1ra-89/2022 — 157 CP

Prin sentința judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 16 februarie 2021, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Cozlovschii Vera a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 150 (una sută cincizeci) ore. S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare pentru dispunerea și efectuarea constatării medico-legale și a expertizei judiciare în cuantum total de 768,00 (șapte sute șaizeci și opt) lei din contul inculpatei Cozlovschii Vera. Acțiunea civilă înaintată de Carapun Zinovia a fost lăsată fără soluționare și s-a explicat dreptul părții vătămate de a înainta o asemenea acțiune în ordinea procedurii civile.

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, prima instanță a constatat că, Cozlovschii Vera la data de 04.09.2020 aproximativ la ora 1300min. aflându- se la poarta propriei gospodării, situate în raionul xxxxxxxxx, în rezultatul unor relații ostile și a conflictului iscat cu Gnatiuc Lidia, care era împreună cu 1 mama Carapun Zinovia, din imprudență, a îmbrâncit-o cu cotul pe Carapun Zinovia. În rezultatul îmbrâncirii Carapun Zinovia a căzut la pământ, astfel încât i s-au provocat, conform Raportului de expertiză judiciară nr. xxxxxxxxx, echimoze la coapsa dreapta, fractura osului pubian pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, în rezultatul căderii din poziție verticală cu accelerare, care se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Acțiunile lui Cozlovschii Vera au fost încadrate în baza art. 157 Cod penal – vătămarea corporală medie a integrității corporale sau a sănătății, cauzată din imprudență.

Sentința nominalizată a fost atacată cu cerere de apel de către: 3.1. Procurorul în Procuratura raionului Briceni, Cosarciuc Andrian prin care a solicitat casarea sentinței privitor la neîncasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasată de la Cozlovschii Vera în contul statului suma de 768 lei în calitate de cheltuieli judiciare. În susținerea cererii de apel procurorul a indicat că: - prin sentință prima instanță a dat apreciere corectă probelor administrate, corect a statuat vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, însă în mod neîntemeiat a respins demersul acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată ce au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Se solicită, pe respectivele temeiuri, admiterea apelului, 3.2. Partea vătămată Carapun Zinovia prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dată o apreciere legală acțiunilor inculpatei Cozlovschii Vera și să fie admisă acțiunea civilă înaintată. În cererea de apel partea vătămată a invocat faptul că: - prima instanță nu a dat o apreciere corectă divergențelor din declarațiile inculpatei; - în opinia sa anume aceste divergențe pun la îndoială sinceritatea recunoașterii vinovăției de către inculpată; - menționează că, prima instanță nu a cercetat circumstanțele vizavi de constatare că infracțiunea a fost săvîrșită din imprudență și acțiunile inculpatei au fost încadrate legal; - prima instanță contrar art.389 CPP a emis o sentință bazată pe presupuneri.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, din 12 octombrie 2021, apelul procurorului în Procuratura raionului Briceni, Cosarciuc Andrian și apelul părții vătămate Carapun Zinovia au fost admise, casată sentința în latura civilă și a cheltuielilor de judecată și pronunțată o nouă hotărâre în 2 această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Solicitarea părții vătămate Carapun Zinovia cu privire la încasarea de la inculpata Cozlovschii Vera a prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Solicitarea părții vătămate Carapun Zinovia cu privire la încasarea de la inculpata Cozlovschii Vera a prejudiciului moral a fost admite parțial și s-a încasat din contul inculpatei Cozlovschii Vera în beneficiul părții vătămate Carapun Zinovia prejudiciul moral în mărime de 30000 (treizeci mii) lei. Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la inculpata Cozlovschii Vera în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare s-a admis și s-a încasat din contul inculpatei Cozlovschii Vera în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei. În rest dispozițiile sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 16.02.2021, au fost menținute, fără modificări. 4.1 Instanța de apel a stabilit că, vina inculpatei Cozlovschii Vera în comiterea infracțiunii incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele administrate pe dosar în faza de urmărire penală, acestea fiind acceptate de inculpată prin cererea depusă pînă la începerea cercetării judecătorești și acceptată de prima instanță prin încheierea protocolară din 04.02.2021. În baza probelor acumulate la urmărirea penală și recunoscute de inculpată, prima instanță corect a stabilit starea de fapt și de drept pe caz, justificat a încadrat acțiunile acesteia în baza art.157 Cod penal - vătămarea corporală medie a integrității corporale sau a sănătății, cauzată din imprudență. Condamnând-o pe Cozlovschii Vera în baza art.157 Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, corect i-a stabilit ultimei pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 150 (o sută cincizeci) ore, iar careva temeiuri de a considera pedeapsa stabilită ca fiind prea aspră sau prea blîndă instanța de apel nu a stabilit. La stabilirea pedepsei inculpatei Cozlovschii Vera, instanța de judecată a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite de inculpată, de personalitatea acesteia, care este pensionară, nu este la prima abatere de la legea penală, a recunoscut vina integral, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. În continuare, instanța de apel a considerat că, cerințele părții vătămate Carapun Zinovia de încasare a prejudiciului material urmează a fi admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța civilă. Și a explicat părții vătămate și civile Carapun Zinaida că, ea nu este lipsită de posibilitatea de a solicita recuperarea 3 prejudiciului material cauzat prin infracțiunea săvîrșită de Cozlovschii Zinaida prin înaintarea unei acțiuni civile în instanța de judecată la locul de trai în ordinea procedurii civile, or, instanța de apel a considerat că în cazul din speță volumul prejudiciului cauzat prin infracțiune nu este unul incontestabil și pentru admiterea integrală a acțiunii civile de către partea civilă nu au fost prezentate suficiente probe care ar demonstra cuantumul despăgubirilor solicitate, iar pentru a acorda acesteia un termen suplimentar pentru prezentarea probelor necesare este nevoie de amânat judecarea cauzei. În final, instanța de apel a ajuns la concluzia că, cerințele de încasare a prejudiciului moral înaintate de către partea vătămată și civilă Carapun Zinovia urmează a fi admise parțial, ținând cont de faptul că partea vătămată Carapun Zinovia în urma acțiunilor prejudiciabile ale lui Cozlovschii Vera a avut de suferit fizic, fiindu-i provocate vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, nu poate duce o viață normală ca cea de pînă la incident, ca urmare are nevoie de ajutor pentru îngrijire, din care considerente a considerat necesar de a încasa de la Cozlovschii Vera în beneficiul lui Carapun Zinovia prejudiciul moral în mărime de 30000 lei. Instanța de apel a menționat că apelul înaintat de către procurorul în Procuratura raionului Briceni, Cosarciuc Andrian în latura încasării cheltuielilor de judecată este fondat și consideră necesar a-l admite.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpată, prin care neinvocând incidența dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. 5.1 În susținerea recursului inculpata invocă: - instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă a tuturor circumstanțelor cauzei; - Carapun Zinovia nu a depus apel împotriva sentinței Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 16.02.2021, apelul fiind semnat și depus de o persoană terță, fără a avea în acest sens împuterniciri. Aceste circumstanțe nu au fost verificate de către instanța de apel. Carapun Zinovia în ședința instanței de apel nu a participat și nu a susținut apelul.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. 4 Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că în recursul ordinar, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârilor contestate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatei cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. Totodată, Colegiul remarcă, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.1 din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind mărimea prejudiciului moral cauzat părții vătămate în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 2037 Cod civil, conform căror, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil. O dată cu 5 sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. Prin urmare, instanța de apel just și întemeiat s-a pronunțat asupra mărimii despăgubirii respective în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat, de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă părții vătămate, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, respectând proporționalitatea comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și ținând cont de particularitățile cazului. Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1 din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura cuantumului prejudiciului moral acordat părții vătămate. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura civilă în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul, este o competentă și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența 6 CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Din considerentele expuse, Colegiul penal reține că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă a tuturor circumstanțelor cauzei, de aceea recursul ordinar declarat de inculpată urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpată, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Cozlovschii Vera xxxxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 7