ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.06.2022

1ra-210/22 — art. 264-1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
22.06.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264-1 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-210/22 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-210/22

1-21054485-01-1ra-10022022

Curtea Supremă de Justiție

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Gherciu Cristi, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

27 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui

Gherciu Cristi xxxxxx, născut la

xxxxxx xxxxxx, originar și domiciliat în

xxxxxx xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.04.2021 – 02.08.2021;

Instanța de apel: 24.08.2021 – 27.10.2021;

Instanța de recurs: 10.02.2022 – 20.04.2022.

02 august 2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gherciu Cristi a

fost recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de 160 (una sută șaizeci) ore de muncă neremunerată în

folosul comunității.

Gherciu Cristi, la 04.04.2021 în jurul orei 21-30, fără a deține permis de

conducere, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând pct.14) lit. a) din

Regulamentul circulație rutiere, care determină că "conducătorului de vehicul

îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența

drogurilor sau a altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat

sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere", s-a urcat la volanul automobilului de model „Opel Vectra", cu

numărul de înmatriculare xxxxxxxxx, și conducându-l pe străzile s. Vărăncău,

r-nul Soroca, a fost bănuit că a consumat băuturi alcoolice și se afla sub

1

influenta alcoolului la volan. Fiind supus testării alcoolscopice, s-a constatat că

cet. Gherciu Cristi, conform extrasului de tichet nr. 6169 avea concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,52 mg/l.

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care inculpatul Gherciu Cristi să fie recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal și în baza

acestei legi, ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de 4 luni închisoare cu executare

în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță a stabilit just

circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului Gherciu Cristi

în baza art. 264/1 alin.(4) Cod penal, însă i-a numit inculpatului o pedeapsă

prea blândă pentru infracțiunea săvârșită. Prima instanță a luat în

considerație că inculpatul a recunoscut vina, atitudinea lui față de cele

săvârșite precum și de comportamentul lui în timpul și după săvârșirea

infracțiunii, că prin cererea înaintată privind examinarea cauzei penale în

procedură simplificată a ușurat mult desfășurarea procesului. Însă

recunoașterea vinei este o circumstanță care a fost luată în calcul la admiterea

cererii privind examinarea cauzei penale în procedură simplificată și nu ar fi

cazul de a dubla menționarea faptului dat și la alegerea categoriei de

pedeapsă, deoarece inculpatul deja beneficiază de indulgența legii la

calcularea mărimii pedepsei penale.

Referitor la atitudinea inculpatului față de cele săvârșite precum și de

comportamentul lui în timpul și după comiterea infracțiunii, procurorul a

indicat, că acesta nu și-a exprimat în nici un mod această atitudine și din

contra a manifestat un comportament indiferent față de cele săvârșite,

considerând faptul dat o încălcare nesemnificativă.

Mai mult, procurorul a menționat că, inculpatul prin sentința

Judecătoriei Soroca din 22.03.2021 a fost deja condamnat în baza art.264/1

alin. (4) Cod penal, la 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității,

fapt care denotă că inculpatul este lipsit de atitudine față de fenomenul

conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate și de faptul că în

privința lui există o hotărâre judecătorească definitivă. Acesta într-un termen

relativ scurt de la pronunțarea sentinței a săvârșit o faptă similară.

Procurorul a susținut că, nu este plauzibil nici argumentul potrivit

căruia inculpatul prin înaintarea cererii de examinare a cauzei în procedură

simplificată a ușurat mult desfășurarea procesului, deoarece examinarea

cauzei penale nu a fost posibilă la ședința din 31.05.2021 anume din vina

inculpatului, deoarece acesta nu a executat pedeapsa anterioară stabilită prin

sentința din 22.03.2021, solicitând un termen suplimentar pentru executarea

sentinței, dovadă a acestui fapt fiind certificatul eliberat la 02.08.2021 de

către Biroul de Probațiune Soroca, privind executarea integrală a pedepsei de

către Gherciu Cristi.

Reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului Gherciu

Cristi, care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, nu este la prima

2

abatere de genul celei comise, nu a luat nici o atitudine față de pedeapsa

aplicată anterior, având suficient timp pentru aceasta, și pentru ca să-și

revadă comportamentul deviant și să stea pe calea corijării, procurorul a

considerat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea ar fi una echitabilă și va

preveni săvârșirea de noi infracțiuni de agest gen atât din partea inculpatului,

cât și din partea altor persoane.

27 octombrie 2021 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința

primei instanțe, în latura pedepsei penale, cu pronunțarea în această parte a

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

Gherciu Cristi a fost recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei stabilită lui

Gherciu Cristi a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, cu

condiția ca în această perioadă ultimul să nu săvârșească alte infracțiuni și prin

respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea acordată.

În rest, dispoziția sentinței referitor la corpul delict a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că,

sentința nu a fost contestată sub aspectul stabilirii circumstanțelor de fapt ale

cauzei și nici în latura încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Gherciu

Cristi, sentința fiind criticată doar în latura stabilirii pedepsei penale.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță a judecat cauza penală

conform art. 364/1 Cod procedură penală, pe baza probelor administrate la

faza de urmărire penală asupra cărora inculpatul Gherciu Cristi nu a avut

obiecții și nu a solicitat administrarea unor probe noi. Prin prisma

probatoriului administrat de către organul de urmărire penală, verificat și

cercetat în ședința de judecată, prima instanță a stabilit ca fiind dovedită pe

deplin vinovăția lui Gherciu Cristi în săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art.264/1 alin. (4) Cod penal.

Cu referire la argumentele procurorului, instanța de apel a reținut că

acestea sunt întemeiate, iar prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, însă eronat a concluzionat că în condițiile speței este

oportună aplicarea unei pedepse cu munca neremunerată în folosul

comunității. Stabilind pedeapsa, prima instanță nu a ținut cont de

împrejurările cazului ce se referă la fapta infracțională și personalitatea

inculpatului care nu este la prima abatere. Drept rezultat, instanța a încălcat

principiile individualizării pedepsei penale, or, prin aplicarea unei pedepse cu

munca neremunerată în folosul comunității, nu vor putea fi atinse scopurile

pedepsei penale incorporate de către legislator la art. 61 Cod penal.

Instanța de apel, acordând eficiență deplină prevederilor art. 61, 75 Cod

penal, reieșind din circumstanțele ce privesc personalitatea inculpatului

anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca sediul Central din

22.03.2021 în baza art.264/1 alin. (4) Cod penal, la 160 ore muncă

neremunerată în folosul comunității - pedeapsă care a executat-o și la

08.06.2021 a fost scos de la evidența Biroului de Probațiune Soroca, a

3

concluzionat că în privința lui Gherciu Cristi urmează a fi aplicată pedeapsa

sub formă de închisoare.

A menționat instanța de apel că, anterioara condamnare pentru

infracțiune analogică, și faptul că infracțiunea care a servit obiect de

examinare în prezenta cauză a fost săvârșită în scurt timp de la pronunțarea

sentinței anterioare, permit de a concluziona despre personalitatea lui

Gherciu Cristi, precum că acesta este o persoană predispusă de a încălca

rigorile legii, atentând la aceleași valori sociale.

Respectiv, pentru a convinge inculpatul în necesitatea respectării ordinii

de drept și a normelor morale, instanța de apel a considerat că este oportun

de a-i aplica inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4

luni, categoria acestei pedepse fiind în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și personalitatea inculpatului, care nu și-a făcut concluzii

corespunzătoare din anterioara condamnare.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de faptul că

inculpatul a recunoscut vina și la solicitarea acestuia examinarea cauzei a avut

loc în procedura simplificată, prevăzută de art.364/1 Cod de procedură

penală, fapt ce determină micșorarea cu 1/3 a limitelor pedepsei sub formă de

închisoare. Astfel, instanței de apel la stabilirea inculpatului a pedepsei de 4

luni închisoare, a ținut cont de gravitatea faptei comise, care se atribuie la

categoria infracțiunilor ușoare, că inculpatul anterior a fost condamnat, însă

nu s-a corectat și a continuat comiterea faptei similare.

Prin urmare, la stabilirea modului de executare a pedepsei, instanța de

apel a reținut prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal în raport cu gravitatea

faptei comise - infracțiune ușoară; caracteristica inculpatului - în societate se

comportă bine, plângeri în adresa acestuia nu sunt nici nu au fost înregistrate;

circumstanță atenuantă - căința sinceră și a conchis că executarea reală de

către Gherciu Cristi a pedepsei sub formă de închisoare nu ar fi rațională

având în criteriile nominalizate.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că executarea pedepsei de 4 luni

închisoare stabilită inculpatului Gherciu Cristi, urmează a fi suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani – cu condiția ca în această

perioadă ultimul să nu comită alte infracțiuni și prin respectarea condițiilor

probațiunii să îndreptățească încrederea acordată. Or, pedeapsa stabilită

inculpatului va fi capabilă să atingă scopurile expuse de legislator în art. 61

Cod penal, este proporțională faptei săvârșite de către acesta, echitabilă și

pasibilă să atingă scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, de

corectare a vinovatului, corectarea lui Gherciu Cristi în condiții neprivative de

libertate fiind imposibilă.

invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,

solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei

instanțe.

În argumentarea recursului partea apărării menționează că, prima

instanță corect a ajuns la concluzia că restabilirea echității sociale și

4

corectarea condamnatului poate fi efectuată cu aplicarea pedepsei de 160 ore

de muncă neremunerată în folosul comunității, inculpatului fiindu-i acordată

șansa corectării anume prin muncă în folosul comunității.

Consideră partea apărării că, instanța de apel eronat a admis apelul

procurorului și greșit a ajuns la concluzia că în prezenta cauză nu au fost

stabilite careva circumstanțe pentru aplicarea pedepsei sub formă de ore de

muncă neremunerată în folosul comunității, iar restabilirea echității sociale,

corectarea și reeducarea lui Gherciu Cristi este posibilă anume prin stabilirea

pedepsei de 4 luni închisoare cu suspendarea executării acesteia.

Menționează că, o pedeapsa mai aspră se stabilește numai în cazul în

care o pedeapsă mai blândă nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Or,

inculpatul Gherciu Cristi în cadrul examinării cauzei penale și-a recunoscut

vina integral și regretă sincer de acțiunile săvârșite, iar pedeapsa stabilită de

prima instanță este în măsură să-l convingă pe infractor că respectarea legii

penale este o necesitate.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept admise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în

textul normei vizate.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului dedus judecății, se atestă că avocatul

Corolevschi Maria în numele inculpatului Gherciu Cristi, invocă în calitate de

temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

În esență, argumentele recurentului se axează pe dezacordul pedepsei

stabilite de instanța de apel, considerând că aceasta nu a ținut cont de faptul

că cauza penală a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, și-a recunoscut vina integral și regretă sincer de acțiunile

săvârșit fapt ce, iar pedeapsa cu munca neremunerată în folosul comunității

este în măsură să-l convingă pe inculpat că respectarea legii penale este o

necesitate, așa cum de altfel a procedat prima instanță.

5

Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiului de

casare invocat, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei acestora,

din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează

sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.

După cum se constată în speță, instanța de apel a ajuns la concluzia

casării sentinței în latura penală, în partea individualizării pedepsei,

stabilindu-i inculpatului Ghecriu Cristi, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa închisorii

pe termen de 4 (patru) luni, iar în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal,

executarea pedepsei stabilită lui Gherciu Cristi a fost suspendată pe o

perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, cu condiția ca în această perioadă

ultimul să nu săvârșească alte infracțiuni și prin respectarea condițiilor

probațiunii să îndreptățească încrederea acordată.

Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal)

în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la

art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul

și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea

articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

6

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Colegiul penal reține că instanța de apel la stabilirea pedepsei a ținut

cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina și la solicitarea acestuia

examinarea cauzei a avut loc în procedura simplificată, prevăzută de art.

364/1 Cod de procedură penală, fapt ce determină micșorarea cu 1/3 a

limitelor pedepsei sub formă de închisoare. Astfel, instanței de apel la

stabilirea inculpatului a pedepsei de 4 luni închisoare, a ținut cont de

gravitatea faptei comise, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, că

inculpatul anterior a fost condamnat, însă nu s-a corectat și a continuat

comiterea faptei similare.

Totodată, Colegiul penal reține că la stabilirea modului de executare a

pedepsei, instanța de apel a reținut prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal în

raport cu gravitatea faptei comise - infracțiune ușoară; caracteristica

inculpatului - în societate se comportă bine, plângeri în adresa acestuia nu

sunt nici nu au fost înregistrate; circumstanță atenuantă - căința sinceră.

Însă temei de a considera că inculpatul Gherciu Cristi nu poate fi

corectat prin aplicarea unei pedepse cu muncă neremunerată, a servit faptul,

că inculpatul fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul

Central) din 22 martie 2021, în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității - pedeapsă care a executat-o și la 08 iunie 2021, la scurt timp

după aceasta, adică la 04 aprilie 2021 a săvârșit din nou o infracțiune din

domeniul transporturilor prevăzută de art. 264/1 alin. (4) Cod penal, fapt ce

dovedește că Gherciu Cristi nu a conștientizat faptele săvârșite și nu a purces

pe calea corijării.

Prin urmare, nu pot fi reținute alegațiile părții apărării cu privire la

scopul pedepsei în raport cu principiul umanismului și necesitatea stabilirii

pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunității, deoarece instanța de

apel corect a concluzionat că asigurarea faptului convingerii inculpatului în

necesitatea respectării ordinii de drept și a normelor morale poate fi realizată

doar prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 luni,

cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

În susținerea acestei concluzii instanța de recurs punctează că instanța

de apel corect a ținut cont la stabilirea pedepsei de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor

ușoare, de impactul social negativ al acțiunilor inculpatului, de personalitatea

acestuia, care anterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni

similare, și care beneficiind de o pedeapsă neprivativă de libertate, nu a mers

pe calea corijării și din nou a săvârșit o infracțiune din domeniul

transporturilor.

Prin urmare, Colegiul penal constată că argumentele invocate de

recurent cu privire la restabilirea echității sociale și corectarea condamnatului

prin stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, nu

sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi

temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel.

7

Reieșind din circumstanțele expuse, instanța de recurs constată că

instanța de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a aplicat

inculpatului în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, pedeapsa cu 4 luni

închisoare, totodată suspendând condiționat executarea acesteia pe o

perioadă de probațiune de 2 (ani) ani, urmare a circumstanțelor expuse mai

sus, din care considerent, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate

afirmațiile recurentului, precum că instanța de apel contrar principiului

umanismului și scopului pedepsei penale i-a stabilit inculpatului o pedeapsă

mai aspră.

În acest sens, Colegiul penal conchide, că atât pedeapsa individualizată

de instanța de apel, cât și stabilirea modului de executare a acesteia, răspund

atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2)

Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane.

Din considerentele expuse, instanța de recurs atestă că instanța de apel

la judecarea cauzei în ordine de apel nu a admis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune a fi dispusă inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat de avocatul avocatul Corolevschi Maria în numele

inculpatului Gherciu Cristi.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Corolevschi Maria în numele inculpatului Gherciu Cristi, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2021, în cauza

penală în privința lui Gherciu Cristi xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Diaconu Iurie

Boico Victor

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-15
0,95
1ra-1214/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1214/2022 (1-21143078-01-1ra-10082022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 02 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion
CSJ 2022-08-26
0,95
1ra-827/2022 — art. 264 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-827/2022 1-20089405-01-1ra-30052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 iulie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, Victor B
CSJ 2022-08-03
0,95
1ra-563/22 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-563/2022 1-21093114-01-1ra-11042022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 29 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, examinând
CSJ 2022-06-29
0,94
1re-42/22 — art. 264/1 alin. 1 CP
Dosarul 1re-42/2022 1-19170771-01-1r/e-17032022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Toma Nadejda, judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie şi
CSJ 2023-03-23
0,94
1re-105/22 — art.264/1 al.1 CP
Dosarul nr. 1re-105/22 1-20104879-01-1r/e-26082022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 februarie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir Judecători - Plămădeală Gh
Sursă