1ra-2089/2021 — art. 328 alin.1, 328 alin.1, 332 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 ianuarie 2017, Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal au fost achitați, din motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii. Sterlețchi Evgheni învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.328 alin.(1) și art.332 alin.(1) Cod penal a fost achitat, din motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele acestor infracțiuni.

Pentru a se pronunța în cauza dată, instanța de fond a constatat că, potrivit rechizitoriului Sidlețchi Iurie, este învinuit de organul de urmărire penală pentru faptul, că activând în funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a Comisariatului de poliție a sect. Buiucani, mun. Chișinău, conform ordinului de numire 1 în funcție nr.87ef din 02.03.2012 emis de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea efectuării nemijlocite a urmăririi penale în cauze penale, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe: La 12 iunie 2012, aproximativ în jurul orelor 20:00, Sidlețchi Iurie, fiind implicat în componența grupului operativ de urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău în calitate de ofițer de urmărire penală, fără a primi indicații de la ofițerul operativ de serviciu, s-a deplasat pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, unde se aflau colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Sterlețchi Eugen, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie, care l-au informat că pe adresa menționată se pot afla substanțe narcotice. Astfel, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a sesizării pentru a începe urmărirea penală”, contrar punctului 5 al Instrucțiunii privind modul de primire , înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a alor informații cu privire la infracțiuni aprobat prin Ordinul nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008, care prevede că ,,Primirea sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu - pe parcursul a 24 de ore. În afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de două ore”, fără a înregistra în modul corespunzător informația dată, neavând permisiunea lui Bouroș Măria și Bouroș Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, având scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu comise de Sterlețchii Eugen, Bazatin Vitalie și Mișin Serghei care fără nici un temei legal au pătruns în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău și au ridicat ilegal, fără întocmirea căror-va acte plante de cânepă de la domiciliul lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda, intenționat, în scopul voalării acțiunilor ilegale a întocmit un proces verbal de cercetare la fața locului, în care a indicat date, circumstanțe care deja erau consumate. Ulterior, Sidlețchii Iurie, contrar dispozițiilor art.118 alin.(2) (în vigoare la data de 2 iunie 2012) ale Codului de procedură penală, care prevede că cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție”, ale art.301 alin.(1) și alin.(2) ale Codului de procedură penală care prevede că, cu autorizarea judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, 2 cercetare la fața locului în domiciliu și. punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului instrucție, în raza ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală în termen, de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală efectuate" nu a informat judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, acțiunea de urmărire penală dată nefiind autorizată în modul corespunzător. În urma acțiunilor lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie și Sterlețchii Evgheni au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor fundamentale prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie și Sterlețchii Evgheni, au fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile, manifestate în activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorității publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor, libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Sidlețchi Iurie, conform prevederilor art.328 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi „depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Mișin Serghei este învinuit de către organul de urmărire penală precum că activând în funcția de inspector al grupei de combatere a șederii și migrației ilegale a străinilor a Comisariatului de poliție a sectorului Buiucani al CGP mun. Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.63EF din 1 03.2010 emis de Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea curmării criminalității și asigurarea ordinii publice, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe: La 12 iunie 2012, aproximativ la orele 20:00, Mișin Serghei, aflându-se împreună colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Sterlețchii Evgheni și Bazatin Vitalie în adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată se pot afla substanțe narcotice, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de Procedură Penală care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penala, colaboratorul organelor de constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe urmărirea penală", contrar pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat 3 prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că „Primirea sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu pe parcursul 24 de ore. În afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore", fără a înregistra în modul corespunzător informația data, neavând permisiunea Bouroș Maria și Bouroș Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, a pătruns împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău Sterlețchii Evgheni, Bazatin Vitalie în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău și fără a întocmi proces verbal de cercetare la fața locului în domiciliul lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, a ridicat ilegal plante de cânepă. Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu, a fost chemat ofițerul de urmărire penală implicat în componența grupului operativ de urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchi Iurie, care a documentat acțiunile ilegale, întocmind un proces verbal în acest sens, acțiune de urmărire penală care nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău în modul corespunzător. În aceste condiții, au fost încălcate dispozițiile art.118 alin.(2) (în vigoare la data de 1 iunie 2012) ale Codului de procedură penală care prevede că „cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", ale art.301 alin.(1) și (2) Codului de procedură penală care prevede că „cu autorizarea judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului în domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în baza ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală. În urma acțiunilor lui Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Sterlețchii Evgheni au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor emise de lege ale lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor fundamentale prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor lui Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Sterlețchii Evgheni au fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile/manifestate în 4 activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorității publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor, libertăților cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Mișin Serghei, conform prevederilor art.328 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi „depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. În continuare, Bazatin Vitalie este învinuit în de către organul de urmărire penală în faptul că activând în funcția de inspector al poliției criminale al sectorului de poliție Trușeni al Comisariatului de poliție a sect. Buiucani a CGP mun. Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.26EF din 23.07.2010 emis de Vice-ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea prevenirii, curmării și descoperirii infracțiunilor, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe: La 12 iunie 2012, aproximativ la orele 20:00, Bazatin Vitalie, aflându-se împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Mișin Serghei și Sterlețchii Evgheni în adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei, 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată se pot afla substanțe narcotice, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care însemnează cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe urmărirea penală", contrar pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că "primirea sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu pe parcursul a 24 de ore. în afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității, de gardă al organului prin telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore", fără a înregistra în modul corespunzător informația data, neavând permisiunea lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, a pătruns împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani., mun. Chișinău Mișin Serghei, Sterlețchii Evgheni în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău. și fără a întocmi un proces verbal de cercetare la fața locului, au ridicat ilegal plantele de cânepă. Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu, a fost chemat ofițerul de urmărire penală implicat în componența grupului operativ de 5 urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău, Sidlețchii Iurie, care a documentat acțiunile lor ilegale, întocmind un proces verbal în acest sens, acțiune de urmărire penală care nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău în modul corespunzător. În aceste condiții, au fost încălcate dispozițiile art.118 alin.(2) (în vigoare la data de 12 iunie 2012) Cod de procedură penală care prevede că „cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", art.301 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală care prevede că "cu autorizarea judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului în domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în baza ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală". În urma acțiunilor lui Bazatin Vitalie, Sterlețchii Evgheni, Sidlețchi Iurie și Mișin Serghei au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale Bouroș Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor fundamentale prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor lui Bazatin Vitalie, Sterlețchi Evgheni, Sidlețchii Iurie și Mișin Serghei au fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile, manifestate în activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorității publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor, libertăților cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Bazatin Vitalie Vasile în baza art.328 alin.(1) Cod penal - depășirea atribuțiilor serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și interes- ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Sterlețchii Evgheni este învinuit de către organul de urmărire penală în faptul că activând în funcția de inspector al poliției criminale a sectorului de poliție nr.3 al Comisariatului de Poliție a sectorului Buiucani al CGP mun. Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.473EE din 21.0.2011 emis de Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea prevenirii, curmării și descoperirii infracțiunilor și asigurarea ordinii publice, contrar obligațiilor or și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe: La 12 iunie 2012, aproximativ la orele 20:00, Sterlețchi Evgheni, aflându-se 6 împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie în adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată se pot afla substanțe narcotice, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe urmărirea penală", contrar pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că "Primirea sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu - pe parcursul a 24 de ore. În afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore", fără a înregistra în modul corespunzător informația data, neavând permisiunea lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, a pătruns împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău Mișin Serghei, Bazatin Vitalie în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău și fără a întocmi proces verbal de cercetare la fața locului, au ridicat ilegal plante de cânepă. Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu, a fost chemat ofițerul de urmărire penală implicat în componența grupului operativ de urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchi Iurie, care a documentat acțiunile lor ilegale, întocmind la poarta gospodăriei Bouroș Maria și Bouroș Nadejda un proces verbal în acest sens, acțiune de urmărire penală care nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău în modul corespunzător. În aceste condiții, au fost încălcate dispozițiile art.118 alin.(2) (în vigoare la data de 12 iunie 2012) ale Codului de Procedură Penală prevede că „cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut ce de art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", ale art.301 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală care prevede că "cu autorizarea judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului în domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în raza ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală in termen de 24 de ore, iar în scop ce control, i se prezintă 7 materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală". În urma acțiunilor lui Sterlețchii Evgheni, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Mișin Serghei au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale Bouros Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor fundamentalei prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor Sterlețchii Evgheni, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Mișin Serghei a fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile, manifestate în activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorității publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor, libertăților cetățenilor, interesele societății și statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile Sterlețchii Evgheni în baza art.328 alin.(1) Cod penal - depășirea atribuțiilor serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Tot Sterlețchii Evgheni de către organul de urmărire penală este învinuit în faptul că activând în funcția de inspector al poliției criminale a sectorului de poliție nr.3 al CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.473EF din 21.0.2011 emis de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordata permanent drepturi și obligații în vederea prevenirii, curmării, descoperirii infracțiunilor și asigurarea ordinii publice, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe: Astfel, la 12.06.2012, aproximativ la orele 20:00, Sterlețchii Evgheni, aflându-se împreună cu colaboratorii de poliție a Buiucani, mun. Chișinău, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată se pot afla substanțe narcotice, fără a înregistra în modul corespunzător informația data, neavând permisiunea lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, a pătruns împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău Mișin Serghei, Bazatin Vitalie în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău și fără a întocmi proces verbal de cercetare la fața locului, au ridicat ilegal plante de cânepă. A doua zi, la 13.06.2012, aproximativ la orele 09:00, Sterlețchii Evgheni, având scopul legalizării acțiunilor sale, a întocmit personal un raport pe care l-a datat cu ziua de 12.06.2012, adresat pe numele Comisarului CPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, privind necesitatea inițierii unui control privind depistarea plantelor de cânepă pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei, 93, fiind înregistrat în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente (R-2) al CPS Buiucani, mun. Chișinău, cu nr.6452 din 13.06.2012. Ulterior, tot la 13.06.2012, aproximativ la orele 15:00, Sterlețchi Evgheni a întocmit personal încă un raport pe numele Comisarului CPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, precum că la data de 13.06.2012 în grădina din str. Victoriei 93, com. Ghidighici au fost depistate șapte plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu 8 cânepă ce aparțin lui Bouroș Maria, solicitând ca materialul nr.6452 din 13.06.2012 să fie înregistrat în Registrul de evidență al informațiilor cu privire la infracțiuni (R-l) al CPS Buiucani, mun. Chișinău pentru adoptarea unei decizii conform art.274 al Codului de procedură penală. La orele 15:20 raportul dat a fost înregistrat de către ofițerul operativ de serviciu al unității de gardă a CPS Buiucani, mun. Chișinău, Nicolae Vasilenco în Registrul de evidență al informațiilor cu privire la infracțiuni (R-l) al CPS Buiucani, mun. Chișinău, cu nr.1422 din 13.06.2012, fiind aplicată impresiunea de ștampilă-tip a CPS Buiucani, mun. Chișinău și semnătura sa. În continuare, Sterlețchii Evgheni presupunând că infracțiunea de păstrare a substanțelor narcotice de către Bouroș Maria nu va putea fi descoperită din cauza faptului că nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea cercetării la fața locului de pe str. Victoriei 93, com. Ghidighici, mun. Chișinău, acționând în interes personal, urmărind scopul diminuării artificiale a numărului de crime nedescoperite pe sectorul său de activitate și a-și ascunde incompetența sa profesională în stabilirea, prevenirea, curmarea infracțiunilor, identificarea și punerea sub urmărire penală a persoanelor care le-au săvârșit, a decis să falsifice raportul din 13.06.2012 prin care a fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală. În aceste condiții, Sterlețchii Evgheni, cunoscând despre faptul că temei pentru pornirea urmăririi penale pe faptul circulației ilegale a substanțelor narcotice îl constituie semănatul sau cultivarea plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope săvârșite în proporții mari, adică mai mult de șase plante de cânepă, a întocmit un alt raport pe numele Comisarului CPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, în care a introdus dare denaturate precum că la data de 13.06.2012 în grădina str. Victoriei 93, s. Ghidighici au fost depistate nu șapte dar deja cinci plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepa aparțin Bouroș Maria, pe care a aplicat impresiunea de ștampilă-tip a CPS 13 Buiucani, mun. Chișinău, înscrisurile de pe această ștampilă fiind efectuate de către o persoană nestabilită de organul de urmărire penală. Conform raportului de expertiză grafoscopică nr.024 din 11.01.2014, textul manuscris cu care au fost completate rubricile impresiunii dreptunghiulare din Raportul din numele Evgheni Sterlețchii, adresat comisarului CPS Buiucani, datat cu 13.06.2012, cu conținutul "13.06.12 o/s Vasilenco" nu a fost executat de Vasilenco Nicolae, dar a fost executat de către o altă persoană. Raportul falsificat a fost prezentat ofițerului de urmărire penală, Sidlețchi Iurie, pentru a fi anexat la materialul R-l nr.1422 din 13.06.2012 în locul raportului autentic. Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Sterlețchii Evgheni, în baza art.332 alin.(1) Cod penal - falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interese personale.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, procurorul a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Sidlețchi Iurie să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Codul penal să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5 ani, iar baza art.90 Cod penal să fie suspendă condiționat executarea pedepsei cu închisoarea aplicate lui Sidlețchi Iurie pe un termen de probă de 3 ani. 9 Mișin Serghei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Bazatin Vitalie să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5 ani, iar baza art.90 Cod penal să fie suspendă condiționat executarea pedepsei cu închisoarea aplicate lui Bazatin Vitalie pe un termen de probă de 3 ani. Sterlețchii Evgheni să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadru. Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5 ani, iar în baza art.90 Cod penal să fie suspendă condiționat executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 3 ani. Totodată, solicită a înceta procesul penal în privința lui Sterlețchi Evgheni în baza art.332 alin.(1) Cod penal deoarece a intervenit termenul de prescripție. În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată s-a stabilit incontestabil că inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată prin rechizitoriu, iar în acțiunile lor se întrunesc elementele acestei infracțiuni, și anume prin declarațiile părții vătămate Bouroș M., Brădăuțan Serghei, Vasilenco N., procesul-verbal de ridicare din 05 decembrie 2012, procesul-verbal de ridicare din 06 decembrie 2012, procesul – verbal de examinare a documentelor din 20 decembrie 2012, procesul-verbal de ridicare din 14 ianuarie 2013, procesul-verbal de examinare din 17 ianuarie 2013. A menționat că săvârșirea de către inculpatul Sterlețchi Ev. a falsului în acte publice a fost confirmată prin următoarele probe: declarațiile martorului Vasilenco N., Pșenicinîi V., proces-verbal de examinare a documentelor din 18 august 2013, proces- verbal de examinare a documentelor din 10 octombrie 2013, raportul de expertiză grafoscopică nr.024 din 10.01.2014 și nr.2221/2222 din 28.11.2013.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, apelul procurorului a fost admis, casată total sentința, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal de învinuire în privința lui Sterlețchi Ev. în comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal a fost încetat, cu liberarea acestuia de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Procesul penal de învinuire a lui Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev. în comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal a fost încetat, cu liberarea inculpaților de răspundere penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a făcut referire la statuările din Hotărârea Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art.328 alin.(1) Cod penal din 27 iunie 2017, prin care s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) al art.328 Cod penal nr.985-XV din 18 aprilie 2012 și s-a recunoscut constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile (…) drepturilor și intereselor 10 ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin.(1) art.328 Cod penal. După care, s-a evidențiat că, din conținutul rechizitoriului rezultă că inculpaților Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V., Stelețchi Ev. li s-a imputat depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, și anume a prevederilor art.265 alin.(3) Cod procedură penală, care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a sesizării pentru a începe urmărirea penală”. Respectiv, s-a atestat că, potrivit rechizitoriului, inculpații ar fi comis fapta prejudiciabilă incriminată lor la data de 12 iunie 2012, iar în conformitate cu prevederile art.8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, art.265 s-a completat cu alin.(3) cu următorul cuprins: “Dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de constatare menționate la art.273 alin.(1) lit. a)-c) sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe urmărirea penală.” Având în vedere cele expuse, instanța de apel a stabilit faptul că Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V., Stelețchi Ev. li s-a incriminat comiterea faptei prejudiciabile la data de 12 iunie 2012, dată la care nu au intrat în vigoare completările la art.265 Cod procedură penală, operate prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, prin urmare a apărut necesitatea de a exclude din învinuirea adusă inculpaților faptul că aceștia au acționat contrar prevederilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală, pe motiv că aceste prevederi au intrat în vigoare, după data comiterii faptei prejudiciabile. În continuare, ținând seama de interpretările date de Curtea Constituțională vizavi de art.328 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a constatat fapta imputabilă inculpaților Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V., Sterlețchi Ev., ajungând la concluzia că aceștia se fac vinovați de comiterea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, iar acțiunile infracționale ale lui Sterlețchi Ev. cuprind elementele constitutive și ale infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal– falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interese personale. Instanța de apel a consemnat că, în conformitate cu prevederile art.118 alin.(2) Cod de procedură penală (în vigoare la data de 2 iunie 2012) „cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție”. Potrivit art.301 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală „cu autorizarea 11 judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitare a inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului în domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în raza ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sunt argumentate acțiunile de urmărire penală efectuat”. În conformitate cu art.29 din Constituția Republicii Moldova, domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. În corespundere cu prevederile pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni, aprobat prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 „Primirea sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu - pe parcursul a 24 de ore. În afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiunii, urmează să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore”. Din materialele cauzei penale, și anume din declarațiile martorului Bouroș M., susținute și în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, s-a reținut că martorul a confirmat faptul că a interzis inculpaților să intre în ograda ei, însă aceștia insistau să intre, deoarece i-au comunicat că cunoșteau că în ograda ei cresc fire de cânepă. Polițiștii au insistat și au intrat fără polițistul de sector, ea i-a urmat și fiind indignată, ajungând la plantele menționate, le-a rupt acolo pe loc și le-a spus că nimeni nu va lua plantele până nu vine inspectorul de sector Sergiu, care să confirme că ei sunt polițiști. Ei au ieșit în drum, iar peste 30 minute a venit inspectorul de sector Sergiu, pe care l-a întrebat de ce au venit așa persoane la dânsa, la care el i-a spus că a fost la o ședință, iar persoanele care au intrat în ograda sa sunt de rang mai înalt ca el, din poliția criminală. Totodată, Bouroș M. a indicat că ulterior după ce a venit Brădăuțan S., ea le-a permis să intre în grădină. Unul din ei a strâns firele de cânepă din grădină, spunând ce le duce să le ardă. Erau vreo 4-5 plante, nu mai multe. Din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012 rezultă că acesta a fost întocmit de către OUP al CPs Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchi Iu. Procesul-verbal a fost completat cu mâna, cu pastă de scris albastră. La rubrica în temeiul este indicat „autosesizării”. La rubrica alți participanți sunt indicați IPC Bazatin V., IPC Mișin S., IPC Sterlețchi Eu. Cercetarea a început la ora 11:30 și s-a încheiat la ora 21:05. Textul scris la partea constatatoare este următorul „că locul cercetării îl constituie grădina de lângă casa de locuit din str. Victoriei, 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău. Grădina respectivă reprezintă un lot de teren de aproximativ 200 m2 , împrejmuit cu gard din sârmă metalică întărită 12 cu stâlpi din beton, amplasată în partea lateral stânga a casei, intrarea efectuându-se printr-o poartă de metal. Pe perimetrul grădinii cresc copaci, în grădină pe întreaga arie crescând viță de vie cu înălțimea de aproximativ 1-1,5 m., legată de pari din lemn. Întreg terenul fiind cultivat, în partea stângă a grădinii, pe mijloc, la 2 m. de la gard sunt depistate cinci plante, rădăcini de culoare verde, asemănător cânepă, scoase din pământ și zdrobite, împrăștiate pe o arie de 2 m. Masa vegetală respectivă a fost filmată cu camera video, fiind împachetată într-un pachet din hârtie și sigilată. Pe pachet aplicându-se inscripția „Masa vegetală de culoare verde, depistată și ridicată la efectuarea CFL pe str. Actoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău; 5 plante vegetale asemănătoare cu cânepă”. Din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012 instanța de apel nu a constatat acordul cet. Bouroș M. privind pătrunderea în domiciliu și cercetarea locului. Din atare considerente, au fost apreciate critic declarațiile inculpaților, care au susținut că de fapt partea vătămată Bouroș M. le-a permis să intre în ograda sa, deoarece versiunea de apărare a inculpaților a fost combătută prin declarațiile acesteia. La fel, instanța de apel a apreciat că versiunea de apărare a inculpaților este combătută și prin însuși procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012, care nu conține acordul proprietarului sau posesorului legal privind pătrunderea în domiciliu și efectuarea cercetării la fața locului. Martorul Bărduțan S. a confirmat că la fața locului erau inculpații Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev., fapt ce rezultă și din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012, deși actul procesual este semnat doar de două persoane. Așadar, din ansamblul probelor administrate de către acuzatorul de stat, instanța de apel a reținut că inculpații Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev., au efectuat cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisiunea părții vătămate Bouroș M., care a refuzat ca aceștia să pătrundă în domiciliul ei, fără prezența polițistului de sector, acțiunea care nu a fost efectuată în baza unei ordonanței motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție. Latura obiectivă a infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu” se caracterizează prin săvârșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; cauzarea daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; prezența legăturii de cauzalitate între acțiunile comise și urmările nominalizate. Prin acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege urmează de înțeles asemenea acțiuni care: vădit depășesc competența persoanei cu funcție de răspundere, ținând de competența persoanei cu funcție de răspundere ierarhic superioară sau a unui organ colegial ar putea fi întreprinse de către persoana cu funcție de răspundere numai în prezența unor circumstanțe excepționale indicate în lege; nu pot fi comise de către nimeni, nici într-un fel de circumstanțe. Prin depășirea atribuțiilor de serviciu se au în vedere asemenea acțiuni ale persoanelor cu funcție de răspundere, în privința cărora, în actele normative corespunzătoare, este limitat cercul subiecților care sunt în drept să le comită, iar persoana în cauză la categoria acestor subiecți nu se referă sau există o anumită limitare a condițiilor în prezența cărora persoana este în drept să comită acțiunile date, sau, în 13 genere, există interdicție referitor la comiterea acțiunilor corespunzătoare. Pentru existența componenței date de infracțiune este necesar ca acțiunile persoanei cu funcție de răspundere să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în mod vădit, adică indiscutabil, fără dubii, circumstanță neîndoielnică și pentru făptuitor. În speța dată, s-a constatat că inculpații Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev. au realizat acțiuni directe care au depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, și anume art.118 alin.(2), art.301 alin.(1) și (2) Cod procedură penală și prevederile pct. 5) al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni, aprobat prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008, or, inculpații au acționat contrar prevederilor legale menționate, și anume fără a înregistra informația dată și neavând permisiunea cet. Bouroș M. și Bouroș N., care domiciliau pe adresa în cauză, au pătruns în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93 s. Ghidighici mun. Chișinău și au ridicat ilegal, fără întocmirea a careva acte – plante de cânepă de la domiciliul lui Bouroș M. și Bouroș N. Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu comise, inculpatul Sidlețchi Iu., care a documentat acțiunile ilegale, a întocmit la poarta gospodăriei cet. Bouroș M. și Bouroș N. un proces-verbal în acest sens, acțiune de urmărire penală care nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău. În conformitate cu prevederile pct.92 din Hotărârea Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art.328 alin.(1) Cod penal din 27 iunie 2017, în partea ce ține de urmările prejudiciabile cauzate „drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, Curtea observă că prevederile art.126 alin.(2) Cod penal stabilesc că pentru evaluarea caracterului considerabil al prejudicierii acestora urmează a fi luat în considerare gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cu privire la claritatea noțiunii „daune considerabile”, Curtea observă că noțiunea „daune considerabile” își găsește explicația în art.126 alin.(2) Cod penal, care prevede următoarele: „Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.” Din atare considerente, la stabilirea gradului lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, instanța de apel a ținut cont că, în conformitate cu art.8 par. 1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului și a corespondenței sale. Noțiunea de „domiciliu”, în sensul art.8 este locul unde o persoană trăiește pe o bază stabilă astfel încât orice cadru de viață poate constitui un domiciliu în conformitate cu art.8 par. 1 din Convenție, cu excepția eventuală a caselor de vacanță și a căminelor-ateliere sau alte locuințe temporare. Conform practicii naționale, la drepturi și interese ocrotite de lege ale persoanelor fizice se referă: inviolabilitățile (dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la ocrotirea vieții intime, 14 familiale și private etc.); drepturile sociale, economice și culturale (dreptul la învățătură, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la muncă și protecția socială a muncii, dreptul la proprietate, dreptul la grevă etc.); drepturi exclusiv politice (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales); drepturi social politice (libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor, dreptul la informație, dreptul la asociere etc.); drepturi garanții (dreptul de petiționare, dreptul persoanei vătămate de către o autoritate publică etc.). Dacă dauna cauzată de către persoana publică, ca efect al depășirii atribuțiilor de serviciu este de natură nepatrimonială, la aprecierea caracterului considerabil al daunei, urmează a se ține cont de criteriul prevăzut la alin.(2) art.126 Cod penal, și anume: gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În speță, instanța de apel a apreciat că prin săvârșirea acțiunilor de depășire a atribuțiilor de serviciu de către inculpații Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev. au fost cauzate daune în proporții considerabile părții vătămate Bouroș M., fiindu-i lezat dreptul la inviolabilitatea domiciliului prevăzut de art.29 din Constituția Republicii Moldova, natura cărui drept este nepatrimonială, însă la aprecierea caracterului considerabil s-a ținut cont de poziția părții vătămate referitor la aprecierea caracterului considerabil al daunei cauzate. Totodată, în ceea ce privește capătul de acuzare incriminat inculpatului Sterlețchi Ev. privind comiterea falsului în acte publice, instanța de apel a apreciat că vinovăția ultimului a fost pe deplin constatată prin probele administrate de acuzatorul de stat. După care, instanța de apel, făcând trimitere la prevederile art.391 alin.(1) Cod procedură penală, a consemnat că sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă: 6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Conform art.332 alin.(1) Cod procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, precum și în cazurile prevăzute în art.art.53-60 Cod penal, prin sentința motivată, instanța încetează procesul penal în cauza respectivă. În corespundere cu art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. La caz, inculpatul Sterlețchi Ev. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.332 alin.(1) Cod penal, în perioada 12 iunie 2012 – 13 iunie 2012, iar de la ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani, în conformitate cu art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, respectiv, se constată că a expirat termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului, din care motive, se va dispune încetarea procesului penal în privința lui Sterlețchi Ev., cu liberarea acestuia de răspundere penală. Totodată, în conformitate cu art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Prin urmare, acțiunile infracționale ale inculpaților Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev. întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, infracțiunea care în conformitate cu criteriile prevăzute de art.16 Cod penal, se califică ca infracțiune mai puțin gravă, însă având în vedere că aceasta a fost comisă de inculpați la data de 12 iunie 2016, dată de la care a expirat termenul de 5 ani, respectiv, se constată că a expirat termenul de tragere la răspundere penală. 15

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, prin care s-a dispus încetarea procesului penal, inculpații o contestă cu recursuri ordinare solicitând, în unanimitate, casarea acesteia și menținerea sentinței de achitare în privința lor. La caz, au fost declarate patru cereri de recurs din partea inculpaților Bazatin V., Sterlețchi Ev., precum și a avocatul Gavriliuc I. în numele inculpatului Mișin S. și avocatului Ciofu I. în numele inculpatului Sidlețchi Iu. După conținut, cererile de recurs prezintă elemente de similitudine, părțile invocând, în esență, următoarele argumente: - instanța de apel la judecarea cauzei a admis o eroare gravă de fapt, prin aceea că a pus la baza condamnării inculpaților declarațiile martorilor: Bradauțan S., Vasilenco N., Galaniuc S., Danilo C., care nu au fost audiați în instanța de apel, astfel, dând o nouă interpretare declarațiilor martorilor care au fost audiați în instanța de fond și care au determinat prima instanță de a se îndoi de acuzații și a motiva achitarea; - adoptarea unei hotărâri de condamnare, după achitare, pronunțată fără audierea martorilor și fără administrarea vreunei probe noi este contrară cerințelor unui proces echitabil și încalcă grav prevederile art.6.1 din Convenție; - nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art.24 și art.26 Cod de procedură penală, care obligă acuzatorul de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, să solicite audierea martorilor și să prezinte în ședința de judecată probe în susținerea acuzării înaintate, urmează să fie apreciate ca nesusținere a acuzării în privința inculpatului în cadrul examinării apelului declarat împotriva sentinței de achitare; - în opinia părții apărării, corect a statuat prima instanță că, în acțiunile inculpaților nu se întrunesc elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, după cum pretinde procurorul; - însăși partea vătămată Bouroș M. fiind audiată a comunicat că, deși inițial nu le permitea colaboratorilor de poliție să intre în ograda sa, ulterior le-a permis cu condiția că vine polițistul de sector (f.d.167-169, vol. II); - partea vătămată atât în ședința instanței de fond, cât și a instanței de apel a declarat că nu i s-a cauzat nici un prejudiciu și nu are careva pretenții fată de inculpați prin urmare lipsește cauzarea prejudiciului; - infracțiunea prevăzută de art.328 alin.(1) Cod penal este una materială și se consideră consumată din momentul producerii daunelor prevăzute de norma legală; - din dispoziția art.328 Cod penal rezultă că, pentru atragerea la răspundere penală făptuitorul urmează să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și nicidecum a unui ordin, care are caracter de recomandare, or ordinul menționat nu este un act oficial, nu are putere normativă, nu este inclus în prevederile Codului de procedură penală; - Bazatin V. și Sterlețchi E. activau în funcție de inspector al poliției criminale, în atribuțiile lui nu intra autorizarea acțiunilor de urmărire penală la judecătorul de instrucție și nici informarea judecătorului de instrucție despre efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, după cum l-i se incriminează prin actul de sesizare a instanței; - în ceea ce privește capătul de acuzație incriminat inculpatului Sterlețchi Ev. în baza art.332 alin.(1) Cod penal, privind comiterea falsului în acte publice, instanța de apel a apreciat că vinovăția acestuia a fost pe deplin constatată prin probele administrate de acuzatorul de stat, fără însă să motiveze cum a ajuns la concluzia respectivă; 16 - acțiunea prejudiciabilă prevăzută la art.332 alin.(1) Cod penal prevede două modalități: 1) introducerea în documentele oficiale autentice a constatărilor sau mențiunilor false; 2) fie contrafacerea documentelor oficiale (adică, confecționarea documentelor oficiale false), fie modificarea conținutului unor documente oficiale autentice; - în actul de învinuirea nu este clar descrisă modalitatea de falsificare a documentului oficial fals de către Sterlețchi Ev., mai mult decât atât, din probele administrate nu rezultă că acesta intenționat a falsificat raportul din 13 iunie 2012, prin care a fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală; - de asemenea, se pretinde că acuzatorul de stat nu a probat existența intenției inculpatului Sterlețchi Ev. de a comite infracțiunea prevăzută de art.332 Cod penal; - CtEDO a sancționat România în cauza Mischie c. României (cererea nr. 50224/07, Hotărârea din 16 septembrie 2014), statuând ca este inadmisibilă condamnarea unei persoane în apel, după achitarea acesteia de prima instanță, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond. Judecătorii CtEDO interzic reinterpretarea acelorași probe; - potrivit Hotărârii CEDO în cauza Petrica Manolachi contra României (cererea nr. 36605/04; Secția a II-a, 5 martie 2013), judecătorii europeni au notat că instanțele de control judiciar au înlocuit sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare fără a administra vreo probă nouă. Jurisprudența Curții subliniază în acest sens că posibilitatea unui acuzat de a se confrunta cu un martor în fața instanței care se pronunță în ultimul grad cu privire la acuzație constituie o garanție a unui proces echitabil, în măsura în care observațiile instanței cu privire la comportamentul și credibilitatea unui martor pot avea consecințe pentru acuzat; - în practica judiciară națională definiția de fapte noi se deține în Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 14 mai 2015 (pct.61-64) unde s-a specificat că „faptele noi” constituie date despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței atacate și care nici nu puteau fi cunoscute la acea dată, iar „fapte recent descoperite” sunt faptele care existau la data adoptării ordonanței atacate, însă nu au putut fi descoperite; - în acțiunile inculpatului Mișin S. nu se conțin elementele infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, întrucât procurorul a eșuat în probarea existenței laturii obiective a acestei infracțiuni, iar încălcarea unei dispoziții din Instrucțiunea de serviciu, nu poate echivala cu încălcarea unui act normativ; - potrivit art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului, ceea ce la caz nu s-a respectat.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 aprilie 2018, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că procedura de examinare a apelului, după o hotărâri de achitare pronunțată de prima instanță, prezintă unele particularități aparte. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art.6 din 17 CEDO, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de Curtea Europeană în jurisprudența sa, și prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei persoane. Colegiul penal lărgit a evidențiat că, mutatis mutandis, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunilor imputate acestora prin rechizitoriu, bazând-u-se exclusiv pe lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea acestora. Or, după o hotărâre de achitare pronunțata de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpaților. În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate. În continuare, instanța de recurs a menționat că, în cererile de recurs recurenții critică anume faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a constatat vinovăția inculpaților bazându-se preponderent pe probele cercetate de prima instanță, cărora li s-a dat citire și care inițial au fost puse la baza achitării acestora, ceea ce, la caz, s-a confirmat. Instanța de recurs a menționat că, din actele dosarului s-a adeverit că instanța de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente în acest sens și nu a audiat nemijlocit martorii acuzării a căror declarații, în opinia instanței, au influențat în mod direct soluționarea acestei cauze, prin aceasta încălcând dispoziția art.415 alin.(21) Cod de procedură penală. Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată din data de 25 octombrie 2017, instanța de apel a purces la examinarea probelor și înscrisurilor, printre care se regăsesc: - declarațiile martorului Bradauțan S. de la f.d.118-119, vol. II; - declarațiile martorului Vasilenco N. de la f.d.171-173, vol. II; - declarațiile martorului Galaniuc S. de la f.d.183-185, vol. II; - declarațiile martorului Danilo C. de la f.d.4-5, vol. II; - declarațiile martorului Pșenicnîi V. de la f.d.14-147, vol. II. În acest punct de analiză, urmează de notat că procurorul a dat citire tuturor declarațiilor nominalizate supra, cu consemnarea faptului dat în procesul-verbal, deoarece martorii respectivi nu au fost prezenți la nici o ședință de judecată, dintre cele desfășurate de instanța de apel ( f.d.16, vol. IV). Mai mult, verificând actele procesuale preparatorii întocmite de instanța de apel, instanța de recurs a constatat că, în general, printre acestea lipsește confirmarea citării martorilor nominalizați. Cu toate acestea, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reflectat declarațiile date de martorii acuzării și anume de: Bradauțan S., Vasilenco N., Galaniuc S., Danilo C., Pșenicnîi V., redând cu exactitate conținutul acestora și indicând expres 18 că acestea au fost date de dânșii doar în prima instanță. Aici, a remarcat faptul că, declarațiile acestor martori au fost puse de către prima instanță la baza sentinței de achitare. Adică, având la bază aceleași probe, instanța de apel, din contra, a statuat că acestea confirmă vinovăția inculpaților. Instanța de recurs a ajuns la concluzia că, instanța de apel a întemeiat, inter alia, hotărârea pe declarațiile martorilor: Bradauțan S., Vasilenco N., Galaniuc S., Danilo C., Pșenicnîi V., fără a-i fi citat și ascultat nemijlocit în cadrul ședinței de judecată. În continuare, instanța de recurs a menționat că, o altă carență procesuală admisă de instanța de apel la întocmirea hotărârii vizează partea dispozitivă a acesteia, care nu corespunde întru-totul exigențelor din legea procesual-penală. În particular, fiind vorba despre aceea că, în conținutul deciziei adoptate de instanța de apel, aceasta statuează asupra faptului că, prin probele din dosar, se confirmă vinovăția inculpaților de cele incriminate prin actul de sesizare a instanței, însă, având în vedere intervenirea prescriptibilității termenului de tragere la răspundere penală a inculpaților pentru faptele infracționale comise, s-a dispus încetarea procesului penal, cu liberarea acestora de la răspunderea penală. Or, în cazul în care în urma judecării cauzei se constată că inculpații se fac vinovați de cele incriminate prin rechizitoriu, faptul dat trebuie consemnat neapărat în dispozitiv, după care urmând a fi dispus încetarea procesului penal, cu liberarea inculpaților de la răspunderea penală, întrucât a intervenit termenul de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal, pentru tragere la răspundere penală. În contextul dat, instanța de recurs a ajuns la concluzia că, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021, a fost respins apelul procurorului, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței. 7.1. În argumentarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză, a dat analiză profundă probelor prezentate și a făcut concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat, din aceste considerente instanța de apel nu prevede temei pentru a reține argumentele apelantului și a desființa sentința respectivă și a pronunța o sentința de condamnare. Temeinicia sentinței a fost verificată, reieșind din argumentele aduse de către autorul apelului, în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent. Procurorul participant în ședința instanței de apel a solicitat cercetarea suplimentară a probelor administrate conform regulilor generale prevăzute pentru prima instanță, demers care a fost admis de către instanța de apel, fiind audiați: martorul Pșenicnîi Vitalie, precum și materiale ale cauzei penale: conținutul declarațiilor părții vătămate Bouroș Maria, fiind audiată în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.167-170, vol. II), cauza 7013038122), conținutul declarațiilor martorului Vasilenco Nicolae, fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.171-173, vol. II), conținutul declarațiilor martorului Galaniuc Serghei (f.d.183-185, vol. II), conținutul declarațiilor martorului Danilo Constantin Vasile, fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.4-5, vol. III), conținutul declarațiilor martorului Bradauțan Serghei, fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.118-119, vol. II). De asemenea, în instanța de apel au fost cercetate următoarele probe scrise: conținutul raportului procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău Dumitru Railean cu privire la sesizarea privind acțiunile ilegale ale colaboratorilor de poliție Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori, Bazatin Vitalie Vasile, și Sterlețchii 19 Evgheni Vladimir din data de 12 iunie 2012, și materialele anexate la acesta: explicația Măriei Bouroș, Nadejdei Bouroș, copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012, raportul inspectorului SPC CP s. Buiucani mun. Chișinău Sterlețchi Evgheni din 13.06.2012 (f.d.3, 4-9 Vol. I), ordonanța procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău Dumitru Railean din 05 decembrie 2012 prin care s-a dispus ridicarea la sediul CP s. Buiucani, mun. Chișinău, bir.9, de la Șeful unității de gardă Morărenco Mihail a volumului nr.12 al R-2 CP s. Buiucani pentru anul 2012 (f.d.28), conținutul procesului-verbal de ridicare din 05 decembre 2012 prin care se confirmă că au fost ridicate următoarele obiecte: Registrul de evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și incidente (R-2) a CP s. Buiucani, volumul 12/12, început la 03.06.2012 (f.d.29), conținutul procesului verbal de examinare din 05 decembrie 2012 prin care a fost examinat Registrul de evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și incidente (R2) a CP s. Buiucani (f.d.30-31), copiile din Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și incidente al CP s. Buiucani (f.d.33-67), conținutul procesului verbal de examinare din 05 decembrie 2012 prin care a fost examinat Registrul de evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și incidente (R1) a CP s. Buiucani (f.d.70), copiile din Registrul nr.1 de evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și incidente al CP s. Buiucani (f.d.73-89), conținutul procesului-verbal și ordonanță de ridicare din 06 decembre 2012 prin care se confirmă că au fost ridicate următoarele obiecte: materialul R-1 nr.1422 din 13.06.2012 prin care la 2 septembrie 2011 a fost emisă ordonanță de neîncepere a urmăririi penale, cu anexe materialul privind neînceperea urmăririi penale R/l-1422 din (f.d.90, 91, 115), procesul - verbal de examinare din 05 decembrie 2012 prin care a fost supus examinării volumul unic al materialului nr.1422 înregistrat la data de 13.06.2012 în R-l al CPS Buiucani, mun. Chișinău, care constituie un material cusut și numerotat, la momentul examinării cu 25 file, cu foaie de titlul pe care sunt tapate textele „Ministerul afacerilor interne/ Comisariatul de poliție sectorul Buiucani/Secția de urmărire penală/Material/privind neînceperea urmăririi penale/R/l-1422 din 13.06.2012/ mun. Chișinău/2012 "Pe cuprinsul foii sunt scrise cu pastă de culoare albastră cifrele "778". în cadrul examinării s-a stabilit că în materialul dat sunt examinate circumstanțele prin care la 12.06.2012 în grădina din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău au fost depistate plante de cânepă. Materialul dat este alcătuit din borderou, în care sunt enumerate materialele ce se conțin (23 pagini). Astfel, pagina nr.1 conține raportul inspectorului secției poliție criminală a CPS Buiucani, mun. Chișinău Sterlețchi Evgheni din 13.06.2012, adresat comisarului CPS Buiucani Lilian Botnariuc privind necesitatea examinării conform art.274 Cod de Procedură penală a faptului depistării și ridicării a 5 plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepa. Raportul dat a fost înregistrat în R-l al CPS Buiucani la data de 13.06.2012 cu nr.1422, de către ofițerul de serviciu Vasilenco, fapt atestat prin ștampila aplicată pe raport și rezoluția din 13.06.2012 "dl. Sidlețchi conform art.274 Cod de procedură penală, termen 14.06.2012", fiind aplicată o semnătură asemănătoare’' a Șefului SUP a CPS Buiucani, mun. Chișinău Vitalie Pșenicinîi. Pagina nr.2 reprezintă o explicație scrisă de mână, fără dată, de către Dănilă Constantin, care locuiește pe str. Fundul Văii 16, s. Ghidighici, pe faptul că la vecina sa cet. Bouroș Maria în ogradă crește cânepă. Paginile nr.3 și 4 reprezintă un proces verbal de cercetare la fața locului, întocmit 20 la 12 iunie 2012 de către OUP al CPS Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchii Iurie. Procesul verbal este completat cu mână, cu pastă de scris albastră. La rubrica în temeiul este indicat "autosesizării". La rubrica alți participanți sunt indicați IPC Bazatin Vitalie, IPC Mișin Sergiu, TPC Sterlețchi Eugen. Cercetarea a început la ora 11:30 și s-a încheiat la ora 21:05. Textul scris la partea constatatoare este următorul „că locul cercetării îl constituie grădina de lângă casa de locuit din str. Victoriei, 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău. Grădina respectivă reprezintă un lot ce teren de aproximativ 200 m2, împrejmuit cu gard din sârmă metalică întărită cu stâlpi din beton, amplasată în partea lateral stânga a casei, intrarea efectuându-se printr-o poartă de metal. Pe perimetrul grădinii cresc copaci, în grădină pe întreaga arie crescând viță de vie cu înălțimea de aproximativ 1-1,5 m, legată de pari din lemn. întreg terenul fiind cultivat, în partea stângă a grădinii, pe mijloc, la 2 m de la gard depistăm cinci plante, rădăcini de culoare verde, asemănător cânepă, scoase din pământ și zdrobite, împrăștiate pe o arie de 2 m. Masa vegetală respectivă a fost filmată cu camera video, fiind împachetată într-un pachet din hârtie și sigilată. Pe pachet aplicându-se inscripția „Masa vegetală de culoare verde, depistată și ridicată la efectuarea CFL pe str. Actoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău; vegetale asemănătoare cu cânepă". Cercetarea la fața locului a fost efectuată pe timp de zi, cu o vizibilitate normală, la temperatura aerului de 26 grade C". La rubrica obiectelor ridicate de la fața locului, sunt indicate cinci plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepă. Deși la cercetare la fața locului au participat patru persoane, procesul verbal pe toate foile a fost semnat doar de două persoane. Pagina nr.5 reprezintă raportul inspectorului SPC a CPS Buiucani, mun. Chișinău Sterlețchi Evgheni scris către comisarul CPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, precum că la data de 12.06.2012 la ei a parvenit informația operativă a cărei sursă nu poate fi divulgată precum că în com. Ghidighici, str. Victoriei 93, în grădina doamnei Maria între rândurile viței de vie crește steble de cânepă. Prin raport se solicită ca materialul să fie înregistrat în R-2 al CPS Buiucani, mun. Chișinău. Raportul este datat cu ziua de 12.06.2012 și semnat, însă, ștampila de înregistrare aplicată în partea dreaptă de sus este din 13.06.2012, fiind indicat numărul 6452 de către ofițerul de serviciu Vasilenco în partea stângă de sus este o rezoluție cu textul "dl Sterlețchi termen 18.06.12 L. Botnariuc 13.06.12", însă fără semnătură. Paginile nr.6-8 reprezintă raportul de constatare tehnic-științific nr.267 din 19.06.2012 prin care s-a stabilit că plantele prezentate la cercetare ridicate la 12.06.2012 în cadrul cercetării la fața locului reprezintă plante de cânepă, care se referă la substanțele narcotice. Paginile nr.9-12 reprezintă rapoartele OUP al CPS Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchi Iurie, prin care era prelungit termenul, de examinare pe marginea »materialului R-l nr.1422 până la 21.06.2012, 25.06.2012, 28.06.2012, 03.07.2012. Paginile 13-14 conțin chitanța nr.97 prin care la 03.07.2012 a fost transmisă în camera de păstrare a corpurilor delicte o sacoșă sigilată cu nr.267. Corpurile delicte lea primit plutonierul BSL Dascăl. Pagina 14 este scrisoarea de însoțire adresată responsabilului pentru camera de păstrare a corpurilor delicte a CPS Buiucani, mun. Chișinău. Pagina nr.15 conține raportul cu propunere de a nu pomi urmărirea penală din 03.07.2012 adresat Procuraturii sect. Buiucani, mun. Chișinău de către Sidletchii Iurie, 21 coordonat de către conducătorul organului de urmărire penală al CPS Buiucani, mun. Chișinău, Pșenicinîi Vitalie. Pagina 16 conține scrisoarea de însoțire a materialului, cu numerele de intrare a corespondenței în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău. Pagina nr.17 reprezintă explicația Nadejda Bouroș din 20.08.2012 primită în cadrul examinării materialului de către procurorul Raileanu Dumitru. Pagina nr.18 reprezintă explicația Bouroș Maria din 12.09.2012 primită în cadrul examinării materialului de către procurorul Raileanu Dumitru, în care sunt descrise circumstanțele efectuării de către colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău a cercetării la fața locului la 12.06.2012 în ograda casei în care locuia. Paginile nr.19-20 reprezintă copia buletinului de identitate a cet. Bouroș Nadejda. Pagina nr.21 reprezintă copia raportului de autosesizare a procurorului Raileanu Dumitru din 13.09.2012. Paginile nr.22-23 reprezintă ordonanța privind neînceperea urmăririi penale în privința Bouroș Nadejda din 12.09.2012 emisă de către procurorul Raileanu Dumitru în baza materialului R1 nr.1422 din 13.06.2012." (f.d.116-117), conținutul procesului- verbal de ridicare din 14 ianuarie 2013 de la Roibu Elena a sintezei informațiilor și infracțiunilor înregistrate în R-l și R-1 a CPS Buiucani pentru data de 12.06.2012 și 13.06.2013 (f.d.161), conținutul procesului-verbal de examinare din 17 ianuarie 2013 prin care au fost examinate sintezele informațiilor și infracțiunilor înregistrate în R-l și R-2 a CPS Buiucani pentru data de 12.06.2012 și 13.06.2013, împreună cu ordonanța din 17 ianuarie 2013 de recunoaștere și anexare a documentelor la cauza penală. Cauza penală nr.2012038108, Volumul I: conținutul Raportului procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău Dumitru Railean cu privire la sesizarea privind acțiunile ilegale ale colaboratorului de poliție Sterlețchii Evgheni Vladimir din data de 12 iunie 2012 și 13 iunie 2012, și materialele anexate la acesta (f.d.3, 4-15), conținutul procesului verbal de examinare a documentelor din 18 august 2013, prin care a fost supus examinării 2 (două) file de format A4 care reprezintă rapoarte din numele lui Sterlețchi Evgheni datate cu 12.06.2012 și 13.06.2012 (f.d.23-25). Lista membrilor grupului operativ din 12 iunie și 2013 iunie 2012 (f.d.30-32), conținutul procesului verbal de examinare a documentelor din 10 octombrie 2013, prin care a fost supus examinării 31 file de format A4 care reprezintă copii din Registrul de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente (R-2) al CPS Buiucani, mun. Chișinău pentru zilele de 12.06.2012 și 13.06.2012 (f.d.79), conținutul raportului de expertiză grafoscopică nr.2221/2222 din 28.11.2013, prin care s-a stabilit că semnăturile din numele Evgheni Sterlețchi de la rubricile „Insp. SPC CP s. Buiucani mun. Chișinău locotenent de poliție" din raportul din numele lui Evgheni Sterlețchi, adresat comisarului CP s. Buiucani, datat cu 12.06.2012 și din raportul din numele lui Evgheni Sterlețchii, adresat comisarului CP s. Buiucani, datat cu 13.06.2012 au fost executate de către însuși Evgheni Sterlețchi (f.d.180-201), conținutul raportului de expertiză grafoscopică nr.024 din 10.01.2014, prin care s-a stabilit că textul manuscris cu care au fost completare rubricile impresiunii dreptunghiulare din Raportul din numele Evgheni Sterlețchii, adresat comisarului CP s. Buiucani, datat cu 13.06.2012, cu conținutul: „13.06.12 1422 o/s Vasilenco, nu a fost executat de Vasilenco Nicolae, dar a fost executat de către o altă persoană. De stabilit, dacă rubricile impresiunii dreptunghiulare din Raportul din numele lui Sterlețchii Evgheni din 13.06.2012 au fost completate de 22 către Pșenicinii Vitalie sau de către Sterlețchii Evgheni, sau de către Sidlețchi Iurie, nu a fost posibil. Totodată a mai stabilit că Textul manuscris cu care au fost completate rubricile impresiunii dreptunghiulare din Raportul din numele lui Evgheni Sterlețchii, adresat comisarului CP s. Buiucani, datat cu 12.06.2012 cu conținutul: „13.06.12 1422 o/s Vasilenco au fost executate de persoane diferite (f.d.206 Vol. II). Potrivit instanței de apel, la soluționarea cauzei, prima instanță a ținut cont în deplină măsură de prevederile art.99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza și probele prezentate de părți sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu lor din punct de vedere al coroborării lor și întemeiat a dispus achitarea inculpaților Sterlețchii Evgheni, Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) și art.332 alin.(1) Cod penal, potrivit elementelor constitutive, depășirea atribuțiilor de serviciu, adică, săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de ocrotite lege ale persoanelor fizice, precum și nevinovăția inculpatului Sterlețchii Evgheni în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a menționat, că în situația din speță acuzatorul de stat nu a dovedit nici existența temeiului real și nici a celui juridic, de atragere la răspundere penală a inculpaților Sterlețchii Evgheni, Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie, iar din probele prezentate nu rezultă în mod cert și fără echivoc că ultimii ar fi comis infracțiunile imputate. Instanța de apel a conchis că, săvârșirea obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.328 Cod penal îl constituie relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune îndeplinirea de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu în mod corect, fără excese, cu respectarea intereselor publice, precum și. a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și ale celor juridice. Obiectul material al acestei infracțiuni îl reprezintă sau poate să-l reprezinte corpul persoanei ori bunurile mobile sau imobile. Victimă a infracțiunii specificate la alin.(1) art.328 Cod penal este persoana fizică sau juridică, ale cărei drepturi sau interese ocrotite de lege suferă daune în proporții considerabile. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.328 Cod penai se exprimă prin: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; 2) urmările prejudiciabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Instanța de apel a mai precizat, că acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, poate ave loc prin oricare din următoarele patru modalități faptice: - săvârșirea unei acțiuni care ține de competența unei alte persoane cu funcție de răspundere (de exemplu, a unei persoane cu funcție de răspundere ierarhic superioare din același sistem departamental, ori a unei persoane cu funcție de răspundere din același sistem departamental căreia făptuitorul nu i se supune, ori unei persoane cu funcție de răspundere din alt sistem departamental); - săvârșirea unei acțiuni care putea fi comisă de către făptuitor numai în prezența unor circumstanțe deosebite, 23 indicate în lege sau într-un alt act normativ; - săvârșirea unipersonală a unei acțiuni pe care o poate efectua exclusiv un organ colegial; - săvârșirea unei acțiuni pe care nimeni și în nici un fel de circumstanțe nu este în drept să le săvârșească. Instanța de apel a constatat, că specific pentru acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege este că făptuitorul comite o acțiune care nu este în competența lui de serviciu sau în competența exclusivă a lui de serviciu, dar este în competența unei alte persoane sau a unui alt organ ori acțiune care nu se află în competența a nici unei persoane sau a nici unui organ. Este adevărat că, la etapa inițială de săvârșire a infracțiunii specificate la alin.(1) art.328 Cod penal, punctul de plecare este competența de serviciu a făptuitorului. Or, în mod firesc, pentru a depăși limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, trebuie mai întâi să te afli în cadrul acelor limite, însă, ulterior, desfășurarea activității infracționale ia o asemenea turnură, încât cele săvârșite de făptuitor excedă cadrul drepturilor și atribuțiilor ce i-au fost acordate prin lege. Instanța de apel a reținut, că din actul de învinuire rezultă că inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile au fost puși sub învinuire pe faptul că la 12.06.2012 contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală, care dispune că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de constatare menționate la art.273 alin.(1) lit. a)-c) sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe urmărirea penală", fără a înregistra în modul corespunzător informația data, neavând permisiunea Bouroș Măriei care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, au pătruns împreună pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău și au efectuat cercetării la fața locului, de unde au ridicat plante de cânepă. Învinuirea se bazează pe încălcarea prevederilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală, care a fost introdus prin Legea nr.66 din 05.04.2012, publicat la data de 27.07.2012 în Monitorul Oficial Nr.155-159. Totodată, potrivit circumstanțelor constatate, fapta imputată inculpaților a avut loc la data de 12 iunie 2012, adică anterior modificărilor introduse în Codul de procedură penală la data de 27.07.2012, iar art.3 alin.(2) Cod de procedură penală, prevede că, legea procesuală penală poate avea efect ultra activ, adică dispozițiile ei, în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, pot rămâne aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul ultra activ se stipulează în legea nouă. La fel, potrivit actului de învinuire inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile sunt învinuiți în încălcarea prevederilor pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că "în afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore". Așa dar, ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 dispozițiile cărui se 24 invocă a fi încălcate în actul de învinuire reprezintă un ordin comun al Procurorului General, Ministrului de interne și altor demnitari din organele de forță, deci un regulament intern. Din dispoziția art.328 Cod penal rezultă că, pentru atragerea la răspundere penală făptuitorul urmează, să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, și nicidecum a unui ordin care are caracter de recomandare, or, ordinul menționat nu este un act oficial, nu are putere normativă intrată în vigoare, nu este inclusă în prevederile Codului de procedură penală. Potrivit art.2 alin.(4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale, pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod. Totodată, potrivit art.5 din Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale nr.173 din 06.07.1994 republicată la 10.10.2008 în M.O. nr.183-185, actele oficiale nominalizate la alin.(1) intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la data indicată în text, cu excepția actelor menționate la art.2. Actele oficiale ce intră în vigoare la data prevăzută în textul actului respectiv se publică în Monitorul Oficial în termen de 10 zile de la data adoptării. Mai mult, din actul de învinuire rezultă că inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile le este imputată încălcarea prevederilor art.118 alin.(2) Cod de procedură penală, (în vigoare la data de 02 iunie 2012) ale Codului de Procedură Penală care prevede că „cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", ale art.301 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală care prevede că „cu autorizarea judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte: acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de mărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului, domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în baza ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acțiuni, de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală efectuate". Instanța de apel a menționat că, instanța de fond just și întemeiat a stabilit că inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile nu au intrat în domiciliul părții vătămate Bouroș Maria fără acordul acesteia, acest fapt fiind confirmat prin declarațiile martorului Bradauțan Serghei care la acel moment activa în calitate de ofițer de sector, care a comunicat instanței de fond că în momentul în care a ajuns la adresa mun. Chișinău s. Ghidighici, str. Victoriei 93, la domiciliul Măriei Bouroș colegii săi erau în afara curții și grădinii părții vătămate, iar din drum se observă ce este în ogradă și grădină deoarece gospodăria părții vătămate este îngrădită cu un gard de sârmă (f.d.118-119, vol. II, cauza penală nr.2013038122). De asemenea, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a reținut la 25 caz și declarațiile martorului Danilov Constantin din care urmează că a auzit cum vecina a comunicat colaboratorilor de poliție că le permite să intre în ogradă doar dacă vine polițistul de sector, ulterior când acesta a apărut le-a permis să intre precum și declarațiile părții vătămate Bouroș Maria din care urmează că deși inițial nu le permitea colaboratorilor de poliție să intre în ograda sa, ulterior le-a permis cu condiția că vine polițistul de sector. Acelea-și circumstanțe rezultă și din declarațiile inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore și Bazatin Vitalie Vasile date în instanța de fond, care au comunicat că inițial partea vătămată nu le-a permis să intre în ogradă, punând condiția să fie prezent polițistul de sector, ei l-au chemat iar ulterior proprietara le-a permis să intre, iar după ce proprietara a refuzat să semneze recipisă prin care le-ar permite efectuarea cercetării la fața locului au ieșit din ogradă și au întocmit procesul verbal de cercetare la fața locului în afara ogrăzii Măriei Bouroș. Prin urmare, instanța de apel a considerat corectă concluzia instanței de fond prin care s-a stabilit cu certitudine că, de către inculpați nu au fost încălcate prevederile art.118 Cod de procedură penal, în vigoare la acel moment. Aceștia au acționat în limita împuternicirilor stabilite de lege, or, din probele cercetate mai sus rezultă că, de către inculpați nu a fost violat domiciliul lui Maria Bouroș, ultima le-a permis să intre în ogradă, iar procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012 a fost întocmit în afara ogrăzii acesteia. Inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile fiind colaboratori ai CP s. Buiucani, mun. Chișinău, adică fiind persoane publice care prin numirea și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea efectuării urmăririi penale, în virtutea legii și-au exercitat obligațiunile de serviciu în vederea cercetării sesizării cu privire la creșterea plantelor de cânepă în grădina amplasată în mun. Chișinău, sat. Ghidighici, str. Victoriei 93, or, potrivit raportului de constatare tehnică-științifică nr.267 din 19 iunie 2012 rezultă că cinci plante prezentate la cercetare ridicate la 12 iunie 2012 în cadrul cercetării la fața locului pe str. Victoriei 93, sat. Ghidighici, mun. Chișinău reprezintă plante de cânepă, care se referă la substanțe narcotice. Instanța de apel a mai precizat, că infracțiunea specificată la art.328 Cod penal este una materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii daunelor prevăzute de norma legală. În ce privește al doilea semn al laturii obiective - urmările prejudiciabile, se menționează că, prima instanță just a reținut că la descrierea faptei acuzatorul de stat a invocat cauzarea daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor prevăzute de lege Mariei Bouroș, încălcându-i drepturile sale fundamentale prevăzute de art.29 Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor lui Sterlețchi Evgheni, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Mișin Serghei au fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile, manifestate în activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept- al autorității publice chemate să apere pe baza respectării stricte a legilor viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Prin urmare, având în vedere că, la caz s-a stabilit cu certitudine că inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin 26 Vitalie Vasile în exercitarea funcției la CPS Buiucani, mun.Chișinău la data de 12 iunie 2012 nu au depășit atribuțiile conferite de lege, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a stabilit și faptul că inculpații nu i-au încălcat careva drepturi părții vătămate Maria Bouroș, la caz lipsește cauzarea prejudiciului indicat în actul de învinuire, astfel acțiunile inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile nu întrunesc latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, dispoziția art.328 alin.(1) Cod penal, menționează despre săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni ce depășesc în mod Vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordata prin lege. Aceasta înseamnă că făptuitorul manifestă certitudine, este lipsit de orice îndoială, nu are dubii că depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. În lipsa caracterului vădit al depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, răspunderea nu poate fi aplicată potrivit art.328 alin.(1) Cod penal. Motivele infracțiunii specificate la alin.(1) art.328 Cod penal constă în: interesul material; năzuința de a obține unele avantaje nepatrimoniale; răzbunare; gelozie; interpretarea eronată a obligațiilor de serviciu; excesul de zel etc, însă la caz prima instanță corect a stabilit că lipsește intenția inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile de a depăși atribuțiile sale de serviciu, or aceștia au acționat în limitele stabilite de lege. Mai mult, instanța de fond corect a reținut că, în actul de învinuire nu este reflectat motivul din care inculpații ar comite infracțiunea imputată de acuzatorul de stat, însă acest fapt urma a fi reflectat în actul de acuzare, prin urmare prima instanță corect a stabilit și faptul că în acțiunile inculpaților nu întrunesc nu întrunesc latura subiectivă a infracțiunii pre văzute de art.328 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a conchis că, analizând probele și apreciindu-le prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, consideră că, nu s-a demonstrat prin probe incontestabile existența faptei infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, iar vinovăția inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală, motiv din care sentința de achitare, este întemeiată. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Sterlețchii Evgheni în baza art.332 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a reținut că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.332 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care este condiționată de încrederea publică în autenticitatea documentelor oficiale. Obiectul material sau imaterial al acestei infracțiuni reprezintă documentul oficial autentic sau materia primă utilizară în vederea falsificării documentului oficial. Totodată, produsul infracțiunii în cauză îl constituie documentul oficial fals. Prin „document" se are în vedere entitatea care se particularizează prin următoarele caracteristici: - formează un lot unitar între suportul material sau electronic și informația fixată pe el; - informația pe care o poartă documentul se exprimă sub formă de text, înregistrare audio, imagine sau oricare altă formă permite perceperea și identificarea univocă a informației în mod direct sau cu ajutorul unor mijloace tehnice instrumentale ori programate; - destinația lui este de a fi transmis în timp și spațiu, 27 funcția lui este de a informa și a proba, fiind întocmit de un subiect competent, dotat cu mențiuni de formă și format determinat. Totodată, documentul oficial este documentul care, conține informații care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept; atestă fapte având relevanță juridică; circulă în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute art.332 alin.(1) Cod penal se caracterizează în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date vădit false ori de falsificare a unor astfel de documente, iar infracțiunea prevăzută la art.332 alin.(1) Cod penal este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit false ori al falsificării unor astfel de documente. Din actul de învinuire urmează că Sterlețchi Evgheni presupunând că infracțiunea de păstrare a substanțelor narcotice de către Bouroș Maria nu va putea fi descoperită din cauza faptului că nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea cercetării la fața locului de pe str. Victoriei, 93 com. Ghidighici, mun. Chișinău, acționând în interes personal, urmărind scopul diminuării artificiale a numărului de crime nedescoperite pe sectorul său de activitate și a-și ascunde incompetența sa profesională în stabilirea, prevenirea, curmarea infracțiunilor, identificarea și punerea sub urmărire penală a persoanelor care le- au săvârșit, a decis să falsifice raportul din 13.06.2012 prin care a fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală. În aceste condiții, Sterlețchi Evgheni, cunoscând despre faptul că temei pentru pornirea urmăririi penale pe faptul circulației ilegale a substanțelor narcotice îl constituie semănatul sau cultivarea plantelor care conțin substanțe narcotice psihotrope săvârșite în proporții mari, adică mai mult de șase plante de cânepă, a întocmit un alt raport pe numele Comisarului CPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, în care a introdus date denaturate precum că la data de 13.06.2012 în grădina din str. Victoriei 93, com. Ghidighici au fost depistate nu șapte dar deja cinci plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepa ce aparțin lui Bouroș Maria, pe care a aplicat impresiunea de ștampilă-tip a CP s. Buiucani, mun. Chișinău, înscrisurile de pe această ștampilă fiind efectuate de către o persoană nestabilită de organul de urmărire penală. Instanța de apel a reținut că din actul de învinuire nu rezultă modalitatea de comitere a faptei imputate inculpatului Sterlețchii Evgheni Vladimir, or, legiuitorul, indică expres că acțiunii prejudiciabile prevăzute la art.332 alin.(1) Cod penal sunt: 1) înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false; sau 2) falsificarea documentelor oficiale. Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a stabilit că din actul de învinuire nu este clar modalitatea de falsificare a documentului oficial fals, mai mult decât atât, prin probele administrate nu rezultă că Sterlețchii Evgheni Vladimir intenționat a falsificat raportul din 13 iunie 2012 prin care a fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță just a stabilit că în situația din speță nu este clar scopul inculpatului Sterlețchii Evgheni Vladimir la falsificarea documentului oficial fals, având în vedere că în actul de învinuire este indicat că Sterlețchii Evgheni Vladimir, „urmărind scopul diminuării artificiale a 28 numărului de crime nedescoperite pe sectorul său de activitate și a-și ascunde incompetența sa profesională ... a întocmit un alt raport pe numele Comisarului. GPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, în care a introdus date denaturate precum că la data de 13.06.2012 în grădina din str. Victoriei 93, com. Ghidighici au fost depistate nu șapte dar deja cinci plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepa ce aparțin Bouroș Maria". Or, potrivit declarațiilor martorului Vasilenco Nicolae date în ședința instanței de fond se confirmă că în registru scrie 7 plante, iar în raport scrie 5 plante, nu exclude că este o greșeală tehnică, având în vedere volumul mare de lucru. Instanța de apel a mai precizat, că este de acord și cu constatarea instanței de fond cu privire la faptul că este incertă acuzarea precum că Sterlețchii Evgheni a aplicat impresiunea de ștampilă-tip a CPS Buiucani, mun. Chișinău, pe raportul din 13 iunie 2012 prin care a fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală, înscrisurile de pe această ștampilă fiind efectuate de către o persoană nestabilită de organul de urmărire penală. Or, potrivit declaraților inculpatului Sterlețchii Evgheni Vladimir date în ședință de judecată în instanța de fond și susținute în apel, se confirmă că acesta a lăsat raportul despre informația cu privire la cultivarea plantelor de cânepă pe adresa mun. Chișinău sat. Ghidighici, str. Victoriei 93 la unitatea de gardă, mai departe nu cunoaște ce s-a întâmplat (f.d.19-22, vol.3, cauza penală nr.2013038122). Totodată, din declarațiile martorului Vasilenco Nicolae date în ședința instanței de fond rezultă că ștampila se păstrează în unitatea de gardă, în masa de serviciu, atât ștampila pentru R1 cât și pentru R2, au acces la ștampile ajutorul de serviciu, sectoristul de serviciu, polițistul șofer de serviciu, șeful unității de gardă, statului major, șeful IP Buiucani, adjunctul, persoanele care pot intra în unitatea de gardă, circumstanțe confirmate și de martorul Galanciuc Serghei în ședința instanței de fond. Instanța de apel a stabilit că, prima instanță corect a constatat că circumstanțele indicate în actul de învinuire nu probează existența laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, or, în temeiul prevederilor art.19 alin.(3) Cod de procedură penală , organul de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea, iar acțiunile inculpatului Sterlețchii Evgheni din ziua de 12 iunie 2012 sunt perfect legale, nefiind constată depășirea atribuțiilor de serviciu, iar acuzatorul de stat nu a probat existența intenției inculpatului de a-și ascunde incompetența profesională în stabilirea, prevenirea, curmarea infracțiunilor identificarea și punerea sub urmărire penală a persoanelor săvârșit la investigarea sesizării cu privire la plantelor de cânepă pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, acțiunile colaboratorului fiind perfect legale. Instanța de apel a conchis că, prin prisma materialului probator administrat în cauza penală, se atestă faptul că poziția acuzării este una lipsită de suport juridic, deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că fapta inculpaților nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, or, soluția primei instanțe privind achitarea inculpaților de sub învinuirea înaintată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, este una corectă, adoptată în baza tuturor probelor administrate, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din 29 punct de vedere al coroborării, conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală.

Procurorul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiurile art.427 alin.(1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu a dat deplină eficiență prevederilor art.art.95, 100, 101 Cod de procedură penală, or, săvârșirea infracțiunii incriminate inculpaților, se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză și cercetate în instanța de judecată. Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art.414 și art.417 Cod de procedură penală, ilegal a adoptat o decizie de menținere a sentinței de achitare, dând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpaților, care au negat în instanță vinovăția sa, nu a dat apreciere probele prezentate în sprijinul acuzării. Concluzionează acuzarea, că instanța de apel nu a analizat în ansamblu toate probele administrate la dosar, nu a respectat prevederile legale menționate și neîntemeiat a constatat că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunilor imputate. În absența unor încheieri motivate a președintelui instanței de apel au fost înlocuiți mai mulți judecători, pe final cauza fiind examinată de către alți judecători decât cei indicați inițial în PIGD.

Avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatului Mișin Serghei, a prezentat referință pe marginea recursului ordinar declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și menținerea deciziei instanței de apel. 9.1. Inculpatul Sidlețchi Iurie, a depus referință la recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia ca inadmisibil și menținerea deciziei instanței de apel fără modificări.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal lărgit reține că, recurentul indică în calitate de temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art.427 alin.(1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, în sensul că, instanța nu a fost compusă potrivit legii; instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că, motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. 30 Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, ce tine de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția” Colegiul penal lărgit constată că nu este incident în speță, dat fiind faptul că, la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat prevederile art.art.414 alin.(1) și (5), 417 alin.(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de către procuror, întemeind-u-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin prisma art.101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d.64 – 88 vol. VII), iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția de menținere a sentinței primei instanțe, prin care s-a decis corect achitarea lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vasile și Sterlețchii Evghenii. De asemenea, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și de către instanța de apel, care în opinia lui confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe au fost apreciate de către prima instanță și instanța de apel prin coroborare între ele, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, or, Colegiul penal lărgit nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurent în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că, atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art.101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie și în sentință cu privire la motivele respingerii argumentelor părții acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art.24 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit susține că, alegațiile recurentului precum că probele administrate în cursul urmăririi penale, demonstrează fără nici un dubiu faptul că inculpații au comis infracțiunile încriminate, au fost obiect de discuții atât în prima instanță cât și în instanța de apel asupra cărora prima instanță s-a expus în sentință (f.d.73-113, vol. III) și instanța de apel în decizie (f.d.64 – 88, vol. VII), motivare pe care Colegiul penal lărgit o consideră corectă și o însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Referitor la argumentele invocate de recurent în susținerea temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, în materialele cauzei (f.d.2, vol. VII) există încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău, prin care s-a dispus examinarea cauzei în ordine de apel în completul de judecată – Teleucă Stelian, Varbii (Cecan) Silvia și Gîrbu Silvia, conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021 în cauza penală privindu-i pe Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie și Sterlețchii Evgheni, completul de judecată a fost - Teleucă Stelian, Varbii (Cecan) Silvia și Gîrbu Silvia, astfel, Colegiul penal respinge ca declarative alegațiile în susținerea temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiuri de a pune la îndoială 31 veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezenta erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Sidlețchi Iurie xxxx, Mișin Serghei xxxx, Bazatin Vitalie xxxx și Sterlețchii Evgheni xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 32 12 mai 2022 Dosarul nr. 1ra-2089/2022 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Cobzac Elena Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală privindu-i pe Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, și Sterlețchi Evgheni. 1. Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2022, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Sidlețchi Iurie xxxx, Mișin Serghei xxxx, Bazatin Vitalie xxxx și Sterlețchii Evgheni xxxx, cu menținerea deciziei atacate. 2. Am semnat decizia, conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, urma a fi admis, cu casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 3. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 ianuarie 2017, Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal au fost achitați, din motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii. Sterlețchi Evgheni învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin.(1) și art. 332 alin.(1) Cod penal a fost achitat, din motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele acestor infracțiuni. Instanța de apel, în al doilea set de proceduri, prin decizia adoptată la 06 iulie 2021, a respins apelul procurorului, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței. 4. Analizând textul deciziei recurate (f.d. 45-88 v. VII), în coraport cu motivele invocate în recurs, de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, se atestă că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În contextul celor expuse, se relevă, că instanța de apel la rejudecarea cauzei, în al doilea set de proceduri, după pronunțarea unei sentințe de achitare a lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie de comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal și Sterlețchi Evgheni învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin.(1) și art. 332 alin.(1) Cod penal, nu s-a pronunțat asupra argumentelor din apel, privind aprecierea greșită de prima instanță a probelor administrate, dar și despre interpretarea greșită a normei materiale. 33 În aceeași ordine de idei, se reține obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85). În contextul celor expuse, se relevă, că instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, constat că, instanța de apel în partea descriptivă a hotărârii pronunțate a menționat că: ”instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și nevinovăția inculpaților Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie, care nu a fost devedită, achitându- i pe Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie de comitertea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal și pe Sterelțchii Evghenii în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul că faptele acestora nu întrunesc elementele infracțiunii.”, descriind declarațiile părților vătămate, a martorilor menționați și a indicat materialele cauzei, fără a le da o apreciere în corespundere cu art. 101 Cod de procedură penală, și nu s-a expus asupra argumentelor procurorului. În urma celor expuse se atestă, că instanța de apel, în partea descriptivă doar a descris probele, fără a le evalua și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probelor, ignorând totalmente probele administrate la caz, precum și în instanța de apel. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, menționez că, instanța de apel, nu a analizat aspectele învinuirii înaintate lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, și Sterlețchi Evgheni prin rechizitoriu, nu a evaluat probele, limitându-se doar la concluzia că în acțiunile inculpaților nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate. Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, considerînd, instanța de apel urmează să rejudece cauza, dînd răspuns la toate argumentele acuzării și să adopte o soluție argumentată. Judecător Cobzac Elena 34