lui Pobuta Mihail a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 31 octombrie 2014, fiind stabilită pedeapsa definitivă - 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. La fel, a remarcat că prin aceeași sentință a fost condamnat și inculpatul Badrajan Oleg, însă hotărârile judecătorești în privința acestuia nu au fost contestate cu recurs ordinar. De asemenea, a reținut că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile, cu menținerea sentinței. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința, cu pronunțarea 2 unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a încetat procesul penal în privința lui Pobuta Mihail învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, conform art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 iunie 2018, a fost admis recursul ordinar, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2018, au fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința instanței de fond, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Pobuta Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, s-a aplicat o pedeapsă cu închisoare pe termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 martie 2019, a fost declarat inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpat, și menținută decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2018. A relevat că condamnatul a solicitat revizuirea sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, pentru a verifica alte circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că condamnatul este nevinovat sau există mai multe hotărâri judecătorești irevocabile care nu se pot concilia.
Avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, a depus cerere de apel la 25 ianuarie 2021, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei hotărâri de admitere a cererii condamnatului Pobuta Mihail din 04.02.2020 privind deschiderea procesului de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul inculpatului, făcând trimitere la prevederile art. art. 458, 459, 460 Cod de procedură penală, a menționat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra motivelor expuse de condamnat în cererea de revizuire și sentința contestată este nemotivată și contravine prevederilor art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. A relatat că garanțiile art. 6 § 1 din Convenție, includ obligația de a motiva hotărârile judecătorești (H. vs Belgiei, pct. 53). O decizie motivată permite părților să demonstreze că a fost audiată în mod real cauza lor. Deși o instanță internă dispune de o anumită marjă de apreciere în alegerea în alegerea argumentelor și admiterea probelor, acestea trebuie să-și justifice activitățile, precizând motivarea deciziilor sale (Suominen vs Finlanda, pct36; Carmel Saliba vs Maltei, pct.79). Este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de apel (Hirvisaari vs Finlanada, pct. 30). Deși art. 6 § 1 din Convenție, obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de Jos pct. 61; Garcia Ruiz vs Spania (MC), pct. 26; Jahnke și Lenoble vs Franța (dec.); Perez vs Franța (MC), pct. 81). Totodată a menționat că, întinderea obligației privind motivarea poate varia în funcție de natura deciziei (Ruiz Torija vs Spania, pct. 29; Hiro Balani vs Spania, pct. 27) și trebuie analizată în lumina circumstanțelor speței; trebuie să se țină seama în special de diversitatea motivelor pe care un justițiabil le poate ridica în 3 instanță și de diferențele din statele contractante în materie de dispoziții legale, cutume, concepții doctrinare, prezentarea și redactarea hotărârilor și deciziilor (Ruiz Torija vs Spania, pct. 29; Hiro Balani vs Spania, pct. 27). Cu toate acestea, atunci când un motiv invocat de o parte este decisiv pentru rezultatul procedurii, impune un răspuns specific și explicit (Ruiz Torija vs Spania, pct. 30; Hiro Balani vs Spania, pct. 28). Mai mult, a indicat că trebuie examinate argumentele principale ale reclamantului, motivele care vizează respectarea drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau Protocoalele sale, instanțele naționale trebuie să le examineze cu rigoare și atenție deosebită (Fabris vs Franța (MC), pct. 72; wagner și J.M.W.L vs Luxembrug, pct. 96).
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, apelul avocatului Croitor Alexei, a fost respins ca fiind depus peste termen, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. De asemenea, a conchis că excepția de la regula dată este reglementată de legiuitor în dispoziția art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, unde se specifică că, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că, întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Instanța de apel a subliniat că, sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 29 decembrie 2020, a fost pronunțată public la 29.12.2020, și la cererea avocatului Alexei Croitor din 29.12.2020 (f. d. 184-185), a fost expediată avocatului Croitor Alexei prin poșta electronică la 30.12.2020 (f. d. 181), iar la 05.01.2021 a fost recepționată copia sentinței de către Penitenciarul nr. 1 Taraclia, cât și de către inculpatul Pobuta Mihail (f. d. 180, 186). În acest context, a relatat că inculpatul Pobuta Mihail a luat cunoștință cu sentința enunțată la 05.01.2021, iar avocatul Croitor Alexei a recepționat sentința la 30.12.2020, prin poșta electronică, ultimul a depus apelul la 25.01.2021, fără a solicita repunerea în termen. A indicat instanța de apel că cele menționate supra, indică la încălcarea termenelor prevăzute la art. 402 alin. (1) Cod procedură penală și astfel potrivit prevederilor art. 403 alin. (1), art. 404 alin. (1) Cod procedură penală, care indică expres la imposibilitatea declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei, face imposibilă și repunerea în termen a apelului declarat de avocatul Croitor Alexei, în interesele inculpatului Pobuta Mihail, care a depus apel la 25 ianuarie 2021, astfel, curgerea termenului de contestare se efectuează din 30 decembrie 2020, iar avocatul Croitor Alexei, în interesele inculpatului Pobuta Mihail, nu și-a exercitat dreptul legal de atac a actului de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de Lege. Astfel, raportând textele cauzei de procedură penală indicate mai sus și statuările din jurisprudența constantă a Curții Europene, instanța de apel a reținut că, în speță termenul de declarare a apelului a fost omis de către avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, din circumstanțe care sunt imputabile părții. În contextul celor elucidate, instanța de apel a reținut că, în cazul în care termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 402 Cod de procedură penală este depășit, adică apelul este declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, instanța de apel este obligată să soluționeze chestiunea privind repunerea în 4 termen a apelului. Dacă întârzierea a fost determinată de motive neîntemeiate, apelul urmează a fi respins ca tardiv, fără judecarea fondului. A conchis instanța de apel că, cererea de apel depusă de avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, nu se încadrează în termenul legal, fiind depus tardiv, iar repunerea în termen nu a fost solicitată, astfel că, repunerea apelului în termen, de către instanța de apel, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești. De asemenea, a relatat instanța de apel că nu se va expune asupra motivelor invocate în apel ori, instanța de apel nici nu purcede la examinarea fondului apelului, deoarece soluția de respingere a apelului ca depus peste termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal. A concluzionat instanța de apel de a respinge apelul declarat de avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, ca fiind depus peste termenul legal, cu menținerea sentinței primei instanțe.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 01 iulie 2021, au declarat recursuri: Inculpatul Pobuta Alexei, care solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, achitarea acestuia în legătură cu lipsa elementelor constitutive a componenței de infracțiune. În susținerea recursului declarat, inculpatul a menționat că a fost condamnat de mai multe ori pentru una și aceiași faptă, și instanțele de fond au lăsat fără apreciere aspectul dat. A mai menționat că instanța de apel nu și-a motivat hotărârea și nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel. Avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, care solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. În susținerea alegațiilor expuse în cererea de recurs menționează că, își întemeiază recursul conform art. 427 alin. (1), pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021 cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Invocând prevederile art. art. 6 pct. 44), 453 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, relatează că în speță decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, este afectată de un viciu fundamental și instanțele de judecată nu le-au apreciat corect și au adoptat soluții neîntemeiate în partea argumentelor condamnatului. A mai reținut că, atât inculpatul, cât și avocatul acestuia nu s-au prezentat la data pronunțării sentinței motivate din 29 decembrie 2021, invocând prevederile Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 35 din 27 noiembrie 2020 și Dispoziției președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 67 din 30 noiembrie 2020 cu privire la organizarea activității Judecătoriei Chișinău pe perioada stării de urgență în sănătate publică prin care a fost declarată stare de urgență pe teritoriul Republicii Moldova și accesul persoanelor străine în incinta instanței este interzis, iar cei care au calitatea de participanți pe cauzele (penale, civile, administrative) aflate pe rolul instanței pot depune cereri, demersuri, doar prin poșta electronică, poșta terestră, fax, telefon. La fel a relatat că, prin hotărârile Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică nr. 45 din 15 februarie 2021 și nr. 47 din 26 februarie 2021, starea de urgență s-a prelungit.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură 5 penală, procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora ca vădit neîntemeiate, și lipsite de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursurilor din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 7.1 Cu referire la recursul avocatului Alexei Croitor, în numele inculpatului Pobuta Mihail. Conform art.402 alin.(1) Cod de procedură penală și practicii judiciare despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. În acest sens, se relevă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza (Sutter vs. Elveția), a statuat că de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac. Mai mult ca atât, cu privire la necesitatea prezentării părților la pronunțarea integrală a sentinței, Colegiul ține să remarce că această chestiune este facultativă, adică părțile la dorință pot asista în ședință și primi copia hotărârii, sau ulterior se pot adresa pentru recepționarea acesteia, însă indiferent de prezentarea sau neprezentarea acestora, termenul de atac a hotărârii va curge începând cu ziua următoare pronunțării. Statuarea dată, rezultă din analiza coroborată a prevederilor expuse de legislator în art. art. 402, 340 și 230 Cod de procedură penală. La caz se reține că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, s- a respins apelul avocatului Alexei Croitor, în numele inculpatului Pobuta Mihail, ca fiind depus peste termen și s-a menținut fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 decembrie 2020. La fel, instanța de recurs reține că, avocatul recurentului își manifestă dezacordul față de decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată, invocând în susținerea alegațiilor sale că atât inculpatul cât și avocatul acestuia nu s-au prezentat la data pronunțării sentinței motivate din 29 decembrie 2021, deoarece pe teritoriul Republicii Moldova conform prevederilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 35 din 27 noiembrie 2020, a fost declarată stare de urgență în sănătate publică, motiv din care nu au putut participa la ședința de pronunțare. Instanța de recurs constată că, instanța de apel corect a apreciat ca fiind depus peste termen cererea de apel a avocatului Alexei Croitor, în numele inculpatului, argumentarea expusă de către instanța de apel în decizia emisă, fiind una legală, întrucât instanța de apel nu a judecat fondul cauzei, dar a constatat depunerea tardivă a apelului, argumentându-și poziția corespunzător. Cu toate acestea, reieșind din alegațiile recurentului, în raport cu 6 materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt neîntemeiate, deoarece sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 decembrie 2020, a fost pronunțată public 29.12.2020 și expediată avocatului Croitor Alexei prin poșta electronică la 30.12.2020 (f. d. 181), precum și la 05.01.2021 copia sentinței a fost recepționată de către Penitenciarul nr.1 Taraclia, cât și de către inculpatul Pobuta Mihail (f. d. 180, 186). Dat fiind faptul că, inculpatul Pobuta Mihail a luat cunoștință cu sentința enunțată la 05.01.2021, iar avocatul Croitor Alexei a recepționat sentința la 30.12.2020, prin poșta electronică, ultimul a depus apelul doar la 25.01.2021, fără a solicita repunerea în termen. Astfel, Colegiul penal, consideră că instanța de apel corect a conchis încălcarea termenelor prevăzute la art. 402 alin. (1) Cod procedură penală, care potrivit prevederilor art. 403 alin. (1), art. 404 alin. (1) Cod procedură penală, indică la imposibilitatea declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei, ceea ce face imposibilă și repunerea în termen a apelului declarat de avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului Pobuta Mihail, care a depus apel la 25 ianuarie 2021, astfel, curgerea termenului de contestare efectuându-se din 30 decembrie 2020. Astfel, avocatul Croitor Alexei, în numele inculpatului, nu și-a exercitat dreptul legal de atac a actului de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege. Reieșind din aceste raționamente instanța de recurs susține poziția instanței de apel cu privire la faptul că, apelantul nu a invocat careva motive ce au condiționat omiterea termenului de atac și că termenul de declarare a apelului a fost omis de către inculpat, din circumstanțe care sunt imputabile părții, astfel că repunerea apelului în termen, de către instanța de apel, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, or în accepțiunea CtEDO (Ghirea vs Republica Moldova, pct. 35, hotărâre din 26 iunie 2012) urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice, cât și a egalității armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare. Cu referire la argumentul avocatului, precum că atât inculpatul, cât și avocatul acestuia nu s-au prezentat la data pronunțării sentinței motivate din 29 decembrie 2021, deoarece pe teritoriul Republicii Moldova conform prevederilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 35 din 27 noiembrie 2020, a fost declarată stare de urgență în sănătate publică, motiv din care nu au putut participa la ședința de pronunțare, instanța de recurs îl consideră vădit neîntemeiat. Se constată că potrivit pct. 1 lit. a) din Dispoziția nr. 67 din 30 noiembrie 2020 cu privire la organizarea activității Judecătoriei Chișinău pe perioada stării de urgență în sănătate publică, începând cu 01 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021, a fost instituit un regim special limitat de activitate în cadrul Judecătoriei Chișinău, unde s-au examinat inclusiv și cauzele ajunse la finele examinării. Mai mult ca atât, conform procesului-verbal din 16 decembrie 2020, cererea condamnatului Pobuta Mihail privind revizuirea sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, s-a examinat prin intermediul sistemului de teleconferință, la ședință fiind prezenți atât condamnatul Pobuta Mihail, cât și apărătorul acestuia Croitor Alexei. La fel, în cadrul aceleiași ședințe din 16 decembrie 2020, instanța a anunțat întrerupere în ședința de judecată pentru deliberarea și pronunțarea soluției pe 7 caz până la 29 decembrie 2020, ora 12:00, cu obligarea părților de a se prezenta la data numită fără a fi citate suplimentar (art.331 alin.(2) Cod de procedură penală). Mai mult, potrivit recursului avocatului Croitor Alexei, se constată că ultimul în textul alegațiilor sale, nu neagă că nu au cunoscut despre data ședinței de judecată din 29 decembrie 2020, dar invocă faptul că nu au participat în ședință din motiv că pe teritoriul Republicii Moldova a fost instituită stare de urgență și astfel accesul fiind restricționat în instanță. Analizând cadrul legal expus supra, cât și circumstanțele de fapt, instanța de recurs conchide că inculpatul, cât și avocatul acestuia nu au avut careva impedimente de a se prezenta în ședința din 29 decembrie 2020, or, în cadrul Judecătoriei Chișinău, s-au examinat diverse cauze conform Dispoziția nr. 67 din 30 noiembrie 2020, inclusiv și cauzele penale ajunse la finele examinării, printre care examinându-se și cererea condamnatului Pobuta Mihail privind revizuirea sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015. Totodată, este cert faptul că avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Pobuta Mihail în cererea de apel declarată împotriva sentinței, nu a solicitat repunerea în termen, și nu a expus argumente justificative în vederea motivării termenului omis. Având în vedere că instanța de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei și legalității sentinței, din aceste puncte de vedere, nu există temei nici pentru instanța de recurs de a se expune asupra argumentelor cu referire la vinovăția și pedeapsa stabilită inculpatului. 7.2. Cu referire la recursul inculpatului Pobuta Mihail, Colegiul penal notează că, prin decizia instanței de apel, a fost respins apelul avocatului inculpatului, ca depus peste termen. Astfel la etapa judecării apelului, instanța nu s-a implicat în constatările primei instanțe, nu s-a expus asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei și legalității sentinței, respingând apelul la etapa constatării tardivității acestuia. Prin urmare, Colegiul penal menționează că argumentele inculpatului Pobuta Mihail, privind nevinovăția și asprimea pedepsei, nu pot constitui obiect de examinare în ordine de recurs, întrucât instanța de apel nu a judecat fondul cauzei, dar a constatat depunerea tardivă a apelului, argumentându-și poziția corespunzător. În acest context, instanța de recurs făcând referire la dispoziția art.420 Cod de procedură penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului, sau apelul a fost respins peste termen, va dispune inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Pobuta Mihail și de către inculpatul Pobuta Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Pobuta Mihail și de către inculpatul Pobuta Mihail, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Pobuta Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 14 iulie 2022. 8 Președinte Plămădeală Ghenadie Judecători Burduh Victor Pitic Mariana 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.