1ra-1881/21 — art.324 alin.2 lit. b, c CP

Dosarul nr.1ra-1881/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul penal în componența: Președinte Ala Cobăneanu judecători Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Natalia Bolgar, prin care solicită casarea decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2021, în cauza penală privindu-i pe Iusiumbeli Vitali XXX, născut la XX, domiciliat în raionul XX, satul XXX, str. XXX, XX, ap. XXX Curîșin Serghei XXX, născut la XXX, domiciliat raionul XXX, satul XXX, str. XXX, XXX, ap. XXX Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 06.13.2013 – 13.11.2014; Instanța de apel: 17.12.2014 – 23.10.2017; Instanța de recurs: 05.02.2018 – 20.03.2018; Instanța de apel: 21.05.2018– 18.05.2019; Instanța de recurs: 10.01.2020- 08.09.2020 ; Instanța de apel: 04.12.2020-06.08.2021; Instanța de recurs: 26.08.2021 – 13.10.2021; C O N S T A T Ă : Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 13 noiembrie 2014, Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au fost achitați de sub învinuirea înaintată în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele infracțiunii.

Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.327 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen a câte 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele și instituțiile statului pe un termen a câte 3 ani. Conform art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare, a fost suspendată condiționat, fiindu-le stabilit ambilor termen de probă a câte 2 ani. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, potrivit rechizitoriului 1 inculpații Isiumbeli Vitali și Curîșin Serghei sunt învinuiți de săvârșirea cu intenție a faptelor penale, încadrate de procuror în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) și.327 alin.(1) Cod penal.

Isiumbeli Vitali, activând în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al Postului de politie nr.3 Vinogradovca al Inspectoratului de Politie Taraclia, numit în această funcție prin ordinul șefului Inspectoratului General de Politie nr.37ef din 07.03.2013, împreună cu Curîșin Serghei, care activând în funcția de ofițer de investigații al Biroului zonal politie criminală al sectorului de politie nr.3 Vinogradovca al Inspectoratului de Politie Taraclia, numit în această funcție prin ordinul șefului Inspectoratului General de Politie nr.37ef din 07.03.2013.

Ambii în conformitate cu art.123 Cod penal, fiind persoane publice, acționând prin înțelegere prealabilă, contrar prevederilor art.22 alin.(1) lit. a), b), d), f), g) a Legii cu privire la funcția publică și statutului funcționarului public nr.158 din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să fie loial autorității publice în care activează, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte regulamentul intern; contrar prevederilor art.4 a Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, conform căruia activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii, în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația universală a drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în Codul european de etică al poliției și în alte acte internaționale,

în conformitate cu principiile legalității respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii personale și profesionalismului; art.28 alin.(1) lit. h) al aceiași Legi, conform căruia polițistului îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia sau familiei sale; p.15) lit. i), j) al Codului de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10.05.2006, conform căruia colaboratorul de politie este obligat să se opună tuturor formelor de corupție în politie, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cazurile de corupție în politie; au săvârșit acte de corupere pasivă și abuz de putere și serviciu, în următoarele circumstanțe.

În perioada februarie - aprilie 2013, au stabilit o bănuială rezonabilă potrivit căreia ar fi fost sustrase câteva foi de ardezie de pe o clădire părăsită a fostului sovhoz din satul Ciumai, r-nul Taraclia, urmărind scopul primirii de bunuri, servicii și privilegii sau alte avantaje sub orice formă ce nu li se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, dând-u-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând în interes personal și cu intenție directă, sub pretextul cercetării cazului dat, într-o seara aproximativ la ora 22:00, întâlnindu-i în satul Ciumai pe minorii Garbuziuc Denis, Gaidarlî Stepan, Rudoi Dmitrii și Anilov Vladislav, pe care îi bănuiau că au sustras foile de ardezie, i-au dus la Inspectoratul 2 de Politie Taraclia, unde fără a înregistra presupusa infracțiune conform legii, cu ajutorul colegului lor de serviciu Victor Frolicov, care activa în funcția de inspector superior pentru minori și moravuri al secției ordine publică a CPR Taraclia, căruia Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei nu i-au comunicat despre intențiile lor, au acumulat explicații de la acești minori referitor la presupusa sustragere.

Ulterior, peste câteva zile Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au pretins de la reprezentanții minorilor mijloace bănești, iar după ce au primit, prin intermediul lui Culinscaia Tatiana, de la bunica lui Rudoi Dmitrii– Rudoi Valentina 1400 lei, și de la mama lui Garbuziuc Denis – Culinscaia Tatiana 1500 lei, în vederea prezentării garanțiilor că copiii nu vor fi trași la răspunderea penală, au rupt în bucăți explicațiile acumulate pe cazul dat și au înmânat bucățile acestora Tatianei Culinscaia, în schimbul sumei de bani oferite. Acțiunile lui Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au fost încadrate în baza art.327 alin.(1) Cod penal, conform indiciilor calificativi: abuzul de putere și serviciu - folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și personal, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Într-o zi din luna aprilie 2013 Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei, urmărind scopul primirii de bunuri, servicii și privilegii sau alte avantaje sub orice formă, ce nu li se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, dând-u-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând în interes personal și cu intenție directă, s-au apropiat către Caramalac Gheorghii, care activa în baza patentei de întreprinzător la stația de vulcanizare, situată la intrarea în satul Ciumai r-nul Taraclia, și au solicitat de la el să le transmită venitul dintr-o zi din săptămână, care este de 200-300 lei, iar pe lună 800 - 1200 lei, pentru a nu-i stopa activitatea lui de antreprenor.

Tot ei, Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei, în perioada lunii iulie 2013, urmărind scopul primirii bunurilor ce nu li se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, stabilind că minorul Curdov Maxim, folosește neregulamentar și conduce în lipsa permisului de conducere și a dreptului de a conduce mijloace de transport motocicletă de model „IJ-P4”, cu numărul de înmatriculare TR AB 103, la 07 iulie 2013 au reținut acest mijloc de transport, întocmind procesul-verbal nr.31, fără a înregistra cazul conform legii, iar pentru restituirea acestuia, sub pretextul achitării unei amenzi, au pretins de la minorul Curdov Maxim, care conform art.16 Cod contravențional este pasibil de răspundere contravențională, bani în sumă de 3 500 lei.

Acțiunile lui Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au fost încadrate în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, conform indiciilor calificativi: coruperea pasivă - pretinderea de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită de două persoane, cu extorcare de bunuri.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei să fie condamnați în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 5 ani 6 luni, cu executarea 3 acesteia în penitenciar de tip semiînchis, și amendă în mărime de 1200 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele și instituțiile publice de stat pe termen de 3 ani; - în baza art.327 alin.(1) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe 4 termen de 2 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele și instituțiile ale statului pe termen de 3 ani; Conform art.84 Cod penal, a stabili inculpaților pedeapsa definitivă, prin cumul parțial al pedepselor, 6 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, și amendă în mărime de 1200 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele și instituțiile statului pe termen de 5 ani.

Împotriva sentinței a declarat apel și Iusiumbeli Vitali, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea condamnării sale în baza art.327 alin.(1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, pe motivul inexistenței în acțiunile sale a elementelor infracțiunii La fel, și Inculpatul Curîșin Serghei a declarat apel prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea condamnării în baza art.327 alin.(1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, pe motivul inexistenței în acțiunile sale a elementelor infracțiunii. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 octombrie 2017, s-a respins apelul declarat de către procuror.

S-au admis apelurile declarate de Curîșin Serghei și Iusiumbeli Vitali, cu casarea parțială a sentinței, în partea constatării vinovăției și condamnării inculpaților pe art.327 alin.(1) Cod penal și s-a pronunțat în această parte o hotărâre nouă, potrivit căreia: S-a încetat procesul penal pe capătul acuzării inculpaților Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal, dat fiind că fapta inculpaților constituie o contravenție prevăzută de art.312 Cod contravențional. S-a încetat procesul contravențional în privința lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție pentru tragere la răspundere contravențională.

În rest sentința a fost menținută. Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel procurorul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 martie 2018, a fost admis recursul declarat, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 18 mai 2019, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, pe capătul de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal și pronunțată în această parte o hotărâre nouă, potrivit căreia: Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală, din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. În 4 rest sentința a fost menținută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 septembrie 2020, s-a admis recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, s-a casat parțial decizia Curții de Apel Cahul din 18 mai 2019, în cauza penală privindu-i pe Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei pe capătul de învinuire în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal și s-a dispus rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, celelalte dispoziții ale deciziei s-au menținut. Prin decizia Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2021, s-a respins apelul declarat de procurorul anticorupție Serviciul Sud, Ciuleacu Anatolii. S-a menținut sentința Judecătoriei Taraclia din 13 noiembrie 2017, pe cauza penală de învinuire a lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Pentru a pronunța astfel instanța de apel a reținut că, în acțiunile lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei lipsește atât latura obiectivă cât și latura subiectiva a infracțiunii prevăzute de 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal. Probele acuzatorului în ansamblu nu dovedesc vinovăția lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal. Declarațiile și plângerile martorului Caramalac Gheorghii, sunt contradictorii și nu confirmă vinovăția acestora în infracțiunea incriminată și nu rezultă că, Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au extorcat de la Caramalac Gheorghii mijloace bănești. De asemenea nici declarațiile martorilor Zobra Oleg, Manolov Fiodor nu confirmă vinovăția lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei.

Din aprecierea declarațiilor martorilor Curdov Maxim, Goncear Svetlana, Ianacoglo Vladislav instanța a constatat că, nu s-a stabilit și nici nu a fost dovedit nici un mod de extorcare a banilor de către Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei de la Curdov Maxim, pentru ai restitui motocicleta reținută pentru încălcarea regulilor de circulație și nu au fost constatate careva fapte în acțiunile acestora, care ar fi lezat interesele legitime ale lui Curdov Maxim, deoarece la reținerea mijlocului de transport, Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au întocmite proces-verbal de reținere, unde s-a indicat motivul reținerii, lipsa pașaportului tehnic și a permisului de conducere.

Instanța de apel a reținut că, învinuirea lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei se face pe baza declarațiilor martorilor care nu au fost confirmate prin alte probe, ce ar confirma veridicitatea declarațiilor martorului Caramalac Gheorghii și martorului Litvinneco (Curdov) Maxim, date la etapa urmăririi penale și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, deoarece nu confirmă vinovăția acestora. Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar procurorul, care invocând drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare a invocat că, judecând cauza instanța de apel a admis o eroare de fapt, iar concluziile din decizie nu corespund circumstanțelor de fapt a cauzei, inclusiv referindu-se la declarațiile martorilor саrе au fost interogați in instanța de apel. 5 Martorul Caramalac Gheorghii a fost interogat de instanța de fond sub jurământ, a confirmat că Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au pretins de la el în calitate de întreprinzător individual, un profit de 200-300 lei (pe luna 1000-1200 lei), astfel încât să nu îi suspende activitatea de întreprinzător, fiind spus într-o formă convingătoare ușor de înțeles, pentru ce a și scrie plângere la autoritățile competente. Martorul minor Curdov Maxim i-a modificat declarațiile în instanța de fond, însă martorul Gonciar Svetlana, mătușa minorului a declarat că suma de 3500 lei era necesară pentru că nepotul său să întoarcă motocicleta reținută anterior de Iusiumbeli Vitali.

Procurorul a susținut că, a fost stabilit faptul că prin acțiunile intenționate, Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei, fiind persoane publice, au pretins prin extorcare mijloace bănești și astfel în fapta lor este atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal. Astfel, acuzatorul de stat a susținut că nu au existat temeiuri legale pentru achitarea lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei. Prin referința depusă la 27 septembrie 2021, avocatul Gorlenco Oleg, acționând în interesele lui Iusiumbeli Vitali a reiterat că, soluția instanțelor ierarhic inferioare sunt legale, întemeiate, iar argumentele recursului depus de procuror sunt vădit neîntemeiate.

Art.422 din Codul de procedură penală, stabilește că termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. În temeiul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul atestă că, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de 6 recurent. Instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză astfel referitor la învinuirea adusă inculpaților în baza art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, instanța de recurs reține că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra. La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției.

Din conținutul recursului declarat se constată că recurentul nu este de acord cu soluția instanței de apel referitor la achitarea lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei, menționând că probatoriul administrat dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate. În raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale. Or, în speță s-a constatat cu certitudine că învinuirea înaintată lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei în baza art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă, nu și-a găsit confirmare, deoarece nu s-a stabilit participarea acestora la acțiunea de extorcare a mijloacelor bănești de la Caramalac Gheorghii și Curdov Maxim.

Instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar. Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele de 7 reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(l) Cod de procedură penală. Reaprecierea probelor, în modul propus de recurent nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza deciziei instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În speța supusă examinării nu sunt prezente erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Având ca suport cele invocate supra, se atestă faptul că, în baza art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, urmează a decide asupra inadmisibilității recursului ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Natalia Bolgar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2021, în cauza penală privindu-i pe Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2021. Președinte Ala Cobăneanu judecători Mariana Pitic Dumitru Mardari 8