1ra-1610/2021 — art. 206 alin. 3 lit. b, b 1, 220 alin. 2 lit. a, c CP

1ra-1610/2021 — art. 206 alin. 3 lit. b, b 1, 220 alin. 2 lit. a, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1610/2021

1-16161570-01-1ra-05072021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Chișinău din 20 aprilie 2021, în cauza

penală în privința lui

Filip Olha XXXXX;

Filip Alexandru XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.05.2016 – 17.07.2020;

Instanța de apel: 25.11.2020 – 20.04.2021;

Instanța de recurs: 05.07.2021 – 24.05.2022.

A C O N S T A T A T:

penal în privința lui Filip Olha învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.220

alin.(2) lit. a), c) Cod penal, a fost încetat pe motiv că fapta constituie o contravenție

prevăzută de art.90 Cod contravențional.

Filip Olha a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.90 Cod contravențional.

Procesul contravențional în baza art.90 Cod contravențional în privința lui Filip

Olha a fost încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Procesul penal în privința lui Filip Alexandru învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, a fost încetat pe motiv că fapta

constituie o contravenție prevăzută de art.90 Cod contravențional.

Filip Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.90 Cod contravențional.

Procesul contravențional în baza art.90 Cod contravențional în privința lui Filip

Alexandru a fost încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Filip Olha a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu

1

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita anumite

activități ce țin de implicarea persoanelor minore pe un termen de 3 ani.

Filip Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita anumite activități ce țin de

implicarea persoanelor minore pe un termen de 3 ani.

A fost admisă în principiu, acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Țuțu

Veronica privind încasarea din contul inculpaților a prejudiciului material cauzat prin

infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Filip Olha și Filip Alexandru în

beneficiul statului suma de 4 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În rest, pretențiile

procurorului au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

perioada lunilor ianuarie - aprilie 2015, aflându-se în XXXXX, acționând împreună și

prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, în scop de profit, intenționat,

urmărind scopul recrutării și adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală

comercială, în prostituție, prin intermediul anunțurilor publicate pe site-ul XXXXX

privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de

poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor

financiare de întreținere), le-a recrutat pe minorele Rotari Alina a XXXXX, Țuțu

Veronica XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, pentru prestarea serviciilor sexuale

contra plată în regim on-line.

În continuare, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul

său Filip Alexandru, întru realizarea intențiilor sale infracționale comune de exploatare

sexuală comercială, în prostituție a copiilor, obținând consimțământul minorelor Rotari

Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina de a presta servicii sexuale în regim on-line,

manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea

clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit în apartamentul XXXXX, închiriat în

prealabil de către Filip Alexandru pentru exploatarea sexuală comercială și în prostituție

a victimelor.

Ulterior, deoarece pentru a înregistra victimele ca utilizator al site-lor XXXXX,

era necesară anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de

înregistrare împreună cu actul său de identitate, Filip Olha, a solicitat și a primit de la

minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina, buletinele de identitate a

acestora, și cunoscând cu certitudine despre vârsta minoră a Alinei Rotari, Veronicăi

Țuțu și Cătălinei Goncear, pentru a tăinui vârsta victimelor la înregistrarea lor ca

utilizatori al site-lor menționate, utilizând un program de modificare a imaginilor, a

modificat în fotografia în format digital anul nașterii de pe buletinele de identitate a

victimelor, după care le-a înregistrat ca utilizatori ai site-lor XXXXX.

În continuare, în perioada ianuarie - mai 2015, Filip Olha acționând împreună și

prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul

XXXXX a organizat prestarea de către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear

Cătălina a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor

XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele

2

sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în

apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop,

trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată.

Inculpatul Filip Alexandru, în perioada lunilor ianuarie - aprilie 2015, aflându-se

în mun. Chișinău, cunoscând despre intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, de

exploatare sexuală comercială în prostituție a victimelor minore Rotari Alina,

XXXXX), Țuțu Veronica, XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, care au fost recrutate

anterior, prin intermediul anunțurilor publicate pe sit-ul XXXXX privind angajarea la

un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de poziție de

vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii

sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de

întreținere), și acceptând intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, acționând în

continuare împreună și de comun acord cu aceasta, întru realizarea intențiilor

infracționale comune de exploatare sexuală comercială, în prostituție a minorelor Rotari

Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina care și-au dat consimțământul de a presta

servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale,

în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit în

apartamentul XXXXX, închiriat în prealabil de către el, pentru exploatarea sexuală

comercială și în prostituție a victimelor.

Ulterior, în perioada indicată de timp, Filip Alexandru acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu soția sa Filip Olha său Filip Alexandru, a organizat prestarea de

către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina a serviciilor sexuale

contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX acordându-le echipamentul

tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin

spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în

prealabil de către el cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea

ilegală desfășurată.

Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților Filip Olha și Filip

Alexandru, în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, traficul de copii, adică

recrutarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite

asupra a mai multor copii și de două persoane.

Tot ei, inculpații Filip Olha și Filip Alexandru prin intermediul anunțurilor

publicate pe sit-ul XXXXX, privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de

modele, au îndemnat mai multe persoane de sex feminin la prestarea serviciilor sexuale,

manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea

clienților prezenți în regim on-line.

Totodată, întru înlesnirea practicării prostituției de către Godoroja Aliona și

Pojoga Eugenia, Sandu Aliona, Mahov Alexandra, Covaci Irina, Arion Cristina, Iurco

Ana, Tîmcova Olga, Grigorița Ana, Știubei Valeria, Stahi Irina și Rusu Vasile, inculpații

le-au pus la dispoziție echipamentul tehnic necesar și apartamentului închiriat în

prealabil pentru acest gen de activitate, unde ultimelor acordau servicii sexuale on-line

contra plată, utilizatorilor site-ului XXXXX, satisfăcând dorințele sexuale ale

beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând în așa mod foloase financiare din

activitatea ilegală desfășurată.

Astfel, după cum rezultă din circumstanțele expuse supra, Filip Olha și Filip

Alexandru au îndemnat și înlesnit prestarea de către mai multe persoane a serviciilor

3

sexuale contra plată în regim on-line, adică la caz, lipsind elementul obligatoriu

”prostituția”, or, faptul că se lucra doar în regim on-line, fără a fi întreținute careva

raporturi sexuale este confirmat prin declarațiile martorilor Iurco Ana, Știubei Valeria,

Pojoga Eugenia, Covaci Irina, Mahov Alexandra, Godoroja Aliona, Sandu Aliona și

Grigorița Ana, care în ședința de judecată au declarat că ”Filip Olha le-a acordat

echipamentul tehnic necesar și i-a înregistrat pe site-ului XXXXX, unde trebuiau să

flirteze cu persoane străine care erau vorbitoare de limba engleză, rusă, franceză, iar în

unele momente când persoanele cu care discutau le spuneau să se dezbrace, le arătau

zonele intime, adică unele părți ale corpului, însă careva relații sexuale directe, care ar

presupune contactul fizic cu clienții nu au avut, precum nici nu a avut careva întâlniri

cu persoanele ce au comunicat pe internet”.

Astfel, Filip Olha și Filip Alexandru, prin acțiunile sale intenționate au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art.90 Cod Contravențional, după semnele calificative:

producerea, comercializarea, difuzarea sau păstrarea produselor pornografice pentru a

fi comercializate ori difuzate.

inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru, a declarat apel prin care a solicitat casarea

acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Filip Olha și Filip Alexandru să fie achitați, pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului declarat, apărarea a indicat, că din învinuirea înaintată lui

Filip Olha, se constată că acesteia i-au fost incriminate acțiunile prejudiciabile prevăzute

la art.206 Cod penal de „recrutare” și „adăpostire”, iar lui Filip Alexandru doar acțiunea

de „adăpostire”, însă, potrivit materialelor cauzei penale s-a stabilit că de fapt, Filip

Alexandru și Filip Olha nu au adăpostit pe nimeni în sensul art.206 Cod penal.

Mai mult, apărarea a indicat că potrivit pct.3.4. din Hotărârea Plenului CSJ nr. 37

din 22.11.2004 „Cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de

ființe umane și traficul de copii”, adăpostirea victimei este plasarea acesteia într-un loc

ferit pentru a nu fi descoperită de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe

persoane care ar putea denunța traficantul.

De asemenea, s-a constatat că Rotari Alina, Tuțu Veronica și Goncear Cătălina

nu au fost plasate în careva loc ferit pentru a nu fi descoperite de către reprezentanții

organelor de stat sau de terțe persoane care ar putea denunța.

Consideră că, din declarațiile lui Filip Olha, s-a constatat că aceste domnișoare

aveau acces liber în apartamentul XXXXX. Partea vătămată Țuțu Veronica în ședința

de judecată a declarat că, accesul în apartamentul XXXXX era liber, putea intra și ieși

oricând. Partea vătămată Goncear Cătălina în ședința de judecată a declarat că, în

apartamentul XXXXX venea singură, unde se apuca de lucru.

Cu atât mai mult, potrivit declarațiilor lui Goncear Cătălina, despre faptul că

mergea în apartamentul XXXXX, pentru a presta servicii erotice on-line, i-a comunicat

polițistului de la Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Popa Valeriu, căruia

îi comunica detaliile și i-a transmis poze din apartamentul XXXXX. Pentru faptul că

depista asemenea cazuri, primea bani de la polițistul Popa Valeriu. Toți martorii audiați

în cadrul judecării cauzei și anume Ceban (Iurco) Ana, Știubei Valeria, Pojoga Eugenia,

Covaci Irina, Mahov Alexandra, Godoroja Aliona, Sandu Aliona și Grigoriță Ana, au

declarat că în apartamentul XXXXX mergeau benevol, atât ele cât și Rotari Alina, Țuțu

Veronica și Goncear Cătălina, accesul în apartament era liber, oricând puteau intra sau

4

părăsi apartamentul.

Respectiv, din probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, s-a constatat

indubitabil că, Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina nu au fost adăpostite,

adică nu au fost plasate într-un loc ferit pentru a nu fi descoperite de către reprezentanții

organelor de stat sau de terțe persoane care ar putut denunța, acestea aveau acces liber,

puteau intra și părăsi apartamentul oricând. Cu atât mai mult, Goncear Cătălina a mers

în apartamentul XXXXX, pentru a presta servicii erotice, sub îndrumarea polițistului de

la Centrul pentru combaterea traficului de persoane Popa Valeriu, care și îi dirija

acțiunile acesteia. Cu atât mai mult, referitor la presupusa „adăpostire” a lui Rotari

Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina de către Filip Alexandru, apărarea

menționează că din declarațiile acestora s-a stabilit că, ultimul a fost în apartament doar

o singură dată pentru a schimba lămpile, iar acestea erau îmbrăcate și nu prestau servicii,

careva discuții cu Alexandru niciodată nu au purtat.

Alte probe, în care să indice că Filip Alexandru ar fi adăpostit pe Rotari Alina,

Țuțu Veronica și Goncear Cătălina, organul de urmărire penală nu a administrat,

respectiv constatăm că de fado, organul de urmărire penală i-a incriminat lui Filip

Alexandru faptul că a acceptat intențiile și acțiunile lui Filip Olha, ceea ce este

inadmisibil.

fost admis apelul declarat, inclusiv din alte motive, casată parțial sentința, în partea

condamnării lui Filip Olha și Filip Alexandru în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod

penal și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Filip Olha și Filip Alexandru au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.2081 Cod penal, fiind liberați de răspunderea penală, din motivul

expirării termenului de prescripție cu încetarea procesului penal.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că Filip Olha a

fost învinuită de procuror că, prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal - traficul de copii, adică recrutarea și

adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, acțiuni

însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra a mai

multor copii și de două persoane.

La fel și Filip Alexandru a fost învinuit de procuror că, prin acțiunile sale

intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal -

traficul de copii, adică adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale

în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului,

săvârșite asupra a mai multor copii și de două persoane.

Astfel, prima instanță a ajuns la concluzia că Filip Olha și Filip Alexandru au

săvârșit infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod Penal - traficul de copii,

adică recrutarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite

asupra a mai multor copii și de două persoane.

În acest sens instanța de apel a menționat că în cazul în care apare necesitatea de

a reîncadra juridic fapta, pentru săvârșirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire,

instanța trebuie să țină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă

numai când acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost

imputate, nu conțin semnele unei infracțiuni mai grave și învinuirea pentru acestea nu

5

se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea

înaintată definitiv, susținută de procuror în cadrul judecării cauzei, iar modificarea

învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare.

În astfel de cazuri, instanța va ține cont de faptul că învinuirea se consideră mai

gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege, sancțiunea căreia prevede o pedeapsă

mai severă; în învinuire se introduc fapte și episoade adăugătoare, care nu au fost puse

la baza învinuirii inculpatului inițial, semne calificative, circumstanțe agravante, care

atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai

severă sau majorează volumul învinuirii, deși nu modifică estimația juridică a celor

săvârșite

Instanța de apel a conchis că, prima instanță a depășit limitele învinuiri aduse lui

Filip Alexandru cu elementul ,,recrutarea” ceea ce demonstrează că instanța a

completat învinuirea adusă ultimului.

Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpata Filip Olha, în perioada lunilor

ianuarie - aprilie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, în scop de profit, intenționat,

urmărind scopul recrutării și adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală

comercială, în pornografie, prin intermediul anunțurilor publicate pe sit- XXXXX

privind angajarea la un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de

poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor

financiare de întreținere), le-a recrutat pe minorele Rotari Alina, XXXXX, Țuțu

Veronica, XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, pentru prestarea serviciilor sexuale

contra plată în regim on-line.

În continuare, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu soțul

său Filip Alexandru, în scopul realizării intențiilor sale infracționale comune - de

exploatare sexuală comercială, în pornografie a copiilor, obținând consimțământul

minorelor Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina de a presta servicii sexuale

în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-

web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit în apartamentul

XXXXX, închiriat în prealabil de către Filip Alexandru pentru exploatarea sexuală

comercială și în pornografie a victimelor.

Ulterior, deoarece pentru a înregistra victimele ca utilizator al sit-lor XXXXX,

era necesară anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de

înregistrare împreună cu actul său de identitate, Filip Olha, a solicitat și a primit de la

minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina, buletinele de identitate a

acestora, și cunoscând cu certitudine despre vârsta minoră a Alinei Rotari, Veronicăi

Țuțu și Cătălinei Goncear, pentru a tăinui vârsta victimelor la înregistrarea lor ca

utilizatori al site-lor menționate, utilizând un program de modificare a imaginilor, a

modificat în fotografia în format digital anul nașterii de pe buletinele de identitate a

victimelor, după care le-a înregistrat ca utilizatori ai site-lor XXXXX, XXXXX.

În continuare, în perioada ianuarie - mai 2015, Filip Olha acționând împreună și

prin înțelegere prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul

XXXXX a organizat prestarea de către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear

Cătălina a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor

XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele

sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în

6

apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop,

trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată.

Inculpatul Filip Alexandru, în perioada lunilor ianuarie - aprilie 2015, aflându-se

în mun. Chișinău, cunoscând despre intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, de

exploatare sexuală comercială în pornografie a victimelor minore Rotari Alina Ruslan,

XXXXX, Țuțu Veronica, XXXXX și Goncear Cătălina, XXXXX, care au fost recrutate

anterior, prin intermediul anunțurilor publicate pe sit-ul XXXXX privind angajarea la

un lucru bine plătit în calitate de modele, precum și prin abuz de poziție de

vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii

sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de

întreținere), și acceptând intențiile infracționale ale soției sale Filip Olha, acționând în

continuare împreună și de comun acord cu aceasta, în scopul realizării intențiilor

infracționale comune - de exploatare sexuală comercială, în pornografie a minorelor

Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina care și-au dat consimțământul de a

presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe

genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a

adăpostit în apartamentul XXXXX, închiriat în prealabil de către el, pentru exploatarea

sexuală comercială și în pornografie a victimelor.

Ulterior, în perioada indicată de timp, Filip Alexandru acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu soția sa Filip Olha său Filip Alexandru, a organizat prestarea de

către minorele Rotari Alina, Țuțu Veronica și Goncear Cătălina a serviciilor sexuale

contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX, acordându-le echipamentul

tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin

spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în

prealabil de către el cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea

ilegală desfășurată.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpații Filip Olha și Filip Alexandru au

comis infracțiunea prevăzută de art.2081 Cod penal, individualizată prin producerea,

difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale unui copil implicați în activități

sexuale explicite, simulate, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui

copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică.

Instanța de apel a menționat că, inculpații Filip Olha și Filip Alexandru au fost

puși sub învinuire pentru comiterea unui concurs real de infracțiuni prevăzut de art.206

alin.(3) lit. b), b1) Cod penal și art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal.

Totodată prima instanță examinând cauza, a ajuns la concluzia că în ședința de

judecată nu și-a găsit confirmare faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.220

alin.(2) lit. a) Cod penal de către inculpații Filip Olha și Filip Alexandru, urmând ca

acțiunile acestora să fie recalificate în baza art.90 Cod contravențional, după indicii

constitutivi: producerea, comercializarea, difuzarea produselor pornografice pentru a fi

comercializate ori difuzate.

Sub aspectul dat instanța de apel a reținut că, faptele din rechizitoriu se referă la

perioada de timp ianuarie – aprilie 2015, relevante speței sunt prevederile legale în

vigoare la data comiterii infracțiunii.

În continuare, instanța de apel a notat că, potrivit art.90 Cod contravențional în

varianta originală, în vigoare din 31.05.2009, sub aceeași denumire marginală, legea

contravențională pedepsește activitatea de practicarea prostituției. Or, în această

redacție, legiuitorul nu a specificat alte careva elemente definitorii ale acestei

7

componențe de contravenție.

Instanța de apel a notat faptul că, lui Filip Olha și Filip Alexandru se impută

comiterea faptei prejudiciabile prevăzută de art.220 alin.(2) lit. a) Cod penal, în perioada

de timp ianuarie-aprilie 2015, până la intrarea în vigoare a legii de modificare a

componenței de contravenție prevăzute de art.90 Cod contravențional, instanța urmează

să aplice în privința persoanei legea penală mai blândă, care era în vigoare la momentul

săvârșirii infracțiunii, or potrivit art.10 alin.(2) Cod penal, legea penală care înăsprește

pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu

are efect retroactiv.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, prevederile art.90 Cod

contravențional în redacția anterioară a legii, sunt mai blânde, respectiv fiind favorabile

inculpatului, spre deosebire de prevederile în vigoare la momentul examinării cauzei

penale și pronunțării sentinței, ce înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni deoarece extinde aria de interpretare a noțiunii de prostituție în

defavoarea inculpatului.

Având în vedere aceste raționamente, la analiza juridică a noțiunii de prostituție,

instanța de judecată corect sa ghidat de norma legală în vigoare la momentul comiterii

faptei și anume - art.90 Cod contravențional care prevede răspunderea contravențională

pentru producerea, comercializarea, difuzarea sau păstrarea produselor pornografice.

Astfel, revenind la previzibilitatea termenului contestat, în literatura de

specialitate s-a subliniat că prin prostituție se înțelege practicarea de acte sexuale cu

diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei, aceasta urmărind să-și

procure, pe o asemenea cale, mijloace de existență sau principalele mijloace de

existență. O asemenea conotație se pretează sensului comun al termenului.

În același timp, există un consens științific că prostituția nu poate presupune

prestarea de servicii sexuale on-line. Aceasta pentru că, prestarea de servicii sexuale on-

line nu implică practicarea de acte sexuale cu persoanele care beneficiază de serviciile

prostituatei. Prestarea unor asemenea servicii nu implică contactul direct al corpului

persoanei cu corpul celui care beneficiază de serviciile acesteia. Or, din moment ce

lipsește un contact fizic, asemenea acțiuni, prestarea serviciilor sexuale on-line, nu intră

sub incidența noțiunii de prostituție, ci a celei de pornografie.

Instanța de apel a accentuat că, componența de infracțiune incriminată în

coroborare cu reperele doctrinare relevante acesteia, în redacția legii la momentul

comiterii faptei ilegale, activitatea erotică prin video-chat nu este asimilată prostituției

și proxenetismului. Deși transmisia online a unor spectacole erotice le poate furniza

plăceri privitorilor, ea nu poate fi considerată ”contact sexual”, pentru a fi incident

Codul penal. Or, un element esențial al contactului sexual îl reprezintă contactul fizic

dintre două corpuri, fapt care nu are loc în acest gen de activități.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că prostituția este diferită de serviciile

sexuale prestate online.

Instanța de apel a menționat că în cazul prestării serviciilor sexuale on-line,

răspunderea poate fi aplicată pentru difuzarea produselor pornografice, în baza art.90

Cod contravențional. Aceasta cu condiția că serviciile sexuale on-line se exprimă în

conversația on-line dintre un client și un model de video-chat, cu transmiterea (aproape)

instantanee a imaginilor video care conțin fie reprezentarea modelului de video-chat

angajat în activități sexuale explicite, fie reprezentarea unei părți intime a corpului

modelului de video-chat, în scopul excitării sexuale a clientului și al obținerii unei

8

recompense de către modelul de video-chat.

Astfel, instanța de apel a considerat că acțiunile modelelor-web angajate de către

inculpați (in concretio, Goncear Cătălina, Țuțu Veronica, Rotari Alina, Sandu Aliona,

Mahov Alexandra, Covaci Irina, Arion Cristina, Iurco Ana, Tîmcova Olga, Grigorița

Ana, Știubei Valeria, și Stahi Irina) nu pot fi considerate acte de prostituție numai dat

fiind că clienții acestora au putut obține plăceri de ordin sexual ca urmare a activității

lor, precum și că acestea erau plătite pentru activitatea lor. Cu concluzia instanței a căzut

de acord și acuzatorul de stat, or sentința în această parte nu a fost contestată de procuror.

Cu referire la învinuirea adusă în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, latura

subiectivă a infracțiunii imputată se caracterizează, în primul rând prin vinovăție sub

formă de intenție directă.

Un alt semn secundar obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute de

art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, care în cazul din speță, îmbracă forma ,,exploatării

sexuale comerciale în prostituție”.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal

constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă, în cazul din speță, sub următoarea

modalitate normativă ,,îndemnul și înlesnirea practicării prostituției”.

Astfel în acest caz semnele faptei prejudiciabile reținute de procuror au la bază

aceleași semn normativ comun al componenței de infracțiune, fapta de ,,prostituție” care

în cazul învinuirii aduse în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal se prezintă sub

formă semnului secundar obligatoriu al laturii subiective, iar în cazul învinuirii aduse în

baza art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal se prezintă sub forma laturii obiective.

În continuare, concluziile instanței de apel s-au bazat din analiza circumstanțelor

de fapt reținute de procuror și anume în cazul părților vătămate minore cum s-a reținut:

că în perioada ianuarie - mai 2015, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul XXXXX a organizat

prestarea de către minorele Rotari Alina, XXXXX, Țuțu Veronica, XXXXX și Goncear

Cătălina, XXXXX a serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-

XXXXX, acordându-le echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele

sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în

apartamentul XXXXX închiriat în prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop,

trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată.

Tot în aceiași perioadă indicată, Filip Olha acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu soțul său Filip Alexandru, aflându-se în apartamentul XXXXX a organizat

prestarea de către Sandu Aliona, XXXXX, Mahov Alexandra, XXXXX, Covaci Irina,

XXXXX, Arion Cristina, XXXXX, Iurco Ana, XXXXX, Tîmcova Olga, XXXXX,

Grigorița Ana, XXXXX, Știubei Valeria, XXXXX și Stahi Irina, XXXXX, a serviciilor

sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor XXXXX, acordându-le

echipamentul tehnic necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor

prin spectacole pornografice, în timp ce se aflau în apartamentul XXXXX închiriat în

prealabil de către Filip Alexandru cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare

din activitatea ilegală desfășurată.

Astfel același circumstanțe de fapt fiind reținute și în cazul victimelor majore,

diferența fiind în vârsta părților vătămate.

În contextul dat, instanța de apel a menționat că semn secundar obligatoriu al

laturii subiective a infracțiunii prevăzut de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal

,,exploatării sexuale comerciale în prostituție” nu și-a găsit confirmare, or legiuitorul a

9

prevăzut-o expres ca condiție necesară a răspunderii penale în cadrul componenței de

infracțiune, fiindcă absența acesteia din componența de infracțiune exclude și existența

infracțiunii care este singurul temei al răspunderii penale. Din alt punct de vedere,

menținând condamnarea lui Filip Olha și Filip Alexandru în baza art.206 alin.(3) lit. b),

b1) Cod penal înseamnă a-i recunoaște vinovați de trafic de copii în scopul exploatării

în industria pornografică însă semnul respectiv nu se regăsește în învinuirea înaintată

ceia ce înseamnă că instanța ar completa învinuirea ceia ce este inadmisibil.

Instanța de apel a menționat că în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare

faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal de către

inculpații Filip Olha și Filip Alexandru urmând ca acțiunile acestuia să fie recalificate

în baza art. 2081 Cod penal după indicii constitutivi: producerea, difuzarea, vinderea de

imagini și alte reprezentări ale unui copil implicați în activități sexuale explicite,

simulate, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate

de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică.

Instanța de apel a stabilit, deși inculpații nu recunosc vinovăția în săvârșirea

infracțiunii de prevăzute de art.2081 Cod penal, vina acestora se dovedește prin

următoarele probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele,

și anume: declarațiile părții vătămate Goncear Cătălina, Țuțu Veronica, Rotari Alina;

raportul autodenunț a OUP al SUP a CCTP, Roman Raspopa din 10.06.2015 (f.d.12,

vol. I); raportul autodenunț a OUP al SUP a CCTP, Roman Raspopa din 15.06.2015

(f.d.15, vol. I); procesul-verbal de constatare a infracțiunii din 16.04.2015 (f.d.18, vol.

I); extrasul din Makler.md, care conține anunțurile de angajare în calitate de model

video-chat, cu anexe foto (f.d.23-28, vol. I); răspunsul SRL „Makler” nr. 050 din

18.05.2015, cu anexe (f.d.32-33, vol. I); răspunsul Agenția de Stat pentru protecția

Moralității din 19.06.2015 (f.d.35, vol. I); răspunsul SRL „Simpals” nr. 110 din

22.06.2015, cu anexe (f.d.37-38, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor și

documentelor din 24.06.2015 (f.d.39, vol. I); procesul-verbal de recunoașterea

persoanei din 17.06.2015, cu tabel foto, în cadrul căruia partea vătămată minoră Rotari

Alina a recunoscut-o pe Filip Olha, ca fiind persoana care recrutat-o și a adăpostit-o

într-un apartament din sectorul Râșcani bd. Moscovei, mun. Chișinău, în scopul

exploatării sexuale comerciale (f.d.79-80, vol. I); procesul-verbal de recunoașterea

persoanei din 17.06.2015, cu tabel foto, în cadrul căruia partea vătămată minoră Țuțu

Veronica a recunoscut-o pe Filip Olha, ca fiind persoana care recrutat-o și a adăpostit-

o într-un apartament din sectorul Râșcani bd. Moscovei, mun. Chișinău, în scopul

exploatării sexuale comerciale (f.d.81-82, vol. I); procesul-verbal de verificarea

declarațiilor martorului la locul faptei din 18.06.2015 (f.d.83-86, vol. I); procesul-verbal

de confruntare din 19.06.2015, efectuat între partea vătămată minoră Rotari Alina și

bănuita Filip Olha, în cadrul căruia partea vătămată minoră a susținut declarațiile depuse

anterior în această calitate (f.d.90-92, vol. I); procesul-verbal de confruntare din

19.06.2015, efectuat între partea vătămată minoră Țuțu Veronica și bănuita Filip Olha,

în cadrul căruia partea vătămată minoră a susținut declarațiile depuse anterior în această

calitate (f.d.93-94, vol. I); procesul-verbal de percheziție din 05.05.2015, efectuat pe

adresa mun. Chișinău bd. Moscovei 18, ap. 108 (f.d.117-118, vol. I); procesul-verbal de

percheziție din 05.05.2015, efectuat pe adresa mun. XXXXX (f.d.122-123, vol. I);

raportul de expertiză XXXXX (f.d.146-151, vol. I); raportul de expertiză nr.6258 din

16-18.06.2015 (f.d.158-163, vol. I); raportul de expertiză XXXXX (f.d.170-175, vol.

I); raportul de expertiză XXXXX (f.d.182-188, vol. I).

10

Instanța de apel a reținut că aceste probe, coroborează cu declarațiile părților

vătămate Goncear Cătălina, Țuțu Veronica și Rotari Alina care confirmă, cu certitudine,

vina inculpaților în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.2081 Cod penal, după

semnele calificative: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale

copil implicat în activități sexuale explicite, simulate, și imagini și alte reprezentări ale

organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă

electronică.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, nerecunoașterea vinovăției de către

inculpata Filip Olha, nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce în ședința de

judecată au fost prezentate probe, care din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, indică

incontestabil că inculpata, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută

de art.2081 Cod penal, iar poziția ultimei precum că, în cadrul discuțiilor fetele i-au spus

că au mai mult de 18 ani, nu o dezvinovățesc de comiterea pornografiei infantile,

constatând că este o metodă de a se apăra și de a se eschiva de la răspunderea penală.

De asemenea instanța de apel a conchis că nerecunoașterea vinovăției de către

inculpatul Filip Alexandru, nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce în ședința

de judecată au fost prezentate probe, care din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, indică incontestabil că inculpatul, prin acțiunile sale intenționate a comis

infracțiunea prevăzută de art.2081 Cod penal, iar poziția ultimului precum că, nu era la

curent ce se petrecea în acel apartament localizat pe bd. Moscovei, nu îl dezvinovățesc

de comiterea pornografiei infantile, atribuind-o la o metodă de apărare în scopul

eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise.

Instanța de apel a considerat că soluția de reîncadrare juridică a faptelor imputate

lui Filip Olha și Filip Alexandru din art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal în art.2081 Cod

penal este una legală și întemeiată juridic.

Mai mult, instanța de apel a indicat, că legea penală la art.2081 Cod penal

incriminează fapta de pornografie infantilă. Aceasta presupune producerea, distribuirea,

difuzarea, importarea, exportarea, oferirea, vinderea, procurarea, schimbarea, folosirea

sau deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în

activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale

organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv

în formă electronică.

Necesitatea incriminării faptei de pornografie infantilă este incontestabilă. Totuși,

protecția copilului nu poate fi privită ca o problemă de cenzură. Crearea unui mediu

pentru copii, caracterizat prin siguranță, trebuie să conserve și să dezvolte libertăți

fundamentale, cum sunt libertatea de exprimare, dreptul la informație și la ocrotirea

sferei intime, în paralel cu protejarea eficientă a copiilor în fața conținuturilor ilegale și

dăunătoare. Libertatea de exprimare trebuie să fie supusă unor rigori extreme, întrucât

mai ales spațiul cibernetic este locul care oferă ”consumatorilor” de această producție

posibilități ample de a schimba idei, fantezii și sfaturi, destinate să încurajeze și să

faciliteze exploatarea sexuală a minorilor. Toate acestea justifică incriminarea

pornografiei infantile în parametrii pe care îi atestă în art.2081 Cod penal.

În continuare instanța de apel a reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii

prevăzute de art.2081 Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la bunele

moravuri și reprezentarea minorilor cu privire la aspectele decente și indecente ale vieții

11

intime și sexuale, totodată, acesta este constituit din relațiile sociale privitoare la

protecția minorilor împotriva pornografiei infantile, inclusiv prin intermediul sistemelor

informatice.

Instanța de apel a remarcat că infracțiunea analizată nu aduce atingere relațiilor

sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea, libertatea fizică sau libertatea

psihică a minorului.

În continuare instanța de apel a menționat că protejarea moralității face parte

Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației,

adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 07.03.2013. Conform art. 1 al acestei

legi, prin pornografie se înțelege „prezentarea de manieră vulgară, brutală a contactelor

sexuale de orice tip între persoane de sexe diferite sau de același sex, a altor manifestări

indecente ale vieții sexuale, precum și prezentarea de o manieră impudică a organelor

genitale”. Indiferent dacă se referă la pornografia adultă sau infantilă, noțiunea de

pornografie trebuie să corespundă acestei definiții legislative.

Mai mult, instanța de apel a indicat, că conform alin.1 art.34 al Convenției

Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a

abuzurilor sexuale (ratificată prin Legea cu privire la ratificarea Convenției Consiliului

Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,

adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 19.12.2011), „fiecare parte va adopta

măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele, unitățile sau serviciile care

răspund de efectuarea cercetărilor sunt specializate în domeniul combaterii exploatării

sexuale și a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor ori că persoanele respective sunt

pregătite profesional în acest scop”. Din pct.5 al Raportului explicativ la Convenția

Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a

abuzurilor sexuale, reiese că: „Articolul 34 din Convenție sugerează statelor părți să

protejeze copiii împotriva „oricărei forme de exploatare sexuală și de abuz sexual”,

inclusiv a incitării sau constrângerii copiilor să se dedea la activități sexuale ilegale, a

exploatării copiilor în scopul prostituției sau al altor practici sexuale ilegale, precum și

a exploatării copiilor în spectacole și materiale pornografice”. Așadar, din Convenția

precitată rezultă că prostituția și pornografia sunt două activități clar delimitate, cu

conținut diferit.

Totodată, instanța de apel a indicat că, conform art.3 al Protocolului facultativ la

Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și

pornografia infantilă (ratificat prin Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ la

Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și

pornografia infantilă, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 22.02.2007),

„fiecare stat parte se asigură că, cel puțin, următoarele acte și activități sunt acoperite în

totalitate de dreptul său penal, indiferent dacă aceste infracțiuni sunt comise pe plan

intern sau pe plan transnațional, individual sau organizat: ... c) producerea, distribuirea,

difuzarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea sau deținerea în scopul pornografiei

infantile în sensul definiției de la articolul 2”. În Manualul de interpretare a acestui

protocol, editat de UNICEF, se menționează: „Articolul 3 impune statelor părți

incriminarea producerii, distribuirii, difuzării, importului, exportului, oferirii, vânzării

sau deținerii în scopul pornografiei infantile în sensul definiției de la articolul 2.

Pornografia poate, printre alte forme, să fie reprezentată în spectacole live, în fotografii,

în filme, în înregistrări video și în înregistrări sau difuzări de imagini digitale”. Nu în

ultimul rând, în Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului

12

Uniunii Europene din 13.12.2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor,

a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru

2004/68/ JAI a Consiliului, se stabilește: „În contextul incriminării actelor legate de

spectacolul pornografic, prezenta directivă se referă la actele care constau într-o

expunere organizată în direct adresată unui public” (pct. (8) din Preambul); „spectacol

pornografic” înseamnă expunerea în direct (subl. ne aparține) adresată unui public,

inclusiv prin tehnologia informațiilor și comunicațiilor (subl. ne aparține): (i) a unui

copil implicat într-un com-portament sexual explicit, real sau simulat; ori (ii) a

organelor genitale ale unui copil în principal cu scop sexual” (lit. e) art. 2)).

Instanța de apel a remarcat că în toate instrumentele cu vocație internațională

analizate supra, pornografia on-line și pornografia înregistrată (stocată) sunt privite ca

forme ale pornografiei. În nici unul din aceste instrumente, pornografia on-line nu este

privită ca formă a prostituției.

Instanța de apel a menționat că în cazul studiouri-lor de video-chat se atestă

prezența obiectului imaterial al infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal, și anume,

spectacolele pornografice on-line cu transmisie (aproape) instantanee practicate de

părțile vătămate Goncear Cătălia, Țuțu Veronica și Rotari Alina, în transmisie directă

care aveau ca scop satisfacerea dorințelor sexuale ale beneficiarilor prin intermediul

site-ului XXXXX. La caz, spectacolele pornografice on-line cu transmisie (aproape)

instantanee se încadrează în noțiunea de ”alte reprezentări” specificate de art.2081 Cod

penal, ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale ori de

”alte reprezentări” ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă

și obscenă, inclusiv în formă electronică.

Mai mult, instanța de apel a indicat, că din caracterizarea efectuată de legiuitor a

obiectului imaterial al infracțiunii analizate, rezultă că acesta are în vedere gesturi sau

comportamente sexuale explicite, săvârșite individual, care prin semnificația lor aduc

ofensă la pudoare. Or, prin sintagma activități sexuale explicite se vor înțelege acțiunile

efectuate cu caracter vădit, limpede, deslușit, clar, lămurit; prin sintagma activități

sexuale reale se vor înțelege acțiunile cu caracter obiectiv, adevărat.

Maniera lascivă are semnificația de excesiv de senzual, pornit spre desfrânare,

pervertire a instinctului sexual, crearea sentimentului de brutalitate și cinism în relațiile

sexuale. Lexemul obscen are sensul de caracter imoral, nerușinat, nesimțit, trivial,

indecent, vulgar al unor atitudini sau manifestări ale imoralității sexuale. Manierele

lascive sau obscene rezultă din însuși conținutul și forma materialelor prezentate.

Victimă a infracțiunii specificate la art.2081 Cod penal, este minorul care fie este

implicat în activități sexuale explicite, reale sau simulate, fie că îi sunt reprezentate de

o manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică, organele sexuale.

Prin urmare, instanța de apel a reținut, că părțile vătămate Goncear Cătălina, Țuțu

Veronica și Rotari Alina, i-au comunicat lui Filip Olha referitor la vârsta reală a

acestora. La prima întâlnire partea vătămată Goncear Cătălina, a comunicat că este

minoră, și Filip Olha i-a răspuns ,,lehko ispraviti”. Știind că ele sunt minore și fiind

încrezută de ceea ce i-au spus inculpata Filip Olha în mod neglijent le-a acceptat să

practice activitatea de video-chat. Totodată ea nu putea să le înregistreze, neavând 18

ani, însă li-a înregistrat în internet cu anul XXXXX.

Totodată, neglijența lui Filip Olha și Filip Alexandru în privința admiterii

persoanelor minore în această activitate, îi este imputabilă. Or, ținând cont de limita

fragilă dintre legalitate și ilegalitatea activității pe care o gestiona, aceștia trebuia să

13

manifeste prudență totală întru evitarea implicării copiilor în astfel de activități.

Latura obiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se exprimă în fapta

prejudiciabilă care constă în acțiune.

Această acțiune se referă la imagini și ”alte reprezentări”, adică spectacolele

pornografice on-line cu transmisie (aproape) instantanee ale unui copil implicat în

activități sexuale explicite, reale, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv

în formă electronică.

Astfel, instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpaților următoarele modalități

normative: producere, difuzare, vindere.

Producerea constă în fabricarea sau combinarea de imagini sau alte reprezentări

ale unei persoane implicate în activitate sexuală explicite, reale sau simulate, ori de

imagini sau alte reprezentările organelor sexuale a persoanei, reprezentate de manieră

lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică.

Difuzarea presupune expunerea publică cu scop de vânzare a produsului

pornografic, la caz, în regim on-line.

Vinderea consistă în cedarea stăpânirii definitive asupra produsului pornografic,

în schimbul unei sume de bani.

Așadar, instanța de apel a reținut că Filip Olha și Filip Alexandru a contribuit în

calitate de organizator la producerea materialului pornografic on-line prin asigurarea

spațiului necesar: or, inculpații au luat în chirie apartamentul din XXXXX .

Suplimentar, și martorul Negru Carolina, a declarat instanței de judecată sub jurământ

că în perioada anului 2014 a dat în chirie lui Filip Olha și Filip Alexandru, indicând,

XXXXX.

Instanța de apel a remarcat că, inculpații au recunoscut faptul că în vederea

organizării afacerii cu video-chat a procurat echipamentului necesar care erau utilizate

de către modelele web.

Difuzarea produsului pornografic se referă direct la condițiile site-ului pe care

erau înregistrate fetele pentru a activa: XXXXX. Or, conținutul acestor site-uri sunt

accesibile oricărei persoane care are vârsta împlinită de 18 ani, iar scopul principal și

este de a difuza spectacolele pornografice pentru a atrage cât mai mulți clienți în

convorbiri private, care de fapt și este sursa venitului în astfel de activități.

De asemenea instanța de apel a conchis că deosebirea de esență, în cazul părților

vătămate minore Goncear Cîătălina, Țuțu Veronica și Rotari Alina constă în faptul că

acestea nu au avut conturi personale pe aceste site-uri, or, conform politicii de activitate,

pe site nu se admite înscrierea unei persoane minore. Într-un final, comercializarea

produsului pornografic se atestă prin scopul lui Filip Olha și Filip Alexandru în

momentul în care a inițiat o astfel de ”afacere”. Or acesta, în mod deschis, fără vicii de

consimțământ explica potențialelor web-modele, că venitul obținut de către acestea din

expunerea lor pe site-urile menționate urmează a fi împărțit în raport de 50% la 50%

modelului și lui personal.

Latura subiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se caracterizează prin

vinovăție sub formă de intenție directă, având drept motiv – interes material.

Subiectul infracțiunii, este persoana fizică responsabilă – Filip Olha , născută la

XXXXX, cetățeancă a Ucrainei, IDNP XXXXX, originară din XXXXX, viza de

reședință XXXXX de facto XXXXX și Filip Alexandru, născut la XXXXX, cetățean

RM, IDNP XXXXX, originar din r-nul XXXXX, domiciliat XXXXX, de facto

XXXXX.

14

Totodată, instanța de apel a precizat că ținând cont de limitele înaintării învinuirii,

a considerat dovedit faptul că Filip Olha și Filip Alexandru a comis anume infracțiunea

de ”pornografie infantilă, după indicii constitutivi: producerea, difuzarea, vinderea de

imagini și de alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale

explicite, reale, și de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil,

reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică” și nu ”trafic de copii”.

Instanța de apel a conchis că deși vinovăția inculpaților pe art.2081 Cod penal a

fost demonstrată, a reiterat că, potrivit art.332 Cod de procedură penală, în cazul când

pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275

pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 Cod

penal, instanța, prin sentința motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

În conformitate cu prevederile art.60 alin.(1) lit. (b) Cod penal, persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua comiterii infracțiunii au expirat 5 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Prin urmare, infracțiunea prevăzută la art.2081 Cod penal este o infracțiune mai

puțin gravă, comisă de către Filip Olha și Filip Alexandru în lunile ianuarie - aprilie

2015, iar de la comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 5 ani a expirat, astfel,

instanța de apel a considerat de a înceta procesul penal în baza art.2081 Cod penal, în

privința inculpaților, din motivul intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea

sentinței primei instanțe, deoarece apelul a fost admis greșit.

În motivarea recursului acuzarea invocă, că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii.

Consideră că instanța de apel a interpretat greșit probele pe care le-a prezentat

acuzarea în sprijinul învinuirii lui Filip Olha și Filip Alexandru de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal.

Menționează, că instanța de apel nu și-a motivat aprecierea critică a probelor

acuzării și s-a limitat la o expunere succintă și pur teoretică a semnelor subiective și

obiective ale componențelor de infracțiune prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b), b1) și

2081 Cod penal, fără a examina corespunderea între semne și acțiunile inculpaților.

A elucidat conținutul probelor acuzării și a punctat că instanța de apel nu a

efectuat o analiză amplă a acestora, ce ar fi conformă cu regulile de apreciere a probelor,

prevăzute de art.101 Cod de procedură penală.

A relevat că instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, or

acestea nu coroborează cu alte probe din dosar.

Subsidiar procurorul a invocat că, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, or, în partea descriptivă a indicat, inițial la pct.24 ,,că Filip Olha și Filip

Alexandru au comis faptele, conform elementelor incriminate de procuror în baza

art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal…”, și ulterior, la pct.pct.77), 92) a indicat ,,că,

acțiunile inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru, urmează a fi calificate în baza

art.2081 Cod penal…”, iar în partea dispozitivă a concluzionat referitor la vinovăția

inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2081

Cod penal.

recursului ordinar declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și menținerea

15

deciziei instanței de apel.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi

desfășurate în continuare.

Astfel, potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarat în speță, procurorul își

întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la

art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, cât și faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse de

către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, instanța de recurs menționează că conform art.414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-

a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate

și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ

au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

16

reprezintă motiv de casare.

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de recurent,

Colegiul penal reține, că potrivit sentinței, Filip Olha și Filip Alexandru au fost

recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal, traficul

de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale

comerciale în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a

copilului, săvârșite asupra a mai multor copii și de două persoane.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului declarat, instanța de apel

ajungând la concluzia admiterii apelului declarat de către avocatul Ciobanu Vadim în

numele inculpaților, a casat parțial sentința, în partea condamnării lui Filip Olha și Filip

Alexandru în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal și pronunțând o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Filip Olha și Filip Alexandru

au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal.

Instanța de recurs accentuează, că una din condițiile adoptării unei sentințe legale

este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de

judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de

procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de

procedură penală, în aceeași consecutivitate. Partea descriptivă a sentinței de

condamnare trebuie să cuprindă:

- descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se: locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii;

- probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată, argumentându-

se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire, cât și de apărare. În

orice caz, se supun analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de faptul că

sânt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință;

- încadrarea juridică a faptei inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii.

Colegiul penal constată că, contrar cerințelor evidențiate, rejudecând cauza și

pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, instanța de

apel a concluzionat referitor la vinovăția inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal, însă în partea descriptivă indică

la pct.24 ,,că ... Filip Olha și Filip Alexandru au comis faptele, conform elementelor

incriminate de procuror în baza art.206 alin.(3) lit. b), b1) Cod penal…”, ca ulterior, la

pct.pct.77), 92) să rezume că ,,... acțiunile inculpaților Filip Olha și Filip Alexandru,

urmează a fi calificate în baza art.2081 Cod penal…”.

Prin urmare, față de cele constatate mai sus Colegiul penal lărgit conchide că, în

speță, se atestă prezența temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală - motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii.

Astfel, în contextul indicat supra, Colegiul penal lărgit tine să menționeze că,

motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă,

întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de

jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o

garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de

apărare au fost riguros analizate.

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent

oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic

de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și

17

probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament

logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției,

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal,

oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și

posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen

c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia.

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

Totodată, instanța de apel în decizie a enumerat probele verificate în ședința de

judecată, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate

aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții și veridicității, iar în ansamblu, din punct

de vedere al coroborării lor. Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) -

(4) Cod de procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le

conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării

atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică

atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât

și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a

expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt

admise, iar altele respinse.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic asupra

operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor

constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără

apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete,

neîntemeiate și cu o doză de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța

de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței

de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au găsit

confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod

de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea pronunțată de către instanța de apel nu conține motive legale

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea

ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

18

adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor

administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură

penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o

hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Filip Olha

XXXXX și Filip Alexandru XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

19