1ra-210/22 — Art. 264-1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 02 august 2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gherciu Cristi a fost recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 160 (una sută șaizeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, Gherciu Cristi, la 04.04.2021 în jurul orei 21-30, fără a deține permis de conducere, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând pct.14) lit. a) din Regulamentul circulație rutiere, care determină că "conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau a altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere", s-a urcat la volanul automobilului de model „Opel Vectra", cu numărul de înmatriculare xxxxxxxxx, și conducându-l pe străzile s. Vărăncău, r-nul Soroca, a fost bănuit că a consumat băuturi alcoolice și se afla sub 1 influenta alcoolului la volan. Fiind supus testării alcoolscopice, s-a constatat că cet. Gherciu Cristi, conform extrasului de tichet nr. 6169 avea concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,52 mg/l.

Procurorul a depus apel prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Gherciu Cristi să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal și în baza acestei legi, ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de 4 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță a stabilit just circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului Gherciu Cristi în baza art. 264/1 alin.(4) Cod penal, însă i-a numit inculpatului o pedeapsă prea blândă pentru infracțiunea săvârșită. Prima instanță a luat în considerație că inculpatul a recunoscut vina, atitudinea lui față de cele săvârșite precum și de comportamentul lui în timpul și după săvârșirea infracțiunii, că prin cererea înaintată privind examinarea cauzei penale în procedură simplificată a ușurat mult desfășurarea procesului. Însă recunoașterea vinei este o circumstanță care a fost luată în calcul la admiterea cererii privind examinarea cauzei penale în procedură simplificată și nu ar fi cazul de a dubla menționarea faptului dat și la alegerea categoriei de pedeapsă, deoarece inculpatul deja beneficiază de indulgența legii la calcularea mărimii pedepsei penale. Referitor la atitudinea inculpatului față de cele săvârșite precum și de comportamentul lui în timpul și după comiterea infracțiunii, procurorul a indicat, că acesta nu și-a exprimat în nici un mod această atitudine și din contra a manifestat un comportament indiferent față de cele săvârșite, considerând faptul dat o încălcare nesemnificativă. Mai mult, procurorul a menționat că, inculpatul prin sentința Judecătoriei Soroca din 22.03.2021 a fost deja condamnat în baza art.264/1 alin. (4) Cod penal, la 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, fapt care denotă că inculpatul este lipsit de atitudine față de fenomenul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate și de faptul că în privința lui există o hotărâre judecătorească definitivă. Acesta într-un termen relativ scurt de la pronunțarea sentinței a săvârșit o faptă similară. Procurorul a susținut că, nu este plauzibil nici argumentul potrivit căruia inculpatul prin înaintarea cererii de examinare a cauzei în procedură simplificată a ușurat mult desfășurarea procesului, deoarece examinarea cauzei penale nu a fost posibilă la ședința din 31.05.2021 anume din vina inculpatului, deoarece acesta nu a executat pedeapsa anterioară stabilită prin sentința din 22.03.2021, solicitând un termen suplimentar pentru executarea sentinței, dovadă a acestui fapt fiind certificatul eliberat la 02.08.2021 de către Biroul de Probațiune Soroca, privind executarea integrală a pedepsei de către Gherciu Cristi. Reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului Gherciu Cristi, care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, nu este la prima 2 abatere de genul celei comise, nu a luat nici o atitudine față de pedeapsa aplicată anterior, având suficient timp pentru aceasta, și pentru ca să-și revadă comportamentul deviant și să stea pe calea corijării, procurorul a considerat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea ar fi una echitabilă și va preveni săvârșirea de noi infracțiuni de agest gen atât din partea inculpatului, cât și din partea altor persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2021 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința primei instanțe, în latura pedepsei penale, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Gherciu Cristi a fost recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 4 (patru) luni închisoare. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei stabilită lui Gherciu Cristi a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, cu condiția ca în această perioadă ultimul să nu săvârșească alte infracțiuni și prin respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea acordată. În rest, dispoziția sentinței referitor la corpul delict a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că, sentința nu a fost contestată sub aspectul stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei și nici în latura încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Gherciu Cristi, sentința fiind criticată doar în latura stabilirii pedepsei penale. Instanța de apel a constatat că, prima instanță a judecat cauza penală conform art. 364/1 Cod procedură penală, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală asupra cărora inculpatul Gherciu Cristi nu a avut obiecții și nu a solicitat administrarea unor probe noi. Prin prisma probatoriului administrat de către organul de urmărire penală, verificat și cercetat în ședința de judecată, prima instanță a stabilit ca fiind dovedită pe deplin vinovăția lui Gherciu Cristi în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.264/1 alin. (4) Cod penal. Cu referire la argumentele procurorului, instanța de apel a reținut că acestea sunt întemeiate, iar prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, însă eronat a concluzionat că în condițiile speței este oportună aplicarea unei pedepse cu munca neremunerată în folosul comunității. Stabilind pedeapsa, prima instanță nu a ținut cont de împrejurările cazului ce se referă la fapta infracțională și personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere. Drept rezultat, instanța a încălcat principiile individualizării pedepsei penale, or, prin aplicarea unei pedepse cu munca neremunerată în folosul comunității, nu vor putea fi atinse scopurile pedepsei penale incorporate de către legislator la art. 61 Cod penal. Instanța de apel, acordând eficiență deplină prevederilor art. 61, 75 Cod penal, reieșind din circumstanțele ce privesc personalitatea inculpatului anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca sediul Central din 22.03.2021 în baza art.264/1 alin. (4) Cod penal, la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității - pedeapsă care a executat-o și la 08.06.2021 a fost scos de la evidența Biroului de Probațiune Soroca, a 3 concluzionat că în privința lui Gherciu Cristi urmează a fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare. A menționat instanța de apel că, anterioara condamnare pentru infracțiune analogică, și faptul că infracțiunea care a servit obiect de examinare în prezenta cauză a fost săvârșită în scurt timp de la pronunțarea sentinței anterioare, permit de a concluziona despre personalitatea lui Gherciu Cristi, precum că acesta este o persoană predispusă de a încălca rigorile legii, atentând la aceleași valori sociale. Respectiv, pentru a convinge inculpatul în necesitatea respectării ordinii de drept și a normelor morale, instanța de apel a considerat că este oportun de a-i aplica inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 luni, categoria acestei pedepse fiind în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpatului, care nu și-a făcut concluzii corespunzătoare din anterioara condamnare. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina și la solicitarea acestuia examinarea cauzei a avut loc în procedura simplificată, prevăzută de art.364/1 Cod de procedură penală, fapt ce determină micșorarea cu 1/3 a limitelor pedepsei sub formă de închisoare. Astfel, instanței de apel la stabilirea inculpatului a pedepsei de 4 luni închisoare, a ținut cont de gravitatea faptei comise, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, că inculpatul anterior a fost condamnat, însă nu s-a corectat și a continuat comiterea faptei similare. Prin urmare, la stabilirea modului de executare a pedepsei, instanța de apel a reținut prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal în raport cu gravitatea faptei comise - infracțiune ușoară; caracteristica inculpatului - în societate se comportă bine, plângeri în adresa acestuia nu sunt nici nu au fost înregistrate; circumstanță atenuantă - căința sinceră și a conchis că executarea reală de către Gherciu Cristi a pedepsei sub formă de închisoare nu ar fi rațională având în criteriile nominalizate. Astfel, instanța de apel a concluzionat că executarea pedepsei de 4 luni închisoare stabilită inculpatului Gherciu Cristi, urmează a fi suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani – cu condiția ca în această perioadă ultimul să nu comită alte infracțiuni și prin respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea acordată. Or, pedeapsa stabilită inculpatului va fi capabilă să atingă scopurile expuse de legislator în art. 61 Cod penal, este proporțională faptei săvârșite de către acesta, echitabilă și pasibilă să atingă scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, de corectare a vinovatului, corectarea lui Gherciu Cristi în condiții neprivative de libertate fiind imposibilă.

Avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Gherciu Cristi, invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului partea apărării menționează că, prima instanță corect a ajuns la concluzia că restabilirea echității sociale și 4 corectarea condamnatului poate fi efectuată cu aplicarea pedepsei de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, inculpatului fiindu-i acordată șansa corectării anume prin muncă în folosul comunității. Consideră partea apărării că, instanța de apel eronat a admis apelul procurorului și greșit a ajuns la concluzia că în prezenta cauză nu au fost stabilite careva circumstanțe pentru aplicarea pedepsei sub formă de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, iar restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea lui Gherciu Cristi este posibilă anume prin stabilirea pedepsei de 4 luni închisoare cu suspendarea executării acesteia. Menționează că, o pedeapsa mai aspră se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Or, inculpatul Gherciu Cristi în cadrul examinării cauzei penale și-a recunoscut vina integral și regretă sincer de acțiunile săvârșite, iar pedeapsa stabilită de prima instanță este în măsură să-l convingă pe infractor că respectarea legii penale este o necesitate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept admise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului dedus judecății, se atestă că avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Gherciu Cristi, invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, argumentele recurentului se axează pe dezacordul pedepsei stabilite de instanța de apel, considerând că aceasta nu a ținut cont de faptul că cauza penală a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, și-a recunoscut vina integral și regretă sincer de acțiunile săvârșit fapt ce, iar pedeapsa cu munca neremunerată în folosul comunității este în măsură să-l convingă pe inculpat că respectarea legii penale este o necesitate, așa cum de altfel a procedat prima instanță. 5 Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiului de casare invocat, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei acestora, din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. După cum se constată în speță, instanța de apel a ajuns la concluzia casării sentinței în latura penală, în partea individualizării pedepsei, stabilindu-i inculpatului Ghecriu Cristi, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa închisorii pe termen de 4 (patru) luni, iar în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei stabilită lui Gherciu Cristi a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, cu condiția ca în această perioadă ultimul să nu săvârșească alte infracțiuni și prin respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea acordată. Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, 6 ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Colegiul penal reține că instanța de apel la stabilirea pedepsei a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina și la solicitarea acestuia examinarea cauzei a avut loc în procedura simplificată, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, fapt ce determină micșorarea cu 1/3 a limitelor pedepsei sub formă de închisoare. Astfel, instanței de apel la stabilirea inculpatului a pedepsei de 4 luni închisoare, a ținut cont de gravitatea faptei comise, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, că inculpatul anterior a fost condamnat, însă nu s-a corectat și a continuat comiterea faptei similare. Totodată, Colegiul penal reține că la stabilirea modului de executare a pedepsei, instanța de apel a reținut prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal în raport cu gravitatea faptei comise - infracțiune ușoară; caracteristica inculpatului - în societate se comportă bine, plângeri în adresa acestuia nu sunt nici nu au fost înregistrate; circumstanță atenuantă - căința sinceră. Însă temei de a considera că inculpatul Gherciu Cristi nu poate fi corectat prin aplicarea unei pedepse cu muncă neremunerată, a servit faptul, că inculpatul fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 22 martie 2021, în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității - pedeapsă care a executat-o și la 08 iunie 2021, la scurt timp după aceasta, adică la 04 aprilie 2021 a săvârșit din nou o infracțiune din domeniul transporturilor prevăzută de art. 264/1 alin. (4) Cod penal, fapt ce dovedește că Gherciu Cristi nu a conștientizat faptele săvârșite și nu a purces pe calea corijării. Prin urmare, nu pot fi reținute alegațiile părții apărării cu privire la scopul pedepsei în raport cu principiul umanismului și necesitatea stabilirii pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunității, deoarece instanța de apel corect a concluzionat că asigurarea faptului convingerii inculpatului în necesitatea respectării ordinii de drept și a normelor morale poate fi realizată doar prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 luni, cu suspendarea condiționată a executării acesteia. În susținerea acestei concluzii instanța de recurs punctează că instanța de apel corect a ținut cont la stabilirea pedepsei de gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor ușoare, de impactul social negativ al acțiunilor inculpatului, de personalitatea acestuia, care anterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, și care beneficiind de o pedeapsă neprivativă de libertate, nu a mers pe calea corijării și din nou a săvârșit o infracțiune din domeniul transporturilor. Prin urmare, Colegiul penal constată că argumentele invocate de recurent cu privire la restabilirea echității sociale și corectarea condamnatului prin stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel. 7 Reieșind din circumstanțele expuse, instanța de recurs constată că instanța de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a aplicat inculpatului în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, pedeapsa cu 4 luni închisoare, totodată suspendând condiționat executarea acesteia pe o perioadă de probațiune de 2 (ani) ani, urmare a circumstanțelor expuse mai sus, din care considerent, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate afirmațiile recurentului, precum că instanța de apel contrar principiului umanismului și scopului pedepsei penale i-a stabilit inculpatului o pedeapsă mai aspră. În acest sens, Colegiul penal conchide, că atât pedeapsa individualizată de instanța de apel, cât și stabilirea modului de executare a acesteia, răspund atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Din considerentele expuse, instanța de recurs atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a admis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune a fi dispusă inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Gherciu Cristi.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Gherciu Cristi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Gherciu Cristi xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 iunie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Diaconu Iurie Boico Victor 8