1ra-1881/21 — art.324 alin.2 lit. b, c CP

1ra-1881/21 — art.324 alin.2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1881/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

Președinte Ala Cobăneanu

judecători Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Natalia Bolgar, prin care

solicită casarea decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2021, în

cauza penală privindu-i pe

Iusiumbeli Vitali XXX, născut la XX,

domiciliat în raionul XX, satul XXX,

str. XXX, XX, ap. XXX

Curîșin Serghei XXX, născut la XXX,

domiciliat raionul XXX, satul XXX, str.

XXX, XXX, ap. XXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.13.2013 – 13.11.2014;

Instanța de apel: 17.12.2014 – 23.10.2017;

Instanța de recurs: 05.02.2018 – 20.03.2018;

Instanța de apel: 21.05.2018– 18.05.2019;

Instanța de recurs: 10.01.2020- 08.09.2020 ;

Instanța de apel: 04.12.2020-06.08.2021;

Instanța de recurs: 26.08.2021 – 13.10.2021;

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 13 noiembrie 2014, Iusiumbeli Vitali și

Curîșin Serghei au fost achitați de sub învinuirea înaintată în baza art.324 alin.(2) lit.

b), c) Cod penal, pe motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele infracțiunii.

Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au fost recunoscuți vinovați și condamnați

în baza art.327 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen a câte 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele și

instituțiile statului pe un termen a câte 3 ani.

Conform art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare, a fost

suspendată condiționat, fiindu-le stabilit ambilor termen de probă a câte 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, potrivit rechizitoriului

1

inculpații Isiumbeli Vitali și Curîșin Serghei sunt învinuiți de săvârșirea cu intenție a

faptelor penale, încadrate de procuror în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) și.327 alin.(1)

Cod penal.

Isiumbeli Vitali, activând în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al

Postului de politie nr.3 Vinogradovca al Inspectoratului de Politie Taraclia, numit în

această funcție prin ordinul șefului Inspectoratului General de Politie nr.37ef din

07.03.2013, împreună cu Curîșin Serghei, care activând în funcția de ofițer de

investigații al Biroului zonal politie criminală al sectorului de politie nr.3

Vinogradovca al Inspectoratului de Politie Taraclia, numit în această funcție prin

ordinul șefului Inspectoratului General de Politie nr.37ef din 07.03.2013.

Ambii în conformitate cu art.123 Cod penal, fiind persoane publice, acționând

prin înțelegere prealabilă, contrar prevederilor art.22 alin.(1) lit. a), b), d), f), g) a

Legii cu privire la funcția publică și statutului funcționarului public nr.158 din

04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția,

legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să fie

loial autorității publice în care activează, să îndeplinească cu responsabilitate,

obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de

serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte

regulamentul intern; contrar prevederilor art.4 a Legii cu privire la activitatea Poliției

și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, conform căruia activitatea Poliției se

desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii, în interesul persoanei, al

comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea drepturilor și

libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația universală a

drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale, în Codul european de etică al poliției și în alte acte

internaționale, în conformitate cu principiile legalității respectării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, controlului

ierarhic permanent, răspunderii personale și profesionalismului; art.28 alin.(1) lit. h)

al aceiași Legi, conform căruia polițistului îi este interzis să solicite sau să accepte

cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia

sau familiei sale; p.15) lit. i), j) al Codului de etică și deontologie a polițistului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10.05.2006, conform căruia

colaboratorul de politie este obligat să se opună tuturor formelor de corupție în

politie, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate

cazurile de corupție în politie; au săvârșit acte de corupere pasivă și abuz de putere și

serviciu, în următoarele circumstanțe.

În perioada februarie - aprilie 2013, au stabilit o bănuială rezonabilă potrivit

căreia ar fi fost sustrase câteva foi de ardezie de pe o clădire părăsită a fostului

sovhoz din satul Ciumai, r-nul Taraclia, urmărind scopul primirii de bunuri, servicii și

privilegii sau alte avantaje sub orice formă ce nu li se cuvin, pentru sine, pentru a nu

îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, dând-u-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient

survenirea acestor urmări, acționând în interes personal și cu intenție directă, sub

pretextul cercetării cazului dat, într-o seara aproximativ la ora 22:00, întâlnindu-i în

satul Ciumai pe minorii Garbuziuc Denis, Gaidarlî Stepan, Rudoi Dmitrii și Anilov

Vladislav, pe care îi bănuiau că au sustras foile de ardezie, i-au dus la Inspectoratul

2

de Politie Taraclia, unde fără a înregistra presupusa infracțiune conform legii, cu

ajutorul colegului lor de serviciu Victor Frolicov, care activa în funcția de inspector

superior pentru minori și moravuri al secției ordine publică a CPR Taraclia, căruia

Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei nu i-au comunicat despre intențiile lor, au

acumulat explicații de la acești minori referitor la presupusa sustragere.

Ulterior, peste câteva zile Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au pretins de la

reprezentanții minorilor mijloace bănești, iar după ce au primit, prin intermediul lui

Culinscaia Tatiana, de la bunica lui Rudoi Dmitrii– Rudoi Valentina 1400 lei, și de la

mama lui Garbuziuc Denis – Culinscaia Tatiana 1500 lei, în vederea prezentării

garanțiilor că copiii nu vor fi trași la răspunderea penală, au rupt în bucăți explicațiile

acumulate pe cazul dat și au înmânat bucățile acestora Tatianei Culinscaia, în

schimbul sumei de bani oferite.

Acțiunile lui Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au fost încadrate în baza

art.327 alin.(1) Cod penal, conform indiciilor calificativi: abuzul de putere și serviciu

- folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes

material și personal, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice

precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Într-o zi din luna aprilie 2013 Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei, urmărind

scopul primirii de bunuri, servicii și privilegii sau alte avantaje sub orice formă, ce nu

li se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale,

dând-u-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și

dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând în interes personal și cu

intenție directă, s-au apropiat către Caramalac Gheorghii, care activa în baza patentei

de întreprinzător la stația de vulcanizare, situată la intrarea în satul Ciumai r-nul

Taraclia, și au solicitat de la el să le transmită venitul dintr-o zi din săptămână, care

este de 200-300 lei, iar pe lună 800 - 1200 lei, pentru a nu-i stopa activitatea lui de

antreprenor.

Tot ei, Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei, în perioada lunii iulie 2013,

urmărind scopul primirii bunurilor ce nu li se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini

acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, stabilind că minorul Curdov Maxim, folosește

neregulamentar și conduce în lipsa permisului de conducere și a dreptului de a

conduce mijloace de transport motocicletă de model „IJ-P4”, cu numărul de

înmatriculare TR AB 103, la 07 iulie 2013 au reținut acest mijloc de transport,

întocmind procesul-verbal nr.31, fără a înregistra cazul conform legii, iar pentru

restituirea acestuia, sub pretextul achitării unei amenzi, au pretins de la minorul

Curdov Maxim, care conform art.16 Cod contravențional este pasibil de răspundere

contravențională, bani în sumă de 3 500 lei.

Acțiunile lui Iusiumbeli Vitalii și Curîșin Serghei au fost încadrate în baza

art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, conform indiciilor calificativi: coruperea pasivă -

pretinderea de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru

a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită de două persoane, cu

extorcare de bunuri.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Iusiumbeli Vitali și

Curîșin Serghei să fie condamnați în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 5 ani 6 luni, cu executarea

3

acesteia în penitenciar de tip semiînchis, și amendă în mărime de 1200 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele și

instituțiile publice de stat pe termen de 3 ani;

- în baza art.327 alin.(1) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe 4 termen de 2 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele și instituțiile

ale statului pe termen de 3 ani;

Conform art.84 Cod penal, a stabili inculpaților pedeapsa definitivă, prin cumul

parțial al pedepselor, 6 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, și amendă în mărime de 1200 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice în organele și instituțiile statului pe termen de 5

ani.

Împotriva sentinței a declarat apel și Iusiumbeli Vitali, care a solicitat casarea

parțială a sentinței, în partea condamnării sale în baza art.327 alin.(1) Cod penal,

rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie

achitat, pe motivul inexistenței în acțiunile sale a elementelor infracțiunii

La fel, și Inculpatul Curîșin Serghei a declarat apel prin care a solicitat casarea

parțială a sentinței în partea condamnării în baza art.327 alin.(1) Cod penal,

rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie

achitat, pe motivul inexistenței în acțiunile sale a elementelor infracțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 octombrie 2017, s-a respins apelul

declarat de către procuror.

S-au admis apelurile declarate de Curîșin Serghei și Iusiumbeli Vitali, cu

casarea parțială a sentinței, în partea constatării vinovăției și condamnării inculpaților

pe art.327 alin.(1) Cod penal și s-a pronunțat în această parte o hotărâre nouă, potrivit

căreia:

S-a încetat procesul penal pe capătul acuzării inculpaților Iusiumbeli Vitali și

Curîșin Serghei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal, dat

fiind că fapta inculpaților constituie o contravenție prevăzută de art.312 Cod

contravențional.

S-a încetat procesul contravențional în privința lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin

Serghei, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție pentru tragere la răspundere

contravențională. În rest sentința a fost menținută.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel procurorul a declarat

recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv

că erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 martie 2018, a fost admis

recursul declarat, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 18 mai 2019, au fost admise apelurile

declarate, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, pe capătul de învinuire în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal și pronunțată în această

parte o hotărâre nouă, potrivit căreia:

Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de răspundere

penală, din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. În

4

rest sentința a fost menținută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 septembrie 2020, s-a admis

recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul,

Dumitru Calendari, s-a casat parțial decizia Curții de Apel Cahul din 18 mai 2019, în

cauza penală privindu-i pe Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei pe capătul de

învinuire în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal și s-a dispus rejudecarea cauzei

în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest,

celelalte dispoziții ale deciziei s-au menținut.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2021, s-a respins apelul

declarat de procurorul anticorupție Serviciul Sud, Ciuleacu Anatolii.

S-a menținut sentința Judecătoriei Taraclia din 13 noiembrie 2017, pe cauza

penală de învinuire a lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Pentru a pronunța astfel instanța de apel a reținut că, în acțiunile lui Iusiumbeli

Vitali și Curîșin Serghei lipsește atât latura obiectivă cât și latura subiectiva a

infracțiunii prevăzute de 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Probele acuzatorului în ansamblu nu dovedesc vinovăția lui Iusiumbeli Vitali și

Curîșin Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de 324 alin.(2) lit. b), c) Cod

penal.

Declarațiile și plângerile martorului Caramalac Gheorghii, sunt contradictorii și

nu confirmă vinovăția acestora în infracțiunea incriminată și nu rezultă că, Iusiumbeli

Vitali și Curîșin Serghei au extorcat de la Caramalac Gheorghii mijloace bănești.

De asemenea nici declarațiile martorilor Zobra Oleg, Manolov Fiodor nu

confirmă vinovăția lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei.

Din aprecierea declarațiilor martorilor Curdov Maxim, Goncear Svetlana,

Ianacoglo Vladislav instanța a constatat că, nu s-a stabilit și nici nu a fost dovedit nici

un mod de extorcare a banilor de către Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei de la

Curdov Maxim, pentru ai restitui motocicleta reținută pentru încălcarea regulilor de

circulație și nu au fost constatate careva fapte în acțiunile acestora, care ar fi lezat

interesele legitime ale lui Curdov Maxim, deoarece la reținerea mijlocului de

transport, Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au întocmite proces-verbal de reținere,

unde s-a indicat motivul reținerii, lipsa pașaportului tehnic și a permisului de

conducere.

Instanța de apel a reținut că, învinuirea lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei

se face pe baza declarațiilor martorilor care nu au fost confirmate prin alte probe, ce

ar confirma veridicitatea declarațiilor martorului Caramalac Gheorghii și martorului

Litvinneco (Curdov) Maxim, date la etapa urmăririi penale și nu pot fi puse la baza

unei sentințe de condamnare, deoarece nu confirmă vinovăția acestora.

Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar procurorul, care

invocând drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare a invocat că, judecând cauza instanța de apel a admis o eroare de

fapt, iar concluziile din decizie nu corespund circumstanțelor de fapt a cauzei,

inclusiv referindu-se la declarațiile martorilor саrе au fost interogați in instanța de

apel.

5

Martorul Caramalac Gheorghii a fost interogat de instanța de fond sub

jurământ, a confirmat că Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei au pretins de la el în

calitate de întreprinzător individual, un profit de 200-300 lei (pe luna 1000-1200 lei),

astfel încât să nu îi suspende activitatea de întreprinzător, fiind spus într-o formă

convingătoare ușor de înțeles, pentru ce a și scrie plângere la autoritățile competente.

Martorul minor Curdov Maxim i-a modificat declarațiile în instanța de fond,

însă martorul Gonciar Svetlana, mătușa minorului a declarat că suma de 3500 lei era

necesară pentru că nepotul său să întoarcă motocicleta reținută anterior de Iusiumbeli

Vitali.

Procurorul a susținut că, a fost stabilit faptul că prin acțiunile intenționate,

Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei, fiind persoane publice, au pretins prin extorcare

mijloace bănești și astfel în fapta lor este atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Astfel, acuzatorul de stat a susținut că nu au existat temeiuri legale pentru

achitarea lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei.

Prin referința depusă la 27 septembrie 2021, avocatul Gorlenco Oleg,

acționând în interesele lui Iusiumbeli Vitali a reiterat că, soluția instanțelor ierarhic

inferioare sunt legale, întemeiate, iar argumentele recursului depus de procuror sunt

vădit neîntemeiate.

Art.422 din Codul de procedură penală, stabilește că termenul de declarare a

recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În temeiul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când:

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul atestă că, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au

găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

6

recurent.

Instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost

minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra

chestiunilor importante pentru cauză astfel referitor la învinuirea adusă inculpaților în

baza art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, instanța

de recurs reține că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel

ajungând la concluzia corectă enunțată supra.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării

soluției.

Din conținutul recursului declarat se constată că recurentul nu este de acord cu

soluția instanței de apel referitor la achitarea lui Iusiumbeli Vitali și Curîșin Serghei,

menționând că probatoriul administrat dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

În raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul

constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde

tuturor exigențelor legislației procesual penale.

Or, în speță s-a constatat cu certitudine că învinuirea înaintată lui Iusiumbeli

Vitali și Curîșin Serghei în baza art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, pentru

săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă, nu și-a găsit confirmare, deoarece nu s-a

stabilit participarea acestora la acțiunea de extorcare a mijloacelor bănești de la

Caramalac Gheorghii și Curdov Maxim.

Instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a acțiunilor

infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar.

Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin.

(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune

recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în

recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt, își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele de

7

reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427

alin.(l) Cod de procedură penală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de recurent nu se încadrează în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au

fost puse la baza deciziei instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

Analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de recurent,

Colegiul atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just

soluția din decizie, iar instanța de recurs, în virtutea corectitudinii acestei motivări,

pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În speța supusă examinării nu sunt prezente erori de drept prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel la examinarea

cauzei s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Având ca suport cele invocate supra, se atestă faptul că, în baza art.432

alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, urmează a decide asupra inadmisibilității

recursului ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Natalia Bolgar împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2021, în cauza penală privindu-i pe Iusiumbeli

Vitali și Curîșin Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2021.

Președinte Ala Cobăneanu

judecători Mariana Pitic

Dumitru Mardari

8