1ra-89/2022 — 157 CP

1ra-89/2022 — 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-89/2022

1-20163060-01-1ra-18012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpată,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie

2021, în cauza penală în privința lui,

Cozlovschii Vera xxxxxxxxxxxxxxx, născută

la xxxxxxxxxxxxx, originară și domiciliată în

xxxxxxxxxxxx, fără antecedente penale.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 24.12.2020 - 16.02.2021;

Instanța de apel: 17.03.2021 – 12.10.2021;

Instanța de recurs: 18.01.2022 – 11.05.2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Cozlovschii

Vera a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

157 Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 150 (una sută

cincizeci) ore.

S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea acuzatorului de stat privind

încasarea cheltuielilor judiciare pentru dispunerea și efectuarea constatării

medico-legale și a expertizei judiciare în cuantum total de 768,00 (șapte sute

șaizeci și opt) lei din contul inculpatei Cozlovschii Vera.

Acțiunea civilă înaintată de Carapun Zinovia a fost lăsată fără

soluționare și s-a explicat dreptul părții vătămate de a înainta o asemenea

acțiune în ordinea procedurii civile.

că, Cozlovschii Vera la data de 04.09.2020 aproximativ la ora 1300min. aflându-

se la poarta propriei gospodării, situate în raionul xxxxxxxxx, în rezultatul

unor relații ostile și a conflictului iscat cu Gnatiuc Lidia, care era împreună cu

1

mama Carapun Zinovia, din imprudență, a îmbrâncit-o cu cotul pe Carapun

Zinovia. În rezultatul îmbrâncirii Carapun Zinovia a căzut la pământ, astfel

încât i s-au provocat, conform Raportului de expertiză judiciară nr.

xxxxxxxxx, echimoze la coapsa dreapta, fractura osului pubian pe dreapta,

care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, în

rezultatul căderii din poziție verticală cu accelerare, care se califică ca

vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Acțiunile lui Cozlovschii Vera au fost încadrate în baza art. 157 Cod

penal – vătămarea corporală medie a integrității corporale sau a sănătății, cauzată

din imprudență.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Briceni, Cosarciuc Andrian prin

care a solicitat casarea sentinței privitor la neîncasarea cheltuielilor judiciare

din contul inculpatei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasată

de la Cozlovschii Vera în contul statului suma de 768 lei în calitate de

cheltuieli judiciare.

În susținerea cererii de apel procurorul a indicat că:

- prin sentință prima instanță a dat apreciere corectă probelor

administrate, corect a statuat vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

incriminate, însă în mod neîntemeiat a respins demersul acuzatorului de stat

privind încasarea cheltuielilor de judecată ce au fost suportate în legătură cu

efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Se solicită, pe respectivele temeiuri,

admiterea apelului,

3.2. Partea vătămată Carapun Zinovia prin care a solicitat casarea

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dată o apreciere

legală acțiunilor inculpatei Cozlovschii Vera și să fie admisă acțiunea civilă

înaintată.

În cererea de apel partea vătămată a invocat faptul că:

- prima instanță nu a dat o apreciere corectă divergențelor din

declarațiile inculpatei;

- în opinia sa anume aceste divergențe pun la îndoială sinceritatea

recunoașterii vinovăției de către inculpată;

- menționează că, prima instanță nu a cercetat circumstanțele vizavi de

constatare că infracțiunea a fost săvîrșită din imprudență și acțiunile

inculpatei au fost încadrate legal;

- prima instanță contrar art.389 CPP a emis o sentință bazată pe

presupuneri.

2021, apelul procurorului în Procuratura raionului Briceni, Cosarciuc Andrian

și apelul părții vătămate Carapun Zinovia au fost admise, casată sentința în

latura civilă și a cheltuielilor de judecată și pronunțată o nouă hotărâre în

2

această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum

urmează:

Solicitarea părții vătămate Carapun Zinovia cu privire la încasarea de la

inculpata Cozlovschii Vera a prejudiciului material a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

Solicitarea părții vătămate Carapun Zinovia cu privire la încasarea de la

inculpata Cozlovschii Vera a prejudiciului moral a fost admite parțial și s-a

încasat din contul inculpatei Cozlovschii Vera în beneficiul părții vătămate

Carapun Zinovia prejudiciul moral în mărime de 30000 (treizeci mii) lei.

Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la inculpata

Cozlovschii Vera în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare s-a admis și s-a

încasat din contul inculpatei Cozlovschii Vera în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în mărime de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei.

În rest dispozițiile sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din

16.02.2021, au fost menținute, fără modificări.

4.1 Instanța de apel a stabilit că, vina inculpatei Cozlovschii Vera în

comiterea infracțiunii incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele

administrate pe dosar în faza de urmărire penală, acestea fiind acceptate de

inculpată prin cererea depusă pînă la începerea cercetării judecătorești și

acceptată de prima instanță prin încheierea protocolară din 04.02.2021.

În baza probelor acumulate la urmărirea penală și recunoscute de

inculpată, prima instanță corect a stabilit starea de fapt și de drept pe caz,

justificat a încadrat acțiunile acesteia în baza art.157 Cod penal - vătămarea

corporală medie a integrității corporale sau a sănătății, cauzată din

imprudență.

Condamnând-o pe Cozlovschii Vera în baza art.157 Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, corect i-a

stabilit ultimei pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității pe un termen de 150 (o sută cincizeci) ore, iar careva temeiuri de a

considera pedeapsa stabilită ca fiind prea aspră sau prea blîndă instanța de

apel nu a stabilit.

La stabilirea pedepsei inculpatei Cozlovschii Vera, instanța de judecată

a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite de

inculpată, de personalitatea acesteia, care este pensionară, nu este la prima

abatere de la legea penală, a recunoscut vina integral, la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află.

În continuare, instanța de apel a considerat că, cerințele părții vătămate

Carapun Zinovia de încasare a prejudiciului material urmează a fi admise în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se

pronunțe instanța civilă. Și a explicat părții vătămate și civile Carapun

Zinaida că, ea nu este lipsită de posibilitatea de a solicita recuperarea

3

prejudiciului material cauzat prin infracțiunea săvîrșită de Cozlovschii

Zinaida prin înaintarea unei acțiuni civile în instanța de judecată la locul de

trai în ordinea procedurii civile, or, instanța de apel a considerat că în cazul

din speță volumul prejudiciului cauzat prin infracțiune nu este unul

incontestabil și pentru admiterea integrală a acțiunii civile de către partea

civilă nu au fost prezentate suficiente probe care ar demonstra cuantumul

despăgubirilor solicitate, iar pentru a acorda acesteia un termen suplimentar

pentru prezentarea probelor necesare este nevoie de amânat judecarea cauzei.

În final, instanța de apel a ajuns la concluzia că, cerințele de încasare a

prejudiciului moral înaintate de către partea vătămată și civilă Carapun

Zinovia urmează a fi admise parțial, ținând cont de faptul că partea vătămată

Carapun Zinovia în urma acțiunilor prejudiciabile ale lui Cozlovschii Vera a

avut de suferit fizic, fiindu-i provocate vătămări corporale medii cu

dereglarea sănătății de lungă durată, nu poate duce o viață normală ca cea de

pînă la incident, ca urmare are nevoie de ajutor pentru îngrijire, din care

considerente a considerat necesar de a încasa de la Cozlovschii Vera în

beneficiul lui Carapun Zinovia prejudiciul moral în mărime de 30000 lei.

Instanța de apel a menționat că apelul înaintat de către procurorul în

Procuratura raionului Briceni, Cosarciuc Andrian în latura încasării

cheltuielilor de judecată este fondat și consideră necesar a-l admite.

inculpată, prin care neinvocând incidența dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței.

5.1 În susținerea recursului inculpata invocă:

- instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă a tuturor

circumstanțelor cauzei;

- Carapun Zinovia nu a depus apel împotriva sentinței Judecătoriei

Edineț sediul Briceni din 16.02.2021, apelul fiind semnat și depus de o

persoană terță, fără a avea în acest sens împuterniciri. Aceste circumstanțe nu

au fost verificate de către instanța de apel. Carapun Zinovia în ședința

instanței de apel nu a participat și nu a susținut apelul.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

4

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea

de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că în recursul ordinar, în pofida prevederilor

enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete

erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârilor contestate în acest sens

(pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al inculpatei cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de

recurent.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată

că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

Totodată, Colegiul remarcă, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța

de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite

(pct. 5.1 din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă

a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1 din prezenta decizie,

relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind mărimea prejudiciului

moral cauzat părții vătămate în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a

ținut cont de prevederile art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de

procedură penală, art. 2037 Cod civil, conform căror, la evaluarea

cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de

judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, etc. Hotărârea privind

acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil. O dată cu

5

sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite

temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă,

în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție

echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le

apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a

fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială,

precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii,

instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o

mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare

și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

Prin urmare, instanța de apel just și întemeiat s-a pronunțat asupra

mărimii despăgubirii respective în funcție de caracterul și gravitatea

prejudiciului moral cauzat, de măsura în care această despăgubire poate

aduce satisfacție echitabilă părții vătămate, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, respectând proporționalitatea

comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și ținând

cont de particularitățile cazului.

Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5.1 din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în

latura cuantumului prejudiciului moral acordat părții vătămate.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și

(2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura civilă în alt sens decât

cel pe care îl propune inculpatul, este o competentă și prerogativă legală a

acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul

celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări

inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

6

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.

61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,

să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către

instanța de apel în decizia sa, sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie

temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția

instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate

de instanța de apel.

Din considerentele expuse, Colegiul penal reține că, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de

art.art.414-419 Cod de procedură penală, nu a comis erori de drept în raport

cu motivele invocate de recurent, că instanța de apel nu a dat o apreciere

obiectivă a tuturor circumstanțelor cauzei, de aceea recursul ordinar declarat

de inculpată urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpată,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie

2021, în cauza penală în privința lui Cozlovschii Vera xxxxxxxxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

7