1ra-1610/2021 — Art. 206 alin. 3 lit. b, b 1, 220 alin. 2 lit. a, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 17 iulie 2019, procesul penal în privința lui Filip Olha învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, a fost încetat pe motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută de art.90 Cod contravențional. Filip Olha a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.90 Cod contravențional. Procesul contravențional în baza art.90 Cod contravențional în privința lui Filip Olha a fost încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Procesul penal în privința lui Filip Alexandru învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, a fost încetat pe motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută de art.90 Cod contravențional. Filip Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.90 Cod contravențional. Procesul contravențional în baza art.90 Cod contravențional în privința lui Filip Alexandru a fost încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Filip Olha a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu 1 privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita anumite activități ce țin de implicarea persoanelor minore pe un termen de 3 ani. Filip Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita anumite activități ce țin de implicarea persoanelor minore pe un termen de 3 ani. A fost admisă în principiu, acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Țuțu Veronica privind încasarea din contul inculpaților a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă. A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Filip Olha și Filip Alexandru în beneficiul statului suma de 4 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În rest, pretențiile procurorului au fost respinse ca neîntemeiate. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Filip Olha, în perioada lunilor ianuarie - aprilie 2015, aflându-se în XXXXX, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul recrutării și adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială, în prostituție, prin intermediul anunțurilor publicate pe site-ul XXXXX privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), le-a recrutat pe minorele Rotari Alina a XXXXX, Țuțu Veronica XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată în regim on-line. În continuare, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, întru realizarea intențiilor sale infracționale comune de exploatare sexuală comercială, în prostituție a copiilor, obținând consimțământul minorelor Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit în apartamentul XXXXX, închiriat în prealabil de către Filip Alexandru pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor. Ulterior, deoarece pentru a înregistra victimele ca utilizator al site-lor XXXXX, era necesară anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare împreună cu actul său de identitate, Filip Olha, a solicitat și a primit de la minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina, buletinele de identitate a acestora, și cunoscând cu certitudine despre vârsta minoră a Alinei Rotari, Veronicăi Țuțu și Cătălinei Goncear, pentru a tăinui vârsta victimelor la înregistrarea lor ca utilizatori al site-lor menționate, utilizând un program de modificare a imaginilor, a modificat în fotografia în format digital anul nașterii de pe buletinele de identitate a victimelor, după care le-a înregistrat ca utilizatori ai site-lor XXXXX. În continuare, în perioada ianuarie - mai 2015, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul XXXXX a organizat prestarea de către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele 2 sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Inculpatul Filip Alexandru, în perioada lunilor ianuarie - aprilie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, cunoscând despre intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, de exploatare sexuală comercială în prostituție a victimelor minore Rotari Alina, XXXXX), Țuțu Veronica, XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, care au fost recrutate anterior, prin intermediul anunțurilor publicate pe sit-ul XXXXX privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), și acceptând intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, acționând în continuare împreună și de comun acord cu aceasta, întru realizarea intențiilor infracționale comune de exploatare sexuală comercială, în prostituție a minorelor Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina care și-au dat consimțământul de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit în apartamentul XXXXX, închiriat în prealabil de către el, pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție a victimelor. Ulterior, în perioada indicată de timp, Filip Alexandru acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Filip Olha său Filip Alexandru, a organizat prestarea de către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către el cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru, în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra a mai multor copii și de două persoane. Tot ei, inculpații Filip Olha și Filip Alexandru prin intermediul anunțurilor publicate pe sit-ul XXXXX, privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de modele, au îndemnat mai multe persoane de sex feminin la prestarea serviciilor sexuale, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line. Totodată, întru înlesnirea practicării prostituției de către Godoroja Aliona și Pojoga Eugenia, Sandu Aliona, Mahov Alexandra, Covaci Irina, Arion Cristina, Iurco Ana, Tîmcova Olga, Grigorița Ana, Știubei Valeria, Stahi Irina și Rusu Vasile, inculpații le-au pus la dispoziție echipamentul tehnic necesar și apartamentului închiriat în prealabil pentru acest gen de activitate, unde ultimelor acordau servicii sexuale on-line contra plată, utilizatorilor site-ului XXXXX, satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Astfel, după cum rezultă din circumstanțele expuse supra, Filip Olha și Filip Alexandru au îndemnat și înlesnit prestarea de către mai multe persoane a serviciilor 3 sexuale contra plată în regim on-line, adică la caz, lipsind elementul obligatoriu ”prostituția”, or, faptul că se lucra doar în regim on-line, fără a fi întreținute careva raporturi sexuale este confirmat prin declarațiile martorilor Iurco Ana, Știubei Valeria, Pojoga Eugenia, Covaci Irina, Mahov Alexandra, Godoroja Aliona, Sandu Aliona și Grigorița Ana, care în ședința de judecată au declarat că ”Filip Olha le-a acordat echipamentul tehnic necesar și i-a înregistrat pe site-ului XXXXX, unde trebuiau să flirteze cu persoane străine care erau vorbitoare de limba engleză, rusă, franceză, iar în unele momente când persoanele cu care discutau le spuneau să se dezbrace, le arătau zonele intime, adică unele părți ale corpului, însă careva relații sexuale directe, care ar presupune contactul fizic cu clienții nu au avut, precum nici nu a avut careva întâlniri cu persoanele ce au comunicat pe internet”. Astfel, Filip Olha și Filip Alexandru, prin acțiunile sale intenționate au săvârșit infracțiunea prevăzută de art.90 Cod Contravențional, după semnele calificative: producerea, comercializarea, difuzarea sau păstrarea produselor pornografice pentru a fi comercializate ori difuzate.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, avocatul Ciobanu Vadim în numele inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru, a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Filip Olha și Filip Alexandru să fie achitați, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului declarat, apărarea a indicat, că din învinuirea înaintată lui Filip Olha, se constată că acesteia i-au fost incriminate acțiunile prejudiciabile prevăzute la art.206 Cod penal de „recrutare” și „adăpostire”, iar lui Filip Alexandru doar acțiunea de „adăpostire”, însă, potrivit materialelor cauzei penale s-a stabilit că de fapt, Filip Alexandru și Filip Olha nu au adăpostit pe nimeni în sensul art.206 Cod penal. Mai mult, apărarea a indicat că potrivit pct.3.4. din Hotărârea Plenului CSJ nr. 37 din 22.11.2004 „Cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii”, adăpostirea victimei este plasarea acesteia într-un loc ferit pentru a nu fi descoperită de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar putea denunța traficantul. De asemenea, s-a constatat că Rotari Alina, Tuțu Veronica și Goncear Cătălina nu au fost plasate în careva loc ferit pentru a nu fi descoperite de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar putea denunța. Consideră că, din declarațiile lui Filip Olha, s-a constatat că aceste domnișoare aveau acces liber în apartamentul XXXXX. Partea vătămată Țuțu Veronica în ședința de judecată a declarat că, accesul în apartamentul XXXXX era liber, putea intra și ieși oricând. Partea vătămată Goncear Cătălina în ședința de judecată a declarat că, în apartamentul XXXXX venea singură, unde se apuca de lucru. Cu atât mai mult, potrivit declarațiilor lui Goncear Cătălina, despre faptul că mergea în apartamentul XXXXX, pentru a presta servicii erotice on-line, i-a comunicat polițistului de la Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Popa Valeriu, căruia îi comunica detaliile și i-a transmis poze din apartamentul XXXXX. Pentru faptul că depista asemenea cazuri, primea bani de la polițistul Popa Valeriu. Toți martorii audiați în cadrul judecării cauzei și anume Ceban (Iurco) Ana, Știubei Valeria, Pojoga Eugenia, Covaci Irina, Mahov Alexandra, Godoroja Aliona, Sandu Aliona și Grigoriță Ana, au declarat că în apartamentul XXXXX mergeau benevol, atât ele cât și Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina, accesul în apartament era liber, oricând puteau intra sau 4 părăsi apartamentul. Respectiv, din probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, s-a constatat indubitabil că, Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina nu au fost adăpostite, adică nu au fost plasate într-un loc ferit pentru a nu fi descoperite de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar putut denunța, acestea aveau acces liber, puteau intra și părăsi apartamentul oricând. Cu atât mai mult, Goncear Cătălina a mers în apartamentul XXXXX, pentru a presta servicii erotice, sub îndrumarea polițistului de la Centrul pentru combaterea traficului de persoane Popa Valeriu, care și îi dirija acțiunile acesteia. Cu atât mai mult, referitor la presupusa „adăpostire” a lui Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina de către Filip Alexandru, apărarea menționează că din declarațiile acestora s-a stabilit că, ultimul a fost în apartament doar o singură dată pentru a schimba lămpile, iar acestea erau îmbrăcate și nu prestau servicii, careva discuții cu Alexandru niciodată nu au purtat. Alte probe, în care să indice că Filip Alexandru ar fi adăpostit pe Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina, organul de urmărire penală nu a administrat, respectiv constatăm că de fado, organul de urmărire penală i-a incriminat lui Filip Alexandru faptul că a acceptat intențiile și acțiunile lui Filip Olha, ceea ce este inadmisibil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, a fost admis apelul declarat, inclusiv din alte motive, casată parțial sentința, în partea condamnării lui Filip Olha și Filip Alexandru în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Filip Olha și Filip Alexandru au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal, fiind liberați de răspunderea penală, din motivul expirării termenului de prescripție cu încetarea procesului penal. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că Filip Olha a fost învinuită de procuror că, prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra a mai multor copii și de două persoane. La fel și Filip Alexandru a fost învinuit de procuror că, prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal - traficul de copii, adică adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra a mai multor copii și de două persoane. Astfel, prima instanță a ajuns la concluzia că Filip Olha și Filip Alexandru au săvârșit infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod Penal - traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra a mai multor copii și de două persoane. În acest sens instanța de apel a menționat că în cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta, pentru săvârșirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța trebuie să țină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, nu conțin semnele unei infracțiuni mai grave și învinuirea pentru acestea nu 5 se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv, susținută de procuror în cadrul judecării cauzei, iar modificarea învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare. În astfel de cazuri, instanța va ține cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege, sancțiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă; în învinuire se introduc fapte și episoade adăugătoare, care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului inițial, semne calificative, circumstanțe agravante, care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii, deși nu modifică estimația juridică a celor săvârșite Instanța de apel a conchis că, prima instanță a depășit limitele învinuiri aduse lui Filip Alexandru cu elementul ,,recrutarea” ceea ce demonstrează că instanța a completat învinuirea adusă ultimului. Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpata Filip Olha, în perioada lunilor ianuarie - aprilie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul recrutării și adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială, în pornografie, prin intermediul anunțurilor publicate pe sit- XXXXX privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), le-a recrutat pe minorele Rotari Alina, XXXXX, Țuțu Veronica, XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată în regim on-line. În continuare, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, în scopul realizării intențiilor sale infracționale comune - de exploatare sexuală comercială, în pornografie a copiilor, obținând consimțământul minorelor Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei- web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit în apartamentul XXXXX, închiriat în prealabil de către Filip Alexandru pentru exploatarea sexuală comercială și în pornografie a victimelor. Ulterior, deoarece pentru a înregistra victimele ca utilizator al sit-lor XXXXX, era necesară anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare împreună cu actul său de identitate, Filip Olha, a solicitat și a primit de la minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina, buletinele de identitate a acestora, și cunoscând cu certitudine despre vârsta minoră a Alinei Rotari, Veronicăi Țuțu și Cătălinei Goncear, pentru a tăinui vârsta victimelor la înregistrarea lor ca utilizatori al site-lor menționate, utilizând un program de modificare a imaginilor, a modificat în fotografia în format digital anul nașterii de pe buletinele de identitate a victimelor, după care le-a înregistrat ca utilizatori ai site-lor XXXXX, XXXXX. În continuare, în perioada ianuarie - mai 2015, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul XXXXX a organizat prestarea de către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în 6 apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Inculpatul Filip Alexandru, în perioada lunilor ianuarie - aprilie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, cunoscând despre intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, de exploatare sexuală comercială în pornografie a victimelor minore Rotari Alina Ruslan, XXXXX, Țuțu Veronica, XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, care au fost recrutate anterior, prin intermediul anunțurilor publicate pe sit-ul XXXXX privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), și acceptând intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, acționând în continuare împreună și de comun acord cu aceasta, în scopul realizării intențiilor infracționale comune - de exploatare sexuală comercială, în pornografie a minorelor Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina care și-au dat consimțământul de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit în apartamentul XXXXX, închiriat în prealabil de către el, pentru exploatarea sexuală comercială și în pornografie a victimelor. Ulterior, în perioada indicată de timp, Filip Alexandru acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Filip Olha său Filip Alexandru, a organizat prestarea de către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către el cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpații Filip Olha și Filip Alexandru au comis infracțiunea prevăzută de art.2081 Cod penal, individualizată prin producerea, difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale unui copil implicați în activități sexuale explicite, simulate, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică. Instanța de apel a menționat că, inculpații Filip Olha și Filip Alexandru au fost puși sub învinuire pentru comiterea unui concurs real de infracțiuni prevăzut de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal și art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal. Totodată prima instanță examinând cauza, a ajuns la concluzia că în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a) Cod penal de către inculpații Filip Olha și Filip Alexandru, urmând ca acțiunile acestora să fie recalificate în baza art.90 Cod contravențional, după indicii constitutivi: producerea, comercializarea, difuzarea produselor pornografice pentru a fi comercializate ori difuzate. Sub aspectul dat instanța de apel a reținut că, faptele din rechizitoriu se referă la perioada de timp ianuarie – aprilie 2015, relevante speței sunt prevederile legale în vigoare la data comiterii infracțiunii. În continuare, instanța de apel a notat că, potrivit art.90 Cod contravențional în varianta originală, în vigoare din 31.05.2009, sub aceeași denumire marginală, legea contravențională pedepsește activitatea de practicarea prostituției. Or, în această redacție, legiuitorul nu a specificat alte careva elemente definitorii ale acestei 7 componențe de contravenție. Instanța de apel a notat faptul că, lui Filip Olha și Filip Alexandru se impută comiterea faptei prejudiciabile prevăzută de art.220 alin.(2) lit. a) Cod penal, în perioada de timp ianuarie-aprilie 2015, până la intrarea în vigoare a legii de modificare a componenței de contravenție prevăzute de art.90 Cod contravențional, instanța urmează să aplice în privința persoanei legea penală mai blândă, care era în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, or potrivit art.10 alin.(2) Cod penal, legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. De asemenea, instanța de apel a menționat că, prevederile art.90 Cod contravențional în redacția anterioară a legii, sunt mai blânde, respectiv fiind favorabile inculpatului, spre deosebire de prevederile în vigoare la momentul examinării cauzei penale și pronunțării sentinței, ce înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni deoarece extinde aria de interpretare a noțiunii de prostituție în defavoarea inculpatului. Având în vedere aceste raționamente, la analiza juridică a noțiunii de prostituție, instanța de judecată corect sa ghidat de norma legală în vigoare la momentul comiterii faptei și anume - art.90 Cod contravențional care prevede răspunderea contravențională pentru producerea, comercializarea, difuzarea sau păstrarea produselor pornografice. Astfel, revenind la previzibilitatea termenului contestat, în literatura de specialitate s-a subliniat că prin prostituție se înțelege practicarea de acte sexuale cu diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei, aceasta urmărind să-și procure, pe o asemenea cale, mijloace de existență sau principalele mijloace de existență. O asemenea conotație se pretează sensului comun al termenului. În același timp, există un consens științific că prostituția nu poate presupune prestarea de servicii sexuale on-line. Aceasta pentru că, prestarea de servicii sexuale on- line nu implică practicarea de acte sexuale cu persoanele care beneficiază de serviciile prostituatei. Prestarea unor asemenea servicii nu implică contactul direct al corpului persoanei cu corpul celui care beneficiază de serviciile acesteia. Or, din moment ce lipsește un contact fizic, asemenea acțiuni, prestarea serviciilor sexuale on-line, nu intră sub incidența noțiunii de prostituție, ci a celei de pornografie. Instanța de apel a accentuat că, componența de infracțiune incriminată în coroborare cu reperele doctrinare relevante acesteia, în redacția legii la momentul comiterii faptei ilegale, activitatea erotică prin video-chat nu este asimilată prostituției și proxenetismului. Deși transmisia online a unor spectacole erotice le poate furniza plăceri privitorilor, ea nu poate fi considerată ”contact sexual”, pentru a fi incident Codul penal. Or, un element esențial al contactului sexual îl reprezintă contactul fizic dintre două corpuri, fapt care nu are loc în acest gen de activități. În acest sens, instanța de apel a stabilit că prostituția este diferită de serviciile sexuale prestate online. Instanța de apel a menționat că în cazul prestării serviciilor sexuale on-line, răspunderea poate fi aplicată pentru difuzarea produselor pornografice, în baza art.90 Cod contravențional. Aceasta cu condiția că serviciile sexuale on-line se exprimă în conversația on-line dintre un client și un model de video-chat, cu transmiterea (aproape) instantanee a imaginilor video care conțin fie reprezentarea modelului de video-chat angajat în activități sexuale explicite, fie reprezentarea unei părți intime a corpului modelului de video-chat, în scopul excitării sexuale a clientului și al obținerii unei 8 recompense de către modelul de video-chat. Astfel, instanța de apel a considerat că acțiunile modelelor-web angajate de către inculpați (in concretio, Goncear Cătălina, Țuțu Veronica, Rotari Alina, Sandu Aliona, Mahov Alexandra, Covaci Irina, Arion Cristina, Iurco Ana, Tîmcova Olga, Grigorița Ana, Știubei Valeria, și Stahi Irina) nu pot fi considerate acte de prostituție numai dat fiind că clienții acestora au putut obține plăceri de ordin sexual ca urmare a activității lor, precum și că acestea erau plătite pentru activitatea lor. Cu concluzia instanței a căzut de acord și acuzatorul de stat, or sentința în această parte nu a fost contestată de procuror. Cu referire la învinuirea adusă în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, latura subiectivă a infracțiunii imputată se caracterizează, în primul rând prin vinovăție sub formă de intenție directă. Un alt semn secundar obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, care în cazul din speță, îmbracă forma ,,exploatării sexuale comerciale în prostituție”. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă, în cazul din speță, sub următoarea modalitate normativă ,,îndemnul și înlesnirea practicării prostituției”. Astfel în acest caz semnele faptei prejudiciabile reținute de procuror au la bază aceleași semn normativ comun al componenței de infracțiune, fapta de ,,prostituție” care în cazul învinuirii aduse în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal se prezintă sub formă semnului secundar obligatoriu al laturii subiective, iar în cazul învinuirii aduse în baza art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal se prezintă sub forma laturii obiective. În continuare, concluziile instanței de apel s-au bazat din analiza circumstanțelor de fapt reținute de procuror și anume în cazul părților vătămate minore cum s-a reținut: că în perioada ianuarie - mai 2015, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul XXXXX a organizat prestarea de către minorele Rotari Alina, XXXXX, Țuțu Veronica, XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site- XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Tot în aceiași perioadă indicată, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul XXXXX a organizat prestarea de către Sandu Aliona, XXXXX, Mahov Alexandra, XXXXX, Covaci Irina, XXXXX, Arion Cristina, XXXXX, Iurco Ana, XXXXX, Tîmcova Olga, XXXXX, Grigorița Ana, XXXXX, Știubei Valeria, XXXXX și Stahi Irina, XXXXX, a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Astfel același circumstanțe de fapt fiind reținute și în cazul victimelor majore, diferența fiind în vârsta părților vătămate. În contextul dat, instanța de apel a menționat că semn secundar obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzut de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal ,,exploatării sexuale comerciale în prostituție” nu și-a găsit confirmare, or legiuitorul a 9 prevăzut-o expres ca condiție necesară a răspunderii penale în cadrul componenței de infracțiune, fiindcă absența acesteia din componența de infracțiune exclude și existența infracțiunii care este singurul temei al răspunderii penale. Din alt punct de vedere, menținând condamnarea lui Filip Olha și Filip Alexandru în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal înseamnă a-i recunoaște vinovați de trafic de copii în scopul exploatării în industria pornografică însă semnul respectiv nu se regăsește în învinuirea înaintată ceia ce înseamnă că instanța ar completa învinuirea ceia ce este inadmisibil. Instanța de apel a menționat că în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal de către inculpații Filip Olha și Filip Alexandru urmând ca acțiunile acestuia să fie recalificate în baza art. 2081 Cod penal după indicii constitutivi: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale unui copil implicați în activități sexuale explicite, simulate, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică. Instanța de apel a stabilit, deși inculpații nu recunosc vinovăția în săvârșirea infracțiunii de prevăzute de art.2081 Cod penal, vina acestora se dovedește prin următoarele probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Goncear Cătălina, Țuțu Veronica, Rotari Alina; raportul autodenunț a OUP al SUP a CCTP, Roman Raspopa din 10.06.2015 (f.d.12, vol. I); raportul autodenunț a OUP al SUP a CCTP, Roman Raspopa din 15.06.2015 (f.d.15, vol. I); procesul-verbal de constatare a infracțiunii din 16.04.2015 (f.d.18, vol. I); extrasul din Makler.md, care conține anunțurile de angajare în calitate de model video-chat, cu anexe foto (f.d.23-28, vol. I); răspunsul SRL „Makler” nr. 050 din 18.05.2015, cu anexe (f.d.32-33, vol. I); răspunsul Agenția de Stat pentru protecția Moralității din 19.06.2015 (f.d.35, vol. I); răspunsul SRL „Simpals” nr. 110 din 22.06.2015, cu anexe (f.d.37-38, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor și documentelor din 24.06.2015 (f.d.39, vol. I); procesul-verbal de recunoașterea persoanei din 17.06.2015, cu tabel foto, în cadrul căruia partea vătămată minoră Rotari Alina a recunoscut-o pe Filip Olha, ca fiind persoana care recrutat-o și a adăpostit-o într-un apartament din sectorul Râșcani bd. Moscovei, mun. Chișinău, în scopul exploatării sexuale comerciale (f.d.79-80, vol. I); procesul-verbal de recunoașterea persoanei din 17.06.2015, cu tabel foto, în cadrul căruia partea vătămată minoră Țuțu Veronica a recunoscut-o pe Filip Olha, ca fiind persoana care recrutat-o și a adăpostit- o într-un apartament din sectorul Râșcani bd. Moscovei, mun. Chișinău, în scopul exploatării sexuale comerciale (f.d.81-82, vol. I); procesul-verbal de verificarea declarațiilor martorului la locul faptei din 18.06.2015 (f.d.83-86, vol. I); procesul-verbal de confruntare din 19.06.2015, efectuat între partea vătămată minoră Rotari Alina și bănuita Filip Olha, în cadrul căruia partea vătămată minoră a susținut declarațiile depuse anterior în această calitate (f.d.90-92, vol. I); procesul-verbal de confruntare din 19.06.2015, efectuat între partea vătămată minoră Țuțu Veronica și bănuita Filip Olha, în cadrul căruia partea vătămată minoră a susținut declarațiile depuse anterior în această calitate (f.d.93-94, vol. I); procesul-verbal de percheziție din 05.05.2015, efectuat pe adresa mun. Chișinău bd. Moscovei 18, ap. 108 (f.d.117-118, vol. I); procesul-verbal de percheziție din 05.05.2015, efectuat pe adresa mun. XXXXX (f.d.122-123, vol. I); raportul de expertiză XXXXX (f.d.146-151, vol. I); raportul de expertiză nr.6258 din 16-18.06.2015 (f.d.158-163, vol. I); raportul de expertiză XXXXX (f.d.170-175, vol. I); raportul de expertiză XXXXX (f.d.182-188, vol. I). 10 Instanța de apel a reținut că aceste probe, coroborează cu declarațiile părților vătămate Goncear Cătălina, Țuțu Veronica și Rotari Alina care confirmă, cu certitudine, vina inculpaților în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.2081 Cod penal, după semnele calificative: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale copil implicat în activități sexuale explicite, simulate, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpata Filip Olha, nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce în ședința de judecată au fost prezentate probe, care din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, indică incontestabil că inculpata, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art.2081 Cod penal, iar poziția ultimei precum că, în cadrul discuțiilor fetele i-au spus că au mai mult de 18 ani, nu o dezvinovățesc de comiterea pornografiei infantile, constatând că este o metodă de a se apăra și de a se eschiva de la răspunderea penală. De asemenea instanța de apel a conchis că nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Filip Alexandru, nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce în ședința de judecată au fost prezentate probe, care din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, indică incontestabil că inculpatul, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art.2081 Cod penal, iar poziția ultimului precum că, nu era la curent ce se petrecea în acel apartament localizat pe bd. Moscovei, nu îl dezvinovățesc de comiterea pornografiei infantile, atribuind-o la o metodă de apărare în scopul eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise. Instanța de apel a considerat că soluția de reîncadrare juridică a faptelor imputate lui Filip Olha și Filip Alexandru din art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal în art.2081 Cod penal este una legală și întemeiată juridic. Mai mult, instanța de apel a indicat, că legea penală la art.2081 Cod penal incriminează fapta de pornografie infantilă. Aceasta presupune producerea, distribuirea, difuzarea, importarea, exportarea, oferirea, vinderea, procurarea, schimbarea, folosirea sau deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică. Necesitatea incriminării faptei de pornografie infantilă este incontestabilă. Totuși, protecția copilului nu poate fi privită ca o problemă de cenzură. Crearea unui mediu pentru copii, caracterizat prin siguranță, trebuie să conserve și să dezvolte libertăți fundamentale, cum sunt libertatea de exprimare, dreptul la informație și la ocrotirea sferei intime, în paralel cu protejarea eficientă a copiilor în fața conținuturilor ilegale și dăunătoare. Libertatea de exprimare trebuie să fie supusă unor rigori extreme, întrucât mai ales spațiul cibernetic este locul care oferă ”consumatorilor” de această producție posibilități ample de a schimba idei, fantezii și sfaturi, destinate să încurajeze și să faciliteze exploatarea sexuală a minorilor. Toate acestea justifică incriminarea pornografiei infantile în parametrii pe care îi atestă în art.2081 Cod penal. În continuare instanța de apel a reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la bunele moravuri și reprezentarea minorilor cu privire la aspectele decente și indecente ale vieții 11 intime și sexuale, totodată, acesta este constituit din relațiile sociale privitoare la protecția minorilor împotriva pornografiei infantile, inclusiv prin intermediul sistemelor informatice. Instanța de apel a remarcat că infracțiunea analizată nu aduce atingere relațiilor sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea, libertatea fizică sau libertatea psihică a minorului. În continuare instanța de apel a menționat că protejarea moralității face parte Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 07.03.2013. Conform art. 1 al acestei legi, prin pornografie se înțelege „prezentarea de manieră vulgară, brutală a contactelor sexuale de orice tip între persoane de sexe diferite sau de același sex, a altor manifestări indecente ale vieții sexuale, precum și prezentarea de o manieră impudică a organelor genitale”. Indiferent dacă se referă la pornografia adultă sau infantilă, noțiunea de pornografie trebuie să corespundă acestei definiții legislative. Mai mult, instanța de apel a indicat, că conform alin.1 art.34 al Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (ratificată prin Legea cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 19.12.2011), „fiecare parte va adopta măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele, unitățile sau serviciile care răspund de efectuarea cercetărilor sunt specializate în domeniul combaterii exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor ori că persoanele respective sunt pregătite profesional în acest scop”. Din pct.5 al Raportului explicativ la Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, reiese că: „Articolul 34 din Convenție sugerează statelor părți să protejeze copiii împotriva „oricărei forme de exploatare sexuală și de abuz sexual”, inclusiv a incitării sau constrângerii copiilor să se dedea la activități sexuale ilegale, a exploatării copiilor în scopul prostituției sau al altor practici sexuale ilegale, precum și a exploatării copiilor în spectacole și materiale pornografice”. Așadar, din Convenția precitată rezultă că prostituția și pornografia sunt două activități clar delimitate, cu conținut diferit. Totodată, instanța de apel a indicat că, conform art.3 al Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 22.02.2007), „fiecare stat parte se asigură că, cel puțin, următoarele acte și activități sunt acoperite în totalitate de dreptul său penal, indiferent dacă aceste infracțiuni sunt comise pe plan intern sau pe plan transnațional, individual sau organizat: ... c) producerea, distribuirea, difuzarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea sau deținerea în scopul pornografiei infantile în sensul definiției de la articolul 2”. În Manualul de interpretare a acestui protocol, editat de UNICEF, se menționează: „Articolul 3 impune statelor părți incriminarea producerii, distribuirii, difuzării, importului, exportului, oferirii, vânzării sau deținerii în scopul pornografiei infantile în sensul definiției de la articolul 2. Pornografia poate, printre alte forme, să fie reprezentată în spectacole live, în fotografii, în filme, în înregistrări video și în înregistrări sau difuzări de imagini digitale”. Nu în ultimul rând, în Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului 12 Uniunii Europene din 13.12.2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/ JAI a Consiliului, se stabilește: „În contextul incriminării actelor legate de spectacolul pornografic, prezenta directivă se referă la actele care constau într-o expunere organizată în direct adresată unui public” (pct. (8) din Preambul); „spectacol pornografic” înseamnă expunerea în direct (subl. ne aparține) adresată unui public, inclusiv prin tehnologia informațiilor și comunicațiilor (subl. ne aparține): (i) a unui copil implicat într-un com-portament sexual explicit, real sau simulat; ori (ii) a organelor genitale ale unui copil în principal cu scop sexual” (lit. e) art. 2)). Instanța de apel a remarcat că în toate instrumentele cu vocație internațională analizate supra, pornografia on-line și pornografia înregistrată (stocată) sunt privite ca forme ale pornografiei. În nici unul din aceste instrumente, pornografia on-line nu este privită ca formă a prostituției. Instanța de apel a menționat că în cazul studiouri-lor de video-chat se atestă prezența obiectului imaterial al infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal, și anume, spectacolele pornografice on-line cu transmisie (aproape) instantanee practicate de părțile vătămate Goncear Cătălia, Țuțu Veronica și Rotari Alina, în transmisie directă care aveau ca scop satisfacerea dorințelor sexuale ale beneficiarilor prin intermediul site-ului XXXXX. La caz, spectacolele pornografice on-line cu transmisie (aproape) instantanee se încadrează în noțiunea de ”alte reprezentări” specificate de art.2081 Cod penal, ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale ori de ”alte reprezentări” ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, inclusiv în formă electronică. Mai mult, instanța de apel a indicat, că din caracterizarea efectuată de legiuitor a obiectului imaterial al infracțiunii analizate, rezultă că acesta are în vedere gesturi sau comportamente sexuale explicite, săvârșite individual, care prin semnificația lor aduc ofensă la pudoare. Or, prin sintagma activități sexuale explicite se vor înțelege acțiunile efectuate cu caracter vădit, limpede, deslușit, clar, lămurit; prin sintagma activități sexuale reale se vor înțelege acțiunile cu caracter obiectiv, adevărat. Maniera lascivă are semnificația de excesiv de senzual, pornit spre desfrânare, pervertire a instinctului sexual, crearea sentimentului de brutalitate și cinism în relațiile sexuale. Lexemul obscen are sensul de caracter imoral, nerușinat, nesimțit, trivial, indecent, vulgar al unor atitudini sau manifestări ale imoralității sexuale. Manierele lascive sau obscene rezultă din însuși conținutul și forma materialelor prezentate. Victimă a infracțiunii specificate la art.2081 Cod penal, este minorul care fie este implicat în activități sexuale explicite, reale sau simulate, fie că îi sunt reprezentate de o manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică, organele sexuale. Prin urmare, instanța de apel a reținut, că părțile vătămate Goncear Cătălina, Țuțu Veronica și Rotari Alina, i-au comunicat lui Filip Olha referitor la vârsta reală a acestora. La prima întâlnire partea vătămată Goncear Cătălina, a comunicat că este minoră, și Filip Olha i-a răspuns ,,lehko ispraviti”. Știind că ele sunt minore și fiind încrezută de ceea ce i-au spus inculpata Filip Olha în mod neglijent le-a acceptat să practice activitatea de video-chat. Totodată ea nu putea să le înregistreze, neavând 18 ani, însă li-a înregistrat în internet cu anul XXXXX. Totodată, neglijența lui Filip Olha și Filip Alexandru în privința admiterii persoanelor minore în această activitate, îi este imputabilă. Or, ținând cont de limita fragilă dintre legalitate și ilegalitatea activității pe care o gestiona, aceștia trebuia să 13 manifeste prudență totală întru evitarea implicării copiilor în astfel de activități. Latura obiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se exprimă în fapta prejudiciabilă care constă în acțiune. Această acțiune se referă la imagini și ”alte reprezentări”, adică spectacolele pornografice on-line cu transmisie (aproape) instantanee ale unui copil implicat în activități sexuale explicite, reale, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică. Astfel, instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpaților următoarele modalități normative: producere, difuzare, vindere. Producerea constă în fabricarea sau combinarea de imagini sau alte reprezentări ale unei persoane implicate în activitate sexuală explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentările organelor sexuale a persoanei, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică. Difuzarea presupune expunerea publică cu scop de vânzare a produsului pornografic, la caz, în regim on-line. Vinderea consistă în cedarea stăpânirii definitive asupra produsului pornografic, în schimbul unei sume de bani. Așadar, instanța de apel a reținut că Filip Olha și Filip Alexandru a contribuit în calitate de organizator la producerea materialului pornografic on-line prin asigurarea spațiului necesar: or, inculpații au luat în chirie apartamentul din XXXXX . Suplimentar, și martorul Negru Carolina, a declarat instanței de judecată sub jurământ că în perioada anului 2014 a dat în chirie lui Filip Olha și Filip Alexandru, indicând, XXXXX. Instanța de apel a remarcat că, inculpații au recunoscut faptul că în vederea organizării afacerii cu video-chat a procurat echipamentului necesar care erau utilizate de către modelele web. Difuzarea produsului pornografic se referă direct la condițiile site-ului pe care erau înregistrate fetele pentru a activa: XXXXX. Or, conținutul acestor site-uri sunt accesibile oricărei persoane care are vârsta împlinită de 18 ani, iar scopul principal și este de a difuza spectacolele pornografice pentru a atrage cât mai mulți clienți în convorbiri private, care de fapt și este sursa venitului în astfel de activități. De asemenea instanța de apel a conchis că deosebirea de esență, în cazul părților vătămate minore Goncear Cîătălina, Țuțu Veronica și Rotari Alina constă în faptul că acestea nu au avut conturi personale pe aceste site-uri, or, conform politicii de activitate, pe site nu se admite înscrierea unei persoane minore. Într-un final, comercializarea produsului pornografic se atestă prin scopul lui Filip Olha și Filip Alexandru în momentul în care a inițiat o astfel de ”afacere”. Or acesta, în mod deschis, fără vicii de consimțământ explica potențialelor web-modele, că venitul obținut de către acestea din expunerea lor pe site-urile menționate urmează a fi împărțit în raport de 50% la 50% modelului și lui personal. Latura subiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă, având drept motiv – interes material. Subiectul infracțiunii, este persoana fizică responsabilă – Filip Olha , născută la XXXXX, cetățeancă a Ucrainei, IDNP XXXXX, originară din XXXXX, viza de reședință XXXXX de facto XXXXX și Filip Alexandru, născut la XXXXX, cetățean RM, IDNP XXXXX, originar din r-nul XXXXX, domiciliat XXXXX, de facto XXXXX. 14 Totodată, instanța de apel a precizat că ținând cont de limitele înaintării învinuirii, a considerat dovedit faptul că Filip Olha și Filip Alexandru a comis anume infracțiunea de ”pornografie infantilă, după indicii constitutivi: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și de alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale, și de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică” și nu ”trafic de copii”. Instanța de apel a conchis că deși vinovăția inculpaților pe art.2081 Cod penal a fost demonstrată, a reiterat că, potrivit art.332 Cod de procedură penală, în cazul când pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 Cod penal, instanța, prin sentința motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În conformitate cu prevederile art.60 alin.(1) lit. (b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua comiterii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Prin urmare, infracțiunea prevăzută la art.2081 Cod penal este o infracțiune mai puțin gravă, comisă de către Filip Olha și Filip Alexandru în lunile ianuarie - aprilie 2015, iar de la comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 5 ani a expirat, astfel, instanța de apel a considerat de a înceta procesul penal în baza art.2081 Cod penal, în privința inculpaților, din motivul intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

Procurorul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe, deoarece apelul a fost admis greșit. În motivarea recursului acuzarea invocă, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Consideră că instanța de apel a interpretat greșit probele pe care le-a prezentat acuzarea în sprijinul învinuirii lui Filip Olha și Filip Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal. Menționează, că instanța de apel nu și-a motivat aprecierea critică a probelor acuzării și s-a limitat la o expunere succintă și pur teoretică a semnelor subiective și obiective ale componențelor de infracțiune prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b), b1) și 2081 Cod penal, fără a examina corespunderea între semne și acțiunile inculpaților. A elucidat conținutul probelor acuzării și a punctat că instanța de apel nu a efectuat o analiză amplă a acestora, ce ar fi conformă cu regulile de apreciere a probelor, prevăzute de art.101 Cod de procedură penală. A relevat că instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, or acestea nu coroborează cu alte probe din dosar. Subsidiar procurorul a invocat că, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, or, în partea descriptivă a indicat, inițial la pct.24 ,,că Filip Olha și Filip Alexandru au comis faptele, conform elementelor incriminate de procuror în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal…”, și ulterior, la pct.pct.77), 92) a indicat ,,că, acțiunile inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru, urmează a fi calificate în baza art.2081 Cod penal…”, iar în partea dispozitivă a concluzionat referitor la vinovăția inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal.

Inculpații Filip Olha și Filip Alexandru au prezentat referință pe marginea recursului ordinar declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și menținerea 15 deciziei instanței de apel.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi desfășurate în continuare. Astfel, potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarat în speță, procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, cât și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În acest context, instanța de recurs menționează că conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s- a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, 16 reprezintă motiv de casare. Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de recurent, Colegiul penal reține, că potrivit sentinței, Filip Olha și Filip Alexandru au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra a mai multor copii și de două persoane. La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului declarat, instanța de apel ajungând la concluzia admiterii apelului declarat de către avocatul Ciobanu Vadim în numele inculpaților, a casat parțial sentința, în partea condamnării lui Filip Olha și Filip Alexandru în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal și pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Filip Olha și Filip Alexandru au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal. Instanța de recurs accentuează, că una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: - descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se: locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii; - probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată, argumentându- se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire, cât și de apărare. În orice caz, se supun analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de faptul că sânt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință; - încadrarea juridică a faptei inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii. Colegiul penal constată că, contrar cerințelor evidențiate, rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, instanța de apel a concluzionat referitor la vinovăția inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal, însă în partea descriptivă indică la pct.24 ,,că ... Filip Olha și Filip Alexandru au comis faptele, conform elementelor incriminate de procuror în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal…”, ca ulterior, la pct.pct.77), 92) să rezume că ,,... acțiunile inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru, urmează a fi calificate în baza art.2081 Cod penal…”. Prin urmare, față de cele constatate mai sus Colegiul penal lărgit conchide că, în speță, se atestă prezența temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii. Astfel, în contextul indicat supra, Colegiul penal lărgit tine să menționeze că, motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate. Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și 17 probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85). În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia. (Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30). Totodată, instanța de apel în decizie a enumerat probele verificate în ședința de judecată, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții și veridicității, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod de procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea pronunțată de către instanța de apel nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției 18 adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Filip Olha XXXXX și Filip Alexandru XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 19